Analiza Diagnostic A Firmei

ANALIZA DIAGNOSTIC A FIRMEI
S.C. “PRODPAN” S.A.
Apostol Elena-Nicoleta
CIG, Grupa 1, An 3, ZI
1
CUPRINS
CAPITOLUL 1: Descrierea afacerii si indicatorii de activitate
CAPITOLUL 2: Sinteza diagnosticelor intreprinderii
2.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR
2.2. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL
2.3. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC
2.4. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE
2.5. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI MANAGEMENTULUI
CAPITOLUL 3: Concluzii
CAPITOLUL 1: Descrierea afacerii si indicatorii de activitate
2
1. PREZENTAREA A S.C. PRODPAN S.A. CĂLĂRAŞI
Societatea Comercială PRODPAN SA Călăraşi a luat fiinţa în acord cu prevederile

Legii nr.15/1990 (legea societăţilor comerciale). În baza Ordonanţei de Guvern nr.54/1994,
Întreprinderea de Morărit si Panificaţie Călăraşi s-a reorganizat, ea transformându-se în
societate cu răspundere limitată, persoană juridică romană, privatizată prin metoda MEBO.
Societatea funcţionează în baza Sentinţei Civile nr.7/1994 a Tribunalului Judeţean
Călăraşi, înregistrată în Registrul special al persoanelor juridice (sub numărul J51/1991) şi a
statutului societăţii.
Societatea are 35 asociaţi şi un capital social de 1.649.203 lei împărţit în 47.120 de
părţi sociale cu o valoare nominală de 35 lei/parte socială.
Sediul central al S.C. PRODPAN S.A. CALARASI::
Călăraşi, str. Bucuresti nr. 315
Telefon :
0242 / 313.917
Forma juridică :
Societate cu răspundere limită cu capital privat.
Actul de înfiinţare :
Înregistrată la Registrul Comertului, nr. J 51/72/1991, judeţul Călăraşi.
Cod fiscal
R 1923330
Prezentarea generală a subunităţilor :
 Atelierul nr.1 – situat în str.Rocada, nr.4, telefon 0242/313.917, amplasat în zona

industrială a oraşului şi este o secţie de fabricare a pâinii;
 Atelierul nr.2 – situat pe str. Independenţei, telefon 0242/314.398, secţie de fabricare
a pâinii;
 Secţia “Covrigi” – amplasată tot în zona industrială a oraşului Călăraşi , secţie de
fabricare a covrigilor simpli şi a covrigilor cu adaos de materiale;
 Secţia “Specialităţi” – str.Bucureşti, nr.313, telefon 0242/313.126, secţie de fabricare
a pâinii şi a specialităţilor de panificaţie;
 Unitatea “Moara” – str. Bucureşti, nr.315, telefon 0242/313.126, unitate de măcinare
a grâului în scopul obţinerii făinii tip 650 şi a tărâţei;
 Brutăria Lehliu – situată în str. Bărăgan, nr.2, telefon 0242/640.211, secţie de
fabricare a pâinii.
2. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII
Societatea are ca obiect de activitate producerea de pâine, produse zaharoase şi grâu

măcinat, practicând comerţ prin reţeaua proprie de desfacere (în forme clasice, en detail) dar
aprovizionează firmele care au obiect de activitate comercializarea produselor de panificaţie
(comerţ cu ridicata, en gross). Întreprinderea îşi derulează activitatea pe piaţa internă fiind o
firmă cu arie de activitate judeţeană.
3. MISIUNEA SOCIETĂŢII
Societatea este o societate românească ce acţionează în domeniul industriei alimentare,

având ca scop principal asigurarea pieţei Călăraşiului şi a localităţilor limitrofe cu pâine,
3
produse zaharoase. Fiind o societate comercială cu capital privat, activitatea globală a firmei
este îndreptată spre căutarea continuă a unor căi de folosire a resurselor umane, tehnologice şi
financiare în vederea maximizarii profitului.
Filzofia firmei este aceea de a obţine un profit cât mai mare cu resurse cât mai mici,
în condiţiile actuale, în care piaţa românească se înregistrează o acută criză de materie primă –
grâu, atât din punct de vedere cantitativ cât mai ales calitativ. Pe termen lung, se urmăreşte
creşterea permanenţă a valorii societăţii în raport cu clienţii, angajaţii şi acţionarii prin
cucerirea unor noi segmente de piaţă românească şi pătrunderea pe piaţa externă. Pentru a
realiza aceste obiective, societatea acţionează în direcţia creşterii calităţilor produselor sale, a
modernizării şi retehnologizarii, care vor acţiona ca centre de profit, beneficiind de facilităţile
specifice acestor tipuri de societăţi.
Societatea acţionează în România, pe raza judeţului Călăraşi şi a localităţilor
suburbane, are clienţi majoritar români şi realizează o categorie de produse: produse cu
termen de garanţie mic, livrate zilnic la distante de 30-40 km pe raza judeţului Călăraşi.
Pentru a asigura succesul firmei, pe piaţă, conducerea societăţii acţionează permanent
în direcţia diversificării şi îmbunătăţirii calităţilor sale, venind în întâmpinarea cerinţelor
consumatorilor. În acelaşi timp, se urmăreşte implicarea salariatilor în realizarea obiectivelor
firmei prin acordarea unor facilităţi diverse.
Pentru a deveni una dintre cele mai eficiente societăţi de panificaţie din Călăraşi şi din
judeţ, societatea trebuie să urmărească în permanenţă maximizarea performanţelor sale,
valorificând toate oportunităţile de afaceri care se ivesc.
4. ACTIVITATEA
Activitatea este segmentată în următoarele domenii de activitate principale legate între

ele :
 activitatea de producţie ce asigură industrializarea materiei prime în produse finite,
conform comenzilor zilnice şi conform programului de producţie pentru produsele cu
termen de garanţie;
 activitatea de aprovizionare – desfacere cu materie primă şi tehnico-materială.
o Aprovizionarea cu materie primă ocupa un loc important în activitatea unităţii, aceasta
deţinând o pondere mare în cheltuielile materiale.
o Aprovizionarea tehnico-materială asigură materialele, ambalajele, energia,
combustibilii necesari desfăşurării activităţii. Activitatea de desfacere asigură vânzarea
produselor societăţii, circulaţia ambalajelor, încasarea banilor pentru mărfurile
vândute.
 activitatea de întreţinere asigură întreţinerea curentă, reparaţiile curente capitale,
reviziile utilajelor, investiţiilor şi utilitatea necesară bunei desfăşurări a activităţii de
producţie;
 activitatea de transport este desfăşurată cu parcul auto propriu având în dotare 8
mijloace de transport şi se referă la transportul materiei prime, a produselor,
ambalajelor şi a materialelor;
 activitatea financiar-contabilă asigură efectuarea de plăţi, încasarea şi urmărirea
debitelor restante evidenţa financiar-contabilă a activităţii unităţii;
 activitatea de personal – salarizare – administraţie asigură recrutarea personalului,
evidenţa lui şi salarizarea;
 activitatea oficiului juridic asigură respectarea legislaţiei în relaţiile cu terţii cât şi în
relaţiile interne între personal şi sindicat;
4
 activitatea oficiului de calcul asigură prelucrarea automată a datelor rezultate din
activitatea societătii, pune la dispoziţia conducerii executive datele necesare luării
deciziilor, rapid şi corect, proiectează, elaborează sisteme informatice pentru
acoperirea tuturor activităţilor.
Criteriile de apreciere generală a dimensiunii unei întreprinderi pot fi considerate:
o capitalul social;
o cifra de afaceri;
o profit;
o numărul de muncitori;
o producţia obţinută;
o productivitatea muncii.
Din acest punct de vedere S.C. PRODPAN S.A. prezintă următoarele date (analizate pe
ultimii trei ani de activitate) :
Capitalul social : 1649203 lei, valoarea acestuia nu a fost modificată pe parcusul celor
2 ani analizaţi.
Evoluţia principalilor indicatori la SC PRODPAN SA CĂLĂRAŞI
- tabelul 13-
Nr. Crt. Specificare U.M. 2016 2017
1. Cifra de afaceri Lei 10669011 11033771
2. Profitul net al Lei 432450 438134
societăţii
3. Număr de salariaţi persoană. 209 201
4. Producţia obţinută tone(echivalent 15.133 13.204
faina)
5. Productivitatea lei/persoană 51047 54894
muncii (cifră de
afaceri/persoana)
Sursa : date din documentele firmei
Pentru o caracterizare generală a activităţii societăţii este interesant a încadra volumul

activităţii SC PRODPAN SA în volumul cererii de produse din cereale (în echivalent făină)
din judeţul Călăraşi în perioada analizată, determinând astfel cota de piaţa a întreprinderii.
Evoluţia pieţei de produse din cereale în echivalent făină în judeţul Călăraşi
- tabelul 14-
Nr.crt Specificare U.M. 2016 2017
1 Populaţia totală a judeţului Călăraşi loc. 332.884 332.309
2. Consumul mediu anual pe locuitor de kg. 169,8 168,8
produse din cereale (în echivalent făină)
3. Volumul pieţei produse din cereale în judeţ tone 56.257 56.098
(în echivalent făină)
4. Producţia realizată (în echivalent făină) tone 15.133 13.204
5. Cota de piaţa % 26.8 23.5
Sursa :Anuarul statistic al României pe anul 2018 şi date de la Centrul de Statistică al
Judeţului Călăraşi.
5
În România consumul mediu lunar de pâine şi produse din grâu este de peste 8
kg./persoană în echivalent făină se situează peste limita statelor din Europa (6 kg./persoană în
echivalent făină).
Consumul anual de produse din cereale (în echivalent făină) din judeţului Călăraşi a
evoluat astfel :
 2016 – 56.257 tone
 2017 – 56.098 tone.
Acest consum anual pe judeţul Călăraşi (cererea anuala judeţeană) reprezintă şi oferta
de produse de panificaţie (exprimată în echivalent făină) din judeţul Călăraşi deoarece pâinea
şi produsele de panificaţie au un grad de perisabilitate ridicat, stocurile nefiind posibile decât
la grupa grâului măcinat dar cantitatea este nesemnificativă.
Se poate calcula cota de piaţa a Sc Prodpan SA CĂLĂRAŞI.
Cota de piaţa este un indicator relativ al volumului desfacerilor realizate pe o piaţa
externă întreprinderii, într-o perioadă determinată.Este calculată ca o pondere de acoperire a
necesarului pieţei judeţului Călăraşi (în ceea ce priveşte consumul de produse din cereale în
echivalent făină ) de către societatea analizată.
Cota de piaţa oferă o imagine asupra nivelului maxim până la care societatea poate
ridica volumul producţiei realizate (atunci când societatea are o cota de piaţa de 100 % -
situaţie de monopol).
Se observă o cotă de piaţa în continuă scădere ceea ce înseamna că unitatea acoperă o
tot mai mică parte din necesarul populaţiei din judeţ (acest lucru se observă şi printr-o simplă
analiză a producţiei fizice totale realizată de societate).
Dacă în 2016 societatea cerea 30 % din necesarul de produse de panificaţie la nivelul
judeţului, în 2017 societatea acoperă doar 24 % din necesar, restul fiind acoperite de
societăţile de stat sau particulare existente în judeţ.
Pe viitor trebuie să se urmărească posibilităţi de recucerire a pieţei judeţului prin mai
multe căi de acţiune : produse de calitate superioară, preţuri atractive, etc.
CAPITOLUL 2: Sinteza diagnosticelor intreprinderii
2.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR
1.1 Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului firmei

Patrimoniul net al unei întreprinderi reprezintă averea acesteia la un moment dat.
Patrimoniul net = Activ total - Datorii
Evoluţia şi structura patrimoniului net

