UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”, DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Management contabil, audit şi expertiză contabilă
Master, Anul I, Zi

Materia: „Evaluarea pentru întocmirea situaţiilor financiare”

Tema: „Estimarea valorii unei acţiuni în cadrul societăţii

OLTUL SA”

BUCUREŞTI, 2018
 Cuprins

DECLARAȚIA DE CONFORMITATE........................................................................3
CAPITOLUL 1.................................................................................................................3
1.1. SCURTĂ PREZENTARE A SOCIETĂŢII OLTUL SA..............................3
1.2. CADRUL DE EVALUARE..............................................................................7
CAPITOLUL 2.................................................................................................................8
STUDIU DE CAZ: OLTUL SA......................................................................................8
2.1. DIAGNOSTICUL FINANCIAR CONTABIL...............................................8
2.1.1. PE BAZA BILANŢULUI - ANALIZA FONDULUI DE RULMENT, A
NECESARULUI DE FOND DE RULMENT ŞI A TREZORERIEI NETE..8
2.1.2. PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE.........................12
2.2. DIAGNOSTICUL JURIDIC.........................................................................16
2.3. DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE ȘI AL
MANAGEMENTULUI FIRMEI.........................................................................17
2.4. DIAGNOSTICUL COMERCIAL.................................................................17
2.5. SELECTAREA METODELOR DE EVALUARE A PATRIMONIULUI.18
2.6. CONCILIEREA VALORILOR ŞI ESTIMAREA VALORII PROPUSE. 19

CONCLUZII..................................................................................................................19

2
 Declarația de conformitate

Prezentul raport de evaluare a fost elaborat de domnul Georgescu Sorin în care

sunt specificate următoarele:
- evaluatorul declara ca se situează pe poziția de evaluator neutru, în acest sens
declarând ca nu are nici un interes prezent sau viitor asupra proprietății evaluate;
- prin prezenta lucrare certificam că toate datele și informațiile prezentate în
raport sunt corecte și adevărate și au fost verificate in limita posibilităților
evaluatorului;
- opiniile, analizele și concluziile prezentate în cadrul lucrării sunt personale,
limitate de ipotezele considerate și condițiile limitative specifice, nefiind influențate
de vreun factor generat de obligații materiale sau morale;
- prezentul raport a fost elaborat în conformitate cu Codul Deontologic al
profesiei de evaluator si cu Standardele Internaționale de Evaluare.

Datele, informațiile și conținutul prezentului raport fiind confidențiale, nu vor

putea fi copiate în parte sau în totalitate și nu vor putea fi transmise unor terți fără
acordul scris și prealabil al evaluatorului.

Capitolul 1
1.1. Scurtă prezentare a societăţii OLTUL SA

Întreprinderea de tricotaje şi perdele OLTUL S.A. s-a înfiinţat la 1/02/1972 în baza

HCM nr. 81/1972 şi a funcţionat ca o unitate de producţie autonomă cu personalitate
juridică şi gestiune economică proprie subordonată direct Centralei Industriei
Tricotajelor – Bucureşti, din cadrul M.I.U. Data punerii în funcţiune a fost 10 octombrie
1973.
OLTUL SA este unul dintre cei mai mari producători de textile din ţară, cu un flux
integrat de producţie pentru perdele, tricoturi şi confecţii din tricot, utilizând ca materie
primă de bază firele din poliester şi poliamidă. Fluxul complet de fabricaţie asigură o
capacitate lunară de producţie de peste 100.000 bucăţi confecţii, 400.000 mp perdele şi
200.000 mp tricoturi şi tapiţerie auto.

INFORMAŢII ACŢIUNI EMISE

Capital social: 15.876.083,60 RON

Valoare nominală: 0,1000 RON
Număr acţiuni: 158.760.836 RON
3
 Obiectul de activitate al societăţii

OLTUL SLATINA SA are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de

tricotaje, perdele şi tricoturi.
Ponderea celor trei grupe de produse în total producţie livrată este următoarea:

 tricotaje: 39%;
 perdele: 37% ;
 tricoturi tehnice şi auto: 24%.

Începând din anul 2015 se are în vedere producerea de tricot lycra pentru vânzări
metraje dar şi pentru realizarea de tricotaje.

