Analiza Diagnostic La SC Vel Pitar 1SA

ANALIZA DIAGNOSTIC LA SC VEL PITAR SA
Grupul Vel Pitar
Cu cei 4600 de angajaţi, 5 mori, 12 centre de producţie, ce asigura un volum zilnic ce

depăşeşte 300 tone de panificaţie proaspătă, un lanţ de desfacere de peste 140 de magazine şi o
cifră de afaceri consolidată de peste 100 mil Euro, grupul Vel Pitar este liderul pieţei de
panificaţie din România şi un jucător important în domeniul producţiei şi distribuţiei de
biscuiţi, napolitane, specialităţi de cofetărie şi patiserie.
Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiţii Broadhurst
Investments Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH),
achiziţionează două mari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi
Berceni Bucureşti. În decembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru
fabrici din industria de morărit şi panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti,
Mopariv Cluj Napoca şi Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea.
Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-
a divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate panificaţia - S.C. Vel Pitar
S.A., morăritul - S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activităţi s-
au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condiţiile necesare pentru
a funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifică mai bine oportunităţile
oferite de piaţă în domeniile lor, gestionează mai bine resursele şi utilizează în mod direct
veniturile obţinute.
În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10
judeţe din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi
Dâmboviţa), unităţi de morarit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România.
Povestea numelui Vel Pitar
La sfarsit de secol XIV este atestat documentar dregatorul Vel Pitar, care era "pus peste
pitari si ingrijea sa se gaseasca faina si sa se coaca in fiecare zi paine proaspata pentru
domn, curteni si ostire" ( Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae) Atributiile sale le
completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu strangerea si depozitarea granelor, dar si pe
cele ale stolnicului, care degusta bucatele inainte de a le trimite la masa domneasca.
In acele vremuri domnitorii Tarilor Romane erau inconjurati de boieri cu roluri
importante in buna desfasurare a activitatii Curtii Domnesti si a ostirii, pitarul avand grija ca
painea sa fie indestulatoare si pe placul familiei domnitoare.
De dimineata pana seara pitarul aproviziona Palatul Voievodal cu paine proaspata, care
era adusa inaintea lui Voda pe talgere si farfurii numai de aur si argint, acoperita cu servete
pentru a nu se raci. Cand se infatisa la domnie, pitarul venea imbracat in haine scumpe si se
incingea cu brau de matase, semn al preturirii de care se bucura.
Grupul Vel Pitar preia aceste traditii ale painii bine facute, ale satisfacerii gusturilor
celor mai pretentioase pentru a aduce bucate alese la mesele romanilor.
PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

“VEL PITAR SA”
Denumirea societăţii este Societatea Comercială “Vel Pitar“ S.A. Este o persoană
juridică română, având forma juridică de societate deschisă pe acţiuni şi s-a constituit în baza
Hotărârii Adunării Generale Extraordinare din data de 14 decembrie 2001, prin fuziunea
următoarelor societăţi : S.C.Mopariv S.A. Rm.Vâlcea (societate absorbantă), S.C.Berceni S.A.
Bucureşti şi S.C.Granpan Tecuci S.R.L. (societăţi absorbite). A fost înregistrată în Registrul
Comerţului J38/96/1991 şi işi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi actul
constitutiv. In octombrie 2002 Vel Pitar SA fuzionează prin absorbţie cu compania Spicul
Argeş Piteşti, deţinând la momentul respectiv peste 2000 de angajaţi. In 2003 procesul de
extindere a continuat cu preluarea altor două companii: Pangran Iaşi şi Gorjpan Târgu Jiu, iar
in 2004 Vel Pitar a achizionat o unitate de producţie in oraşul Balş. Anul 2005 a marcat
marirea grupului, prin fuziunea cu societăţile Postăvarul din Braşov şi Panem din Giurgiu.
Sediul societăţii este în România, judeţul Vâlcea, localitatea Rm.Vâlcea, strada Timiş, nr. 22.
Sediul local se poate schimba în orice alt loc din ţară, pe baza Hotărârii Adunării
Generale a Acţionarilor (AGA). S.C.Vel Pitar S.A. îşi poate constitui filiale, sucursale,
reprezentanţe, agenţii, birouri, depozite, magazine, puncte de lucru şi orice alte sedii de lucru
secundare, situate în ţară şi în străinătate, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Societatea a fost constituită pe durată de timp nelimitată.
Capitalul social este în valoare de 7045255.10 RON, divizat în 70452551 acţiuni cu
valoarea de 0.10 RON pe acţiune.
Vel Pitar este liderul pietei de morarit si panificatie din Romania, avand centre de
productie in 11 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Cluj, Galati, Iasi, Gorj, Olt,
Brasov,Giurgiu si Dambovita) si un partener de grup, societatea Libertatea Bucuresti.
Actionarul majoritar la Vel Pitar SA este fondul american de investitii Broadhurst Investments
Limited, administrat in Romania de New Century Holdings (NCH).
Obiectul principal de activitate
Societatea desfasoara activitati conform cu obiectul de activitate aprobat de catre