- lei –
- tabelul 1 -
Nr.crt. Specificare 2016 2017
1. Active totale 5909374 7335879
2. Datorii totale 1413407 1942386
3. Patrimoniul net 4495967 5393493
4. Evolutia patrimoniului net
- absolut - 897526
- relativ - % - 100 119.19
6
Patrimoniul net al intreprinderii a crescut cu 1,19% in 2017 fata de 2016 datorita
cresterii mai rapide a activelor totale comparativ cu datoriile.
1.2 Analiza dinamicii şi structurii veniturilor şi cheltuielilor
Contul de profit şi pierdere grupează veniturile şi cheltuielile pe tipuri de activităţi (de
exploatare, financiare şi excepţionale) şi permit calcularea a trei indicatori de rentabiltate:
rezultatul exploatării, rezultatul financiar şi rezultatul excepţional.
Evoluţia veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor.
- tabelul 2 -
Nr crt Specificatie U.M. 2016 2017
1. Venituri din exploatare Lei 11991782 11478449
2. Cheltuieli pentru exploatare Lei 11480595 10965909
3. Rezultate din exploatare Lei 511187 512540
4. Venituri financiare Lei 15947 43864
5. Cheltuieli financiare Lei 10687 22997
6. Rezultatul financiar Lei 5260 20867
7. Venituri extraordinare Lei 0 0
8 Cheltuieli extraordinare Lei 0 0
9. Rezultatul extraordinare Lei 0 0
10. Venituri totale Lei 12007729 11522313
11. Cheltuieli totale Lei 11491282 10988906
12. Rezultatul brut Lei 516447 533407
13. Impozit pe profit Lei 83997 95273

14. Rezultatul net Lei 432450 438134
15. Rata profitului (profit brut/V) % 4,3 4,6
Desi in anul 2017 veniturile din exploatare sunt mai mici ca cele din anul 2016,
rezultatul din exploatare din 2017 este mai mare fata de cel din 2006 cu 0,26%, veniturile
financiare au crescut semnificativ din 2016 pana in 2017, insa si cheltuielile au crescut la fel,
ceea ce arata ca firma a imprumutat credite de la banci, rezultatul financiar e aproape triplu
fata de anul anterior. Firma nu a inregistrat venituri si cheltuieli extraordinare in ambii ani,
rezultatul brut a crescut in 2017 fata de 2016 cu 3,28%, insa rezultatul net a crescut cu mai
putin decat rezultatul brut cu 1,31%.
Structura veniturilor, a cheltuielilor şi a rezultatelor - % -
- tabelul 3 -
Nr.crt Indicatori 2016 2017
1. Venituri din exploatare 99,86 99,61
2. Venituri financiare 0,13 0,38
3. Venituri extraordinare 0 0
4. Venituri totale 100 100
5. Cheltuieli pentru exploatare 99,90 99,79
6. Cheltuieli financiare 0,09 0,20
7. Cheltuieli extraordinare 0 0
8. Cheltuieli totale 100 100
9. Rezultate din exploatare 98,98 96,08
7
10. Rezultatul financiar 1,01 3,91
11. Rezultatul extraordinar 0 0
12. Rezultatul brut 100 100
Se observă că mai mult de 99 % din venituri sunt venituri din exploatare, ceea ce
înseamnă că principală preocupare a firmei e producţia şi nu realizarea de operaţiuni
financiare, aducătoare şi ele de venituri. Se impune ca în anii următori să crească ponderea
veniturilor financiare în totalul veniturilor prin participarea societăţii pe cât posibil pe pieţele
financiare, precum şi prin apropierea de către firmă a participatiilor la altă firmă.
In cadrul întreprinderii s-au înregistrat cheltuieli financiare ceea ce înseamnă că
societatea a avut cheltuieli privind dobânzile la creditele contractate (societatea a împrumutat
bani); acesta fiind un aspect negativ având în vedere actuala situaţie economică din ţară,
majoritatea unităţilor apelează la finanţarea prin credite, prezentând valori destul de ridicate în
ceea ce privesc cheltuielile financiare prin plată dobânzilor aferente împrumuturilor.
1.3 Analiza vitezei de circulaţie a activelor circulante
Activele circulante reprezinta acea parte a patrimonilui societatii care are cel mai mare
grad de mobilitate. Utilizarea eficienta a activelor circulante consta in eliberarea fondurilor
imobilizate de acestea si replasarea acestor sume, in scopul obtinerii de noi castiguri.
-tabelul 4-
Denumirea 2016 2017 Evolutia
elementelor (zile)
2016 2017
STOCURI 1319509 1112193 44,52 37,52
CREANTE 1239103 1340038 41,81 45,21
TOTAL ACTIVE 2558612 2452231 88,33 82,74
CIRCULANTE
CIFRA DE AFACERI 10669011 11033771 - -
Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante este urmatoarea : stocurile au avut o evolutie
mai redusa in totalul cifrei de afaceri in 2017 fata de 2006, de la 44,52 zile la 37,52 zile, ceea
ce arata ca in 2017 stocurile au fost utilizate mai putin. Creantele in schimb au avut o crestere
a vitezei de rotatie in cifra de afaceri cu aproximativ 3 zile. Per total a vitezei de rotatie a
activelor circulante se poate observa o scadere de 5 zile, care au influentat negativ cifra de
afaceri.
1. Viteza de rotatie a stocurilor.
Stocuri 1319509
VrS2016 = ————————— x 360 = —————————— x 360 = 44.52 zile
Cifra de afaceri 10669011
Stocuri 1112193
VrS2017 = —————————— x 360 = —————————— x 360 = 37.52 zile
2. Viteza de rotatie a creantelor.
Creante 1239103
VrC2016 = ————————— x 360 = —————————— x 360 = 41.81 zile
8
Creante 1340038
VrC2017 = —————————— x 360 = —————————— x 360 = 45.21 zile
3. Viteza de rotatie a activelor circulante.
Total active circulante 2558612

VrAt2016 = ————————— x 360 = —————————— x 360 = 88.33 zile
Total active circulante 2452231

VrAt2017 = —————————— x 360 = —————————— x 360 = 82.74 zile
Evoluţia şi structura activelor totale – lei-
- tabelul 5 -
Nr.crt. Specificare 2016 2017
1. Imobilizari necorporale - -
2. Imobilizari corporale 3087724 4552916
3. Imobilzari financiare 8838 455884
4. Active imobilizate 3096562 4598500
5. Stocuri 1319509 1112193
6. Alte active circulante 1239103 1340038
7. Active circulante 2773712 2702391
8. Conturi de regularizare si asimilate - -
9. Prime privind rambursarea - -
obligatiunilor
10. TOTAL ACTIV 5870274 7300891
11. Evolutia activelor totale (%) 100 80,40
12. Structura activelor totale (%) 100 100
- active imobilizate 52,74 62,98
- active circulante 47,25 37,01
Evoluţia activelor totale este crescanda, înregistrandu-se o crestere a lor în 2017 faţă
de 2016 cu 24,37 % acest lucru datorându-se cresterii valorii imobilizarilor corporale (au fost
puse in funcţiune mijloace fixe), dar s-a înregistrat o reducere a activelor circulante, lucru
pozitiv – reducerea stocurilor în principal la mărfurile pe care societatea le comercializează.
In anul 2017 faţă de 2016 are loc o reevaluare de mijloace fixe – ceea ce determină o
creştere a valorii imobilizarilor corporale, o scadere a stocurilor însoţită de o crestere a valorii
celorlalte active circulante.
Structura activelor totale este de 80,4%, din care 62,98% din activele totale reprezintă
active imobilizate şi 37,01% din activele totale reprezintă activele circulante.
9
Evoluţia şi structura capitalului permanent.- lei-
- tabelul 6 -
Nr.crt Specificare 2016 2017
1. Capitaluri proprii 3991691 4429824
2. Provizioane pentru riscuri si 146024 145024
cheltuieli
3. Datorii totale 1413407 1942386
4. Capital permanent 5405098 6372210
5. Evolutia capitalului permanent 100 84,82
6. Structura capitalului permanent 100 100
- capitaluri proprii 73,85 69,51
- datorii totale 26,14 30,48
În cadrul societăţii capitalul propriu este format din capital social (în sumă de
16492203 lei şi care nu cunoaşte modificări în perioadă analizată), la care se adaugă rezervele
societăţii, profitul obţinut în anul analizat şi fondurile societăţii din acestea se scade
repartizarea profitului. Creşterea capitalului propriu este rezultatul creşterii constante a
fondurilor societăţii, iar aceasta a crescut in 2017 fata de 2016 cu 10,97%, insa di datoriile
totale au crescut in perioada analizata. Capitalul permanent a avut o crestere usoara in
perioada 2016-2017, capitalurile proprii au avut o evolutia descandenta in stuctura celui
permanent, concomitent cu o crestere a datoriilor totale de 4,34%. Capitalul permanent =
capitalul propriu + datoriile totale.
Sistemul de indicatori financiari pentru măsurarea performanţei economice în cadrul

SC PRODPAN SA Călăraşi.
- tabelul 7-
Nr.crt Sistemul de indicatori Simbol 2016 2017
1. Indicatori de lichiditate
1.1. Rata lichiditatii curente Lc 2 1,39
1.2. Rata lichiditatii imediate Li 2,05 1,78
2. Indicatori de solvabilitate
2.1. Rata datoriilor Rd 24,07 26,60
2.2. Solvabilitatea generala Sg 1,47 1,64
2.3. Solvabilitatea financiara Sf 0,37 0,40
3. Indicatori ai echilibrului financiar
3.1. Rata autonomiei financiare Raf 73,85 69,51
3.2. Rata de finantare a activelor circulante Rfac 1 1
3.3. Rata capitalului permanent fata de Rcpff 1,29 0,97
activele fixe
3.4. Gradul de indatorare privind Gi 0,35 0,43
4. Indicatori de gestiune
4.1. Viteza de rotatie a stocurilor Vrs 8,08 9,92
4.2. Rotatia activelor fixe in CA Rafca 3,44 2,39
4.3. Rotatia activului total in CA Ratca 1,81 1,51
4.4. Rotatia activelor circulante in CA Racca 6,57 7,68
5. Indicatori de rentabilitate
5.1. Marja de profit Mp 4,05 3,97
5.2. Rata rentabilitatii financiare Rrf 10,83 9,89
10
5.3. Rata rentabilitatii economice Rre 9,55 8,37
5.4. Rata rentabilitatii activelor totale Rat 8,79 7,30
5.5. Rata rentabilitatii resurselor consumate Rrrc 4,49 4,85
5.6. Rata rentabilitatii generale Rrg 3,76 3,98
Analiza lichiditatii si solvabilitatii

1. Indicatori de lichiditate
1.1 Indicatorul lichidităţii curente.Pentru ca să existe o bună lichiditate, trebuie ca
activele curente (activele circulante ) să fie cel puţin de două ori mai mare decît datoriile pe
termen scurt, ceea ce în cazul Sc Prodpan SA se întâmplă doar în anul 2016 (Lc = 2). Această
rată are o evoluţie descendentă pe parcursul perioadei analizate; în ultimul an ea atinge o
valoare de 1,39 ceea ce arata ca in 2017 lichiditatea este foarte redusa.
Active curente( circulante) 2773712
Lc2016 = —————————— = = 2
Datorii curente 1384580
Active curente( circulante) 2702391

Lc2017 = —————————— = = 1,39
1.2 Rata lichidităţii imediate exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora

obligaţiile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi. Acest coeficient trebuie să fie mai
mare decât 1. La unitatea supusă analizei se observă că această rată are o valoare oscilantă, in
anul 2016 depaseste valoarea de 2, ceea ce arata ca societatea are o lichiditate imediata foarte
buna, in 2017 valoarea este de 1,78% cu o usoara scadere fata de 2016, insa o valoare buna
pentru societate.
Active curente - Stocuri 2847033
Li2016 = —————————— = = 2,05
Active curente - Stocuri 3462655

