UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MASTER CONTABILITATEA SI AUDITUL AFACERILOR






ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC IN CARE
ISI DESFASOARA ACTIVITATEA SOCIETATEA
COMERCIALA ARGUS S.A. CONSTANTA








MASTERAND
LAZAR MIOARA
GRUPA 1

2013












CAP. 1-REZENTAREA GENERALA A SOCIETATII ARGUS
S.A. CONSTANTA
1.1 a) Istoricul societatii
S.C. ARGUS S.A. este o societate pe actiuni, nregistrat la
registrul comertului din Constanta sub nr. J13/550/1991, cod fiscal
R 1872644, cu sediul n Constana, Str. Industriala nr.1, fiind o
unitate reprezentativa n industria uleiurilor vegetale din Romnia.
Obtinerea uleiurilor vegetale, din plante oleaginoase, reprezinta un proces cu traditie in
Romania, izvoarele istorice mentionand existent acestora in Bucuresti, inca din prima jumatate a
sec. al XVIII-lea.
In sens industrial, se poate vorbi de prelucrarea semintelor oleaginoase, in Romania, la mijlocul
secolului al XIX.
La sfarsitul perioadei interbelice, industria uleiului din Romania cuprindea 138 de fabrici, din
care 80% erau fabric mici, care nu utilizau in total decat ceva mai mult de jumatate din capacitatea
de productie.
Fabrica de ulei Argus a fost infiintata in anul 1943, sub denumirea de S.A.R. ARGUS , avand
capital privat roman cu sediul in Constanta, in fosta zona Obor. In 1948 are loc nationalizarea si
schimbarea denumirii in Intreprinderea Industriala de Stat Argus, ulterior denumita Intreprinderea
de Ulei Constanta.
In anul 1968 s-a inceput o noua investitie pentru construirea unei fabric modern cu capacitate
mai mare. Cele doua unitati au functionat impreuna pana in 1980 cand vechea unitate a fost
dezafectata.
Argus S.A. Constanta s-a constituit ca societate comerciala in anul 1991, conform Legilor
15/1990 si 31/1990, devenind societate cu capital integral privat autohton la sfarsitul anului 1996,
reprezentand un succes al metodei de privatizare MEBO.
Incepand cu anul 2002, S.C. Argus S.A. este listata la piata de capital RASDAQ si incepand cu 19
septembrie 2004, societatea a fost translatata pe sistemul tehnic al BVB. Incepand cu 16.09.2011,
CNVM a dispus suspendarea de la tranzitionare a actiunilor societatii avand in vedere conditiile de
nelegalibilitate in care s-a desfasurat Adunarea Generala a Actionarilor S.C. Argus S.A. din data de
16.09.2011. Din data de 13.06.2013 a fost reluata tranzactionarea actiunilor Societatii.

Evolutia actiunilor ARGUS S.A.

b) Organizare
Organizarea intregii activitati a societatii catre satisfacerea cerintelor clientilor si introducerea
unui sistem de management al calitatii datorita in principal conditiilor de mediu extern, este o
noua abordare dominant in intreaga organizare.
Societatea comerciala Argus are o structura de conducere votata de Adunarea Generala a
Actionarilor, fiind organizata pe compartimente functionale si sectii de productie si auxiliare.
c) Capital social
Valoarea capitalului social autorizat la 31.12.2011 si 31.12.2012 este de 53.670.699 lei
reprezentand 35.780.466 actiuni. Toate actiunile sunt comune, au fost subscrise si sunt platite
integral la 31.12.2012. Toate actiunile au acelasi drept de vot si au o valoare nominal de 1,5
lei/actiune.

d) Structura actionariat
In cursul anului 2011, structura actionariatului s-a modificat seminificativ in urma tranzactiilor
din lunile iulie-august 2011 prin care un pachet semnificativ de actiuni detinut de catre fosta
conducere executive si salariati S.C.ARGUS S.A. a fost transferat de catre un grup de persoane
juridice (din care face parte si S.C. ALTUR SLATINA) si fizice controlate direct sau indirect de catre
omul de afaceri Chelu Constantin Catalin, care impreuna au ajuns sa detina 43,393% din capitalul
social al societatii.
Structura actionariat la 31.12.2012 este:
Nr.actiuni Val.nominala
totala(lei)
Procentaj detinut(%)
Perosane juridice din
care:
SIF Oltenia
S.C. Altur Slatina
28.029.881

11.427.954
3.139.800

42.044.822

17.147.931
4.709.700
78,34

31,94
8,78
Business Capital For
Romania-Oportunity
Fund Coorperatief UA
2.237.600 3.356.400 6,25
SIF Banat-Crisana 1.790.432 2.683.535 5,00
Persoane fizice, din
care:
7.750.585 11.625.878 21,66
Simion Cati Constanta 2.054.934 3.082.401 5,74
Total 35.780.446 53.670.699 100,00


Echipa manageriala este formata din:
-Presedintele Consiliului de Administratie: Radu Anina
-Director general: ing.Pauna Ioan
-Director comercial: ec. Marcel Haret
-Director tehnic: ing. Robu Sabin
-Contabil Sef: ec. Trandafir Valentina
1.2. Obiect de activitate:
Obiectul de activitate al societatii este producerea si comercializarea de ulei brut de floarea-
soarelui, rapita si soia; ulei rafinat vrac; ulei rafinat imbuteliat in butelii PET de 1 litru, 2 litri, 5 litri,
10 litri, srot furajer, acizi grasi.
In conformitate cu obiectul de activitate, ARGUS S.A. produce si comercializeaza ulei rafinat,
vrac, imbuteliat, sroturi furajere. Srotul furajer se comercializeaza, in principal, pe piata externa.
Uleiul rafinat vrac se comercializeaza pe piata interna, principalii clienti fiind producatorii de
conserve de carne si peste si pe piata de biocombustibil.
Uleiul rafinat imbuteliat se comercializeaza, in principal, pe piata interna, in cadrul retelelor de
hipermaket-uri si a celor de tip cash&carry, precum si prin intermediul distribuiorilor regionali.
Societatea Argus S.A. are contracte de comercializare cu principalele retele de magazine la nivel
national,precum si cu retelele de supermarket-uri locale. Ponderea retelelor de magazine de tip
hypermarket si a celor de tip cash&carry, in totalul vanzarilor in anul 2012 este de peste 82%.
Diferenta se comercializeaza prin intermediul distribuitorilor regionali existenti in fiecare judet al
tarii.
1.3 Decrierea fortei de munca
Resursele de munca reprezinta ansamblul resurselor umane din cadrul unei firme pe care
intreprizatorul le utilizeaza in procesul de producer a bunurilor si serviciilor intr-o perioada de
timp data. Desfasurarea unei activitati depinde intr-o mare masura de gradul de intelegere,
motivare si coordonare a factorului uman. In acst scop, resursele umane au devenit un obiectiv
major de preocupare a conducerii firmei, mai buna utilizare a cestora fiind o cale de crestere a
eficientei.
La 31.12.2012 societatea ARGUS S.A. avea 238 salariati, numarul acestora fiind in descrestere
fata de anii precedent. In ceea ce priveste studiile urmate de acestia, doar 70 din cei 238 de
angajati au studii superioare, in timp ce restul muncitorilor sunt calificati si necalificati.
Suplimentar, exista in evidentele societatii si patru salariati (din grupul CHELU) care au avut
contractual colectiv de mnca suspendat. Gradul de sindicalizare este de cca. 73,33%, intre
administratie si sindicat existand incheiat un contract colectiv de munca.


Din cei 238 de angajati, femeile au o pondere mai ridicata in totalul angajatilor, acestea
fiind in numar de 168, in timp ce barbatii sunt in numar de 70. Daca analizam structura
personalului in functie de varsta, putem observa ca intreprinderea are un personal cu o varsta
variata, atat tineri, dornici de munca, cat si persoane mai in varsta, cu experienta la locul de
munca.


0
100
200
300
400
500
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
415
373
342
329
319
305
291
238
Evolutia angajatilor
63%
16%
21%
Structura in functie de
studii
calificati
necalificati
studii
superioare

Referitor la relatiile dintre manager si angajati, precum si a oricaror elemente conflictuale
ce caracterizeaza aceste raporturi, este de precizat faptul ca in anul 2012 nu au existat conflicte
intre management si salariati.
Numar mediu de angajati in timpul anului
Ex.financ.2011 Ex.financ.incheiat la
31.12.2012
Administratori si directori 8 8
Personal administrative 57 42
Personal in productie 226 188
Total 291 238

1.4. Descriere de produse si servicii
Linia de uleiuri brute cuprinde:
-Silozul de materie prima; dotat cu bucatar auto si uscator de mare capacitate;
-Linia de descojitorie-presa; dotata cu echipamente romanesti si Buhler si Krupp;
-Extractie de solvent pusa in functiune in 1970, modernizata in anii 1998 si
2006
Linia de rafinare; modernizata si marit capacitatea in anii 1998 si
2004;
Linia de imbuteliere ce cuprinde:
-Linia de 1 litru; modernizata si marit capacitatea in anii 1995, 2003 si 2005;
-Linia de 2 litri, pusa in functiune in anul 2005. Societatea are doua sedii
secundare constand in capacitate de depozitare: punctual de lucru din
Mangalia-depozitare cereale; punctual de lucru din Lumina-depozitare cereale.
La punctual de lucru Lumina in cursul anului 2010, s-a pus in functiune o linie de paletizare coji
prin care se realizeaza valorificarea superioara a surplusului de coaja, rezultata din prelucrarea
semintelor de floarea soarelui. La sfarsitul anului 2012 s-a dat in folosinta un depozit de coaja cu o
capacitate de depozitare de 900 de tone.
In cursul anului 2011, societatea a incheiat un contract de achizitie a unei masini de suflat
butelii PET de 1 litru, SIDEL FRANTA, in valoare de 770.000 euro, achitandu-se un avans de 192.500
euro. Contractul a fost finalizat in luna iunie 2012.
70%
30%
Distributie pe sexe
femei
barbati
8%
24%
34%
19%
15%
Distributia pe categorii
de varsta
sub 20 de ani
21-30 de ani
31-40 de ani
41-50 de ani
peste 50 de ani
Gama sortimentala a producatorului S.A. se compune in prezent din urmatoarele marci de ulei,
produse exclusive din seminte de floarea-soarelui:
-Uleiul Argus, imbuteliat in sticle PET/1



-Uleiul Tomis, imbuteliat in sticle PET 1/1 L si 2 L

-Uleiul Argus, imbuteliat in bidonul de 2 L, avand un ambalaj modern si
atractiv

-Uleiul Sora Soarelui, imbuteliat in bidonul de 2 L si 1 L


In premiera nationala, producatorul de uleiuri vegetale Argus S.A. produce peleti, un
combustibil solid ecologic, obtinut din coaja de floarea soarelui.
Descrierea produsului:
Peletii sunt ecologici datorita faptului ca sunt neutri din punct de vedere al emisiilor
de
carbon;
Peletii ard aproape fara emisii de fum;
In gazul de ardere praful este alcalin;
Au un continut scazut de metal, iar sulfurile sunt aproape inexistente;
Cenusa bogata in minerale, poate fi folosita cu success drept ingrasamant natural;
Este o sursa de energie moderna, curate, ieftina. Producerea peletilor are ca
rezultat
utilizarea deseurilor, astfel mediul se curata de material poluante pentru sol si pentru aspectul
general al naturii.