actionari, respectiv:
a) producerea si comercializarea produselor de morarit;
b) producerea si comercializarea produselor de panificatie;
c) comercializarea en-gross si en-detail a marfurilor;
d) prestarea de servicii.
Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt:

• produse de morărit
• produse de panificaţie
• mărfuri diverse (dulciuri, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, cafea, lactate, conserve
din carne)
• prestări servicii (morărit, revizii tehnice periodice, reparaţii mecanice).
Având un obiect de activitate bazat în principal pe producţia de pâine, S.C. Vel Pitar
S.A. a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor de pâine în ultimii 4 ani.
I.ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR
Necesitatea cunoaşterii situaţiei economice a S.C.Vel Pitar S.A., în vederea elaborării şi

implementării ulterioare a strategiei, implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizei
economico-financiare.
Documentele ce servesc drept sursă pentru informaţiile financiare utilizate în cadrul
acestei analize sunt:
- bilanţul contabil, document încheiat la sfârşitul exerciţiului financiar, ale cărui capitole,
categorii şi posturi conţin valorile nete ale elementelor patrimoniale;
- contul de rezultate, în care sunt regrupate veniturile şi cheltuielile, în funcţie de caracterul
activităţii firmei.
1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei
Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflectă valoarea economică a firmei.

Valoarea patrimoniului firmei urmează o pantă descrescătoare.
Determinarea cauzelor acestei traiectorii se realizează doar prin analiza dinamicii şi
structurii patrimoniului, analiză ce are ca obiectiv stabilirea relaţiilor dintre diferitele elemente
patrimoniale şi evidenţierea modificărilor în situaţia mijloacelor economice şi surselor
financiare, generate de activitatea internă şi de interacţiunea cu mediul extern.
Caracterizarea dinamicii elementelor bilanţiere de activ, respectiv de pasiv, presupune
utilizarea mărimilor absolute, dar şi a mărimilor relative.
Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea aceloraşi elemente cu ajutorul metodei
ratelor.
Structura patrimoniului societatii:
Structura activului este prezentata in tabelul de mai jos:
Denumirea elementului Valoarea elementului bilantier

bilantier
2005 2006 2007
Active imobilizate 47,476,217 53,735,225 64,695,342
Imobilizari necorporale 89,878 90,124 93,589
Imobilizari corporale 40,393,383 46,557,710 57,093,408
Imobilizari financiare 6,992,956 7,074,079 7,495,378
Active circulante 51,007,586 56,300,880 62,539,881

Stocuri 40,846,975 45,118,621 49,959,513
Creante 9,071,377 10,058,803 11,331,603
Investitii pe termen scurt 0 0 0
Casa si conturi la banci 1,089,234 1,123,456 1,248,765
Conturi de regularizare 86,544,348 97,628,497 114,049,559