Principalii clienţi

Exportul - în 2016, principalele state unde s-au exportat produsele OLTUL SA

sunt:
Ţara Mii euro %
SUA 792 30
Franţa 564 21
Anglia 389 14
Germania 308 12
Canada 143 5
Altele 474 18
Total export 2.670 100%

4
 Piaţa internă: principalele zone geografice unde s-au livrat în 2016 produsele
societăţii sunt:

Confecţii Judeţ Mii RON %

Iaşi 815 63
Sibiu 140,3 11
Tricoturi Judeţ Mii RON %
Argeş 2931,2 50
Iaşi 1173 20
Perdele Judeţ Mii RON %
Iaşi 3061,7 37,8
Sibiu 2004,9 14,7

Principalii furnizori

Firma Ţara Produs

1 KORTEKS TURCIA Fire poliester

2 BEZEMA ELVEŢIA Coloranţi

3 CLARIANT AUSTRIA Coloranţi

4 SATURN ROMÂNIA Aţă cusut

5 ATRIC ROMÂNIA Ace tricotat

6 SPUMOTIM ROMANIA Spumă

poliuretanică

Concurenţa

Concurenţa pe piaţa internă este foarte mare atât la grupa de tricotaje cât şi perdele
datorită firmelor din China şi Turcia, cu preţuri foarte mici chiar dacă produsele au o
calitate inferioară.
În ce priveşte piaţa externă, ca urmare a devalorizării valutelor, exporturile au
devenit în bună parte nerentabile – mai ales pe piaţa SUA unde preţurile sunt mai mici
decât pe piaţa din Europa. Pentru noile produse introduse pe piaţa în 2016, lycra şi
Dinamis, nu sunt competitori pe piaţa internă.

Structura acţionariatului

5
 Principalii acţionari cunoscuţi ai companiei sunt :

 Scala Real Estate Slatina, care controlează 32,97% din acţiuni ;

 Euro Continental Invest, cu o deţinere de 10,05% ;
 Casa de brokeraj Broker Cluj-Napoca cu 6,69% ;
 SIF Transilvania (SIF3), cu o participaţie de 7,56%.

Principalele date din contul de profit şi pierdere sunt :

-RON-
31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Cifra de afaceri 44.458.931 25.802.918 21.313.958 15.979.583
Venituri totale 45.583.784,6 27.030.501 22.507.018 21.934.103
Cheltuieli totale 44.296.485 26.655.066 22.483.741 21.760.097
Profitul brut 1.287.299,2 375.435 23.277 174.006
Profitul net 986.894 317.399 18.204 64.903

În 2015, OLTUL Slatina raporta un profit brut de 3,4 ori mai mic decât în anul
anterior, respectiv de 375,4 mii RON. Principala cauză a acestei scăderi dramatice o
constituie scăderea de 1,7 ori a cifrei de afaceri, în condiţiile în care cheltuielile
materiale nu s-au diminuat corespunzător.
Astfel, societatea s-a confruntat cu o cheltuială totală de 986 lei la fiecare 1000 de
lei venituri, faţă de 972 lei cheltuiţi în 2014. Societatea a intrat pe profit începând cu
sfârşitul anului 2015, trimestrul al patrulea, astfel că marjele din vânzări sunt reduse,
chiar dacă cifra de afaceri a scăzut considerabil, o marjă netă de 1,2% şi o marjă brută
de 1,5%.
Scăderea cifrei de afaceri în 2015 este pusă de administratorii societăţii pe seama
următorilor factori:
- reducerea numărului de salariaţi începând cu luna aprilie 2015 ca urmare a
programului de concediere colectivă (au ramas 775 salariaţi faţă de 1470 cât erau
31.12.2014). Acest fapt a fost cauzat de renunţarea la contractul cu SUA, care în anul
2014 s-a ridicat la circa 4,9 milioane USD;
- diminuarea livrărilor la piaţa internă, dar şi la export, ca urmare a
deprecierii principalelor valute comparativ cu leul.

În primul trimestru din 2016 situaţia s-a mai remediat ; scăderea cheltuielilor la
1000 de lei venituri până la 951 lei a permis o marjă brută din vânzări de 5,3%.
Activitatea de exploatare a adus un profit de 243,8 mii RON faţă de pierderea de 412,8
RON din perioada similară a anului 2014, urmare a reducerii semnificative a unor
costuri cu pondere mare în costul total (cheltuieli cu materiile prime, cu personalul).
Însă aceasta nu reprezintă o stare financiară sănătoasă, diminuarea costurilor respective

6
au acelaşi motiv ca reducerea cifrei de afaceri, adică diminuarea activităţii comerciale
şi, implicit, a celei de producţie.
Pentru anul 2017 s-a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, cu aproximativ 25%,
( 4,43 milioane euro), faţă de anul precedent. S-au redus de asemeni şi veniturile totale
obţinute din activitatea curentă. Veniturile companiei s-au diminuat anul trecut cu circa
2,5%, la 21,93 milioane lei (6,07 milioane euro), după ce în 2016 încasările au însumat
22,51 milioane lei.În acelaşi timp, cheltuielile firmei s-au redus cu 3%, la 21,76
milioane lei (6,03 milioane euro), după ce în 2016 costurile se cifrau la 22,48
milioane lei, arată rezultatele financiare preliminate publicate pe Bursa de Valori
Bucureşti (BVB). Datoriile producătorului de textile au sporit anul trecut cu 13%, la
3,47 milioane lei (962.575 euro), în vreme ce debitele din 2016 însumau 3,08 milioane
lei.