1.5. Organisme locale/natioanale la care firma este afiliata
Societate Obiect de
activitate
31.12.2011 Cost
procentaj (lei)
detinut%
31.12.2012
Procentaj detinut%
Cost lei
Filiale
Comcereal S.A.
Tulcea
Prestari servicii
agricole
66,75
4.998.185
66,75 4.4998.185
Argus Trans
S.R.L. Constanta
Prestari servicii
transport
100,00
2.215.000
100,00 2.125.000
Rex Angra S.R.L.
Constanta
Comert cu
ridicata, produse
agricole brute si
animale vii

54,75
1.301.569
99,96 1.470.326
Entitati
controalte in
comun
Aliment
Murfaltar S.R.L.
Constanta
Comert cu
amanuntul in
magazine
nespecializate
55,04
1.111.414
55,04 1.111.414
Total
8.234.599
9.704.925

Grupul ARGUS S.A. cuprinde Societatea Argus S.A.(Societatea) si filialele sale, Argus Trans
SRL Constanta, Comcereal S.A. Tulcea si Cereal Prest SRL Tulcea(filiala a Comcereal SA Tulcea),
precum si Rex Agra SRL Constanta, denumite impreuna GRUPUL.

ARGUS TRANS SRL
Societatea Argus Trans SRL a fost infiintata de ARGUS SA in anul 2003 si are ca obiect de
activitate Prestari servicii transport. La 31 decembrie 2012 Argus SA detinea 100% din capitalul
social al Argus Trans SRL.
COMCEREAL SA-TULCEA
Societatea Comcereal SA a devenit filiala a Argus SA in anul 2000 si este este cotata pe piata
RASDAQ.La 31 decembrie 2012 Argus SA detinea 66,75% din capitalul social al Comcereal SA.
Comcereal SA isi desfasoara activitatea in domeniul agriculturii si industriei alimentare.
Activitatea de baza o reprezinta conditionarea, depozitarea si comercializarea produselor
agricole.
Comcereal SA s-a infiintat prin HG 1054/1995 ca urmare a reorganizarii fostei Romcereal RA
Tulcea in doi agent i economici , respective Comcereal SA (Tulcea) si Agentia Nationala a
Produselor Agricole RA Tulcea.
In luna octombrie 2006, Comcereal SA s-a reorganizat prin infiintarea Cereal Prest SRL,
detinuta integral de Comcereal SA.
REX AGRA SRL-CONSTANTA
Societatea Rex Agra SRL a devenit filiala a Argus SA in anul 2012.La 31 decembrie 2012 Argus
SA detinea 99,96% din capiatlul social al Rex Agra SRL.Societatea isi desfasoara activitatea in
domeniul comercializarii cu ridicata a produselor agricole.
ALIMENT MURFATLAR SRL-CONSTANTA
De asemenea Societatea detine titluri de participare intr-o entitate controlata in comun,
Aliment Murfatlar SRL .Aliment Murfatlar SRL a fost infiintata in anul 1991 si are ca obiect de
activitate comertul cu amanuntul. La 31 decembrie 2012 Argus SA detinea 55,04% din capitalul
social al Aliment Murfatlar SRL.
CAP. 2 DIAGNOSTICUL INTERN AL FIRMEI
2.1 Diagnosticul economico-financiar al firmei
Rentabilitatea este categoria economica prin care se exprima capacitatea intreprinderii de
a obtine profit, ceea ce reflecta performnata acesteia. Obiectivul major al intreprinderii este atat
marirea averii participantilor la piata intreprinderii(actinonari, salariati, creditori stat), cat si
cresterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltari. Realizarea acestui obiectiv este
conditionata de desfasurarea unei activitati rentabile, care sa permita renumerarea factorilor de
productie si a capitalurilor utilizate, indifferent de provenienta. Dupa modul in care se realizeaza
comparatia intre efecte si eforturi in analiza rentabilitaii se utilizeaza doua serii de indicatori de
evaluare: in marimi absolute si in marimi relative. Indicatorii in marimi absolute se obtin ca
marje(diferente) intre venituri si cheltuieli, iar indicatori in marimi relative se obtin ca
rate(rapoarte) intre rezultate si cheltuieli sau capitaluri uitlizate.
Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza datelor din contul de rezultat Profit si pierdere,
situatiefinanciara anuala redactata in termini de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor
matrimoniale ce permit crearea bogatiei plecand de la ansamblul cheltuielilor si veniturilor. Soldul
net al contului(creditor sau debitor) reflecta performanta inteprinderii, respective capacitatea de a
genera fluxul viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.
Prezenatarea contului de rezultat poate fi prezentat dupa natura si dupa functii(destinatie)
fiind redat tabelar sau in lista.
Contul de profit si pierdere al fabricii de ulei ARGUS S.A. CONSTANTA
Nr. Indicatori Ex.financiar
2011
Ex.financiar
2012
2012/2011
I

*100
CA neta 249661776 163487931 -86173845 -65,48%
1. Venituri din exploatare,
din care:
270085103 174894165 -95189938 -64,75%
1.1 Productie vanduta 26170350 14272143 -75402626 -66,58%
1.2 Venituri vanzari 225623976 150221350 -11898207 -54,53%
2. Cheltuieli de exploatare,
din care:
259998004 196854423 -63143581 -75,71%
2.1 Cheltuieli cu marfurile 36900681 25837520 -11063161 -70%
2.2. Cheltuieli cu salariile 11758362 9530480 -2227882 -81,05%
2.3 Cheltuieli cu asigurarile si
protectia sociala
3074639 2525126 -549513 -82,12%
2.4 Cheltuieli cu energia si
apa
5665395 4124100 -1541295 -72,79%
2.5 Cheltuieli cu
provizioanele
292319 83746 -208573 -28,64%
2.6 Cheltuieli cu materiile
prime+material
consumabile
181286558 124088180 -57198378 -68,44%
2.7 Cheltuieli cu serviciile
prestate de terti
12957312 10447882 -2509430 -80,63%
2.8 Alte cheltuieli materiale 664630 300161 -364469 -45,16%
3. Rezultatul exploatarii 1-2 10086099 -21960258 -11884159 -217,72%
4. Venituri financiare 1145128 732946 -412182 -64%
4.1 Venituri din dobanzi 510192 320163 -190029 -62,75%
4.2 Alte venituri financiare 634936 412783 -222153 -65%
5. Cheltuieli finance., din
care:
2169245 1657011 -512234 -76,38%
5.1 Cheltuieli privind
dobanzile
1136960 1267409 130449 -111,4%
5.2 Alte cheltuieli financiare 1032285 389877 -642408 -37,76%
6. Rezultatul financiar(4-5) -1024117 -924065 100052 90,23%
7. Rezultatul current(3+6) 9061982 -22884323 -13822341 -252,53%
8. Venituri totale(1+4) 271229231 175627111 -95602120 -64,75%
9. Cheltuieli totale(2+5) 262167249 198511434 -63655815 -75,71%
10. Rezultatul brut(8-9) 9061982 -22884323 -13822341 -252,53%
11. Impozitul pe profit 1832765 219938 -1612827 -12%
12. Rezultatul exercitiului
total: atribuibil
-societatea mama
-intereselor care nu
controleaza
7213055

6886567
326488
-23677519

-23028027
-649492
-16464464

-161401460
-322004
-328%

-334%
-199%

Situatiile financiare individuale ale societatii pentru exercitiul financiar incheiat la 31.12.2012
au fost aprobate de Adunarea Genrela a Asociatilor in sedinta din data de 29.04.2013. In anul
2012, Societatea a inregistrat o pierdere neta de 20.960.040 lei (in cursul anului 2011 a inregistrat
un profit net in valoare de 6.486.810 lei) care a fost inclusa in rezultatul reportat, urmand a fi
recuperate din profiturile viitoare.
Filialele societatii au inregistrat urmatoarele rezultate:
COM CEREAL a inregistrat o pierdere neta de 2.127.491(2011:profit net 561.514 lei) care a
fost inclusa in rezultatul reportat, urmand a fi recuperata de profiturile viitoare;
Profitul anului 2012 al filialei CEREAL PREST, de 174.207 lei(2011:profit net 420407 lei) a
fost inclus in alte rezerve;
ARGUS TRANS a inregistrat o pierdere neta de 444674 lei(2011: profit net 106161 lei) care
a fost inclus in rezultatul reportat, urmand a fi recuperate din profiturile viitoare;
REX AGRA a iregistrat o pierdere neta de 635366 lei, din care 573.228 lei la 31.08.2012
(2011:pierdere neta 29519 lei), care a fost inclusa in rezultatul reportat, urmand a fi
recuperate din profiturile viitoare.
De asemenea, entitatea controlata in comun ALIMENT MURFATLAR a inregistrat in anul 2012
un profit net de 722.436 lei(2011: profit net 26.158 lei), care a fost repartizat pentru acoperirea
pierderilor prin operatiuni de capital.
2.1.a. Solduri intermediare de Gestiune-activitate
Cifra de afaceri(CA) exprima volumul afacerilor realizate cu tertii, cu ocazia activitatii
curente a inteprinderii si se determina cu ajutorul relatiei:
CA=Vanzari de marfuri(V
mf
) + Productie vanduta(P
v
)
Marja comerciala(Mc) este suplimentul de valoare adusa de inteprindere prin
activitatea de comercializare(produse si marfuri cumparate si revandute), este un
element al valorii adaugate si se determina cu ajutorul relatiei:
Mc=Vanzari de marfuri(V
mf
)-Costul marfurilor (Chmf)
Productia exercitiului(Pex) cuprinde bunurile si serviciile produse de inteprindere in
cursul exercitiului, indiferent de destinatie, fiind egal cu suma:
Pex=Productie vanduta(P
v
)+Produtie stocata( S)+ Productia imobilizata(Pi)
Valoarea adaugata(Vad) exprima ceea ce adauga inteprinderea la circuitul economic
prin propria activitate si se calculeaza cu relatia:
Vad=Marja comerciala(Mc)+Productia exercitiului(Pex)-Consumurile
intermediare(Ci)
Consumurile intermediare:
-cheltuieli cu materiile prime;
-cheltuieli cu materiile consumabile;
-cheltuieli cu energia si apa;
-cheltuieli cu serviciile prestate de terti;
-alte cheltuieli materiale
Indicatori 2011 2012 2012-2011
I

*100
CA 252794326 164493493 -88300833 -65,07%
Mc 188723295 124383830 -64339465 -66%
Vad 14319750 -304350 -14624100 -2,12%
Wm 868709,02 691149,13 -177559,89 -79,64%
Rb(rezultatul
brut)
9061982 -22884323 -13822341 -253%
Nr.salariati 291 238

Ci
2011
=200.573.895
Ci
2012
=138.960.323
Wm
2011
=

=868709,02
Wm
2012
=

=691149,13
Scaderea cifrei de afaceri cu 65,07 % s-a datorat scaderii atat productiei vandute, cat si a
vanzarilor de marfuri.