si asimilate
Total activ 185,028,15 207,664,60 241,284,782
1 2
Dinamica elementelor din activul
Denumirea Indicele fata de anul
bilanţului contabil faţă de valorile
elementului 2005(%)
înregistrate în anul 2005
bilantier 2006 2007
Active imobilizate
113.18 120.40
Imobilizari
necorporale 100.27 103.84
Imobilizari
corporale 115.26 122.63
Imobilizari
financiare 101.16 105.96
Active circulante 110.38 111.08
Stocuri 110.46 110.73
Creante 110.89 112.65
Investitii pe termen
scurt - -
Casa si conturi la
banci 103.14 111.15
Conturi de
regularizare si
asimilate 112.81 116.82
Total active 112.23 116.19
Denumirea Ponderea fiecarui elementului
elementului in totalul corespunzator
bilantier 2005 2006 2007
Active imobilizate
25.66 25.88 26.81
Imobilizari
necorporale 0.19 0.17 0.14
Imobilizari
corporale 85.08 86.64 88.25
Imobilizari
financiare 14.73 13.16 11.59
Active circulante 27.57 27.11 25.92
Stocuri 80.08 80.14 79.88
Creante 17.78 17.87 18.12
Investitii pe termen
scurt - - -
Casa si conturi la
banci 2.14 2.00 2.00
Conturi de
regularizare si
asimilate 46.77 47.01 47.27
Total active
Din tabelele de mai sus se observa ca ponderea cea mai mare in in totalul activelor
imobilizate au avut-o imobilizarile corporale, aceasta atingand valoarea maxima in anul 2007,
ca urmare a achizitionarii de mori, a deschiderii mai multor magazine de specialitate si a
fuzionarii cu alte firme, ceea ce a condus la cresterea autonomiei firmei pe plan national.S-au
facut foarte multe investitii pentru dezvoltarea tehnologica, a segmentelor de logistica si
administratie.
În tabelul urmator sunt prezentate ratele de structură a activului S.C. Vel Pitar
S.A. pentru perioada 2005– 2007 :
Denumire
Anul
Modul de calcul
2005 2006 2007
Rata activelor
imobilizate Active imob/Activ total*100 25.66 25.88 26.81
Rata imobilizarilor
necorporale Imobilizari necorp/Activ total *100 0.05 0.04 0.04
Rata imobilizarilor
corporale Imobilizari corporale/Activ total *100 21.83 22.42 23.66
Rata imobilizarilor
financiare Imobilizari financiare/Activ otal *100 3.78 3.41 3.11
Rata activelor circulante Active circulante/Activ total*100 27.57 27.11 25.92
Rata stocurilor Stocuri/Activ total 22.08 21.73 20.71
Rata creantelor
comerciale Creante/Activ total*100 4.90 4.84 4.70
Rata disponibilitatilor Disponibilitati/Activ total*100 0.59 0.54 0.52
Din tabel rezulta ca ponderea cea mai mare in total active o au activele imobilizate care
au inregistrat valori crescatoare, ca urmare a cresterii ponderii imobilizarilor corporale in
totalul activelor imobilizate. Activele circulante au avut evolutii oscilante, acestea fiind
influentate de evolutiile stocurilor, creantelor si a disponibilitatilor.
Structura pasivului societatii este prezentata in tabelul de mai jos:
Denumirea elementului bilantier Valoarea elementului bilantier
2005 2006 2007

114,918,33
Capitaluri Proprii 4 122,438,999 126,154,918
Capitalul social 79,087,324 80,123,876 92,398,753
Rezerve 18,025,678 18,590,879 19,123,098
Profi/Pierdere 8,718,234 11,298,347 13,098,278
Alte fonduri 9,087,098 12,425,897 1,534,789
Datorii 70,109,817 85,225,603 115,129,864
Imprumuturi 34,789,654 33,987,564 39,879,679
Furnizori 23,508,615 33,678,964 29,786,987
Alte datorii 11,811,548 17,559,075 45,463,198
185,028,15
Total Pasiv 1 207,664,602 241,284,782
Dinamica elementelor din pasivului bilanţului contabil faţă de valorile înregistrate
în anul 2005
Denumirea Indicele fata de

elementului anul 2005(%)
bilantier 2006 2007
Capitaluri
Proprii 106.54 103.03
Capitalul social 101.31 115.32
Rezerve 103.14 102.86
Profi/Pierdere 129.59 115.93
Alte fonduri 136.74 12.35
Datorii 121.56 135.09
Imprumuturi 97.69 117.34
Furnizori 143.26 88.44
Alte datorii 148.66 258.92
Total Pasiv 112.23 116.19
Denumirea Ponderea fiecarui

elementului element in totalul
bilantier corespunzator
2005 2006 2007
Capitaluri
Proprii 62.11 58.96 52.28
Capitalul social 68.82 65.44 73.24
Rezerve 15.69 15.18 15.16
Profi/Pierdere 7.59 9.23 10.38
Alte fonduri 7.91 10.15 1.22
Datorii 37.89 41.04 47.72
Imprumuturi 49.62 39.88 34.64
Furnizori 33.53 39.52 25.87
Alte datorii 6.38 8.45 18.84