1.2. Cadrul de evaluare

Obiectul evaluării îl reprezintă OLTUL SA.

Scopul evaluării: Raportul de evaluare de faţă vizează estimarea valorii unei
acţiuni în cazul retragerii unui acţionar.
Evaluarea este realizată în conformitate cu Standardele internaționale de evaluare
în vigoare.
Data evaluării: 19.04.2018-20.04.2018
Data raportului: 23.05.2018

Ipoteze si condiții limitative:

Evaluatorii își asuma întreaga responsabilitate cu privire la opiniile exprimate în
prezentul raport de evaluare.
Pe parcursul elaborării prezentului raport de evaluare au fost luate în considerare
următoarele ipoteze si condiții limitative:
- se presupune de către evaluatori ca nu există condiții ascunse sau neevidențiate ale
proprietății, care ar face ca proprietatea să valoreze mai mult sau mai puțin,
neasumându-se nici o răspundere pentru astfel de condiții;
- se presupune că toate datele și informațiile sunt autentice și corecte;
- se presupune de către evaluatori că proprietatea este deținută cu responsabilitate și că
se aplică un management competent al acesteia;
- posesia acestui raport sau a unei copii nu conferă dreptul de publicare;
- niciuna dintre părțile raportului nu vor fi difuzate public.

Posesia acestui raport sau a unei copii nu conferă drept de publicare. Raportul de
evaluare nu va putea fi inclus, în întregime sau parțial, în documente, circulare, sau în
declarații, nici publicat sau menționat în alt fel, fără acordul scris în prealabil, al
evaluatorului și al clientului acestuia, cu specificația formei și a contextului în care ar
urma să apară. Informațiile, datele și rezultatele raportului de evaluare pot fi folosite și
publicate numai în legătură cu scopul prezentei evaluări. Publicarea parțială sau
7
integrală a acestuia, precum și utilizarea lui de către alte persoane decât destinatarul,
atrage după sine încetarea obligațiilor contractuale și a responsabilității evaluatorului.

Capitolul 2
Studiu de caz: OLTUL SA
2.1. Diagnosticul financiar contabil

2.1.1. Pe baza bilanţului - analiza fondului de rulment, a necesarului de fond de

rulment şi a trezoreriei nete

Bilanţul este fotografia întreprinderii, care, indiferent de forma de prezentare

trebuie să ofere răspuns la o serie de întrebări specifice celui care efectuează analiza.
Aceste întrebări decurg din modul în care se realizează egalitatea între activele şi
pasivele bilanţului, egalitate care transpune o identitate fundamentală între doua
reprezentări diferite ale aceleiaşi mărimi economice, sursele fondurilor trebuind să
corespundă cu necesităţile cărora le-au fost afectate.
Fondul de rulment net reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă
în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit
pentru finanţarea activelor curente. Fondul de rulment apare ca o marjă de securitate
financiară care garantează solvabilitatea întreprinderii. În cazul apariţiei unor probleme
financiare sau comerciale cum ar fi: reducerea temporară a vânzărilor, întârzierea
plăţilor către clienţi, accelerarea plăţilor către furnizori, fondul de rulment asigură
independenţa financiară a întreprinderii faţă de creditorii săi.
Existenţa unui fond de rulment pozitiv certifică o stare de echilibru financiar pe
termen lung, capitalurile cu exigibilitate mai mare de un an care există la nivelul firmei
putând acoperi necesarul de finanţat al imobilizărilor.
În acelaşi timp un fond de rulment pozitiv poate fi definit şi ca un fond de rezervă
din care se pot finanţa deficitele care pot apărea între alocările şi resursele de finanţat pe
termen scurt. Totuşi în

formarea fondului de rulment trebuie ţinut cont şi de costurile capitalului

împrumutat pe termen lung, care sunt net superioare celor pe termen scurt.
Un fond de rulment negativ va evidenţia imposibilitatea firmei de a asigura un
excedent de resurse financiare pe termen lung din care sa poată fi acoperite necesităţile
de finanţare pe termen scurt.
Fondul de rulment se calculează astfel:

FRN = capital permanent - active imobilizate nete; ( resurse permanente - utilizări

permanente);
8
FRN= Active circulante - Datorii pe termen scurt;
Capital permanent= Capitaluri proprii + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli +
Datorii pe termen lung.
Necesarul de fond de rulment evidenţiază echilibrul financiar pe termen scurt
dintre alocările ciclice în stocuri şi creanţe şi sursele ciclice (temporare) rezultate din
decalajele de plăţi către terţi. Necesarul de fond de rulment este un activ şi reprezintă
activele circulante care trebuie finanţate din fondul de rulment.