2.1.b. Analiza rezultatului din exploatare
Aprofundarea analizei rezultatului din exploatare implica abordarea structurii cheltuielilor
de exploatare dupa destinatie si calculul rezultatului din exploatare conform relatiei:
Rexp=rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete(R
CA
)-Cheltuieli de desfacere(Chd)-Cheltuieli
generale de administratie (Chad)+alte venituri din exploatare(Ave), in care:
R
CA
=Cifra de afaceri neta(CA)-Costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate(Cv), unde:
Cv=Cheltiuelile activitatii de baza(Chab)+Cheltielile activitatilor auxiliare(Chaa)+Cheltuielile
indirecte ale productiei(Chi).
Denumire indicator Ex.financ. incheiat la
31.12.2011 (lei)
Ex.financ. incheiat la
31.12.2012 (lei)
1.CA neta 231.042.645 146.512.719
2.Costul bunurilor vandute si al
serviciilor prestate(3+4)
208.313.916 157.331.178
3.Cheltuielile activitatii de baza 203.199.479 153.684.469
4.Cheltiuelile activitatii
auxiliare
5.114.437 3.646.469
5.Rezultatul brut aferent CA
nete(1-2)
22.728.729 -10.818.459
6.Cheltuieli de desfacere 6.399.124 3.242.944.
7.Cheltuieli generale de
administratie
7.234.845 5.719.744
8.Alte venituri din exploatare 94.640 35.283
9.Rezultatul din exploatare(6-
7-8+9)
9.189.400 -19.745.864

Descresterea cifrei de afaceri cu 35% a fost o descrestere cauzata de finantarea
insuficienta pentru achizitionarea de materie prima, ceea ce a cauzat un nivel minim de stocuri de
ulei care au putut fi comecializate.
Profitul sau pierderea exercitiului financiar
2011 2012
Total (atribuibil) din care: 7.213.055 -23677519
-societatea mama 6.886.567 -23028027
-intereselor care nu
controleaza
326.388 -649492

Rezultatul consolidat este cauzat in principal, pe de o parte, de pierderea inregistrata de
societatea mama (in mare parte pe seama provizioanleor create pentru sumele neincasate de la
firmele si persoanele fizice din grupul Chelu), iar pe de alta parte pe seama inregistrarii pierderii
de la Argus Trans care s-a datorat crearii provizionului pentru tranzactiile realizate cu Debcrons,
firma din cadrul grupului Chelu, precum si de inregistrarea de catre Comcereal S.A. Tulcea de
pierdere pe seama provizionului in suma de 2.085.257 lei inregistrat pentru creanta fata de S.C.
Cereal Impex S.R.L. ce face parte din Grupul Dobrogea, aflat in insolventi.
2.2 Analiza pe baza bilantului
Situatia elementelor patrimoniale la 31.12.2012, in dinamica prezinta astfel:
Criterii 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012
A.Active imobilizate
din care: Imobile
necorporale
LEI
3.415
LEI
3.080
LEI
1.568
Imobile corporale 48.088.445 45.868.419 43.904.272
Imobile financiare 8.505.615 9.308.655 9.013.318
B.Active circulante din
care: stocuri
LEI
78.701.461
LEI
38.574.981
LEI
45.147.065
Creante 20.831.164 18.626.311 5.270.112
Casa si conturi la
banca
3.907.616 5.966.120 1.374.918
C.Cheltuieli in avans 62.010 50.498 57.417
D.Datorii ce trebuie
platite intr-o perioada
de pana la un an
63.534 20.549.567 28.468.069
E.Datorii ce trebuie
platite intr-o perioada
mai mare de un an
814.321 239.225 25.151
F.Provizioane 311.933 505.875 446.058
G.Venituri in avans 21.977 4.683 4.515
H.capitaluri proprii 95.417.219 97.098.714 75.824.877

Urmare a analizei situatiei economico-financiare a societatii se pot formula urmatoarele
observatii:
Imobilizarile corporale nete s-au diminuat la 31.12.2012 cu suma de 1.964.147 lei fata de
31.12.2011 si cu 4.184.173 lei fata de 31.12.2010, ca urmare a diminuarii valorii terenurilor
si constructiilor si a diminuarii cu amortizarea anuala in suma de 4.340.958 lei (fata de
2011).
Imobilizarile financiare la 31.12.2012 au inregistrat o scadere fata de anul 2011 cu 295.337
lei, chiar daca fata de anul 2010 au inregistrat o crestere de 507.703 lei.
Activele circulante, la 31.12.2012, au inregistrat o scadere cu 11.375.317 lei fata de
inceputul perioadei, dar o crestere fata de soldul inregistrat la 31.07.2012 cu 18.089.390 lei
pe seama urmatoarelor considerente:
a) Stocurile la 31.12.2012 au crescut fata de inceputul anului cu suma de 6.572.085 lei pe
seama cresterii stocului de ulei brut si rafinat vrac si a stocului de produse finite. Pentru
stocuri, fata de 31.07.2012, s-au creat provizioane suplimentare in suma de 1.850.179
lei, astfel ca pe intregul an 2012 s-a creat un provizion de 2.065.266 lei.
b) Creantele nete la 31.12.2012 au inregistrat un nivel de 5.211.654 lei pe seama, pe de o
parte, a constituirii in cursul anului 2012 a unor provizioane pentru creante in legatura
cu firmele si persoanele fizice sub influenta directa sau indirecta a domnului Chelu
Constantin, in suma de 9.795.263 lei, sip e seama incasarii creantelor la scadenta.
Totodata, volatilitatea pietei uleiului a condus ca la finalul anului 2012, vanzarile sa
scada pe seama scaderii dramatice a preturilor.
Datoriile pe termen scurt au crescut in anul 31.12.2012 fata de 31.12.2011 cu 7.918.502
lei, si au scazut fata de 31.12.2010 cu 35.066.207 lei.
Capitalurile proprii la 31.12.2012 au inregistrat o scadere de 21.273.837 lei, ca urmare in
principal a pierderii de 20.960.040 inregistrata la 31.12.2012, urmare a celor expuse mai
sus si cauzata de faptul ca in luna iulie 2011, structura actionariatului s-a schimbat
semnificativ, iar acest lucru a dus la diminuarea semnificativa a volumului de activitate, la
stoparea finantarii societatii si imposibilitatea contractarii de noi credite, la un
management defectuos si in cele din urma, fraudulos al stocurilor de marfa, crearee de
fluxuri financiare dinspre societatea fara corespondent efectiv in tranzactii comerciale
(avansuri), la angajarea societatii in activitati nespecifice, cu caracter fraudulos.
BILANT
ACTIV 31.12.2011 31.12.2012
1.Active imobilizate total 71.143.548 75.936.770
a)Imobile necorporale
b)Imobile corporale
c)Imobile financiare
2.986.222
68.641.207
32.568
95.764
75.827.857
13.149
2.Active circulante total 77.709.136 58.532.216
d)Stocuri
e)Creante
f)Disponibilitati
43.427.677
19.345.142
1.929
46.666.832
6.257.177
689.750
3.Conturi de regularizare 14.934.388 4.918.457
TOTAL ACTIV 148.852.684 134.468.986
PASIV
1.Capitaluri proprii+reserve 124.934.044 109.140.436
a)Capital social
b)Rezerve
c)Rezultat reportat
d)Rezultatul exercitiului
financiar
100.078.631
24.855.413
-5.048.750
6.886.567
85.371.228
23.769.208
2.006.292
-23.028.027
2.Datorii din care: 23.918.640 25.328.550
a)Furnizori
b)Imputerniciri
c)Clienti-creditori
d)Alte datorii

TOTAL PASIV 148.852.684 134.468.986

Pe baza bilantului financiar, pot fi determinati principalii indicatori de analiza a situatiei
patrimoniale, si anume: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria neta si
situatia neta.
a) Fondul de rulment
Fondul de rulment reprezinta o marja de siguranta a intreprinderii, impusa de diferentele
existente intre sumele de incasat si cele de platit, precum si de decalajul ce poate sa apara intre
termenul de transformare al activelor in bani, si durata medie in care datoriile devin exicibile.
Fondul de rulment permanent= Capital permanent Active imobilizate, relatie ce devine
Fondul de rulment permanent= Captiatal propriu+ Datorii financiare pe termen lung- Active
imobilizate
FR
2011
=124.934.044
FR
2012
= -137.044
b) Necesarul de fond de rulment
Acest indicator reflecta valoarea activelor pe termen scurt, indiferent de natura stocurilor si
creantelor, ce nu sunt finantate din surse atrase pe termen scurt.
NFR= Stocuri + Creante- Datorii curente de explorare
NFR
2011
=38.854.179
NFR
2012
=27.595.459
c) Trezorezia neta
Trezoreria neta permite reflectarea corelatiei dintre fondul de rulment si necesarul de fond de
rulment, identificand situatia financiara a agentului economic analizat, atat pe termen lung, cat si
pe termen scurt.
Trezoreria neta= Fondul de rulment- Necesarul de fond de rulment
Trezoreria neta
2011
=86.079.865
Trezoreria neta
2012
=-27.732.503
Situatia neta a societatii este importanta deoarece reflecta solvabilitatea societatii la un
moment dat si pentru aceasta utilizam relatia:
Situatia neta= Total activ- Datorii= Capitaluri proprii
Capital propriu
2011
=97.098.714 mil.lei
Capital propriu
2012
=75.824.877 mil.lei
Valoarea pozitiva a situatiei nete releva faptul ca agentul economic analizat este solvabil.
d) Indicatorii privind lichiditatea si viteza de rotatie
Lichiditatea curentamasoara capacitatea agentului economic de a plati datoriile pe
termen scurt utilizand activele pe termen scurt din bilant;
Lichiditate curenta=



Lichiditate curenta
2011
=3,57
Lichiditate curenta
2012
=2,49
Valoarea acestui indicator trebuie sa se incadreze de preferinta intre 1,5 si 2. O valoare mai
mica decat 1 caracterizeaza o societate in pericol de incapacitate de plata, iar o valoare mai
mare decat 2 o societate ce nu utilizeaza corespunzator activele curente.
Lichiditatea imediata-masoara capacitatea societatii de a plati datoriile pe termen scurt,
utilizand activele cu cel mai mare grad de lichiditate din bilant.
Lichiditatea imediata=



Lichiditate imediata
2011
=1,58
Lichiditate imediata
2012
=0,50
Si in cazul acestui indicator, valoarea subunitara inregistrata (comparativ cu valoarea
optima 1) reprezinta un aspect nefavorabil prentru societate, respectiv activele cu lichiditate
mare, nefiind suficiente pentru a acoperi daoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea reala
a stocurilor.
Viteza de rotatie a stocurilor
Viteza de rotatie a stocurilor
2011
=5,23
Viteza de rotatie a stocurilor
2012
=3,96
Indicatorul arata de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.
Viteza de rotatie a debitelor-clienti -permite evaluarea performantelor agentilor economici
in ceea ce priveste relatiile acestora cu beneficiarii, el avand o importanta deosebita in
cazul firmelor ce realizeaza vanzari pe credit (comercial).
Viteza de rotatie a debitelor-clienti=


* 365
Viteza de rotatie a debitelor-clienti
2011
=29
Viteza de rotatie a debitelor-clienti
2012
=28
Cand valoarea indicatorului este mare, rezulta ca in unitate sunt probleme legate de
controlul creditului acordat clientilor si in consecinta creantele sunt mai greu de incasat (clienti
rau platnici). Entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea incasarii
acestora.
Viteza de rotatie a creditelor furnizori - exprima numarul de zile de creditare pe care
entitatea il obtine de la furnizorii sai.
Viteza de rotatie a creditorilor furnizori=


*365
Viteza de rotatie a creditorilor furnizori
2011
=8
Viteza de rotatie a creditorilor furnizori
2012
=6
Viteza de rotatie a activelor imobilizate - prin cifra de afaceri evalueaza eficacitatea
managementului agentului economic in ceea ce priveste utilizarea acestor elemente
patrimoniale in vederea obtinerii de venituri.
Viteza de rotatie a activelor imobilizate=



Viteza de rotatie a activelor imobilizate
2011
=3,64
Viteza de rotatie a activelor imobilizate
2012
=2,16
Valoarea recomandata a acestui indicator trebuie sa fie cat mai superioara lui 1, deci se
constata o situatie favorabila societatii, avand in vedere ca valorile inregistrate sunt mai mari
decat 1.
Viteza de rotatie a activelor totale - indicatorul evalueaza eficienta managementului
activelor totale prin examinarea valori cifrei de afaceri generate de activele entitatii.
Viteza de rotatie a activelor totale=



Viteza de rotatie a activelor totale
2011
=1,68
Viteza de rotatie a activelor totale
2012
=1,21
Viteza de rotatie a creantelor
Viteza de rotatie a creantelor=

*364
Viteza de rotatie a creantelor
2011
=28,28 zile
Viteza de rotatie a creantelor
2012
=14 zile
Viteza de rotatie a datoriilor
Viteza de rotatie a datoriilor=

*365
Viteza de rotatie a datoriilor
2011
=35 zile
Viteza de rotatie a datoriilor
2012
=57 zile
Solvabilitate
Solvabilitate=