Total Pasiv
Capitalul propriu a manifestat evolutii crescatoare datorita cresterii capitalului social si
al rezervelor. Capitalul propriu a crescut de la 114,918,334 in anul 2005 la 126,154,918 in anul
2007. Initial, la inceputul anului 2007, capitalul social s-a redus cu 29.250.000 ron prin
anularea unui numar de 29,25 milioane de actiuni si prin retragerea din societate a unui numar
de 328 de actionari, ce detineau un numar de 193 467 de actiuni. In toamna anului 2007, firma
insa si-a majorat capitalul social ajungand la un capital propriu de 126,154,918 ron. Si profitul
a avut o evolutie pozitiva ca urmare a majorarii capitalului, acesta inregistrand o crestere de
15,93 % fata de anul 2005. Cresterea datoriilor este justificata de cresterea salariilor si a
datoriilor catre bugetul statului.
În tabelul urmator sunt prezentate ratele de structură a pasivului S.C. Vel Pitar
S.A. pentru perioada 2005– 2007 :
Denumire
Anul
Modul de calcul
2005 2006 2007
Rata stabilitatii financiare Cap permanent/Pasiv Total*100 79,50 77,08 86.69
Rata autonomiei financiare
globale Capital Propriu/Pasiv Total *100 62.11 58.96 52.28
Rata autonomiei financiare
la termen Capital Propriu/Cap Permanent *100 99,87 99,88 99,96
Rata de indatorare globala Datorii Totale/Pasiv Total 37.89 41.04 47.72
Rata de indatorare la termen Datorii pe termen lung/Capital perm*100 26,27 21,09 26,17
Datorii pe termen lung/Cap Propriu1*100 26,43 21,24 26,35
Rata stabilitatii reflecta legatura dintre capitalul permanent si patrimonial total. Nivelul
acesteia inregistreaza o tendinta de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent
datorita contractarii de imprumuturi pe termen lung. Rata autonomiei financiare globale, adica
gradul de independenta financiara a societatii, are un nivel bun, manifestand o tendinta usoara
de scadere datorita contractarii de imprumuturi in anii 2005 si 2006.
Rata autonomiei financiare la termen manifesta o tendinta de crestere continua ceea ce
subliniaza ca unitatea are un grad ridicat de independenta financiara pe termen lung. Rata de
indatorare globala are o tendinta de crestere ajungand in anul 2007 la 47,72 % .
1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor
Activităţile desfăşurate de către o firmă sunt consumatoare de resurse şi producătoare de

rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar
rezultatele obţinute, ca urmare a consumării resurselor, prin venituri.
Analiza dinamicii şi structurii veniturilor şi cheltuielilor se efectuează prin aceleaşi
metode ca şi cea a patrimoniului, adică prin metoda indicilor, pentru dinamică, respectiv a
ratelor, pentru structură.
Pentru a afla în ce fel au evoluat veniturile firmei în perioada analizată, se calculează,
pentru fiecare categorie de venituri indici.
Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. Vel Pitar S.A. în perioada

2005-2007
Anii de referinta
Denumirea
2005 2006 2007
Venituri din
exploatare 114597312 146395088 171624045
Venituri
financiare 1028543 1133684 1227661
Venituri
exceptionale 0 0 0
115,625,85 147,528,77
Total Venituri 5 2 172,851,706
Dinamica categoriilor de venituri ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos:
Indicele fata de anul 2005 (%)