Li2017 = —————————— = = 1,78
2. Indicatori de solvabilitate
2.1Rata datoriilor exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora toate obligaţiile faţă
de terţi pe seama activelor sale. Acest indicator este satisfăcător pentru întreprindere, dacă
este cuprins între 35 – 40 %. În cazul de faţă acest coeficient are o evoluţie descrescătoare,
atat in 2016, cat si in 2017, societatea este in imposibilitatea de a-si onora obligatiile fata de
terti pe seama activelor lor.
Total datorii 1413407
Rd2016 = —————— x 100 = —————— x 100 = 24,07%
Total active 5870274
Total datorii 1942386

Rd2017 = —————— x 100 = —————— x 100 = 26,60%
Total active 7300891
11
2.2 Solvabilitatea generală evidentiaza potentialul unitatii de a-si onora platile la
termenele scadente utilizand in acest scop toate resursele de care dispune. Între solvabilitate si
lichiditate exista o stransa legatura, in sensul conditionarii (asigurarea lichiditatii se constituie
intr-o garantie a realizarii solvabilitatii). Atat in 2016 cat si in anul 2017 societatea are
potentialul necesar de a-si onora platile la termenele scadente.
Active totale 5870274

Sg2016 = ——————— = = 1,47
Pasive totale 3991691

Sg2017 = ——————— = = 1,64
Pasive totale 4429824
2.3 Solvabilitatea financiară arată cât reprezintă capitalul propriu din cifra de afaceri.
Indicatorul, cuprins între limitele de 0,35 şi 0,50, arată o pondere corespunzătoare.
Solvabilitatea cea mai bună s-a înregistrat în anul 2017, ea luând valoarea de 0,40; se observă
ca acest indicator cunoaşte o evoluţie crescatoare în intervalul analizat, dar de valori
apropiate.
Capital propriu 3991691
Sf2016 = ———————— = = 0,37

Sf 2017 = ———————— = = 0,40
3. Indicatori ai echilibrului financiar

3.1 Rata autonomiei financiare arată ponderea pe care o deţine capitalul propriu în
capitalul permanent. Această pondere are un nivel normal când este cuprinsă între 50 % şi 75
%. Acest indicator cunoaşte o evoluţie descendentă în perioadă analizată, în ultimul an avand
o valoare de 69,51 %, mai mica cu 5,87% faţă de 2006 când înregistrează o valoare de 73,85
%.

Raf2016 = ———————— x 100 = x 100 = 73,85%
Capital permanent 5405098

Raf2017 = ———————— x 100 = x 100 = 69,51%
3.2 Rata de finanţare a activelor circulante reprezintă partea din activele circulante
care sunt finanţate din fondul de rulment. Această rată prezintă o evoluţie constanta în
intervalul de timp 2016 - 2017 fiind egală cu 1 ceea ce înseamnă o întreagă activitatea de
exploatare este finanţată din fondul de rulment.
3.3 Rata capitalului permanent faţă de activele imobilizate (fixe) arată dacă activele
imobilizate au fost achiziţionate din capitalul propriu sau dacă au fost achiziţionate pe
datorie. Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât 1 rezultă că activele s-au achiziţionat
12
pe datorie iar dacă este mai mare decât 1 arată ca activele imobilizate s-au achiziţionat din
propriul capital, fapt care se datorează unei capacităţi ridicate de autofinanţare. La SC
PRODPAN SA aceasta rată are o evoluţie descrescatoare pe cei 2 ani şi este supraunitară
doar in anul 2016.
Capitalul propriu 3991691

Rcpaf2016 = ——————— = = 1,29
Active fixe 3087724
Capitalul propriu 4429824

Rcpaf2017 = ——————— = = 0,97
Active fixe 4552916
3.4 Gradul de îndatorare. Dacă acesta este subunitar atunci unitatea are independenţa
financiară. În perioadă 2016 - 2017, în lipsa unor datorii pe termen mediu şi lung, societatea
are autonomie financiară deplină.
Pasive totale ( datorii) 1413407
Gr2016 = —————————— = —————————— = 0,35
Pasive totale ( datorii) 1942386

Gr2017 = —————————— = —————————— = 0,43
4. Indicatori de gestiune
4.1 Viteza de rotaţie a stocurilor. Pentru perioadă analizată viteza de rotaţie a
stocurilor s-a crescut în anul 2017 faţă de anul 2016 cu 22,77%.

Vrs2016 = ———————— = —————————— = 8,08
Stocuri 1319509

Vrs2017 = ———————— = —————————— = 9,92
Stocuri 1112193
4.2 Rotatia activelor imobilizate în cifra de afaceri are o evolutie descendenta în anul
2016 scăzând cu 30,52% faţă de 2017. Această scădere a rotaţiei activelor fixe în cifra de
afaceri s-a datorat scaderii stocurilor. Creşterea mare a cifrei de afaceri nu s-a datorat creşterii
vânzărilor ci creşterii inflaţiei.
Vrai2016 = ————————— = ————————— = 3,44
Active imobilizate 3096562

Vrai2017 = ————————— = ————————— = 2,39
Active imobilizate 4598500
13
4.3 Rotatia activelor totale în cifra de afaceri, are un trend descrescator, cunoscând o
scădere în 2017 cu 16,57 % faţă de 2016, desi valoarea cifrei de afaceri, precum si activele
totale au crescut.
Vrai2016 = ————————— = ————————— = 1,81

Vrai2017 = ————————— = ————————— = 1,51
4.4 Rotatia activelor circulante în cifra de afaceri are o evoluţie crescatoare, in

perioada analizata, valoarea rotatiei in 2017 a crescut cu 6,25% fata de cea din 2016.

Racca2016 = ——————— = ————————— = 3,84
Active circulante 2773712

Racca2017 = ——————— = ————————— = 4,08
Active circulante 2702391
Analiza rentabilitatii
5. Indicatorii de rentabilitate
5.1 Marja de profit denumită şi rată rentabilitatii comerciale caracterizează eficienţa
politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare, vânzare) şi mai ales a politicii de
preţuri practicate în întreprindere. Se observă o reducere a acestui indicator în anul 2016 fata
de 2017 cu 1,97% ceea ce impune din partea managementului unităţii sa revizuie activitatea
de marketing privind supravegherea activitatii comerciale.
Profit net 432450

Mp2016 = ——————— = ————————— x 100 = 4,05%
Profit net 438134

Mp2017 = ——————— = ————————— x 100 = 3,97%
5.2 Rata rentabiliăţii financiare este calculat de către creditori şi este apreciat ca fiind
bun dacă are o valoare mai mare decăt rata dobânzii de pe piaţă, precum şi de asociaţi, care
evaluează eficienţa cu care au fost evaluate fondurile.
Profit net 432450

Rrf2016 = ——————— x 100 = ————————— x 100 = 10,83%
Profit net 438134
14
Rrf2017 = ——————— x 100 = ————————— x 100 = 9,89%
5.3 Rata rentabilităţii economice. Indicator care serveste comparatiilor dintre

intreprinderi.Ca si rata rentabilitatii financiare, poate sa fie in mod util comparata cu rata
dobanzii pentru imprumuturile pe termen lung contractabile pe piata financiara. Daca rata
rentabilitatii este mai mare, intreprinderea va fi interesata sa se imprumute pentru a se
dezvolta, deoarece remuneratia capitalurilor imprumutate va fi acoperita de rentabilitatea
ridicata. Rata rentabilitatii economice in perioada 2016-2017 a inregistrat o scadere de
12,34%.
Profit brut 516447

Rre2016 = ——————— x 100 = —————— x 100 = 9,55%
Profit brut 533407

Rre2017 = ——————— x 100 = ————— x 100 = 8,37%
5.4 Rata rentabilităţii activelor totale arată capacitatea activelor de a genera profit.
Ratele din anii 2016 si 2017 arata ca acestea au scazut cu 16,95%.
Profit brut 516447
Rrat2016 = ————— x 100 = ————— x 100 = 8,79%
Profit brut 533407
Rrat2017 = ————— x 100 = ————— x 100 = 7,30%
5.5 Rata rentabilităţii resurselor consumate se calculeaza prin raportarea unui indicator al
rezultatelor la consumul de resurse implicat in obtinerea lui, exprimind in acest fel eficienta
efortului materializat in costuri. Valoarea optima a ratei rentabilitatii resurselor consumate ca
fiind incadrata intre 9% si 15%. In perioada analizata valoarea ratei resurselor consumate nu
depaseste pragul de 5%, ceea ce demonstreaza ca nu este eficientizat efortul materializat in
costuri.
Profit brut 516447

Rc2016 = —————— x 100 = ————— x 100 = 4,49%
Cheltuieli totale 11491282
Profit brut 533407

Rc2017 = —————— x 100 = ————— x 100 = 4,85%
5.6 Rata rentabilitatii generale indică cât la sută din cheltuielile totale au generat profit.
Astfel, în cazul SC PRODPAN SA acest indicator se invarte in jurul valorii de 3-4% in
perioada analizata.
Profit net 432450
Rrg2016 = ——————— x 100 = —————— x 100 = 3,76%
15
Profit net 438134

Rrg2017 = ——————— x 100 = ————— x 100 = 3,98%
Puncte forte Si puncte slabe pentru domeniul financiar
Puncte forte Puncte slabe

 un patrimoniu net bun  lipsa activelor necorporale
 venituri mari realizate din activitatea  o viteza de circulatie a activelor
de exploatare circulante redusa
 datorii totale reduse  rata lichiditatii curente in 2017 redusa
 rata lichiditatii imediate foarte buna in  rata datoriilor este nesatisfacatoare
perioada 2016-2017  activitatea de exploatare finantata din
 solvabilitate generala foarte buna fondul de rulment
 solvabilitate financiara buna  marja de profit redusa
 rata autonomiei financiare cuprinsa  valoarea resurselor consumate nu este
intre 50% si 75% incadrata intre 9% si 15%, ci doar de
 rata capitalului permanent fata de aproximativ 5%
activele imobilizate este buna in 2016,
activele fiind achizitionate din
capitalul propriu
 auotnomie financiara deplina
2.2. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL
1. PIATA
Societatea realizează vânzări prin care poarta acelasi nume de pe raza municipiului
Călăraşi prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distribuţie vânzarea se face
pe bază de comenzi ferme şi contracte. Reţeaua de distribuţie este constituită din 13 magazine
proprii de desfacere, toate acestea fiind dotate cu vitrine frigorifice pentru păstrarea
alimentelor. Toate magazinele au fost dotate cu case de marcat şi cântare electronice.
Personalul este calificat şi bine pregătit pentru a asigura un comerţ civilizat.
Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul maşinilor
speciale pentru pâine, aflate în dotarea societăţii. Magazinele primesc, gestionează şi vând
produsele. Actele întocmite în magazine sunt predate biroului financiar-contabil, iar
numerarul încasat se predă zilnic la casierie, putând fi utilizat chiar în ziua următoare în
scopurile stabilite de societate.
Principalii clienţi ai SC Prodpan SA sunt următorii:
-tabelul 8-
16
S.C. ALFA COMPLEX S.R.L. CĂLĂRAŞI
S.C. ALIMENTARA S.A. ŞTEFAN VODĂ
S.C. GRIGOSTAR S.R.L. LEHLIU - GARĂ
S.C. FAMILIAL S.R.L. OLTENIŢA
S.C. TUDOR S.R.L. BUDEŞTI
Contractele de livrare practicate de SC Prodpan SA în calitate de furnizor conţin