Solvabilitate
2011
=6,22
Solvabilitate
2012
=5,30
e) Analiza rentabilitatii inteprinderii
Rata rentabilitatii financiare(ROE) a capitalului propriu pune in evidenta randamentul
capitalurilor proprii, resprectiv al plasamentului efectuat de actionarii unei societati prin
cumpararea actiunilor societatii. Profitul, sursa importanta de finantare a dezvoltarii unei
activitati, reprezinta parte componenta a capitalurilor unei inteprinderi, remunerand, in
primul rand , participarea actionarilor, prin intermediul dividendelor.
Rata rentabilitatii financiare=


*100
Rata rentabilitatii financiare
2011
=7,44%
Rata rentabilitatii financiare
2012
=-30,1%
Valoarea acestui indicator trebuie sa fie mai mare de 5%, astfel se poate afirma faptul ca
activitatea desfasurata in anul 2011, in cadrul societatii a fost eficienta din punct de vedere al
capitalurilor proprii, dar nu si celasi lucru se poate spune si despre activitatea desfasurata in
anul 2012.
Rentabiliatea economica
Rentabilitatea economica=


*100
Rentabilitatea economica
2011
=9,35%
Rentabilitatea economica
2012
=-30,1%
Rata rentabilitatii comerciale
Rata rentabilitatii comerciale=



Rata rentabilitatii comerciale
2011
=83,64%
Rata rentabilitatii comerciale
2012
=82,80%
Rata rentabilitatii resurselor consummate
Rata rentabilitatii resurselor consumate=


*100
Rata rentabilitatii resurselor consumate
2011
=3,45%
Rata rentabilitatii resurselor consumate
2012
=-11,52%
Productivitatea muncii
Wm=



Wm
2011
=8577944,2
Wm
2012
=686924,07

INDICATORI 2011 2012 D2012-2011
I

*100
Patrimoniul net 124.934.044 109.140.436 -15.703.608 -12,65%
FR 25.715.941 -137.044 -25.852.985 -0,53%
NFR 38.854.179 27.595.459 -11.258.720 -39%
TN -13.138.238 -27.732.503 -14.594.265 -111,08%
Viteza rotatie creante 28,28 14 -14,28 50%
Viteza rotatie datorii 35 57 21,54 161,5%
Lichiditate curenta 3,57 2,49 -93,79 71,13%
Lichiditate rapida 1,58 0,50 -1,08 -68,36%
Solvabilitate 6,22 5,30 -0,92 -13,8%
Grad indatorare 0,91% 1,07% 0,16% 17,58%

2.3 Analiza SWOT a firmei

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE OPORTUNITATI AMENINTARI
Experienta
indelungata in
domeniul fabricarii
uleiurilor vegetale
Pretul ridicat al
produselor
Diversificarea gamei
sortimentale
Concurenta acerba,
inclusive intrarea pe
piata a
concurentilor
internationali
Linie proprie de
imbuteliere
Pierderea credibilitatii
pe piata datorita
actiunilor GRUPULUI
CHELU
Modernizarea liniei
tehnologice
Pierderea
credibilitatii pe
piata
Scaderea cotei de
piata in favoarea
noilor concurenti ce au
vandut la preturi
scazute
Extinderea pietei de
desfacere
Blocaj financiar
Calitatea produselor Scaderea cifrei de
afaceri ca urmare a
scaderii pretului de
vanzare si a scumpirii
materiei prime
Redobandirea
credibilitatii pe piata prin
obtinerea de noi surse
de finantare

Silozuri proprii Gama putin
diversificata de
produse
Dezvoltarea mai ampla a
politicii de promovare

Nivel scazut al
rentabilitatii
Cresterea prestigiului
firmei

Grad de uzura morala
si fizica ridicat al bazei
material

Grad redus de innoire
a mijloacelor fixe


CAP. III ANALIZA MEDIULUI EXTERN AL FIRMEI
3.1. Evolutia tehnologiei in domeniul firmei
Infiintata in anul 1943 de un grup de inteprinzatori, fabrica de ulei ARGUS, a fost
cumparata de la Botosani si adusa in Constanta bucata cu bucata, fiind amplasata in zona Obor.
Dupa construirea fabricii, toate echipamentele pentru
dotarea noului sediu au fost importate de la firme din
Vest si au fost folosite mai bine de 30 de ani, o parte
dintre acestea regasindu-se si astazi in dotarea fabricii.
Iancu Goga, coordonator la Biroul Productiei,
angajat al ARGUS din 1988, spune ca inca se mai folosesc
vechile instalatii pentru presare si prajire, dupa ce au
fost supuse unor reparatii capitale, in timp ce
echipamentele folosite la rafinarie si imbuteliere au fost
inlocuite cu unele moderne.
ARGUS S.A. a avut o linie de producere a uleiului de soia, primita din partea statului chinez
si care a functionat pana la inceputul anilor `90.
Linia de prelucrat soia a fost primita in 1975 ca ajutor din partea statului chinez. Argus
aducea soia din import si o prelucra obtinand srotul folosit pentru hrana animalelor, fiind obtinute
aproximativ 110.000 pe zi. Diferenta dintre soia si floarea-soarelui este ca prima se cultiva si se
prelucreaza in special pentru srot, necesar animalelor, in timp ce la floarea-soarelui produsul
numarul 1 este uleiul, iar srotul este secundar, spun specialistii.
In perioada comunista, Argus exporta numai ulei brut, in timp ce uleiul rafinat era destinat
exclusive pietei interne. Directorul tehnic spune ca a aexistat o conducta de la fabrica pana in port,
iar de acolo uleiul ajungea direct in vapoare, in timp ce pentru piata interna esita uleiul imbuteliat
in sticle de 0,5 litri si 0,7 litri.
Prima linie de imbuteliere la sticla a functionat de la constructia noului sediu si pana in
1994, cand a fost cumparata o alta linie de imbuteliere la sticla, dar de provenienta italiana.
Inca de la constituirea sa a societatii comericale, in 1991, dar in special incepand cu anul
1994 a urmat o perioada de investitii sustinute avand urmatoarele etape:
In anul 1994 a fost pusa in functiune o linie de imbuteliere cu o capacitate de 90.000 de
sticle/16 ore
In anul 1996 s-a montat o instalatie de format butelii PET si s-a achizitionat linia de
imbuteliere in PET
Incepand cu anul 1997 la linia de uleiuri brute s-a modernizat sectia Extractie, iar in anul
1998 linia de precuratire de tip Buler
In anul 1999 si anul 2004, sectia Rafinarie a fost modernizata si retehnologizata, crescandu-
se capacitatea de rafinare si obinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atat
fizica cat si chimica, ce asigura satisfacerea exigentelor conservatorilor
In anul 2005 a fost modernizata linia de imbuteliere de 1 litru, fabrica achizitionand si o
linie de imbuteliere in bidoane de 2 liri.
Dotarea tehnica de inalt nivel, tehnologiile
diversificate, urmarite si conduse de calculator,
exigenta controlului de calitate asigura produse
pentru gustul tuturor consumatorilor.
In prezent, Argus vinde ulei pe piata interna,
pe langa produsele proprii fabricii imbuteliind si
pentru marile lanturi de magazine.



3.2. Influenta politicii fiscale si a mediului juridic
Una din componentele pricncipale a politicii financiare o reprezinta politica fiscala, ce
poate fi promovata numai de catre stat sau autoritati publice si care cuprinde, atat deciziile privind
stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor, concretizand optiunile in materie de impozite sit
axe, cat sip e cele referitoare la cheltuielile publice ce se finanteaza. Componentele sale trebuie
stabilite cu cele de politica bugetara sau monetara, respective cu politica preturilor si cu cea a
ocuparii fortei de munca etc, pentru a se integra in politica generala.
Politica fiscala se defineste prin totalitatea metodelor, mijloacelor, formelor,
instrumentelor si institutiilor folosite de stat si celelalte autoritati publice pentru preocuparea
resurselor financiare fiscal si utilizarea lor in finantarea obiectivelor sau actiunilor de interes
public, inclusiv pentru influenatrea vietii economice si sociale.
Politica fiscala, utilizand impozitele, genereaza efecte de natura psihologica, financiara,
economica si sociala asupra mediului economic-social. Puterea publica care isi da seama de
realitatea consecintelor actinii impozitelor adopta ca solutie modificari ale structurii sistemului
fiscal, in scopul modularii efectelor in concordanta cu finalitatile forite. In consecinta, amploarea
finalitatilor urmarite influenteaza asupra caracteristicilor tehnice ale impozitelor, iar acestea
asupra efectelor micro si macroeconomice.
Societatea ARGUS a inregistrat o pierdere fiscala dupa reportare de 8.426.331 la 31
decembrie 2012(2011:profit fiscal 10.234.081), in timp ce filialele ce intra in consolidare au
inregistrat urmatoarele rezultate fiscal dupa reportare la 31 decembrie 2012:
- Argus Trans SRL a inregistrat o pierdere fiscala de 34.238 lei(2011: profit fiscal 19.282 lei)
- Comcereal SA a inregistrat un profit fiscal de 373.591 lei(profit fiscal 2011: 803.825 lei)
- Cereal Prest SRL a inregistrat un profit fiscal de 286.993(2011: profit fiscal 500.787 lei)
- Rex Agra SRL a inregistrat o piedere fiscala de 91.398(2011: profit fiscal 500.787 lei)
- Aliment Murfatlar SRL a inregistrat un profit fiscal (partea aferenta proportiei incluse in
consolidare) de 726.802 lei(2011: pierdere fiscal 66.792 lei).

Influenta mediului juridic
In toate tarile in care exista regimul dual de impunere (generalizat in tarile dezvoltate) a
beneficiilor realizate prin producerea de bunuri si servicii economice, acestea influenteaza asupra
alegerii structurii juridice a viitoarei societati. Concret este vorba de regimul fiscal aplicat
societatilor de capital comparative cu societatile de persoane si de costurile fiscal privitoare la
infiintarea societatilor. Intrand sub incidenta impozitului pe societate, societatatile de capital sunt
avantajoase, intrucat elasticitatea bazei impozabile deductibile fiscal, dar si de activul fiscal
deductibil din impozitul pe venit. Rezultatele scontate prin actiunile politicilor de stimulare a
investitiilor prin diverse procedee tehnice, alaturi de proportionalitatea cotei impozitului
constituie avantaje suplimentare.
In cazul societatii de persoane progresivitatea impozitului pe venit, alaturi de existenta sau
lipsa abaterilor si reducerii cheltuielilor de infiintare, transformare juridical si modernizare
influenteaza prin cuantumul acestora asupra elasticitatii bazei impozabile si implicit asupra
presiunii fiscal exercitate. Pentru a active relatiile concurentei pe piata, dar sip e considerente de
ordine social, costurile fiscale legate de infiintarea unei societati de persoane sunt mai reduse
decat cele la care sunt obligate societatile de capital. Dar acestea pot creste, daca sunt stabilite
costuri suplimentare asupra transformarii structurii juridice a unei societati de persoane intr-o
societate de capital.
Avantajele opuse ale unui regim dual de impunere a beneficiilor realizate si costurile fiscale
de infiintare, influenteaza asupra deciziei economice a viitorilor fondatori, si in final asupra
structurii juridice a societatii existente in economie. Pe termen lung structura juridica va influenta
asupra diversificarii surselor de finantare si a accesului limitat sau nelimitat.