Necesarul de fond de rulment se calculează astfel:

NFR= Active circulante - Datorii de exploatare;

NFR= (Stocuri + Creanţe) + Active de regularizare - Datorii de exploatare- Pasive de
regularizare, unde:

 Active circulante= activele circulante fără disponibilităţile băneşti;

 Datoriile curente= Datorii pe termen mai mic de un an, furnizori, salariaţi,
impozite.

Mărimea pozitivă a necesarului de fond de rulment evidenţiază o creştere

economică durabilă, dar şi efectul unei încetiniri a rotaţiei stocurilor şi creanţelor în
raport cu cifra de afaceri.
Mărimea negativă a necesarului de fond de rulment evidenţiază fie un surplus de
surse temporare ca urmare a accelerării rotaţiei activelor circulante, fie o întrerupere
temporară a aprovizionărilor.
Diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment reprezintă
Trezoreria netă.
Un rezultat pozitiv al trezoreriei nete evidenţiază o stare de echilibru financiar la
nivelul întreprinderii. O trezorerie netă negativă semnifică un deficit de trezorerie, o
insuficienţă a resurselor permanente şi a celor ciclice, deficit care trebuie acoperit prin
finanţare cu credite pe termen scurt (este important ca aceste credite să aibă costuri cât
mai mici).

Trezorerie netă se calculează astfel:

TN= FR - NFR
TN= (DPB + VMP) - CRT, unde:

 DPB reprezintă disponibilităţile băneşti;

 VMP reprezintă valorile mobiliare de plasament;
 CRT reprezintă creditele pe termen scurt.

9
 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Active imobilizate în 9.536.500 11.995.416 12.608.190 9.078.631
sens larg
Datorii pe termen lung 0 0 0 0
Provizioane pt. riscuri şi 0 0 0 0
chelt.
Capitaluri proprii 20.847.944 21.165.344 21.209.479 21.712.697
FOND DE RULMENT 11.311.444 9.169.928 8.601.289 12.634.066
Stocuri 4.542.713 4.734.468 5.424.133 3.502.232
Creanţe 6.335.127 5.204.269 5.907.289 11.310.274
Cheltuieli în avans 8.703 9.387 0 4.203
Datorii financiare pe 3.285.876 2.269.638 3.078.138 3.474.896
termen scurt
Venituri în avans 442.676 418.407 404.585 438.315
NECESAR DE FOND 7.591.964 7.669.099 8.253.284 11.116.734
DE RULMENT
Disponibilităţi băneşti 4.870.306 2.616.016 526.817 1.079.017
Datorii financiare pe 779.869 706.167 706.167 3.474.896
termen scurt*
TREZORERIA NETĂ 3.719.480 1.500.829 348.005 1.517.332

10
 Din datele de mai sus se desprind următoarele concluzii :
 fondul de rulment este pozitiv şi în creştere reflectând o dinamică
favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii;
 creşterea fondului de rulment este consecinţa unor decalaje între ritmurile
de creştere a elementelor luate în calcul şi atestă existenţa unui echilibru financiar
satisfăcător pe termen lung şi pe termen scurt;
 la dispoziţia întreprinderii rămâne un surplus de capitaluri permanente
după finanţarea activelor imobilizate, destinat finanţării unei părţi în creştere din
activele circulante;
 necesarul de fond de rulment este pozitiv şi în creştere şi confirmă
dinamica ascendentă a surplusului de necesar temporar faţă de resursele temporale;
 necesităţile ciclice au crescut ca urmare a creşterii activelor circulante în
condiţiile reducerii disponibilităţilor băneşti, iar resursele ciclice au crescut ca urmare
a creşterii datoriilor pe termen scurt şi a veniturilor în avans;
 trezoreria netă este pozitivă şi în scădere ceea ce reflectă decalajul dintre
ritmul superior de creştere a necesarului de fond de rulment comparativ cu creşterea
fondului de rulment;
 reducerea trezoreriei nete este consecinţa creşterii datoriilor curente nete,
respectiv a activelor circulante în ritm inferior creşterii necesarului de fond de
rulment;
 trezoreria netă este identică cu disponibilităţile băneşti ca urmare a
inexistenţei creditelor bancare de trezorerie;
 creşterea trezoreriei nete poate fi realizată prin creşterea fondului de
rulment şi prin scăderea necesarului de fond de rulment, sau prin creşterea
disponibilităţilor.