prevederi asiguratoare referitoare la:
- documentele şi modalităţile de plată;
- recepţia mărfii la sediul firmei;
- garanţie;
- răspunderea contractuală.
Desfăşurarea în bune condiţii a acestui proces necesită cunoaşterea în detaliu a fiecărui
client, a datelor şi cerinţelor fiecăruia.
În acest scop se întocmeşte o fişă de client, de către reprezentanţii de zonă, pentru
fiecare client care cuprinde:
- denumirea completă a societăţii, inclusiv adresa;
- codul fiscal şi numărul de înregistrare la Registrul Comerţului;
- persoana de contact şi numere de telefon ;
- termenul şi modalitatea de plată;
- banca plătitoare şi numărul de cont;
- grupele de produse ce urmează a fi livrate;
- modul de expediere şi transport şi cota parte din taxa de transport pe care o suportă clientul.
Onorarea comenzilor se face zilnic, în baza comenzilor din registrul de comenzi,
întocmindu-se ordinul de transport la care se va ţine cont de:
- capacitatea mijloacelor de transport din parcul propriu sau închiriate;
- corelarea cantităţii de marfa cu volumul pe care acesta îl ocupă;
- ordinea de încărcarea funcţiei de beneficiar, când într-un transport se cumulează comenzile
de la mai mulţi beneficiari.
2. PRODUSELE
SC PRODPAN SA oferă pieţei un sortiment bogat de pâine şi de produse de

panificaţie, încercând să răspundă celor mai variate cereri şi gusturi.
Sortimentele fabricate se pot grupa în 3 grupe mari de produse :
 Pâine
 Specialităţi de panificaţie şi produse zaharoase
 Grâu măcinat
Pâinea de grâu se fabrică din făină de grâu după normativele tehnologice stabilite de
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu respectarea dispoziţiilor legale sanitare conform
nomenclatorului.
Grupa de produse “Pâine” cuprinde următoarele tipuri de produse :
 pâine albă simplă de 0,300 – 0,400 kg. ;
 pâine albă superioară de 0,300-0,400 kg.,
 pâine neagră simplă de 0,350 kg.,
 pâine aclorida de 0,300 kg. ,
 graham de 0,200 kg.,
 baghetă de 0,240 kg.,
 pâine “Bărăgan” de 0,350 kg.,
 pâine “PRODPAN” de 0,200 kg.
17
Grupa specialitatilor de panificaţie şi a produselor zaharoase cuprind produse
fabricate după instrucţiuni tehnologice bine stabilite, cu respctarea dispoziţiilor legale sanitare
şi a căror caracteristici trebuie să corespundă standardelor tehnologiilor de ramură. Din
această grupă fac parte umatoarele produse :
 specialităţi de panificaţie :
 specialitatea “Mamaia” de 0,075 kg.,
 chifle 0,100 kg., batoane 0,050 kg.,
 pâine împletită rotund de 0,250 kg.,
 covrigi simpli de 0,030 kg.,
 covrigi impletiti de 0,075 kg.,
 covrigi la şir de 0,030 kg.
 produse zaharoase :
 cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg.,
 cozonac ardelenesc de 0,200 kg.
Grupa grâului măcinat cuprinde:
 făină tip 650,
 făină tip 1350 (folosită la obţinerea grahamului)
 tărâţă.
Pe bază acestor game de produse în anul 2006 s-a realizat o cifră de afaceri de
10669011 lei. Rezultă deci că principalele venituri ale întreprinderii sunt obţinute pe baza
producţiei vândute (68 %), alte categorii de venituri ocupând o pondere mică (32 %).
Structura de producţie pe grupe de produse
- tabelul 9 -
Nr Specificare Productia realizata Valoarea productiei
crt (t) marfa
(mii lei)
2016 2017 2016 2017
1. Paine 5.356 3.320 2.133 1.785
2. Specialitati de 230 134 1.040 825
panificatie si
produse zaharoase
3. Grau macinat 4.379 2.684 902 927
Fig 1. Productia
Productia realizata
realizata (t)
6.000 5.356
5.000 4.379
4.000 3.320
2.684
3.000
2.000
1.000 230 134
0
2016 2017
Paine Specialitati de panificatie si produse zaharoase Grau macinat
18
Valoarea productiei marfa (mii lei)
2.500
2.133
2.000 1.785
1.500
1.040
902 927
1.000 825
500
0
2016 2017
paini Specialitati de panificatie si produse zaharoase Grau macinat
Fig 2. Valoarea productiei marfa.
După cum se observă din tabel, principala grupă de produse fabricată de unitate o
reprezintă cea de pâine urmată de grâul măcinat. Producţia de pâine cunoaşte pe intervalul
analizat o scădere continuă, scădere care se explică, atât în cazul pâinii cât şi în cel al
produselor de panificaţie şi a celor zaharoase, în primul rând prin faptul că s-a trecut la un
consum mai raţional din partea populaţiei, dar şi prin apariţia unor noi unităţi privatizate cu
profil de panificaţie care au venit pe piaţă cu produse de calitate, unităţi care au început să
devină un concurent demn de luat în seamă.
Evolutia costurilor unitare - lei / kg. –

- tabelul 10 -
Nr.crt. Grupe de produse 2016 2017
1. Paine 0.83 0.92
2. Specialitati de panificatie si produse 0.99 1.15
zaharoase
3. Grau macinat 0.59 0.73
Costurile unitare reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de către unitate pentru

realizarea unui kg. de produs finit. În costurile unitare sunt cuprinse cheltuielile cu materia
primă, cheltuielile cu materialele directe şi cheltuielile de industrializare, ponderea fiecărei
categorii în costurile totale fiind diferită în funcţie de produsul final obţinut.
Deşi cantitatea de produse finite scade constant în perioada analizată costurile unitare
cunosc o creştere constanta acest lucru datorându-se creşterii preţurilor la materiile prime,
materiale şi serviciile, aceste preţuri fiind actualizate în funcţie de inflaţie.
3. PRETUL
Preţul reprezintă un element extrem de important al strategiei de marketing, mai ales în
ţările cu putere de cumpărare redusă. Decizia cea mai dificilă în desfăşurarea unei activităţi
este aceea de determinare a preţului produselor şi serviciilor furnizate. Dificultatea în fixarea
preţurilor rezidă din luarea în calcul a unor elemente extrem de importante (costul producţiei,
transportul, strategia generală, politica reducerilor comerciale şi financiare adoptate).
SC Prodpan SA adoptă o politică de preţ în fundamentarea căreia se ţine cont atât de
factori interni (costul produsului, marja de profit urmărită) cât şi de factori externi (cererea
manifestată pe piaţă, reacţia concurenţei, preţul pe care clientul este dispus să-l accepte, etc.).
19
Ţinând cont de toate aceste elemente, şi de faptul că preţurile practicate sunt corelate cu
puterea de cumpărare a pieţei ţintă, societatea va avea informaţii despre modificările de preţ
de pe piaţa în cauză, despre factorii şi motivele care produc aceste schimbări.
Societatea practică preţuri diferenţiate în funcţie de produsele şi sortimentele fabricate,
realizând cel mai bun raport calitate/preţ. Acest lucru va asigura un flux bănesc ascendent şi
constant.
În concluzie preţul este una dintre cele mai importante decizii de marketing neexistând
o metodă universală de stabilire a acestuia. Politica de preţ este eficientă doar atunci când
clientul este dispus să plătească preţul şi totodată este încasat şi un profit.
Principalele riscuri în privinţa stabilirii preţurilor sunt cele date de evoluţia
imprevizibilă a cursului valutar, care determină variaţii ale costului materiilor prime, energiei
şi combustibilului precum şi de dezorganizarea de pe piaţa agricolă din România. În altă
ordine de idei, integrarea europenă înseamnă pentru producătorii romani intrarea în
concurenţă directă cu cei occidentali, fără protecţia taxelor vamale. Un alt risc (pe termen
scurt) este puterea scăzută de cumpărare a populaţiei.
4. FURNIZORII, BENEFICIARII SI CONCURENTII
Pentru materiile prime (ouă, sare, drojdie, etc.) oferta este foarte mare şi societatea îşi
alege furnizorii în funcţie de raportul calitate/preţ, condiţiile de piaţă, distanţă, continuitatea în
aprovizionare. Datorită faptului că SC Prodpan SA dispune de o moară proprie, ea nu-şi face
aprovizionarea cu făină tip 690 ci achiziţionează grâu de la COMCEREAL Călăraşi.
Principalele materii prime achizitonate de la următorii agenţi economici.
- tabelul 11 -
Nr.crt. Materia primă Furnizorul de bază
1. Grâu “CEREAL COM” Calarasi
“CONDORUL” Calarasi
2. Făina tip 480 S.C. “TITAN” S.A. Bucuresti
3. Drojdie B.B.G. Foodts
4. Sare Salina Târgu Ocna
5. Zahăr S.C. “ZAHAR” S.A. Calarasi
6. Ulei S.C. “ULTEX” S.A. Tandarei
7. Ouă S.C. “AVICOLA” S.A. Calarsi
8. Arome S.C. “VICTORIA” S.A. Bucuresti
9. Afinatori chimici S.C. “AMONIACUL” S.A. Bucuresti
10. Motorină S.C. “PETROM” S.A.
În cazul de faţă este greu de delimitat o piaţă ţintă. Orice persoană este client al
firmei, consumator de pâine. Premisa esenţială a identificării unei ţinte de comunicare
eficiente o constituie analiza corespunzătoare a pieţei şi a elementelor sale componente.
Ţinta firmei comercială răspunde la întrebarea: CARE SUNT CLIENŢII
POTENŢIALI?, iar ţinta de comunicare răspunde la întrebarea: CUI TREBUIE SǍ SE
ADRESǍM PENTRU A VINDE SAU A FACE SǍ SE VÂNDǍ PRODUSELE?
- tabelul 12 -
CRITERII GRUPURI TIPICE
Demografice
Vârstă Toate categoriile
20
Sex Masculin, feminin
Mărimea familiei >=1
Venit <500.000; 500.000-1.000.000;etc.
Ocupaţie Toate
Rasă Albi, negri, etc.
Religie Ortodocşi, catolici, etc.
Geografice Locuitorii judeţului Calarasi
Psihografice
Clase sociale Toate categoriile
Stil de viaţă Nu are importanţă semnificativă
Prin politica de desfacere SC Prodpan SA a stabilit obiectivele generale şi orientările
referitoare la modul de valorificare a sortimentelor de paine fabricate, ceea ce furnizează
cadrul de acţiune si de stabilire a obiectivelor şi ţintelor necesare pentru consolidarea poziţiei
sale pe piaţă, depăşirea concurenţei.
Moara de grâu are ca obiect de activitate măcinarea boabelor de grau, fabricarea de
produse de morărit şi comercializarea acestora, fiind o verigă importantă în ciclul de
valorificare a producţiei de grau. Circuitul economic al valorificării producţiei de grau este
determinat de cerinţele pieţei interne şi externe. În acest sens, societatea, prin programele sale
anuale şi bianuale, îşi reglează permanent programul de producţie, fundamentat în urma
explorării pieţei şi adaptării la cerinţele acesteia, motiv pentru care este necesar a se cunoaşte
atât circuitul cât şi reţeaua de valorificare.
Legat de cerinţa ridicată a graului reţeaua de distribuţie este concretizată în prezent,
printr-o diversitate de agenţi economici incluşi în sfera largă a activităţilor de valorificare a
producţiei agro-alimentare şi societăţi comerciale specializate în producţia de paine.
Pentru SC Prodpan SA procesul de desfacere a sortimentelor de paine produse trebuie
să reprezinte combinaţia dintre activitatea de reclamă şi activitatea de vânzare propriu-zisa, la
care trebuie să se adauge încă o serie de activităţi generate de metodele de impulsionare a
desfacerii. Ca atare, promovarea desfacerii producţiei de paine trebuie să se bazeze pe un
ansamblu de tehnici care provoacă o creştere rapida a vânzărilor, prin atribuirea anumitor
avantaje distribuitorilor, consumatorilor şi utilizatorilor industriali.
 Piata de desfacere buna  Concurenta acerba
 Retea de distributie proprie
 Contracte incheiate cu societati
importante din judet
 Existanta unei mori proprii
 Numar mare de unitati deschise
 Unitati deschise atat in oras, cat si in
judet
 Gama de produse diversificata
 Produse adresate tuturor categoriilor
de cumparatori
2.3. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC
21
1. POTENŢIALUL TEHNOLOGIC
Societatea comercială PRODPAN SA îşi desfăşoară activitatea în sectorul economic