3.3. Analiza furnizorilor
Selectia constanta a celor mai bune materii prime, inalta tehnologie folosita in aprocesul de
productie, precum si serviciul ireprosabil pentru client si inventivitatea sunt principalele secrete
care stau la baza succesului realizat de S.C. ARGUS S.A.
Argus acorda o importanta deosebita relatiilor cu furnizorii de materiale, servicii si
furnizorilor de utilitati, ce au fost alesi in functie de calitatea materialelor intermediare dar si
raportul pret-calitate.
Furnizorii de materii prime sunt contactati fie direct, fie prin mandatul societatilor de tip
Comcereal. Furnizorii sunt societati cu capital privat sau de stat si producatorii individuali.
Pentru buna functionare a societatii, pe langa factorii de productie clasici, munca si capital,
este nevoie si de servicii si utilitati.
Enel energie
Fan courier
Raja
Vodafone
Polarois holding
Pentru o mai buna colaborare, societatea are incheiat contract cu fiecare firma furnizoare
de
servicii si utilitati.
Eliminarea taxelor vamale a adus pe piata noi furnizori de ulei suplimentar, atat pe
segmentul low-price, cat si pe segmentul ulei de masline, sunt de parere jucatorii de pe piata.
Comparativ cu anii trecuti, numarul de furnizori este in crestere, daca includem si
comerciantii de marci private, marcile private fiind produse de aceiasi jucatori de pe piata si in
scadere, spune Ionela Nicolau, marketing manager la BUNGE Romania, daca luam in considerare
tendinta de structurare a pietei, faptul ca avem mai putini producatori dupa fuziunile ce au avut
loc pe piata, producatorul Topway a fost inghitit de gigantul Cargill, iar Bunge a achizitionat
InterOil Oradea, Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si Agricover.
Mirela Olarescu, marketing si presedinte manager la Prutul Galati, spune ca daca analizam
raportul existent in ceea ce priveste cotele de piata, peste 80% din piata este detinuta de 5 firme.
Cele mai importante cinci companii de profil sunt Bunge Romania, Argus Constanta, Cargil
Romania, Ulerom Vaslui, Prutul Galati si Expur Urziceni.
Referitor la gradul de fragmentare sau de concentrare a pietei, parerile sunt impartite.
Managerul Mirela Olarescu de la Prutul Galati considera ca tendinta este de concentrare, una
dintre explicatii fiind numarul redus de firme de profil care detine majoritatea cotei de piata, iar
alta ar fi raportul redus marci private-producatori.
Din perspectiva importatarilor de ulei de masline, piata este fragmentata si chiar puternic
fragmentata. Eugen Savu, presedinte general la ParmaFood, spune ca este o piata fragmentata
pentru ca nu prezinta mare interes pentru societati foarte puternice producatoare, care nu
investesc suficient in dezvoltarea categoriei. Gabriela Scarlat, Brand Manager la BDG Import, vede
piata ca fiind in dezvoltare, cu un numar mare de furnizori. Consumul este redus, dar cu potential
mare de crestere datorita cresterii puterii de cumparare, dar si a interesului sporit pentru
sanatate, uleiul de masline fiind o componenta a dietei mediteraneene, recunoscuta la nivel
mondial pentru efectele benefice asupra organismului. In Romania la nivelul de educare in ceea ce
priveste uleiul de masline este masi scazut, fiind folosit in principal pentru salate si mai putin
pentru gatit.
Si pentru viitor, prognozele difera. Catre fragmentare inclina directorul general PARMA
FOOD, care apreciaza ca piata va avea o crestere exponentiala datorita dezvoltarii puterii de
cumparare si sustine aceste declaratii prin cifre: astfel, importul de ulei extravirgin din Italia a
crescut din 2010 in 2011 cu 180%, iar de ulei virgin cu 15%.
La polul opus se afla opinia Gabrielei Scarlat. In opinia acesteia, pe viitor vom avea o piata
mai concentrate pentru ca exista un potential mare de crestere pentru uleiul de masline si este
posibil ca interesul unor furnizori sa creasca, investind mai mult in piata, in incercarea de a loializa
consumatorii.

3.4 Analiza concurentei
Piata uleiului de gatit se ridica la un volum de aproximativ 250.000 de tone anual, potrivit
bilanturilor alimentare raportate de INS. Tendinta este de usoara scadere a consumului, din cauza
contextului economic national si global, care a afectat puterea de cumparare a populatiei. In
ultimii patru ani, aceasta a fluctuat intre 12 si 18 litri pe cap de consumator.
Cu toate acestea, romanii se numara printre cei mai mari consumatori de ulei in Europa, in
topul preferintelor situandu-se cel de floarea-soarelui, care detine o cota de pana 90% in volum, in
totalul categoriei.
Romania mai are doar 4 producatori locali de ulei. Restul fie au fost cumparati de straini,
fie au disparut. La momentul actual, industria autohtona este reprezentata de unitatile de
productie de la Vaslui (Ulerom, detinuta de Adrian Porumboiu), Constanta (ARGUS), Carei
(Ardealul) si Prutul Galati.
In anul 2012, aproximativ jumatate din consumul intern de ulei a fost asigurat din
productia a trei mari jucatori- companiile americane Bunge si Cargill si producatorul local ARGUS
Constanta.
Argus Constanta este unul dintre principalii competitor de pe piata uleiului din Romania, cu
afaceri de peste 146 milioane in 2012 (32 milioane euro) si de 41,8 milioane de lei in primul
semestru in 2013, in scadere fata de aceeasi perioada din 2012, cand a raportat o cifra de afaceri
de 63,8 milioane lei.
Producatorul de ulei din Constanta avea la 23.09.2013 o capitalizare de aproape 86,6
milioane/lei. Valoarea nominala a titlurilor emise de Argus este de 1,5 lei/actiune, iar capitalul
social se ridica la 53,67 milioane lei.
Principalii competitori din Romania ai Argus sunt :
Bunge Romania, cu afaceri de 1,132 milioane lei in 2012
Expur (aproximativ 994 milioane lei)
Prutul (564 milioane lei)
Cargill (334 milioane lei), acesta din urma retragandu-se dupa acest segment






0
500
1000
1500
BUNGE EXPUR PRUTUL CARGILL ARGUS
1132
994
564
334
86,6
Cifra de afaceri ale principalelor firme
concurente(mil. lei)
este un producator si distribuitor in CARGILL
domeniile alimentar, agricol si industrial.
Grupul este prezent in 65 de tari. Activitatile
grupului pe piata romaneasca includ:
-comercializarea de cereale
-servicii de depozitate in depozituri
-producerea si comercializarea de uleiuri imbuteliate
-producerea de nutreturi pentru animale
-distributia indulcitorului si a amidonului industrial
Grupul Cargill activeaza in Romania inca din anul 1996, avand la inceput numai activitati
comericale, fara sa detina active, pana in anul 2000, cand a fost achizitionat primul siloz, Calarasi.
Compania are sediul central in Bucuresti, 22 de locatii si mai mult de 600 de angajati in toata tara
.In anul 2011, Cargill detinea in Romania 18 silozuri cu o capacitate totala de 500.000 de
tone. Divizia Cargill din Romania, activeaza in 46 de locatii, fiind prezenta pe piata prin firmele:
Cargill agricultura, Cargill Oils, Cargill silozuri si Cargill cereale.
In privinta semintelor oleaginoase, Cargill exporta majoritatea recoltei de rapita din
Romania pentru a fi folosit in industria bio-diesel. Uniunea Europeana ofera subventii pentru
fermierii care detin culture folositoare pentru producer de energie, facand astfel cultura de rapita
foarte profitabila pentru fermieri.
Cargill, prin parteneriatele puternice cu furnizorii de imputuri, proximitatea fata de ferme,
structurile logistice bine puse la punct, facilitatile de depozitare, precum si principiile puternice
despre corectitudinea in afaceri, ofera solutii personalizate pentru fiecare fermier in timp util.
In prezent, Cargill este distribuitor a peste 50 de hibrizi de floarea-soarelui si de porumb si
peste 20 de soiuri de hibrizi de rapita de toamna.
Cargill distribuie semnite, pesticide si ingrasaminte intr-o gama variata din 2008, desi a
inceput sa actioneze pe piata imputurilor pentru agricultura din 2001. Ceea mai mare parte a
produselor de protective a plantelor si ingrasamintelor au fost livrate direct la ferme, dand astfel
fermierilor beneficiul de a comanda si primi in timp util produsele de care au nevoie, atunci cand
au nevoie de ele. Pana in 2009, Cargill a deschis distributiei de pesticide, seminte si ingrasaminte
trei depozite:
-Smardioasa din judetul Teleorman;
-Bucu in judetul Ialomita;
-Braila in judetul Braila.
In oferta Cargill, intalnim produsul premium Untdelemn de la Bunica (2005, pentru gatit si
salate). Compania a dezvoltat si alte sortimente, care apartin aceleiasi game, dar cu utilitate
diversa: Untdelemn dela Bunica, pentru prajit si Taine Bucatelor,
singurul ulei cu arome din Romania.




De asemenea, Cargill este producatorul Olpo, una dintre marcile de traditie
de pe plan local, in special in zona de sud-est a tarii, iar in anul 2010 a
lansat o noua marca 3 Flori. Deorece uleiul de masline ramane o optiune
interesanta pentru anumiti consumatori, compania este prezenta pe
aceasta piata cu brandul Amphora, pe care il produce in Spania. Cargill a
lansat o noua identitate vizuala pentru Untdelemn de la Bunica, destinata
consumatorilor din ce in ce mai atenti la calitatea produselor pe care le
folosesc.






este o companie internationala de top BUNGE-
ce activeaza in domeniul agriculturii si care este
prezenta in aproximativ 40 de tari si are peste 35.000 de angajati. Bunge are ca arie de acoperire,
segmentele de comercializare, stocare si procesare a semintelor pentru ulei, productia de
fertilizatori si a uleiului de consum.
Compania Bunge a luat fiinta in anul 1918, in Amsterdam, fiind integrate la nivel global si
active in domeniul agro-industrial ai al produselor alimentare. Cele mai puternice piete de
desfacere sunt cele din Europa de Est, Brazilia si Franta.
In tara noastra, compania Bunge a devenit lider prin cresterea constantei Unisol. Prin
achizitionarea fabricii de la Agricover, firma americana a achizitionat si trei dintre marcile de ulei
produse de aceasta, respective Ulvex, Rumen si Soreanca.
Bunge se claseaza pe pozitia a doua in topul producatorilor, si, impreuna cu retailerii care
detin marci proprii, ARGUS, CARGILL si EXPUR acopera 80,03 % din piata ca valoare a vanzarilor
(sursa: Niensen, perioada de raportare fiind august-septembrie 2011). Compania detine un
portofoliu care acopera toate segmentele de pret, gramaje si tipuri de ulei, sub brandurile :
FLORIOL UNISOL







RAZA SOARELUI ULVEX RUMEN







In 2011, pentru un management efficient al brandurilor din portofoliu, strategia Bunge a
vizat pe de-o parte intarirea marcilor de top, Unisol (mainstream) si Floriol (premium) si evaluarea
oportunitatilor in segmentul economic, pe de alta parte.
Top 5 producatori ulei de gatit:
Producator Cota cumulate in volum
Detinatori de marci proprii
BUNGE
ARGUS
EXPUR
Prutul
80,0%
Producator Cota cumulate in valoare
Detinatori
BUNGE
ARGUS
CARGILL
EXPUR
80,3 %
Sursa: Nielsen


Top 5 branduri ulei de gatit
Marci Cota cumulata in volum
Marci proprii
Raza soarelui
Bunica
Ulcom
Lorena
54,5%
Marci Cota cumulative in valoare
Marci proprii
Bunica
Raza soarelui
Floriol
Unisol
51,6%
Sursa: Nielsen