2.1.2. Pe baza contului de profit şi pierdere

Analiza contului de rezultate urmăreşte să se cunoască de ce într-un anumit sector,

o întreprindere înregistrează rezultate mai bune sau mai slabe decât media sectorului.
Astfel pot fi cunoscute punctele forte şi punctele slabe ale întreprinderii şi implicit
cauzele acestor abateri de la medie.
Diagnosticul contului de profit şi pierdere are ca obiectiv aprecierea poziţiei
strategice a întreprinderii care determină direct mărimea rezultatelor şi rentabilităţii. Se
poate aprecia că o întreprindere fără forţă strategică va avea mai devreme sau mai
târziu, rezultate mediocre sau negative în timp ce o întreprindere care dispune de o
strategie adecvată va fi mai profitabilă decât alte întreprinderi din sectorul ei de
activitate.
Contul de profit şi pierdere reprezintă un raport financiar care sintetizează
activităţile generatoare de venituri sau încasări obţinute şi cheltuielile efectuate de o

11
întreprindere pe parcusul unei perioade de timp date şi arată dacă întreprinderea şi-a
atins obiectivul fundamental, acela de a obţine un profit acceptabil.

Marja comercială

Marja comercială pozitivă înseamnă că cifra de afaceri realizată din vânzarea

mărfurilor permite acoperirea costului mărfurilor cumpărate şi, în principiu,
remunerarea terţilor, alţii decât furnizorii mărfurilor: personal, organisme sociale, statul,
asociaţi sau acţionari. Este interesant a se compara marja comercială a societăţii cu
media marjelor comerciale ale întreprinderilor din acelaşi sectore de activitate pentru a
verifica ce poziţie deţine întreprinderea în raport cu concurenţa.

Producţia exerciţiului

Acest sold se referă strict la întreprinderile industriale. Evoluţia acestui sold poate
face obiectul unui studiu, dar este indicat ca interpretarea să se facă foarte prudent şi
nuanţat. Într-adevăr, producţia exerciţiului nu reprezintă o entitate omogenă, pentru că
ea include atât produse finite contabilizate la preţul de vânzare (producţia vândută) cât
şi produse finite înregistrate la costul de producţie (producţia stocată).
Creşterea producţiei exerciţiului este problema cea mai importantă care se pune în
acest caz. Aceasta provine din creşterea CA (schimbarea politicii comerciale;
dezvoltarea noilor pieţe) sau din creşterea producţiei stocate (pierderi din vânzări;
inegalitate între cerere şi producţie).

Valoarea Adăugată

Valoarea adăugată permite să se răspundă la întrebarea: "Prin ce aduce

întreprinderea un plus la ceea ce deja a investit?Aceasta bogăţie este produsă de:

 salariaţi (factorul muncă);

 maşini utilaje (factorul capital) ;
 statul (este cel care asigură infrastructura) ;
 băncile (permit expansiunea economică a întreprinderii prin împrumuturi) ;
 asociaţii sau acţionarii (care sunt la originea creării întreprinderii) ;
 întreprinderea însăşi (prin autofinanţare).

Toţi aceşti "actori" contribuie la fabricarea produselor finite şi prin intermediul

valorii adăugate se permite remunerarea lor.
Interpretarea scăderii valorii adăugate în timp poate fi pusă pe seama:

 scăderea vânzărilor (problema conjuncturală sau structurală; problema

specifică întreprinderii; problema de politică internă);
 vânzări constante (noi preţuri pentru imobilizări; creştere datorată
inflaţiei; creştere nejustificată a preţului furnizorilor).
12
 Excedentul brut de exploatare

EBE constituie un excelent indicator de rentabilitate economică pentru ca el

exclude politicile de finanţare şi de investiţii şi permite astfel să se vadă dacă activitatea
proprie a întreprinderii este sau nu rentabilă. Atunci când EBE este negativ, vorbim de
insuficienţă brută de exploatare.
În cazul unei insuficienţe brute de exploatare este important de urmărit provenienţa
acesteia, care poate fi:

 pierderi din vânzări (o politica comercială proastă; insuficienţa de

calitate a unui produs vândut);
 cheltuieli cu personalul mari;
 valoare adăugată mică (consumurile terţilor prost gestionate, preţuri de
vânzare inadecvate, proastă strategie comercială).

Rezultatul exploatării

Rezultatul exploatării este un excelent criteriu de comparaţie între întreprinderi

deoarece el măsoară performanţele întreprinderilor privind activitatea lor proprie (fără a
lua în consideraţie operaţiile financiare şi excepţionale).