de morărit, fabricare şi comercializare a produselor de panificaţie şi zaharoase. Pentru
fabricarea acestor produse întreprinderea utilizează, ca principal mijloc de producţie, cuptorul.
Principalele utilaje de producţie specifice industriei de panificaţie sunt cuptoarele.
Dotarea unităţii cu aceste mijloace de producţie, prezentată pe secţii de producţie, este
următoarea :
Atelier 1 – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării pâinii, acestea
constând în 3 linii continui. O linie continuă de fabricare a pâinii este formată din :
 malaxor aluat tip MA 500
 maşină de divizat “Madia”
 maşină de modelat “Rolux”
 dospitor continuu
 cuptor tunel
Unitatea este dotată de asemenea şi cu atelier mecanic de întreţinere şi reparaţie a
utilajelor, cu laborator pentru verificarea calităţii pâinii.
Atelier 2 – unitatea este dotată cu :
 cernator (1 buc.)
 malaxor cu cuvă de 500 l (2 buc.)
 maşină de modelat “Rolux” (1 buc.)
 dospitor
 cuptor
Unitatea este dotată cu 2 boylere electrice pentru încălzirea apei necesare procesului
tehnologic.
Brutaria Lehliu – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării pâinii şi
anume :
 cernator
 malaxor cu cuvă de 500 l (2 buc.)
 maşină de modelat “Rolux”
 dospitor
 cuptor
Unitatea este dotată cu 2 boylere electrice pentru încălzirea apei necesare procesului
tehnologic.
Patiserie – covrigi – unitatea este dotată cu următoarele utilaje :
 cuptor
 malaxor de 300 l
 cazan pentru opărirea covrigilor
 cuptor electric de 1,5 t/24 h
Pentru încălzirea apei tehnologice se foloseşte un boyler electric de 50 l.
Patiserie – unitatea este dotată cu următoarele utilaje :
 cernator
 malaxor de 300 l
 maşină de rulat
 presă de divizat
 cuptor rotativ
 dospitor
22
 2 boylere electrice
Moara – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării făinii.
 valţ VDA 800 (3 buc.)
 valţ VDA 1025 (1 buc.)
 tarar aspirator
 sită plană (2 buc.)
 ciclon de aspiraţie (4 buc.)
 filtru de aspiraţie (1 buc.)
 aparat de umectat
 scuturător de saci
 buncăr de făină
 decojitor intensiv (2 buc.)
 maşină de periat
 trior
Unitatea este dotată cu atelier mecanic de întreţinere şi reparare a utilajelor, cu
laborator pentru verificarea calităţii grâului şi a făinii obţinute.
2. CAPACITATEA DE PRODUCŢIE
Capacitatea de producţie în cadrul societăţii se prezintă astfel (în anul 2016) :

În cadrul Atelierului 1 sunt 3 linii de fabricaţie, adică trei cuptoare cu o capacitate de
10 t/24 h fiecare cuptor ;
Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 280 kg./h adică 280
kg. x 24 / 24 h = 6.720 kg/24 h = 672 to/24 h.
Patiseria – covrigi are o capacitate maximă de producţie de 3 t/24 h fiind dotată cu
un cuptor tip 3 CL
Patiseria are o capacitate de 1.600 kg / 24 h = 1,6 t / 24 h
Brutăria Lehliu (ca secţie de producţie a SC PRODPAN SA Călăraşi) are o
capacitate maximă de producţie de 240 kg/h adică 240 kg. X 24 h = 5.760 kg./24 h = 5,76
to/24 h,
Moara are o capacitate de 40 t/24 h grâu măcinat
Rezulta deci, capacitatea maximă de producţie în cadrul SC PRODPAN SA este :
La pâine : 42,48 t/24 h (capacitatea de producţie a atelierelor 1 şi 2 şi a brutăriei
Lehliu) iar capacitatea maximă anuală este :
42,48 to/24 h x 360 = 15.292,8 to/an,
La specialităţi din pâine şi produse zaharoase – 4,6 t/24 h (capacităţile patiseriei
covrigi şi a patiseriei) iar capacitatea de producţie maximă anuală este de
4,6 t/24 h x 360 = 576 t/an.
La grâu măcinat – 40 t/24 h (capacitatea morii) iar capacitatea maximă anuală de grâu
măcinat este de :
40 t / 24 h x 360 = 14.400 t / an.
Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie
23
- tabelul 15 -
Nr.crt. Specificare Capacitatea Productia realizata Gradul de utilizare
maxima (to) (%)
2016 2017 2016 2017
1. Paine 15.293 5.356 3.320 35 22
2. Specialitati din 576 230 134 40 23
panificatie si
produse zaharoase
3. Grau macinat 14.400 4.379 2.684 30 19
Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie este diferit în funcţie de grupa de

produse analizată.
În anul 2016 societatea cunoaşte cel mai mare grad de utilizare a capacităţilor de
producţie datorită nivelului ridicat al producţiei realizate.
Cresterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie se poate realiza prioritar
prin sporirea producţiei realizate (dar acest lucru trebuie corelat cu găsirea de noi pieţe de
desfacere a produselor de panificaţie), trebuie să se ţină seamă că produsele de panificaţie
realizate au un grad mare de perisabilitate şi de randamentele în cadrul societăţii.
Pe ansamblul societăţii comerciale nu se asigură utilizarea raţională a capacităţilor de
producţie din cauze obiective. În perspectivă trebuie urmărite îndeaproape organizarea
fluxurilor tehnologice, a ritmicitatii aprovizionărilor, unele măsuri ferme bazate pe programe
elaborate pe produse privind obţinerea unor randamente pe unitatea de producţie cu costuri
unitare reduse.
In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezultă un grad de folosire
foarte redus, ceea ce înseamnă ca un număr însemnat de mijloace fixe sunt neutilizate,
inactive atât din categoria celor productive cât şi din cele neproductive, această datorându-se
reducerii cererii de produse pe piaţă.
De aceea, Adunarea Generală trebuie să aprobe casarea sau valorificarea prin vânzare,
cu respectarea prevederilor legale, referitor la vânzarea de active şi mijloace fixe a celor ce nu
mai sunt necesare activităţii societăţii, întrucât acestea provoacă pagube nu numai prin
imobilizarea de capital dar îşi micşorează propria valoare iniţială (de întrebuinţare) prin
degradarea fizică şi morală, toate acestea reprezentând pierderi potenţiale pentru societate.
Amortizarea imobilizarilor corporale s-a făcut conform prevederilor Legii nr.15/1994
– cu modificările ulterioare – aplicând regimul de amortizare liniară – aşa cum a fost aprobat
în Adunarea Generală şi a fost integral înregistrată în cheltuieli de exploatare, destinaţia
amortizării fiind crearea fondurilor pentru achiziţionarea de noi mijloace fixe.
Producţia realizată în cadrul SC PRODPAN SA Călăraşi
- tabelul 16 -
Nr Grupe de produse Productia realizata (to) Dinamica productiei
crt (%)
2016 2017 2017/2016
1. Paine 5.356 3.320 62
2. Specialitati de 230 134 58
panificatie
3. Grau macinat 4.379 2.684 61
24
După cum se observă din tabelul nr.12, producţia realizată la pâine a scăzut treptat,
astfel în 2016 ea se situa la 5.356 tone/an, pentru ca în anul 2017 să scadă la 2.952 tone / an.
Deci în anul 2017 s-a realizat doar 55 % din producţia de pâine obţinută în anul 2016. Aceeaşi
situaţie de scădere a producţiei se întâlneşte la aproape toate produsele, mai puţin la grâul
măcinat a cărui producţie scade cu 31 % în anul 2017 faţă de 2016.
Aceasta tendinţa de scădere s-a datorat în general unei cereri scăzute pe piaţă acestor
produse, dar şi apariţia pe piaţa concurenţială a unor noi agenţi economici.
Marea scădere a producţiei de pâine este urmarea conjugării factorilor următori:
 diminuarea treptată din 2016 pînă în 2017 a consumului de pâine la mai puţin de
jumătate
 dezvoltarea rapidă a unor noi capacităţi de producţie în sectorul privat ;
 utilizarea unor maşini şi utilaje uzate fizic şi moral ;
 folosirea unor materii prime sub parametrii STAS ;
 pătrunderea pe piaţă a unor produse de import, superioare calitativ şi ca mod de
prezentare.
3. PROCESUL DE FABRICARE AL PRODUSELOR.
Procesul tehnologic de fabricare a pâinii în cadrul SC PRODPAN SA Călăraşi este