- este una dintre cele mai mari societati din EXPUR
Romania din domeniul procesari
oleaginoaselor. Expur proceseaza seminte de floarea-soarelui si
rapita, producand ulei brut, ulei rafinat si sroturi proteice. Aceste
uleiuri sunt comercializate atat pe pietele interne, cat sip e cele externe, iar sroturile proteice sunt
vandute, in mare parte, catre client persoane fizice si catre producatori de hrana animala din
Romania.
Firma Expur s-a alaturat grupului Sofiproteol in 2010, dupa cumpararea de catre Saipol,
filiala Sofiproteol specializata in procesarea semintelor oleaginoase. Sofipreteol are activitati in 14
tari, 8000 de angajati si a realizat in 2012 o cifra de afaceri de 7 miliarde de euro.
Uleiurile vegetale obtinute in firma Expur sunt uleiurile brute si cele comestibile. Uleiul
brut este utilizat adesea in industria chimica ca aditiv in compozitia anumitor produse, precum
vopseaua. De asemenea, o cantitate din ce in ce mai mare de ulei brut este utilizata ca materie
prima pentru fabricarea de biodiesel.
Expur a demarat in luna noiembrie constructia unui siloz gigant de 95.000 de tone la
Slobozia, capacitatea acestuia fiind comparabila cu cea a terminalelor de export din portul
Constanta. Odata cu finalizarea acestui proiect de investitii, Expur isi va dubla capacitatea de
stocare pe care o detine in silozuri la aproximativ 200.000 de tone, toate silozurile fiind in
apropierea fabricii din Slobozia, in care francezii au o capacitate de procesare de circa 400.000 de
tone de floarea-soarelui pe an si 500 de angajati.
In fabrica Expur de la Slobozia, uleiul brut este rafinat in ulei comestibil pentru a-l face
potrivit pentru consumul uman. Uleiul rafinat este vandut cu radicala catre client care necesita
canitati mari de ulei in scopul producerii sau procesarii propriilor produse, cum ar fi: procesatorii
de alimente, mari butarii, etc. Cu toate acestea, Expur detine si capacitatea de a imbutelia uleiul
pe care il rafineaza pentru a-l vinde in magazine sau supermarket-uri.
Referitor la producerea de biodiesel, Expur a construit o noua instalatie cu o capacitate de
100.000 tone, care este alimentata cu ulei produs in cadrul fabricii, si a carei productie este
comercializata, in principal, pe piata locala.
Biodieselul reprezinta o sursa regenerabila de energie provenind din ulei vegetal. In
Romania, precum si restul Uniunii Europene, legislatia prevede ca rafinariile sa incorporeze o cota
obligatorie de biodiesel, in present de 5,5%.
Pe piata locala a uleiului de floarea soarelui Expur si-a disputat suprematia in 2012 cu doi
giganti multinationali, Bunge si Cargill, dar si cu doua importante companii ale unor investitori
locali, Argus Constanta si Prutul Galati. Prin retragerea Cargill din aceasta activitate raman patru
concurenti importanti care isi disputa o piata a uleiului care este estimata la 300 milioane euro si
aproximativ 250 de mii de tone anual, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica
Economica. Celor patru producatori li se alatura marcile private ale marilor retele de retail, care
prin politicile de pret au castigat in ultimii ani pozitia de lider in furnizarea de ulei de gatit. De fapt,
conform ultimelor date de piata, detinatorii de marci proprii luati impreuna si cei patru mari
competitori ramasi pe piata dupa retragerea Cargill, detin impreuna peste 80% din piata uleiului
de gatit, atat in volum cat si in valoare.
Compania Expur si-a dublat afacerile derulate pe piata autohtona in ultimii patru ani. Fata
de o cifra de afaceri neta de 369 milioane lei in 2009, producatorul ialomitean a ajuns la o valoare
neta a afacerilor de 781 milioane lei in anul 2011, iar proiectia pentru 2012 prevedea o crestere de
minim 8%. In Topul celor mai importante companii din FMCG, realizat de revista Piata, Expur a
urcat de pe pozitia 40 in 2009 pe pozitia 20, pe baza rezultatelor financiare obtinute in 2011.
Conform informatiilor furnizate de companie, afacerile provin in egala masura din productia de
ulei de consum si din productia de bio-diesel, ceea ce inseamna ca Expur producea inainte de
aceasta tranzactie ulei de gatit in valoare de 90 milioane de euro.
Aceasta valoare insumeza atat productia brandurilor proprii Ulcom, Marisol si Lorena, cat si
productia de ulei imbuteliat ca marca privata pentru retelele de retaileri. Brandul achizitionat de la
Cargill Untdelemn de la Bunica ocupa la jumatatea anului trecut pozitia de lider intre
brandurile de producator, dupa valoarea vanzarilor. Impreuna cu Olpo, brandul local dezvoltat de
Cargill, cele doua noi achizitii vor apropia Expur de vanzari ce vor reprezenta aproximativ 40% din
valoarea totala a pietei autohtone. In urma acestei achizitii, Expur intra in competitie directa cu
Bunge, lider pe piata uleiului de gatit din Romania.
In urma acestei operatiuni, Expur isi va mari capacitatea de procesare a semintelor a
semintelor oleaginoase, continuand dezvoltarea unitatii de productie din Slobozia si asigurand
oportunitati de valorificare a productiei agricole locale.
Portofoliul companiei Expur cuprinde urmatoarele marci:
-Untdelemn de la Bunica; -Marisol (lansata in mai 2006);
-Olpo;
-Ulcom (realizat la Slobozia inca din 1965);



-Lorena
(disponibil in sticle
PET de 1L).



este unul dintre S.C. PRUTUL S.A-
principalii producatori de ulei vegetal din Romania si unul dintre cei mai importanti
jucatori agribusiness din tara noastra.
Infiinat n anul 1893 sub numele de "Fleming Oil", fabrica din Galai s-a concentrat nc
de la nceput asupra procesrii seminelor de floarea-soarelui i a celor de rapi. Uleiul brut
produs n aceast fabric era vndut ca i ulei tehnic.
Compania detine Fabrica de Ulei Prutul din Galati si 21 de capacitati depozitare de
cereale si oleaginoase in 9 dintre judetele cu cel mai mare potential agricol din Romania: Galati,
Braila, Calarasi, Dolj, Iasi, Olt, Ialomita, Teleorman si Constanta.
Capacitatea totala de depozitare in silozuri si bazele proprii este de Prutul activeaz pe
piaa de inputuri din Romnia, fiind unul dintre cei mai importani distribuitori de ngrminte,
semine i pesticide.peste 538.000 de tone. De aceste capacitati de stocare amplasate in sud de-a
lungul Dunarii si in Moldova s-a aratat interesat traderul elvetian Glencore, conform Bloomberg.
Afacerile totale, care cumuleaza insilozarea si productia de ulei, s-au ridicat in 2011 la 114,5
milioane eur(pozitia 32 in top).
Prutul deine 3 centre regionale de depozitare a seminelor i pesticidelor i 10 puncte de
depozitare a ngrmintelor n bazele proprii, distribuite la nivel naional.Transportul inputurilor
ctre spaiile de depozitare i de acolo ctre productorii agricoli se realizeaz cu mijloace de
transport auto sau pe cale ferat (mai ales acolo unde aceasta se afl n exacta vecintate a
spaiilor de depozitare).
Activitatea din silozurile i bazele Prutul se realizeaz cu mijloace tehnice moderne:
sisteme electronice de cntrire i nregistrare a datelor
laboratoare de analiz
utilaje eficiente pentru recepia cantitativ a cerealelor
sisteme de condiionare moderne i de mare capacitate
Prutul SA este o companie cu capital integral romanesc si un model de business integrat
(distributie de inputuri, prestari servicii agricole, achizitia si comercializarea tuturor tipurilor de
cereale si plante oleaginoase, servicii de depozitare cereal si productie si comercializare de ulei
vegetal).
Compania Prutul deine Certificate de sustenabilitate ISCC-EU pentru activitile de trading
de cereale i producie de ulei, acordate de SGS Germania, n conformitate cu cerinele din RED
(Directiva 2009/28/CE) privind promovarea utilizrii energiei din surse
regenerabile.SUSTENABILITATEA sau dezvoltarea durabil este un concept care promoveaz
dezvoltarea societii ntr-un mod responsabil, fr a epuiza resursele disponibile i fr a distruge
mediul, astfel nct s nu compromit posibilitile de satisfacere a nevoilor generaiilor viitoare.
Conferina mondial asupra mediului, de la Rio de Janeiro (din 1992), a acordat o atenie
deosebit acestui concept, care implic stabilirea unui echilibru ntre creterea economic i
protecia mediului i gsirea de resurse alternative.
ISCC este un sistem de certificare, cu aplicabilitate mondial, care permite diferenierea
ntre produsele sustenabile i cele nesustenabile, inclusiv emisiile de gaze cu efect de ser, n
diferite faze ale lanului valoric. Pentru a se califica pentru acest sistem de certificare, biolichidele
i biocarburanii produi trebuie s asigure o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser de cel
puin 35%.
Certificatele de sustenabilitate se emit de ctre organisme de certificare independente, la
finalizarea cu succes a auditurilor. Certificatele sunt documente prin care se confirm c
proprietarul certificatului respect cerinele din RED (Directiva 2009/28/CE).
Produsele realizate in fabrica de ulei Prutul sunt: ulei de floarea-soarelui si rapita, pe care
le si comercializeaza, precum si ulei de masline (importat din Spania, sub marca proprie PICASOL)
si sub produsele srot, acizi grasi (utilizati in industria cosmetica si a materialelor de constructii) si
peleti.
Prutul Galati, producatorul brandului Sponic si unul dintre cei mai mari jucatori pe piata
uleiurilor vegetale, a finalizat primul trimestru al anului 2009 cu pierderi de aproape un milion de
lei (circa 230.000 de euro) fata de un profit net de 3,2 milioane de lei (860.000 de euro) in anul
precedent.
"Pierderea inregistrata in primul trimestru al anului se datoreaza in principal cheltuielilor de
investitii pe care le efectuam pentru modernizarea fabricii de la Galati, dar si cheltuielilor
financiare, duble fata de anul trecut", a declarat Mirela Olarescu, directorul de marketing al Prutul
Galati.
Tot in primul trimestru al anului 2009 , cifra de afaceri a producatorului din Galati s-a
diminuat cu 15,4% fata de primele trei luni din anul 2008, la 50,3 mil. lei (11,8 mil. euro). Potrivit
directorului de marketing al Prutul, rezultatele companiei au fost influentate de intrarea pe piata
romaneasca a unor produse ieftine din Bulgaria si Ucraina.
"Aceste produse au venit cu o diferenta importanta de pret fata de produsele de pe piata
noastra din segmentul economic, fiind uneori chiar mai ieftine decat marcile private ale
retailerilor, ceea ce a dus la scaderea majora a vanzarilor de ulei din celelalte segmente de pret", a
explicat managerul Prutul, companie care are cel mai vandut brand din portofoliu, Spornic, pe
segmentul mainstream.
Olarescu a adaugat ca in cursul aceluiasi an 2009 s-a inregistrat insa si o scadere a
consumului de ulei vegetal pe fondul reducerii bugetelor alocate alimentatiei de catre populatie.
"Speram insa intr-o usoara revenire a pretului la ulei in a doua parte a anului, pe fondul
unei productii interne mai reduse de floarea-soarelui si al cresterii cotatiilor internationale din
ultima perioada pentru uleiul brut", a mai spus reprezentantul Prutul.
Prutul Galati, a finalizat anul trecut cu afaceri de 79,7 milioane de euro, in crestere cu
peste 36% in euro fata de rezultatele obtinute in anul precedent.
Competitorii Prutul Galati sunt grupurile americane Bunge si Cargill, precum si companiile
locale Argus Constanta, Expur Urziceni, Ultex Tandarei si Ulerom Vaslui.
Referitor la politica concurentiala, Prutul SA are o politica stricta privind respectarea
legislatiei in domeniul concurentei, potrivit careia concurenta produce cele mai bune produsuri si
servicii, la cele mai mici preturi, incurajeaza eficienta si inovatia si intareste economia in ansamblul
ei. Restrcitiile asupra concurentei afecteaza toate partile implicate, de la consumatori la angajati.
Prutul SA promoveaza concurenta libera si deschisa pe piata. Angajatii nu trebuie sa isi
insuseasca sau sa foloseasca informatiile confidentiale ale concurentilor sau sa faca afirmatii false
despre comportamentul sau, practicile de afaceri ale acestora. Intelegerile cu competitorii, altele
fata de cele permise de lege sunt interzise, in sensul ca nu pot fi justificate in niciun fel, indifferent
de inetntiile partilor.
Prestigiosul organism de certificare, Lloyd's Register Quality Assurance (LRQA) a acordat
Fabricii Prutul din Galai certificarea conform standardului ISO 9001/2008 pentru domeniul de
activitate Procesarea materiilor prime oleaginoase, rafinarea i mbutelierea uleiurilor vegetale i
comercializarea acestora, precum i certificarea conform standardului ISO 22000/2005, pentru
etapele de rafinare i mbuteliere.