DENUMIREA INDICATORULUI MOD DE CALCUL EX.FIN.201 EX.FIN.201

6 7
Venituri din vânzări F20 rd.03 665.581 317.793
Cheltuieli privind mărfurile F20 rd.13 552.603 245.205
MARJA COMERCIALĂ rd 1- rd.2 112.978
72.588

Producţia vândută F20 rd. 02 20.648.377 15.661.790

Producţia stocată( sold debitor/sold F20 rd. 06/rd.06 644.150 1.767.882
creditor)
Producţia imobilizată F20 rd. 07 29.331 0
Producţia exerciţiului Rd.4+ rd.5+ rd.6 20.648.377 13.893.908
Cheltuieli cu materii prime F20 rd. 10 7.658.502 5.855.215
Alte cheltuieli materiale F20 rd.11 55.991 165.569
Alte cheltuieli din afară F20 rd.12 2.988.567 2.179.028
Cheltuieli privind prestaţiile externe 1.186.594 1.196.195
F20 rd.24

Valoarea Adaugată Rd.03+Rd.7-Rd.08-Rd.09-Rd.10- 8.871.701 4.570.489

Rd.11
Venituri din sub.de expl.a cifrei de F20 Rd.04 0 0
afaceri nete

13
 Cheltuielile cu alte imp. taxe şi F 20 rd.25 155.570
vărsăminte asimilate 109.619

Cheltuieli cu personalul F20 rd.14 8.385.578 6.511.385

Exced. Brut Din Eexpl/Insuf. brută Rd 12+Rd 13-Rd14-Rd
din exploatare 15 376.504 -2.096.466

Alte venituri din exploatare F20 rd.08 98.698 7.420.523

Alte chelt. din explt(ch. cu desp, F20 rd.26 38.942 2.806.499
donaţii, active cedate)

Amortizări şi provizioane pentru F20 rd.17

deprecierea imob corporale şi 1.242.002 1.383.553
Necorporale

Ajustarea valorii activelor circulante F20 rd.20 294.525

0

Ajustari privind provizioane pentru F20 rd.27 0 610.586

riscuri şi cheltuieli

REZULTATUL DIN Rd.16+Rd.17-Rd.18-Rd.19-Rd.20- -805.742 228.894

EXPLOATARE Rd.21

Venituri Financiare F20 Rd.40 420.881 301.879

Cheltuieli Financiare F20 Rd.47-Rd.44 265.343 356.767|
Rezultat înainte de dobânzi şi Rd.22+Rd.23-Rd.24 -650.204 174.066
impozite (EBIT)

Cheltuielile cu dobânzile F20 Rd.44 84.427 148.512

Rezultatul Curent (EBT) Rd.25-Rd.26 -565.777 25.554
Venituri extraordinare F20 Rd.52 0 0

Cheltuieli extraordinare F20 Rd.53 0 0

Rezultat brut Rd.27+Rd.28-Rd.29 -565.777 25.554

1. Cifra de afaceri ( CA)

CA= vânzări de mărfuri (activitate comercială de revânzare + prestări de servicii+
activităţi diverse)+ Producţia vândută ( activitatea industrială de transformare)

14
 2. Marja Comercială ( Mc)
Mc= Vânzări de mărfuri – costul de cumpărare a mărfurilor vândute ( cumpărări de
mărfuri +/- variaţia stocurilor de mărfuri )
3. Producţia exerciţiului ( Pex)
Pex = Producţia vândută + Producţia stocată ( variaţia +/- stocurilor de produse
finite şi în curs ) + Producţia imobilizată

4. Valoarea Adăugată ( Vad )

 Metoda substractivă : Vad = Marja Comercială + Producţia exerciţiului
– Consumuri intermediare ( achiziţionări din afară de materii, materiale, utilităţi
în vederea finalizării activităţii de producţie );
 Metoda aditivă : Vad = Rezultatul net + Impozitul pe profit + Cheltuieli
extraordinare – Venituri extraordinare + Cheltuieli financiare – Venituri financiare
+ Alte cheltuieli de exploatare + Amortizări şi provizioane – Alte venituri din
exploatare – Reluări de provizioane + Cheltuieli de personal + Impozitul.

5. Excedentul Brut ( Insuficienţa ) de exploatare ( EBE)

EBE = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare – Impozite, taxe, vărsăminte
asimilate – Cheltuieli de personal;

6. Rezultatul exploatării ( Rexp)

Rexp = EBE + Reluări de provizioane + Alte venituri de exploatare – Amortizări şi
provizioane – Alte cheltuieli de exploatare;

7. Rezultatul curent brut, impozabil ( Rcbr )

Rcbr = Rezultatul exploatării + ( Venituri financiare – Cheltuieli financiare )

8. Rezultatul excepţional ( Rexc )

Rexc = Venituri excepţionale – Cheltuieli excepţionale
9. Rezultatul brut al exerciţiului ( Rbrex)
Rbrex = Venituri ( din exploatare, financiare, excepţionale ) – Cheltuieli ( de
exploatare, financiare, excepţionale )