alcătuit dintr-un număr de operaţii prin care trece materia primă până la obţinerea produsului
finit. Aceste operaţii sunt : cernere, preparare maia, preparare aluat, divizare, predospire,
modelare, dospire finală, coacere, ambalare şi livrare.
Materiile prime şi auxiliare folosite la prepararea pâinii sunt : făină, apa, drojdie şi
sarea.
Prin cernerea făinii se realizează îndepărtarea corpurilor străine din făină ca: sfori,
hârtii, scame de saci; afanarea şi îmbogăţirea făinii cu oxigen (acesta ajută la procesul de
fermentare a aluatului, oxigenului fiind necesar activităţii drojdiilor); preincalzirea făinii cu
aerul din mediul înconjurător.
Prepararea aluatului reprezintă una din fazele cele mai importante la fabricarea
produselor de panificaţie şi se foloseşte la această unitate metodă indirectă în trei faze:
prospătură, maia şi aluatul final. Prin aplicarea acestei metode se obţine pâine de calitate mai
bună, cu gust şi miros plăcut, miez cu porozitate bine dezvoltată, având pori cu pereţi subţiri.
Cantitatile de materii prime şi auxiliare care se folosesc la prepararea aluatului se
cântăresc ori se măsoară, astfel încât să se poată obţine un aluat cu proprietăţi fizico-chimice
optime.
O fază importantă a procesului de fabricare a pâinii o reprezintă fermentarea aluatului;
modul în care această se produce determină în primul rând calitatea pâinii coapte, iar în al
doilea rând uşurinţa cu care aluatul va putea fi prelucrat la divizare, modelare şi coacere.
Fermentarea se face cu scopul de a se obţine un aluat din care să rezulte produse cu
volum mare, al căror miez să fie elastic, cu pori deşi, uniform şi cu pereţi subţiri dar în acelaşi
timp în aluat se acumulează produse care condiţionează gustul şi aromă specifică pâinii.
Prin divizarea aluatului acesta este împărţit în bucăţi de greutate corespunzătoare
produsului fizic cu ajutorul maşinii de divizat.
Modelarea aluatului cuprinde operaţiile tehnologice necesare obţinerii formei bucăţilor
de aluat specifice produsului finit care urmează a se realiza. După această operaţie are loc
dospirea finală, în timpul căreia, datorită fermentatiei se produce bioxid de carbon, care le
măreşte volumul şi le afânează.
Momentul în care aluatul a ajuns la dospirea optimă se apreciază prin metode
organoleptice pe bază aprecierii modificării volumului, formei şi proprietăţilor fizice ale
25
bucăţilor de aluat, după care ele intră în cuptor pentru coacere la o temperatură de 230 – 2400
C, obţinându-se produsul finit-pâinea.
In aluatul supus coacerii are loc un complex de transformări fizico-chimice, coloidale,
biochimice şi microbiologice, în urma cărora aluatul devine un produs asimilabil şi hrănitor.
Dupa scoaterea din cuptor, pâinea este aşezată în rastele care sunt transportate în
magaziile de produse finite. Aici produsele se lasă să se răcească şi sunt păstrate în condiţii
corespunzătoare până când sunt trimise în reţeaua comercială.
Procesul tehnologic de fabricare a specialitatilor de panificaţie şi a produselor
zaharoase se realizează prin procedeul monofazic, prin urmare operaţiile care conduc la
obţinerea produsului finit sunt cernerea, prepararea aluatului, odihna aluatului, divizare ,
predospire, dospire finală, coacere, ambalare şi livrare. Este acelaşi proces tehnologic ca la
fabricarea pâinii doar materiile prime şi materialele diferă (în funcţie de reţeta de fabricaţie).
Procesul tehnologic de fabricare a covrigilor cuprinde o singură fază. Operaţiile
care conduc la fabricarea acestor sortimente (covrigi simpli şi covrigi cu adaos de materiale)
sunt : cernerea, frământarea, fermentarea, oparirea şi coacerea.
Prin cernerea făinii se realizează îndepărtarea corpurilor străine, afanarea şi
îmbogăţirea făinii cu oxigen , preincalzirea făinii cu aerul din mediul înconjurător.
Prepararea aluatului se realizează prin amestecarea tuturor materialelor şi materiilor
prime din reţetă, timp de 8-10 minute, până la obţinerea unui aluat consistent.
Aluatul se lasă la fermentat timp de 35 – 40 minute, după care se divizează în bucăţi
corespunzătoare unei mase nominale a produsului finit.
Bucatile astfel divizate se modelează rotund (sub formă de inel) dintr-un singur fitil
sau două fitile împletite. Aceştia se lasă la dospit pe masă de împletit timp de 10 – 15
minute după care se efectuează operaţia de opărire ce durează 3 – 4 minute.
Coacerea are loc la o temperatură de 21 C timp de 14-16 minute . După răcire se înşiră
pe sfoară către 50 buc., şirurile sunt aşezate în navete de plastic şi livrate la centrele de
desfacere.
Procesul tehnologic al macinarii grâului din care rezultă făină tip 650; este alcătuit
dintr-un număr de operaţii care sunt : recepţia calitativă şi cantitativă ; curăţarea prin separator
– aspirator ; curăţire prin trior ; curăţire prin Eureko, umectare, odihnă, descojire, periere,
îndepărtarea impurităţilor metalice, măcinare, cernere.
Inainte de a fi introdus în moară, grâul se cântăreşte pe basculă pentru recepţia
cantitativă, iar laboratorul preia probe pentru recepţia calitativă. După ce recepţia a fost
efectuată şi indicii de laborator ne arată că grâul este panificabil, acesta se răstoarnă în groapa
de grâu de unde este preluat de un şnec transportator şi apoi de elevator şi trecut prin
separatorul aspirator, efectuându-se astfel o precuratire de corpuri străine, după care are loc
depozitarea lui în depozitul de grâu al morii din cadrul intreprindeiri.
De aici grâul este preluat cu ajutorul unui şnec transportator, grâul este trecut printr-o
nouă curăţire efectuată cu ajutorul separatorului aspirator, triorului şi eureka.
Grâul astfel obţinut este umectat în U.G. cu căniţe şi depozitat la odihnă în celulele de
odihnă timp de 16 ore.
Dupa odihnă grâul este trecut prin descojitor apoi prin maşina de periat ajungând într-
un buncăr tampon de unde urmează să intre în procesul de măciniş.
Concomitent cu macinarea grâului are loc şi cernerea particulelor în funcţie de
dimensiunea acestora; aceasta realizandu-se cu ajutorul sitei plane. Se practică un măciniş
scurt datorită faptului ca moara este dotată doar cu patru valţuri.
În urma procesului de măciniş se obţine 70 % făină şi 30 % tărâţă.
Făina obţinută este ambalată în saci de 40 kg., verificaţi pe cântar fiecare şi apoi
depozitaţi în magazia de făină de unde sunt livraţi ulterior.
26
Tarata obţinută se depozitează în buncărul de tărâţe aflat în exteriorul morii, de unde
este livrată.
Evoluţia necesarului de resurse pe grupe de produse analizate
- tabelul 17 -
Nr Explicatia U.M. 2016 2017
crt
1. PAINE
Faina alba (tip 650) Kg. 4621 4047
Drojdie Kg. 84.517 73.581
Sare Kg. 72.443 63.070
Combustibil L 108.664 94.604
Energie Kw 1.611.852 946.044
Apa Mc 15.092 13.139
2. PRODUSE ZAHAROASE
Faina tip “000” Kg. 49.725 53.925
Drojdie Kg. 3.315 3.595
Ameliorator Kg. 331 359
Sare Kg. 663 719
Zahar Kg. 13.923 15.099
Ulei l. 8.287 8.987
Oua Buc. 198.900 215.700
Lapte praf Kg. 1.657 1.797
Rahat (cacao) Kg. 16.575 17.975
Esenta l. 199 216
Pungi PVC M 994 1.078
Combustibil L - -
Energie Kw 46.410 50.330
Apa m.c. 597 647
3. PRESTARI SERVICII
MACINAT GRAU
Combustibil L 39.898 35.138
Energie Kw 398.982 351.384
Apa m.c. 332 293
Necesarul de resurse a fost determinat ţinându-se seama de următoarele: de cantitatea

de resurse care este necesară pentru realizarea unei tone de produs (date extrase din reţele de
fabricaţie) şi în acelaşi timp s-a ţinut seamă de cantitatea de pâine, produse zaharoase şi grâu
măcinat, exprimată fizic.
Consumul de resurse specific societăţii pe o unitate fizică de producţie realizată este
următorul :
Pentru grupă de produse “PÂINE” cuprinzând :
pâinea albă simplă de 0,350 kg. are următorul consum specific: făină tip 650 – 0,770 ;
drojdie 0,010 kg. ; sare 0,013 kg. (pentru 1 kg. pâine albă simplă de 0,350 kg.)
pâine albă simplă de 0,400 kg. are următorul consum, specific pe kg. realizat :făină tip
650 – 0,770 kg.; drojdie 0,.010 kg., sare 0,013 kg.;
27
pâine albă superioară de 0,350 kg. are următorul consum specific la kg. producţie :
făină tip 650 – 0,700 kg. ; zahăr 0,005 kg.; drojdie 0,013 kg., sare – 0,012 kg. ;ulei
0,010 kg., lapte praf 0,002 kg.; ameliorator 0,003 kg.
pâine neagră simplă de 0,400 kg. are următorul consum specific pe kilogram
producţie : făină tip 1350 – 0,740 kg., drojdie 0,006 kg., sare 0,012 kg. ;
graham de 0,200 kg. are următorul consum specific pe kg. graham produs :făină tip
1350 – 0,384 kg., făină graham 0,384 kg., drojdie – 0,010 kg. , sare 0,002 kg., ulei
pentru uns – 0,002 l.
Calculand prin metoda mediilor ponderate a rezultat un consum specific de resurse
pentru grupa de analiză “PÂINE” de : făină tip 650 – 769 kg., drojdie – 14 kg., sare 12 kg.,
combustibil 18 l, energie 267 kw şi apa 2,5 m.c. pe tonă de produs realizat.
Pentru grupă de produse zaharoase, consumurile specifice de materii prime şi
materiale prezentate în cadrul normatorului întocmit de întreprindere, valabile începând cu
data de 01.02.1998, se pezintă astfel :
 Cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg. are următorul consum specific pe kg. realizat :
făină tip “000” 0,750 kg., drojdie 0,050 kg., sare 0,010 kg., ameliorator import 0,005 kg.,
zahăr 0,210 kg., ouă (buc.) = 3, lapte praf 0,025 kg rahat / cacao 0,250 kg., esenţă 0,003 l,
folie (m) = 0,019
 Cozonac ardelenesc de 0,200 kg. are următorul consum specific pe kg. de produs
realizat : făină tip “000” – 0,790 kg., drojdie 0,020 kg., sare 0,009 kg., ameliorator – 0,003
kg., ulei – 0,019 l, zahăr 0,040 kg. ulei pentru uns 0,001 l., lapte praf -0,020 kg., mac 0,005
kg., hârtie 0,262 buc.
 Covrigi simpli de 0,030 kg. au următorul consum specific pe unitate de 1 kg. produs
realizat : făină tip 650 – 0,950 kg., drojdie – 0,004 kg., sare – 0,015 kg., zahăr – 0,003 kg.
 Covrigi impletiti cu adaos de materiale de 0,075 kg., făină tip 650 – 0,850 kg., drojdie
0,005 kg., sare 0,015 kg., zahăr 0,005 kg., ulei – 0,027 l., mac 0,0010 kg..
 Covrigi la şir de 0,300 kg. au următorul consum specific pe kg. de produs realizat :
făină tip 650 – 1,070 kg., drojdie – 0,008 kg., sare – 0,015 kg., zahăr – 0,010 kg., lapte praf
0,024 kg., sfoară 0,0035 m.
Prin metodă mediilor ponderate pentru categoria de produse analizate “PRODUSE
ZAHAROASE” a rezultat un consum specific pe tonă de producţie realizată, având
următoarea formă : făină tip “000” 750 kg., drojdie 50 kg., ameliorator 5 kg., sare 10 kg.,
zahăr 210 kg., ulei 125 l, lapte praf 25 kg. rahat / cacao 250 kg., esenţă 3 l, pungi PVC – 15
m., energie 700 kw., apa 9 mc., consumuri valabile pentru o tonă de produse zaharoase
obţinută în cadrul societăţii.
Pentru prestări servicii măcinat grâu (1 kg.) este necesar combustibil (6 l), energie (60
kw) şi apa (0,05 m.c.).
4. SISTEMUL DE DEPOZITARE
Se apreciază cantitatea de pâine din depozit ca fiind 2/3 din producţia fizică pe 24 h.
Cantitatea de pâine din depozit este 2/3 din producţia fizică, deci 9333,33 kg pâine albă.
Pentru depozitare se folosesc navete model M care au următoarele caracteristici:
 L = 680 mm
 l = 450 mm
 h = 299 mm
Ştiind că într-o navetă putem depozita 15 bucăţi pâine alba de 0,5 kg format rotund şi 8
bucăţi de pâine albă format lung, cantitatea de pâine dintr-o navetă este de 8 kg pâine.
Numărul necesar de navete este:
28
ştiind că G = cantitatea de pâine/16 h depozitare
Numărul maxim de navete este:
Necesarul de platforme pentru aşezarea navetelor se calculează ştiind că navetele se

aşează patru pe rând pe o înălţime de 8 rânduri, numărul de navete de pe o platformă fiind de
32 buc.
Se apreciază că 1/6 din navete sunt la spălat, deci numărul de navete care sunt la spălat
sunt:
Ns = 1/6 x 1489 = 249
Aceste navete se depozitează în stive cu 2 m înălţime, corespunzător a 8 navete.

 un potential tehnologic ridicat  grad de utilizare a capacitatii de
 capacitate de productie mare productie medie
 procese de fabricatie diferite in  productie scazuta in 2017 fata de 2016
functie de produsele realizate
 necesar de resurse redus
 sistem de depozitare bine determinat
2.4. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE
Potenţialul uman al societăţii este dat de numărul, structura şi calificarea personalului.