n 2012, Lloyd's Register Quality Assurance (LRQA) a acordat fabricii i certificarea pentru
FSSC 22000 (Food Safety System Certification). Aceasta este o schem complet de certificare
pentru sistemele de management de Siguran a Alimentului, care se bazeaz pe standardele
globale ISO 22000 i PAS 220, un standard dezvoltat pentru a rspunde cerinelor programelor
preliminarii obligatorii n cadrul unitilor de producie de produse alimentare i ingrediente.
Aceste certificri, acordate de LRQA, organism acreditat de institutul internaional de profil
UKAS (United Kingdom Accreditation Service), reafirm angajamentul Prutul pentru calitatea
tuturor produselor sale.
Certificat ISO 22000:2005 Certificat FSSC 22000:2010 Certificat ISO 22002-1:2009

Portofoliul companiei include marcile de ulei:



3.5.Influenta politicii monetare
Evolutia politicii monetare este determinate de sistemul monetar si de evolutia gandirii
economice.
Pe parcursul mai multor secole promovarea politicii monetare se reducea la luarea
deciziilor de batere a monedei metalice si de emiterea banilor de hartie. Crearea primelor banci
central (banci cu drept de emisie monetara) a fost influentata de idea mentinerii paritatii
bancnotelor in raport cu metalul pretios si in raport cu banctotele altor state, repsectiv
mentinerea etalonului aur.
Obectivele politicii monetare, precum si practica internationala, sunt urmatoarele:
-cresterea economiei durabila;
-ocuparea deplina a fortei de munca;
-stabilitatea preturilor;
-stabilitatea ratelor dobanzilor;
-stabilitatea externa (stabilitatea cursurilor de schimb valutar si sustenabilitatea balantei de plati);
-stabilitatea sistemului financiar si alocarea optima a fondurilor (resurselor) financiare
Banca Centrala insa, nu poate sa urmareasca toate aceste obiective concomitent.
Pe termen scurt evolutia preturilor este supusa unor influente multiple, generate de factori
provenind din economia nationala si din mediul extern care actioneaza asupra cererii si ofertei
agreate. Pe termen mediu si temen lung insa, un rol fundamental in asigurarea stabilitatii
preturilor ii revine conduitei politicii monetare. Mecanismul de transmisie a politicii monetare
reprezinta totalitatea canalelor prin care banca centrala, utilizand un set variat de instrumente de
politica monetara poate influenta dinamica cresterii agregate si a preturilor din economie.
La randul sau, deviatia PIB este un factor determinant pentru inflatia preturilor de consum.
De exemplu, o cerere in exces pentru bunuri de consum sau de investitii pune in mod direct
presiuni asupra costurilor cu factorii de productie (inclusive cu factorul de munca, respective
salariile). In fata unor astfel de cresteri ale costurilor de productie, o parte a firmelor poate decide
in favoarea unei diminuari a marjelor de profit obtinute, lasand preturile finale de vanzare
nemodificate. Pe termen lung insa, in conditiile unor cresteri persistente ale costurilor de
productie, firmele vor transfera tot mai mult aceste costuri asupra preturilor de vanzare, ceea ce
va conduce in cele din urma la cresterea preturilor bunurilor de consum (generand inflatie). Un
deficit de cerere agregata pe de alta data parte va avea efecte contrare.
Cursul de schimb influenteaza pretul relativ al bunurilor interne fata de cel al bunurilor
tranzactionate pe pietele externe. Un exportator va castiga mai mult daca pretul obtinut in valuta
din vanzarea bunurilor sale pe pietele externe este transformat in lei la un curs de schimb mai
ridicat (moneda nationala este mai depreciata). Pe de alta parte, un importator va castiga mai
mult daca bunurile vandute pe piata interna sunt achizitionate in valuta la un cost mai mic
exprimat in lei, echivalent al unei monede nationale mai apreciate. Cursul de schimb transmite
astfel (prin intermediul canalului exporturilor nete-sau canalului indirect al cursului de schimb) cu
un anumit decalaj in timp, impulsurile initiale ale ratei dobanzii de politica monetara asupra
activitatii economice (sintetizata prin deviatia PIB real).

3.6 Analiza pietei intreprinderii si a relatiilor cu clientii
Piata uleiurilor vegetale comestibile din Romania era evaluata in ultimii ani la cca. 200
milioane euro, in timp ce productia totala era estimata la cca. 250.000 tone anual. In ceea ce
priveste consumul de ulei, Romania este una dintre tarile cu cel mai ridicat consum de ulei pe cap
de locuitor(aproximativ 10-11 litri /an)comparative cu Ungaria, Austria si Germania, unde valoarea
nu depaseste 5-7 litri, potrivit ultimelor date furnizate de de GFK, liderul mondial in domeniul
cercetarilor de piata. Totusi, acelasi raport arata ca romanii nu sunt singurii care consuma uleiuri
vegeatle in exces, italienii fiind si ei in topul European, cu aproximativ 13 litri de ulei anual, insa
acesta provine aproape in totalitate din masline(considerat mult mai sanatos comparative cu
uleiurile vegetale). In ultimii ani piata interna a uleiurilor vegetale a parcurs un proces de
concentrare,principalii jucatori consolidandu-si pozitia pe piata prin achizitai concurentilor( grupul
Bungee a achizitionat Agricover Buzau, companie care era, de altfel, liderul in vanzarile pe cele
doua component (valori si volumic) ale pietei) in timp ce alti producatori au renuntat la afacerile
cu ulei, fiind inchise mai multe fabrici.
Distributia produselor se realizeaza la nivel national prin intermediul distribuitorilor
regionali, existenti in fiecare judet al tarii cat si prin intermediul lanturilor cash&carry,
hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora. Ponderea retelelor de magazine de tip hypermarket si
cash&carry, in totalul vanzarilor in anul 2012 este de peste 82%. Extinderea distributiei la nivel
national si nevoia de a monitoriza in permanenta performantele distribuitorilor regionali, a
generat o segmentare a teritoriului national in 9 zone geografice, fiecare coordonata de un
manager regional.
Compania produce in acest moment, ulei pentru magazine precum:
CLIENTI
Carrefour La Fourmi
Cora Albinuta
Metro Spar
Billa Profi
Mega Image Real

Ponderea fiecarei categorii de produse sau servicii in veniturile si totalul cifrei de afaceri ale
societatii comerciale pentru ultimii trei ani este prezentata in tabelul de mai jos:
Situatia comparativa a vanzarilor: % in cifra de afaceri
Criterii 2010 2011 2012
Ulei rafinat 4,3 6,18 4,17
Ulei imbuteliat 66,93 64,56 81,24
Ulei brut 13,58 11,22 0
Srot 10,75 12,53 12,69
Acizi grasi 0,74 0,64 1,03
Altele 3,74 5,87 0,87
Total 100,00 100,00 100,00




3.7 Analiza somajului si a inflatiei
Cu privire la piata muncii, in 2012 a crescut ulterior somajul global, chiar daca cu diferente
importante intre diversele zone.
Dupa cinci ani de la inceperea crizei financiare globale, persista descurajarea pietelor
muncii si rata de somaj continua sa se agraveze odata cu inrautatirea conjuncturii economice.
Dupa o pauza de doi ani, intr-adevar, somajul mondial a inceput din nou sa creasca, si cu o marire
de 4,2 milioane de someri la nivel mondial, a depasit 197 de milioane la sfarsitul anului 2012,
ducand rata de somaj la cota 5,9%, cu o previziune de crestere ulterioara in 20134.
Sub profil geografic, circa un sfert din crestere a fost inregistrat in economiile avansate, in
timp ce restul de trei sferturi din crestere in alte regiuni ale lumii, producand efecte semnificative
in economiile in curs de dezvoltare din Asia de est, Asia meridionala si Africa sub-sahariana.Luand
in consideratie tarile OCSE, se intalneste o variabilitate ampla in termeni de somaj, al carui rata
ramane mai mica decat 5,5% in noua tari Australia, Austria, Japonia, Corea, Luxemburg, Mexic,
Tarile de Jos, Norvegia si Elvetia in schimb sunt inregistrate valori cu doua cifre in tot atatea
cazuri, dintre care se intalnesc si diverse tari din zona euro cum ar fi Franta, Grecia, Irlanda, Italia,
Portugalia si Spania.
In general, incertitudinea cadrului economic si neadecvarea politicilor adoptate pentru a-i
face fata au slabit cererea unitara si au franat investitiile si angajarile. Aceasta situatie a prelungit
criza pietelor muncii in diverse tari, reducand crearea de forta de munca si marind durata
somajului, chiar si in acele tari care, anterior, aveau rate mici de somaj si piete de munca dinamice.
Situatia pietei muncii devine,insa, in mod deosebit descurajanta pentru tineri, cu circa 74 de
milioane de persoane cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani fara loc de munca, care echivaleaza
cu o rata totala de somaj pentru tineri, de 12,6%. Cu toate acestea, chiar si mai ingrijorator rezulta
a fi numarul crescator de tineri care experimenteaza un somaj de lunga durata, date fiind
consecintele negative pe care aceasta conditie daca este prelungita in timp o poate avea asupra
perspectivelor viitoare in termeni de obtinere de calificari si de experienta profesionala.
In ultimele luni din 2012 inflatia preturilor la consum a coborat, reflectand sfarsitul
impactului manevrelor cu privire la impozitele indirecte din toamna anului 2011 si slabirea
presiunilor provenite din cotatiile petrolului. In ultimul trimestru din 2012 variatia pe
douasprezece luni a indicelui national al preturilor la consum (IPC) a coborat, dupa mai bine de un
an, sub 3%, ajungang la 2,3 in decembrie.
Aceasta incetinire reconduce pe de o parte la puternica incetinire a preturilor bunurilor
energetice si pe de alta parte, la epuizarea efectelor maririi cotei ordinare de TVA introdusa in
septembrie 2011. In comparatie cu indicele armonizat al preturilor la consum (IPCA) marirea a fost
in medie de 3,3%, contra 2,9 din 2011; diferenta de inflatie in comparatie cu zona, egala cu 0,8
puncte procentuale pentru totanul, a inregistrat o reducere neta in trimestrul patru (la 0,3
puncte).
Si preturile la productie au inceput din nou sa incetineasca. De la sfarsitul verii revenirea
tensiunilor cu privire la preturile petrolului au determinat o scadere a inflatiei la productie, care a
ajuns la 2,2% in noiembrie. Fara a lua in consideratie componenta energetica si pe cea alimentara,
ritmul de crestere in douasprezece luni al preturilor la origine a ramas foarte limitat, sub 1%.
In 2012 produsul intern brut referitor la primele noua luni inregistreaza o expansiune
usoara, in termeni reali, cu 0,2% fata de perioada analoaga din 2011. Dinamica indicata mai sus a
fost determinata de cresterea robusta a investitiilor fixe brute, care au crescut cu 2,9% si de
etansarea cheltuielii familiilor.Din contra rezulta a fi de semn negativ contributiile derivate din
variatia stocurilor si exporturilor nete,micsorate cu 2,6%, respectiv 0,6%.
Sub profilul productiei, dinamicile cele mai bune se observa cu privire la sectoarele
serviciilor administrative si imobiliare, care au crescut cu 8,9%, respectiv 4,7%; raman pozitive,
chiar daca pe nivele putin mai mici, variatiile inregistrate in sectoarele comunicatiilor, sportului si
agrementului,reparatiilor si altor servicii. In sfarsit, se subliniaza, regresul inregistrat de sectorul
primar/de baza, a carei activitate s-a micsorat cu 1,4%.
Cu privire la piata muncii din Romania, la sfarsitul trimestrului al doilea din 2012, cota
populatiei active ocupate a atins 60,0%,imbunatatindu-se atat in comparatie cu informatia
primului trimestru cat si in comparatie cu aceeasi perioada din anul anterior, totalizand o marire
de 2,0 si de 1,2% in cele doua cazuri.Se evidentiaza de asemenea, o usurare/relaxare analoaga a
ratei de somaj, care se atesta la 6,9% de la 7,2% din 2011 si de la 7,6% din trimestrul anterior.
Foarte ridicata este rata de somaj in randul tinerilor care pentru partea de populatie cu varsta
cuprinsa intre 15 si 24 de ani, a atins 21,5%.La sfarsitul anului 2012 cresterea indicelui preturilor la
consum a fost de 4,95% pe an, inregistrand o reducere de 38 de puncte baza in comparatie cu
informatia referitoare la trimestrul al treilea. In aceasta privinta, o contributie importanta a derivat
din atenuarea sensibila a dinamicii preturilor unor anumite produse alimentare primare/de baza.
Luand in consideratie evolutia ratei de inflatie, care s-a mentinut in linie cu obiectivele,
Banca Nationala a Romaniei a mentinut stabila rata de politica monetara la 5,25% dupa ultima
reducere de 25 b.p. operata la sfarsitul primului trimestru. Board-ul a stabilit de asemenea, sa
continue o gestiune adecvata a lichiditatii in sistemul bancar si sa mentina neschimbate nivelele
actuale de rezerva obligatoare pentru banci atat in moneda locala cat si in valuta.