10. Rezultatul net al exerciţiului ( Rnex )

Rnex = Rbrex – Impozit pe profit

Nr. Exe
Crt. Soldurile intermediare rciţiul financiar Abateri(∆) Indici
de gestiune 2016 2017
1 Cifra de afaceri netă 21.313.958 15.979.583 -5.334.375 75,0
2 Marja comercială 112.978 72.588 -40.390 64,2
3 Producţia exerciţiului 20.648.377 13.893.908 -6.754.469 67,3
4 Valoarea adăugată 8.871.701 4.570.489 -4.301.212 51,5
5 Excedentul (insuficienţa) brut 376.504 -2.096.466 -2.472.970 -556,8
6 Rezultatul exploatării -805.742 228.894 1.034.636 -28,4
7 Rezultatul financiar 155.538 -54.888 -210.426 -35,3
15
 8 Rezultatul curent brut -565.777 25.554 591.331 -4,5
9 Rezultatul excepţional 0 0 0 0,0
10 Rezultatul brut al exerciţiului -565.777 25.554 591.331 -4,5

Din datele tabelului de mai sus rezultă următoarele concluzii :

 scăderea marjei comerciale cu 40.390 lei (64%), s-a datorat scăderii
vânzărilor în anul 2017 faţă de anul precedent;
 scăderea cifrei de afaceri nete este rezultatul direct al reducerii producţiei
vândute începând cu anul 2017; de asemenea se evidenţiază şi o scădere a nivelului
veniturilor din vânzări;
 producţia exerciţiului scade în anul 2017 cu 6.754.469 lei ; această scădere
este determinată de reducerea volumului de producţie vândută destinată exportului;
 scăderea valorii adăugate cu 4.301.212 lei (51,5%) este consecinţa minorării
mult mai rapide a producţiei exerciţiului faţă de consum;
 insuficienţa brută din exploatare evidenţiată în anul 2017, s-a datorat scăderii
valorii adăugate pe seama cheltuielilor cu amortizările şi cheltuielile din
exploatare (cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli cu
despăgubiri, donaţii şi activele cedate);
 reducerea rezultatului din exploatare s-a datorat insuficienţei brute din
exploatare şi scăderii veniturilor din exploatare.

2.2. Diagnosticul juridic

Întreprinderea de tricotaje şi perdele OLTUL S.A. s-a înfiinţat la 1/02/1972 în

baza HCM nr. 81/1972 şi a funcţionat ca o unitate de producţie autonomă cu
personalitate juridică şi gestiune economică proprie subordonată direct Centralei
Industriei Tricotajelor – Bucureşti, din cadrul M.I.U. Data punerii în funcţiune a fost 10
octombrie 1973.
OLTUL SA este unul dintre cei mai mari producători de textile din ţară, cu un
flux integrat de producţie pentru perdele, tricoturi şi confecţii din tricot, utilizând ca
materie primă de bază firele din poliester şi poliamidă. Fluxul complet de fabricaţie
asigură o capacitate lunară de producţie de peste 100.000 bucăţi confecţii, 400.000 mp
perdele şi 200.000 mp tricoturi şi tapiţerie auto.

2.3. Diagnosticul resurselor umane și al managementului firmei

16
 În cadul diagnosticului resurselor umane și al managementului firmei se urmărește
cunoașterea resurselor umane din cadrul acesteia din punct de vedere al evoluției și
structurii precum și analiza echipei de conducere al întreprinderii.
În cadrul societății OLTUL SA există raporturi de colaborare între salariați și
conducere. Față de anii precedenți, raporturile de colaborare s-au îmbunătățit, gradul de
înțelegere și de comunicare a crescut între cele două părți, acestea participând la
ședințe/întâlniri comune precum și multe alte activități.
Angajaților le-au fost achitate integral și la zi drepturile salariale, salariul minim
respectând prevederile legale în conformitate cu grila de salarizare.

2.4. Diagnosticul comercial

Scopul diagnosticului comercial este de a estima piața actuală și cea potențiala a

societății urmărind astfel și poziția societății în raport cu celelalte societăți existente pe
piață la momentul actual.
Produsele oferite de OLTUL SA se adresează tuturor persoanelor din toată țara, și
nu numai, oferind produse de calitate consumatorilor.
În ceea ce privește reclamațiile, acestea nu au fost sesizate până în momentul de
față, fapt prin care se poate deduce calitatea produselor oferite de societate.
Principalul avantaj al societății îl reprezintă activitățile de promovare, cum ar fi:
- realizarea unor panouri publicitare;
- anunțuri la presa locală;
- spoturi publicitare la radiouri și TV;
- realizarea unui site pe internet prin intermediul căruia persoanele interesate pot
accesa lista de prețuri cu produsele oferite și, totodată, pot și plasa o comandă online.