Denumirea
2006 2007
Venituri din
exploatare 127.75 149.76
Venituri
financiare 110.22 119.36
Venituri
exceptionale 0.00 0.00
Total Venituri 127.59 149.49
Toate categoriile de venituri au inregistrat valori crescatoare ca urmare a strategiei de
diversificare a productiei si implicit a cresterii productiei, ceea ce a condus si la o crestere a
productivitatii muncii.
Dinamica veniturilor din exploatare este prezentata in tabelul urmator:
Nr. Anii
Denumire indicator rd.
2005 2006 2007
1.Cifra de afaceri neta (rd. 02 la
04) 1 113,756,616 144,974,644 170,001,716
productia vanduta (ct.
701+702+703+704+705+706+708
) 2 112,879,643 143,987,236 168,903,451
venituri din vz marfurilor (ct. 707) 3 876,973 987,408 1,098,265
Denumirea elementului bilantier
venituri din subventii de exploatare Indicele fata
aferente cifrei de afaceri nete (ct de anul
7411) 4 2005(%)
0 0
2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold 2006 2007
C) 5 613,907 987,536 1,120,397
(ct. 711 sold
1.Cifra D)
de afaceri neta (rd. 02 la 6 127.44 0149.44 0 0
3. Productia
04) realizata de entitate
pentru scopurile
productia sale(ct.
vanduta propriisi 127.56 149.63
capitalizata(ct. 721+722)
701+702+703+704+705+706+708 7 0 0 0
4. Alte
) venituri din exploatare
(ct. venituri
758+7417)din vz marfurilor (ct. 707) 8 226,789
112.59 182.50 432,908 501,932
VENITURI DIN
venituri din subventii de exploatare
EXPLOATARE(rd.01+05- 0.00 0.00
aferente cifrei de afaceri nete (ct 9
06+07+08) 114,597,312 146,395,088 171,624,045
7411)
2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold

C) 160.86 182.50
(ct. 711
sold D) 0.00 0.00
3. Productia realizata de entitate
pentru scopurile sale propriisi
capitalizata(ct. 721+722) 0.00 0.00
4. Alte venituri din exploatare
(ct. 758+7417) 190.89 221.32
VENITURI DIN
EXPLOATARE(rd01+05-
06+07+08) 127.75 149.76
Denumirea elementului Ponderea fiecarui
bilantier element in totalul
corespunzator
2005 2006 2007
1.Cifra de afaceri neta

(rd. 02 la 04) 99.27 99.03 99.05
productia vanduta (ct.
701+702+703+704+705+
706+708) 99.23 99.32 99.35
venituri din vz marfurilor
(ct. 707) 0.77 0.68 0.65
venituri din subventii de
exploatare aferente cifrei
de afaceri nete (ct 7411) 0.00 0.00 0.00
2.Variatia stocurilor (ct.

711 sold C) 0.54 0.67 0.65
(ct
. 711 sold D) 0.00 0.00 0.00
3. Productia realizata de
entitate pentru
scopurile sale propriisi
capitalizata(ct. 721+722) 0.00 0.00 0.00
4. Alte venituri din
exploatare (ct.
758+7417) 0.20 0.30 0.29
VENITURI DIN
EXPLOATARE(rd01+05-
06+07+08)
Cifra de afaceri a inregistrat valori crescatoare, ca urmare a imbunatotirii activitatii
firmei prin marirea patrimonului si majorarea productiei. Acest lucru reiese si din influenta
productiei vandute asupra cifrei de afaceri, influenta pozitiva si favorabila. Datorita largirii
patrimoniului si a investitiilor masive, a crescut ponderea veniturilor din vanzarea marfurilor
ajungand in 2007 la o crestere fata de anul 2005 cu 49.99%.
Dinamica categoriilor de cheltuieli ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos:
Denumire Anii
2005 2006 2007
Cheltuieli din 113,796,82 118,274,71 129,445,483
exploatare 0 7
Cheltuieli financiare 125,784 139,752 256,076
Cheltuieli exceptionale 0 0 0
Total cheltuieli 113,922,60 118,414,46 129,701,559
4 9
Dinamica categoriilor de cheltuieli ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos:
Indicele fata de
Denumirea anul 2005(%)
2006 2007
Cheltuieli din
exploatare 104 114
Cheltuieli
financiare 111 119
Cheltuieli 0.00 0.00
exceptionale
Total cheltuieli 104 114
Din tabel reiese ca ponderea cheltuielilor a crescut, ca urmare a influentei cheltuielilor

financiare, influenta negativa ce s-a datorat investitiilor, dar si litigiilor firmei cu alte societati.
O evolutie pozitiva si favorabila a fost inregistrata de cheltuieli de exploatare, care au respectat
raportul de echilibru venituri –cheltuieli (veniturile din exploatare > cheltuieli din exploatare).
Ponderea fiecarei categorii de