3.8 Analiza SWOT a mediului extern
EXPUR
Puncte forte Cauze Efecte
Structura organizatorica bine
definita
-strcutura de tip ierarhic-
functional
-nivel ridicat al productivitatii
muncii
-respectarea principiului
unitatii de decizie si actiune
Eficienta sistemului decisional -structura organizatorica de tip
ierarhic-functional
-cresterea cifrei de afaceri
-satisfacerea comenzilor
-stil de management
participative
clientilor
-asigurarea aprovizionarii
continue cu materii prime si
marfuri
Stile de management
participativ
-atragerea personalului
tehnico-administrativ si in
procesul de adoptare a
deciziilor
-asigurarea unor avantaje
angajatilor
-cresterea productivitatii medii
-cresterea cifrei de afaceri
-fundamentarea intr-o mai
mare masura a deciziilor
-motivare sporita a
personajului in realizarea
sarcinilor
Amplasare strategica a
instalatiilor de
procesare/depozitare
-fabricile si reteaua de silozuri
sunt amplasate in intraga
regiune de sud-est a Romaniei,
in bazinul fertil al Dunarii
-acces rapid catre Bucuresti si
Marea Neagra

Acces rapid la materii prime -silozuri amplasate in
vecinatatea silozurilor sale si in
principalele zone agricole ale
Romaniei
-inalta capacitate de productie
-facilitati de depozitare
Afacere complet integrata -este complet independenta -asigura 100% material prima
din ulei brut pentru instalatiile
sale
Vanzari considerabile prin
intermediul conturilor cheie
-colaborarea cu lanturi
international de hypermarket-
uri
-extinderea lanturilor de
magazine din tara
-cresterea vanzarilor
-cresterea cifrei de afaceri

Puncte slabe Cauze Efecte
-lipsa de preocupare pentru
promovarea produselor
-compartiment de marketing
slab dezvoltat
-distribuirea fondurilor in alte
domenii
-dezavantaj concurential

PRUTUL
Puncte forte Cauze Efecte
Cresterea cotei de piata -extinderea retelei de
desfacere
-realizarea de contacte cu noi
client
-cresterea prestigiului firmei
-cresterea cifrei de afaceri
-cresterea rentabilitatii
Pozitie buna pe piata -retea proprie de distributie
-volum mare de productie
-relatii stabile cu beneficiarii
-imagine favorabila
-venituri stabile din activitatea
de productie
Retea proprie de desfacere -amenajarea unor magazine
proprii
-inchireierea de spatii verzi
-lipsa dependentei de
intermedieri
-asigurarea unor venituri si a
-existenta unui parc de
autovehicule
unor fluxuri de numerar sigure

Calitatea superioara -aprovizionarea cu materii
prime cu calitate superioara
-conditii optime de depozitare
-cresterea volumui vanzarilor si
a veniturilor
-cresterea cotei de piata

Puncte slabe Cauze Efecte
Scaderea cifrei de afaceri in
2013 cu 15,4%
-intrarea pe piata a unor
produse ieftine din Bulgaria si
Ucraina
-scaderea consumului de ulei
vegetal de catre consumatori
-scaderea vanzarilor
-scaderea profitului
Preturi mai ridicate -necesitatea acoperirii
investitiilor effectuate pentru
modernizarea utilajelor
-diferenta intre volumul efectiv
al vanzarilor de produse si
volumul potential al acestuia
Gama de produse mai putin
diversificata
-capacitate redusa de
productie a sectiei de
specialitati
-volum mai redus al veniturilor
-capacitatea mai redusa de
satisfacere a cererii
consumatorilor
-nevoia de a apela la
activitatea care sa genereze
venituri suplimentare
Ambalaje cu un grad mai redus
de atractivitate
-inexistenta unei metode
universal de ambalarea
variatiei de produse fabricate
-lipsa de preocupare pentru
achizitionarea unei linii
automatizate
-orientarea unui anumit
segment de cumparatori spre
produsele altor firme
-nivel mai redus al veniturilor
Activitate scazuta de
promovare
-efectuarea de investitii in alte
activitati, considerate
prioritare
-lipsa de popularitate a marcii
in zonele mai indepartate
-dezavantajul in fata marcilor
concurente mai cunoscute




CAP.IV PROPUNERI
Ca urmare, in principal, a scimbarii structurii actionariatului in luna iulie 2011, sub actiunea
GRUPULUI CHELU, societatea comerciala Argus SA a inregistrat o diminuare semnificativa a
volumului de activitate, stoparea finantarii societatii si imposibilitatea contractarii de noi credite
necesare achizitionarii materiilor prime necesare, un management defectuos si fraudulos al
stocurilor de marfa, la crearea de fluxuri financiaredinspre societate fara correspondent efectiv in
tranzactii comerciale(avansuri), la angajarea societatii in activitati nespecifice cu character
fraudulos.
In vederea remedierii acestui fapt, noua conducere a societatii trebuie sa lupte pentru
redobandirea increderii furnizorilor si creditorilor, pentru crearea unei imagini favorabile pe piata
si inregistrarea de noi profituri economice.
Prin accesarea de fonduri europene, firma poate sa-si retehnologizeze actuala linie de
fabricatie, avand in vedere ca unele instalatii sunt inca in functionare inca de la infiintarea fabricii.
Prin obtinerea de noi surse de finantare si creditare se poate achizitiona material prima
necesara fabricarii uleiurilor vegetale si a celorlalte produse realizate in cadrul firmei, fapt ce va
conduce la realizarea unui volum mai mare de vanzari si implicit cresterea profitabilitatii.
O alta solutie in cresterea cifrei de afaceri ar putea fi extinderea pietei de desfacere si
introducerea de noi produse in gama sortimentala, un exemplu in acest sens fiind uleiul de
masline si fabricarea de biodiesel,stiut fiind faptul ca uleiul de masline este mult mai sanatos
pentru corpul uman, comparativ cu uleiurile vegetale si a costurilor scazute a obtinerii de
biodiesel,datorita faptului ca intregul process de separare si filtrare a cojilor de seminte este
controlat automat, pe calculator, iar impactul pe care il va avea asupra mediului inconjurator va fi
mic.
Pentru cresterea eficientei economice prin planificarea si utilizarea maximala a tuturor
resurselor societatii pentru a atinge si mentine calitatea si siguranta produselor pe care le
furnizeaza, la un cost optim, fara a afecta cerintele Sistemelor de Management Integritate
(Calitate, Mediu si Siguranta Alimentului ) conducerea societatii ARGUS S.A. ar trebui sa-si
propuna:
satisfacerea cerintelor clientilor, a standardelor, prescriptiilor, specificatiilor obligatorii, a actelor
normative si legislatiei in vigoare, inclusiv alte cerinte aplicabile aspectelor de mediu ale
activitatilor si produselor oferite;
asigurarea unei comunicari externe si interne adecvate care sa furnizeze informatii referitoare la
aspectele sigurantei alimentului legate de produsele organizatiei, care pot fi relevante pentru alte
organizatii din lantul alimentar ;
straduinta de a oferi clientilor, oricand, un produs de calitate si sigur pentru consum ;
sustinerea dezvoltarii, mentinerii si imbunatatirii continue a eficientei si eficacitatii sistemelor
de management integrate (calitate, mediu si siguranta alimentului) prin obiectivele stabilite;
prevenirea poluarii mediului, a posibilelor situatii accidentale si ale incidentelor de mediu ;
clarificarea responsabilitatilor, motivarea si implicarea pesonalului societatii;
instruirea si constientizarea intregului personal a carui munca poate avea un impact
semnificativ asupra mediului, calitatii si sigurantei alimentului ;
imbunatatirea continua a performantelor globale ale firmei prin : imbunatatirea continua a
proceselor ; analiza eficacitatii sistemelor de management integrate (calitate, mediu, siguranta
alimentului); asigurarea resurselor ; promovarea si dezvoltarea programelor si a performantelor
de calitate, mediu, siguranta alimentului.



Obiective propuse
SC ARGUS SA isi propune imbunatatirea continua a eficacitatii performantelor sistemelor
de management integrate calitate-mediu-siguranta alimentului care au fost implementate.
Prin intermediul acestui sistem integrat se urmareste realizarea urmatoarelor obiective :
Asigurarea unei comunicari externe si interne adecvate care sa furnizeze informatii referitoare
la sapectele sigurantei alimentului legate de produsele organizatiei, care pot fi relevante pentru
alte organizatii din lantul alimentar ;
Identificarea si satisfacerea cerintelor exprimate ale clientilor ;
Declararea calitatii ca principiu de baza al tuturor activitatilor organizatiei ;
Identificarea, evaluarea si tinerea sub control a pericolelor privind siguranta alimentului ;
Motivarea personalului prin corelarea necesitatilor si interesului acestuia cu indeplinirea
obiectivelor stabilite, pentru imbunatatirea continua a eficacitatii sistemelor integrate, sigurantei
produselor si proceselor, a respectarii cerintelor legale si de reglementare;
Imbunatatirea continua a modului de gestionare a deseurilor generate de activitatile societatii si
incadrarea in limitele impuse (autorizatii, legislatie) pentru poluantii evacuati in aer si in apele
uzate ;
Minimizarea impactului generat asupra mediului de produsele si procesele societatii printr-o
utilizare eficienta a utilitatiilor, a materiilor prime si a materialelor auxiliare in toate activitatile
desfasurate, prin reducerea cantitatii de deseuri rezultate si valorificarea eficienta si ecologica a
deseurilor recuperabile;
Luarea deciziilor pe baza de fapte si in conformitate cu cerintele legislatiei si reglementarilor in
vigoare, cat si cu cerintele consumatorilor ;
Instruirea si constientizarea faptului ca fiecare angajat este raspunzator de igiena, calitatea si
siguranta muncii sale prin pastrarea mediului de lucru sigur, curat si ordonat.
Crearea unor relatii reciproc avantajoase cu furnizorii societatii, solicitndu-le si ncurajndu-i sa
creasca nivelul din punct de vedere al calitatii, sigurantei si ecologic al produselor.

BIBLIOGRAFIE
www.argus.ro
www.prutul.ro
www.bunge.com
www.tradeville.eu
www.cargill.ro
www.ins.ro
www.scribd.ro