Numărul salariaţilor şi repartizarea lor pe activităti, categorii de salariati şi sex.
- tabelul 18 -
Activitati desfasurate in Nr. Total Categorii de salariati Sex
cadrul unitatii salariati
Muncitori TESA Femei Barbati
Nr.total salariati in 2006 in 209 184 25 150 59
activitatea industriala 168 144 24 125 43
activitatea de comert 26 26 - 25 1
activitatea de transport 15 14 1 - 15
Nr.total salariati in 2007 in 201 178 23 145 56
activitatea industriala 167 145 22 128 39
activitatea de comert 18 18 - 17 1
activitatea de transport 16 15 1 - 16
29
Numarul salariatilor si repartizarea lor pe activitati
250
209 201
200 total salariati 2016
168 167
activitatea de transport
150 activitatea industriala
activitatea de comert
100 total salariati 2017
activitatea industriala
50 activitatea de comert
26 18
15 16 activitatea de transport
0
1
2016- 2017
Fig 3. Numarul salariatilor si repartizarea lor pe activitati.
Se observă că ponderea cea mai mare în structură personalului societăţii o au femeile

(în anul 2016 – 49 % şi 2017 - 63 %), acest lucru datorându-se specificului unităţii.
Numarul de salariaţi oscilează în ultimii trei ani datorită restructurării activităţii
societăţii care a impus acest lucru. Personalul TESA s-a menţinut relativ constant fiind
necesar în activitatea societăţii pentru o coordonare eficientă. Pe viitor este necesar şi o
restructurare a acestei categorii de personal pentru a eficientiza activitatea societăţii.
Majoritatea angajaţilor sunt angrenaţi în realizarea producţiei de bază (2016 şi 2017 –
80 %).
Datorita reducerii producţiei fizice realizate a fost necesară o disponibilizare de
personal atât în anul 2017 având că bază de raportare situaţia existenta în anul 2016.
In cadrul SC PRODPAN SA Călăraşi structura forţei de muncă în funcţie de vechime
se prezintă după cum urmează :
Structura forţei de muncă după vechime (situaţia existentă în anul 2016)
- tabel 19 -
Nr.crt. Grupe de vechime Nr. Persoane Ponderea in total
(%)
1. Pana la 5 ani 30 14,3
2. 6 – 10 ani 51 24,4
3. 16 – 20 ani 34 16,2
4. 11 – 15 ani 27 12,9
5. Peste 20 ani 67 32,0
6. TOTAL 209 100
30
Structura forţei de muncă după vechime(2016)
14%
33%
24%
13%
16%
Pana la 5 ani 6 – 10 ani 16 – 20 ani 11 – 15 ani Peste 20 ani
Fig 4. Structura fortei de munca dupa vechime.

Analizând structura salariatilor în funcţie de vechime se observă că ponderea cea mai ridicată
o au cei cu vechime de peste 20 ani (33%), urmaţi de cei care s-au încadrat acum 6 – 10 ani
(24%).
Personalul proaspăt încadrat prezintă o pondere de 10 % aceştia fiind în număr de 30
persoane. Acest lucru e apreciat ca fiind pozitiv, pentru că unitatea dispune de personal cu
experienţă.
Personalul este în general tânăr, dar cu experienţă, distribuţia pe grupe de vârstă
prezentându-se astfel :
Structura forţei de muncă după vârstă (situaţie întocmită în anul 2016)
- tabelul 20 -
Nr.crt. Grupa de varsta Nr.personal Ponderea in total
1. Pana la 30 ani 80 38,2
2. 31 – 40 ani 60 28,7
3. 41 – 50 ani 52 24,8
4. 51 – 60 ani 17 8,1
5. Peste 60 ani - -
6. TOTAL 209 100
Structura forţei de muncă după vârstă (2016)
8% 0%
25% 38%
29%
pana la 30 de ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani peste 60 ani
Fig 5 Structura fortei de munca dupa varsta.
31
Cu toate că, ponderea cea mai însemnată o deţin salariaţii cu vechime mare şi foarte
mare, din punct de vedere al vârstei, numărul de personal scăde progresiv. Astfel, salariaţii în
vârstă de până la 30 ani deţin un procent de 38 % din totalul salariatilor, aceştia fiind în număr
de 80 persoane.
Pentru personalul TESA precum şi pentru muncitorii auxiliari (neproductivi) se aplică
salarizarea în regie. Această formă de salarizare asigură remunerarea salariatului după timpul
lucrat, fără să se precizeze cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună pe unitatea de
timp.
Salarizarea în acord direct se foloseşte pentru persoanele de la locurile de muncă, unde
cantitatea de produse sau volumul de lucrări ce trebuie executate de către o persoană sau o
echipă în unitatea de timp sunt stabilite pe bază normelor de timp sau de producţie.
Acordul progresiv presupune ca la un nivel de realizări a sarcinilor dinainte stabilite,
tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza în anumite proporţii.
De asemenea, în cadrul unităţii se aplică şi salarizarea mixtă, care constă într-o
remunerare fixă pe unitatea de timp ce se acordă în funcţie de îndeplinirea unor condiţii
tehnice, ecologice şi de organizare.
Situaţia salarizării personalului şi orele efectiv lucrate in cadrul SC PRODPAN SA
- tabelul 8 -
Nr.crt Specificatie U.M. 2016 2017
1. Numar salariati pers. 209 201

2. Fond de salarii mii lei 11.574 12.379
3. Salariul mediu annual Lei/pers. 4.573 6.779
4. Ore efectiv lucrate ore-om 313.092 293.050
5. Salariul mediu lunar Lei/pers. 992 1.361
În perioada 2016 - 2017 fondul de salarii al unităţii a crescut de la 10.393 lei la 12.379
lei în anul 2017. Acest fapt nu poate fi pus decît pe seama majorării salariilor brute, deoarece
numărul de salariaţi a oscilat precum şi datorită indexarilor şi compensărilor necesare într-o
economie cu inflaţie.
Sumele cheltuite pentru protecţia socială au avut o creştere continuă şi proporţională
cu mărimea salariului, creşterea de la un an la altul datorându-se creşterii fondului de salarii
cât şi introducerii unei prevederi legale noi (fondul de sănătate, pensia suplimentară).
Evoluţia productivitătii muncii pe grupe de produse realizate - ore-om/t –
- tabelul 21 -
Nr.crt. Grupa de produse 2016 2017
1. Paine 50,92 47,65
2. Specialitati din paine si produse zaharoase 46,73 46,52
3. Grau macinat 51,33 48,36
Se observă că pentru grupa de “pâine” productivitatea muncii scade deoarece creşte

numărul de ore necesar realizarea unei tone de pâine de către un salariat al societăţii ; astfel că
o tonă de pâine se realiza în anul 2016 în 50,92 ore iar în anul 2017 orele necesare pentru
32
realizarea unei tone sunt 47,65. Acest lucru de datoreaza imbunatatirii sistemelor de fabticat
painea.
O uşoară scadere a productivităţii muncii se înregistrează la grupă “specialitatilor din
pâine şi produselor zaharoase” în anul 2017 faţă de 2016 şi mai însemnată la grupa “grâului
măcinat” tot în anul 2017 faţă de 2016 (cu 6 %).
Productivitatea muncii exprimată în zile-om pe tonă de produs realizat exprimă câte
zile sunt necesare pentru realizarea unei tone de produs finit pe fiecare salariat, în medie într-
un an.
Evolutia productivitatii muncii pe grupe de produse realizate - zile – om / t. –
- tabelul 22 -
Nr.crt. Grupe de produse 2016 2017
1. Paine 2,12 1,99
2. Specialitati din paine si produse zaharoase 1,95 1,94
3. Grau macinat 2,14 2,01
Gestiunea resurselor umane

Selecţia şi încadrarea personalului reprezintă componente majore ale funcţiunii de
personal, ce se desfăşoară cu participarea managementului organizaţiei sau se efectuează
nemijlocit de către aceasta.
Desigur, încadrarea nu trebuie redusă la latura formală. O eficace încadrare a
personalului implică facilitarea contactului şi cunoaşterii cu noi şefi şi colegi de muncă, cu
sarcinile, competenţele şi responsabilităţile ce-i revin. şi familiarizarea cu principalele
componente ale culturii organizaţionale specifice respectivei organizaţii. Pentru accelerarea
integrării în noua colectivitate, luarea în considerare a aspectelor psihosociologice implicate
este esenţială.
Selectionare si incadrarea personalului in cadrul intreprinderii se bazeaza pe patru
elemente, aceste elemente sunt :
 studii atestate de certificate sau diplome;
 vechimea în muncă;
 postul deţinut anterior;
 calităţile, cunoştinţele, deprinderile, aptitudinile şi comportamentele
persoanelor în cauză.
În condiţiile efectuării selecţiei, în principal pe baza calităţilor, cunoştinţelor,
deprinderilor, aptitudinilor şi comportamentelor, deci a potenţialului personalului, se
utilizează un ansamblu de metode şi tehnici de selecţie. Cu ajutorul acestora se încearcă a se
diagnostica potenţialul personalului pentru a vedea dacă este în măsură să realizeze în mod
eficient obiectivele, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile ce-i revin în cadrul
organizaţiei.
Pentru selecţionarea muncitorilor, componenţii principali ai personalului de execuţie
din majoritatea firmelor, se utilizează cu prioritate testele şi probele practice.
În selecţionarea personalului de specialitate accentul cade îndeosebi asupra
identificării cunoştinţelor necesare. Modalitatea cel mai frecvent utilizată în acest scop este
susţinerea de probe de examinare, scrise şi orale, a cunoştinţelor posedate în domeniul
respectiv.
Concret, formarea personalului în cadrul organizaţiei se realizează prin licee de
specialitate şi şcoli profesionale pendinte de aceasta, prin calificare la locul de muncă
(ucenicie) şi cursuri serale de calificare.
33
Posibilităţile de instruire şi perfecţionare profesională se fac atunci când realizarea
atribuţiilor de serviciu impune aceasta iar selecţia se face în funcţie de aptitudinile pe care
angajaţii le dovedesc în activitatea desfăşurată şi în funcţie de interesul privind bunul mers al
societăţii.
La PRODPAN SA, în vederea îmbunătăţirii muncii şi a asigurării unor relaţii corecte
cu beneficiarii societăţii – persoane fizice sau juridice, fiecărui angajat i s-au adus la
cunoştinţă obligaţiile şi drepturile prevăzute în contractul de muncă şi în regulamentul de
ordine interioară pentru care au semnat.
Recrutarea personalului în vederea ocupării posturilor vacante se face pe baza
înţelegerii clare a cerinţelor posturilor, localizarea surselor de resurse umane potenţiale care
pot furniza solicitanţi de calitate şi pe baza constrângerilor impuse de legislaţie asupra
recrutării personalului.
Selectarea personalului are în vedere monitorizarea preliminară a solicitanţilor pe baza
datelor furnizate de ei, interviul preliminar, teste de aptitudini, verificarea referinţelor,
interviul diagnostic şi controlul medical.
Nevoile angajaţilor, pornind de la cele fiziologice, de securitate, de apartenenţă, de
stimă şi de autoperfecţionare, vor fi satisfăcute într-o manieră nuanţată şi flexibilă şi se vor
înscrie în politica firmei privind personalul.
 forta de munca ridicata de sex feminin  scaderea numarului de angajati in
 majoritatea personalului concentrat in 2017 fata de 2016
activitatea industriala  numar scazut de personal de sex
 forta de munca tanara masculin
 personal calificat  productivitatea muncii scazuta
2.5.ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI MANAGEMENTULUI