2.5. Selectarea metodelor de evaluare a patrimoniului

Baza evaluării realizate in prezentul raport este valoarea de piaţa așa cum a fost ea
definita anterior.

Pentru determinarea valorii de piaţa se aplica următoarele abordări:

- abordarea prin piaţă;
- abordarea prin venit.

Abordarea prin piaţă

În abordarea prin piaţa este necesar ca evaluatorul sa aibă acces la o baza de date
credibilă care să cuprindă informaţii privind caracteristicile calitative și cantitative ale
întreprinderilor similar selectate pentru analize comparative.

17
 Când în evaluare sunt utilizate informaţii despre tranzacţiile anterioare ale
întreprinderii, pot fi necesare ajustări ale acestora pentru a lua în considerare
modificările survenite în economie, în domeniul de activitate și în întreprinderea
respectivă. Tranzacţiile anterioare pot fi considerate ca fiind comparabile, numai dacă
ajustările pot fi argumentate și în urma ajustărilor rezultă valori care pot fi considerate a
fi rezonabile în context general și specific, valabil la data evaluării.
În abordarea prin piaţă, evaluatorul poate considera ca fiind adecvată aplicarea
unor prime sau discount-uri pentru a reflecta diferitele niveluri de control,
lichiditate/vandabilitate etc. Utilizarea, cât și nivelul oricăror astfel de prime sau
discount-uri, vor trebui argumentate în raportul de evaluare.
Având în vedere prevederile standardelor mai sus prezentate, după ce evaluatorul a
analizat piaţa de capital, a constatat că nu există întreprinderi similar tranzacționate pe
piaţă datorită structurii activității de producţie.

Abordarea prin venit

Abordarea prin venit se bazează, în primul rând, pe principiul anticipării, care

afirmă că valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care urmează a fi generate
de proprietatea deținută.
Metodele în abordarea prin venit recomandate de standarde sunt:
- metoda capitalizării fluxului de numerar actualizat;
- metoda capitalizării;
- diverse metode de evaluare a opţiunilor.
În cazul de față s-a optat pentru aplicarea metodei DCF (cash-flow-ului net
actualizat).
Etapele parcurse pentru aplicarea metodei DCF sunt:
- corectarea contului de profit si pierdere;
- stabilirea fluxului de numerar care va fi utilizat;
- stabilirea perioadei de previziune explicite;
- previziunea fluxului de numerar;
- stabilirea ratei de actualizare;
- estimarea valorii terminale.

2.6. Concilierea valorilor şi estimarea valorii propuse

Activ net corectat = activ total – datorii

Valoarea obținută prin abordarea prin active - 21.495.258 lei

Criteriile pentru estimarea finala a valorii, fundamentata si semnificativa, sunt

următoarele: adecvarea, precizia si cantitatea de informaţii.

18
Adecvarea - prin acest criteriu, se analizează cât de pertinentă este fiecare metodă în
concordanță cu scopul și utilizarea evaluării. Adecvarea unei metode, de regulă, se
referă direct la tipul societății și valoarea estimată; deși estimarea finală a valorii este
bazată pe metodele care sunt cele mai aplicabile, opinia finală nu este în mod necesar
identică cu valoarea obținută prin metoda cea mai aplicabilă.

Precizia - precizia unei evaluări este măsurată de încrederea în corectitudinea datelor,

de calculele efectuate și de corecţiile fiecărei metode folosite.

Cantitatea informaţiilor - adecvarea și precizia influențează calitatea și relevanța

rezultatelor unei metode; ambele criterii trebuie studiate în raport cu cantitatea
informaţiilor evidențiate folosite de fiecare metodă aplicată.

Concluzii

Puncte tari:
- Situaţie foarte bună a echilibrului financiar;
- grad de îndatorare redus;
- se tranzacţionează cu discount faţă de activul net şi cifra de
afaceri;
- are un free-float ridicat, ce face compania interesantă pentru o
eventuală preluare.

Puncte slabe:
- rezultate financiare modeste, chiar dacă a trecut pe profit în
primul trimestru din 2017;
- indicatori de rentabilitate reduşi.

Oportunităţi:
- popularizarea mărcii lansate în 2016 pe pieţele externe şi pe piaţa internă;
- stabilirea unor parteneriate solide cu companii străine.

Ameninţări:
- competiţia străină, mai ales produsele din China, Turcia;
- eventuale noi deprecieri ale principalelor valute, în condiţiile în
care conducerea societăţii evită arbitrajele pe piaţa instrumentelor financiare derivate.

19
20