1. METODE DE MANAGEMENT PRACTICATE
SC PRODPAN SA CĂLĂRAŞI practică o metode de management prin obiective.

Este sistemul de management cel mai frecvent folosit. Acest tip de managemnt poate fi definit
ca un sistem de management, bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul
executantilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea strânsă a recompenselor
şi respectiv a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.
Managementul întreprinderii are în vedere, pentru atingerea obiectivelor propuse,
practicarea unui management prin obiective şi rezultate combinat cu un management prin
bugete de venituri şi cheltuieli. Prin acest tip de management se urmăreşte rezolvarea
următoarelor funcţii ale societăţii:
a) Funcţia de cercetare – dezvoltare. În cadrul proiectului se urmăreşte crearea unei
morii de porumb prin achiziţionarea şi montarea de utilaje noi, realizarea investiţiilor în
rezolvarea problemelor de mediu şi asigurarea cu utilităţi necesare în cadrul fabricii în
conformitate cu cerinţele procesului de producţie, crearea de produse noi, organizarea
producţiei şi muncii.
b) Funcţia comercială. Managementul societăţii îşi asumă responsabilitatea orientării
activităţii de producţie către piaţă. Se va urmări desfăşurarea activităţii de promovare a
34
produselor, identificarea unui număr mare de distribuitori şi a furnizorilor de materii
prime pentru obţinerea unui raport calitate/preţ optim, gestionarea corectă a stocurilor.
c) Funcţia de producţie. Managementul va fi unul bazat pe rezultate, urmărindu-se
atingerea planului de producţie în intervalul de timp stabilit, obţinându-se sortimentele
în cantităţile şi calităţile prestabilite, utilizând cel puţin 80% din capacitatea instalaţiilor
şi utilajelor din secţiile de producţie.
d) Funcţia de personal. Conducerea va urmări motivarea personalului prin oferirea de
recompense, crearea unui mediu de muncă confortabil, asigurarea mijloacelor de
comunicare în cadrul firmei necesare unei bune desfăşurări a activităţii. Societatea fiind
condusă printr-un management prin obiective şi rezultate, superiorul ierarhic trebuie să
comunice rezultatele aşteptate, astfel încât angajatul să poată evalua nivelul efortului pe
care trebuie să-l depună pentru atingere obiectivelor.
e) Funcţia financiar-contabilă. Conducerea economico-financiară se bazează pe bază de
bugete şi constă în stabilirea nivelului costului orei de funcţionare pe centre de
gestiune, structurii cheltuielilor, nivelul costurilor unitare, gradului de fiscalitate.
Aceasta funcţie mai implică planificarea şi execuţia financiară, analiza economico-
financiară a rezultatelor, controlul financiar intern, contabilitatea firmei Concret
conceperea şi implementarea managementului prin obiective în cadrul unităţii a
implicat şase etape principale:
a. stabilirea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii;
b. stabilirea obiectivelor derivate, specifice şi individuale;
c. conturarea sistemului de obiective oferă premisa necesară elaborării celorlalte
componente ale M.P.O. – programele de acţiuni, calendarele de termen, bugetele şi lista
metodelor pentru ansamblul întreprinderii;
d. adoptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional, structural şi informaţional ale
întreprinderii la cerinţele realizării obiectivelor;
e. permanenta urmărire a realizării obiectivelor şi corectarea eventualelor abateri;
f. evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului.
2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ OPERAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A

SOCIETĂŢII
Organizarea este cea specifică societăţii comerciale în conformitate cu Legea

nr.15/1990.
Adunarea Generală a Asociaţilor este organul suprem de decizii şi control, aceasta
putând fi controlată de Comisia de Cenzori. Adunarea Generală a Asociaţilor se întruneşte o
data pe an, dată la care se stabilesc obiectivele pentru anul următor şi de asemenea se aprobă
bilanţul pe anul anterior. În subordinea Adunării Generale a Asociaţilor se afla Consiliul de
Administrare, urmând directorul sau managerul general.
În unitate se disting mai multe categorii de relaţii organizatorice :
 relaţii de autoritate care decurg din poziţia ierarhică precizată prin intermediul
normelor din regulamentul întreprinderii ce conferă dreptul de formulare al deciziilor. Sunt
întâlnite în unitate relaţii de autoritate ierarhice între director şi subordonaţi care alcătuiesc
birourile din întreprindere sau între contabil şef şi biroul financiar, analize, preţuri, etc. De
asemenea, sunt întâlnite şi relaţii de stat major constituite prin delegarea unei persoane pentru
soluţionarea diferitelor probleme;
 relaţii de cooperare-includ toate comunicaţiile informale uneori amabile sau de bună
vecinătate datorită cărora, în final se realizează acţiuni complexe. Se stabilesc între posturi
situate pe acelaşi nivel ierarhic, dar în compartimente diferite (biroul normare, salarizare,
personal, învăţămînt şi biroul financiar, analize preţuri, de exemplu) ;
35
 relaţiile de control sunt exercitate de compartimentele specializate în efectuarea
controlului (control tehnic de calitate, ateliere de producţie).
Societatea este condusă de un preşedinte, care are şi calitatea de director
general.Gestiunea societăţii este verificată Comisia de Cenzori, formată din trei membri.
Directorul general al societăţii este ajutat de directorul executiv tehnic şi de directorul
executiv economic. Directorul tehnic este conducătorul direcţiei producţie.
Directorul economic (şeful direcţiei economice) are în subordine următoarele
compartimente:
 biroul financiar-contabilitate-preţuri;
 oficiul de calcul;
 biroul aprovizionare.
Compartimentul activităţii de producţie este subordonat directorului general şi
îndrumă, conduce şi răspunde de activitatea de producţie, având următoarele atribuţii:
 asigură desfăşurarea activităţii compartimentelor funcţionale din subordinea sa în
scopul realizării programelor de producţie si a reparării dotării;
 ia măsuri pentru elaborarea şi respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire
la programarea, pregătirea şi urmărirea producţiei;
 asigură respectarea normelor de tehnică a securităţii şi protecţia muncii, ia măsuri
împotriva celor care nu le respecta;
 răspunde de activitatea de organizare a producţiei şi muncii în scopul creşterii
productivităţii muncii, reducerii costurilor, creşterii rentabilităţii şi beneficiului
societăţii.
Compartimentul comercial are atribuţiile:
 asigură fundamentarea propunerilor pentru organigrama unităţii, schemei de personal, a
atribuţiilor fiecărui sector de activitate, a veniturilor şi cheltuielilor pentru activitatea de
baza şi a altor activităţi, a tarifelor pentru prestaţii etc.;
 asigura contractele pentru prestaţii, întocmeşte facturi pentru activitatea de bază, asigura
analizele economice pe secţii privind realizarea veniturilor şi cheltuielilor şi îndeplinirea
sarcinilor de către conducere;
 elaborează planul de prestaţii, venituri şi cheltuieli al unităţii pe structuri şi activităţi (de
bază şi alte activităţi).
Pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a activităţii societăţii este necesară o
permanenţă urmărire a realizării obiectivelor precum şi o evaluare a realizării obiectivelor şi
recompensare a personalului.
 un sistem de management axat pe  existenta multor relatii intre
obiective si rezultate personalul de conducere si executanti
 existenta unui sistem de management foarte complexe
diversificat
CAPITOLUL 3: CONCLUZII
Din caracterizarea societăţi SC PRODPAN SA Călăraşi au rezultat următoarele

elemente pozitive :
36
 infrastructura existentă ;
 calitatea competitivă a produselor de bază ;
 existenţa unui sistem de control al calitătii de la recepţia materiei prime până la
expedierea produsului finit ;
 calificarea, specializarea şi experienţa personalului ;
 experienţa societăţii în domeniul specific de activitate ;
 societatea dispune de resursele umane necesare realizării programului de producţie
propuse ;
 structura activelor fixe este adecvată obiectivului de activitate ;
 stabilirea şi continuitatea profitului de bază crează premisele unei calităti bune şi
constante a produselor realizate ;
 activitatea societăţii nu conduce la poluarea mediului ;
 produsele realizate au desfacerea asigurată ;
 practicarea unor preţuri competitive ;
 existenţa unor magazine proprii permite societăţii creşterea vitezei de rotaţie a
activelor circulante ;
 existenţa unui parc auto propriu echipat cu mijloace de transport specifice ;
 politica corespunzătoare a remunerarii personalului ;
 societatea a realizat profit pe perioada analizată, deci sunt condiţii de supravieţuire
in viitor ;
 tendinţa de crestere a fondului de rulment ;
 inexistenţa creditelor bancare ;
 stabilitatea patrimonială.
Propuneri pentru 2018
 modernizarea şi retehnologizarea echipamentelor;

 ridicarea eficienţei prin creşterea utilizării fondului de timp disponibil al instalaţiei ;
 crearea unui morii de porumb
37
Organigrama
Adunarea generala a
actionarilor
Consiliul de
administratie
Presedinte
Director economic Director tehnic Director comercial Director juridic Director resurse umane
Compatrimentul
Moara Aprovizionari - magazie Compartimentul juridic Compartimentul personal
financiar
Compartimentul
Compartimentul contabil Achizitii grane
comercial
Contabil sef Brutarii Vanzari - magazie
Compartimentul oficiu
PSI magazine
calcul
Compatrimentul de
Laborator CTC
marketing
Compartimentul de
Transporturi
cercetare - dezvoltare
Parc auto
38

Analiza Diagnostic A Firmei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Diagnostic A Firmei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA DIAGNOSTIC A FIRMEI

S.C. “PRODPAN” S.A.

CAPITOLUL 1: Descrierea afacerii si indicatorii de activitate

CAPITOLUL 2: Sinteza diagnosticelor intreprinderii

2.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR

2.2. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL

2.3. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC

2.4. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE

2.5. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI MANAGEMENTULUI

CAPITOLUL 1: Descrierea afacerii si indicatorii de activitate

Societatea Comercială PRODPAN SA Călăraşi a luat fiinţa în acord cu prevederile

 Atelierul nr.1 – situat în str.Rocada, nr.4, telefon 0242/313.917, amplasat în zona

2. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

Societatea are ca obiect de activitate producerea de pâine, produse zaharoase şi grâu

Societatea este o societate românească ce acţionează în domeniul industriei alimentare,

Activitatea este segmentată în următoarele domenii de activitate principale legate între

Evoluţia principalilor indicatori la SC PRODPAN SA CĂLĂRAŞI

Pentru o caracterizare generală a activităţii societăţii este interesant a încadra volumul

Evoluţia pieţei de produse din cereale în echivalent făină în judeţul Călăraşi

CAPITOLUL 2: Sinteza diagnosticelor intreprinderii

2.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR

1.1 Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului firmei

Patrimoniul net = Activ total - Datorii

Evoluţia şi structura patrimoniului net

Evoluţia veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor.

13. Impozit pe profit Lei 83997 95273

Structura veniturilor, a cheltuielilor şi a rezultatelor - % -

1. Viteza de rotatie a stocurilor.

2. Viteza de rotatie a creantelor.

3. Viteza de rotatie a activelor circulante.

Total active circulante 2558612

Total active circulante 2452231

Evoluţia şi structura activelor totale – lei-

Sistemul de indicatori financiari pentru măsurarea performanţei economice în cadrul

5.6. Rata rentabilitatii generale Rrg 3,76 3,98

Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Active curente( circulante) 2702391

1.2 Rata lichidităţii imediate exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora

Active curente - Stocuri 3462655

Total datorii 1942386

Active totale 5870274

Active totale 7300891

Capital propriu 4429824

3. Indicatori ai echilibrului financiar

Capital propriu 3991691

Capital propriu 4429824

Capitalul propriu 3991691

Capitalul propriu 4429824

Pasive totale ( datorii) 1942386

Cifra de afaceri 10669011

Cifra de afaceri 11033771

Cifra de afaceri 11033771

Cifra de afaceri 11033771

4.4 Rotatia activelor circulante în cifra de afaceri are o evoluţie crescatoare, in

Cifra de afaceri 10669011

Cifra de afaceri 11033771

Profit net 432450

Profit net 438134

Profit net 432450

Profit net 438134

5.3 Rata rentabilităţii economice. Indicator care serveste comparatiilor dintre

Profit brut 516447

Profit brut 533407