Ponderea cheltuielilor in cheltuieli in total cheltuieli este redata
totalul cheltuielilor (%) in tabelul urmator:
Denumire
2005 2006 2007
Cheltuieli din
exploatare 99.89 99.88 99.80
Cheltuieli
financiare 0.11 0.12 0.20
Cheltuieli
exceptionale 0.00 0.00 0.00
Total cheltuieli 100.00 100.00 100.00
La fel ca si in cazul veniturilor, ponderea cea mai mare in total cheltuieli o au
cheltuielile de exploatare. Acestea au o evolutie similara cu veniturile, pastrandu-se insa
echilibrul (V>C).
1.3. Analiza fondului de rulment
Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul permanent care depăşeşte
valoarea activului imobilizat şi care este destinată şi utilizată pentru finanţarea activelor
circulante. De asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor
circulante peste valoarea obligaţiilor pe termen scurt.
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă activele circulante care trebuie să fie
finanţate din fondul de rulment. Dacă fondul de rulment, la închiderea exerciţiului financiar,
este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se va regăsi sub forma trezoreriei
nete (TN), concretizată în disponibilităţi băneşti, în conturi bancare şi în casă.
Evolutia fondului de rulment, a nevoii de font de rulment este redata in tabelul urmator:
Denumirea Anul
2005 2006 2007
Fondul de rulment 15340396 14923029 52047556
Necesarul de fond de rulment 9935361 9793890 44918201
Trezoreria neta 5405035 5129139 7129355
FR=Capital permanent- Active imobilizate
Fondul de rulment a inregistrat o evolutie favorabila in toti cei 4 ani analizati, ceea ce
arata un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite finantarea
integrala a imobilizarilor, cat si asigurarea unei marje de lichiditate care sa faca fata riscurilor
diverse pe termen scurt. Fondul de rulment al anului 2007 a crescut cu aproape 300 % fata de
anul 2006, ceea ce inseamna ca nivelul capitalurilor permanente finanteaza o parte din activele
circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor. Fondul de rulment pozitiv denota
eforturile conducerii firmei pentru realizarea echilibrului financiar prin achitarea la termen a
obligatiilor, prin incasarea diverselor creante fara intarziere.
Deoarece fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment, excedentul se
regaseste sub forma trezoreriei nete. Aceasta este expresia desfasurarii unei activitati eficiente;
ea atinge valorile maxime in anul 2007 ca urmare a cresterii capitalului permanent si implicit
a fondului de rulment.
Din analiza trezoreriei nete se desprinde un indicator cu o deosebita putere de sinteza,
denumit Chash-Flow-ul perioadei, care se determina ca diferenta intre trezoreria neta a anului
current si cea a anului de baza:
CF2005= TN 2006- TN2005=-275896
CF2006= TN2007- TN2006=2000216
Firma a inregistrat un cash-flow negative in 2005, adica intrarile din firme au fost mai
mici decat iesirile .Acest cash-flow negativ este cauzat de necolectarea la timp a incasarilor de
la client. Situatia s-a remediat in urmatorul an cand cheltuielile au fost mai mici ca incasarile.
1.4.Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Activele circulante reprezintă acea parte a patrimoniului societăţii care are cel mai mare
grad de mobilitate. Utilizarea eficientă a activelor circulante constă în eliberarea fondurilor
imobilizate de acestea şi replasarea acestor sume, în scopul obţinerii de noi câştiguri.
Analiza eficienţei folosirii activelor circulante se realizează prin intermediul vitezei de rotaţie,
indicator ce este exprimat prin durata în zile a unei rotaţii. Calculul acestei durate pentru
fiecare categorie de active circulante, exceptând desigur pe cea a disponibilităţilor, presupune
folosirea următoarei formule, în care valoarea elementului notat cu „X” va fi egală cu valoarea
respectivei categorii:
Vr = ( X / Cifra de afaceri ) * 360
Denumirea Viteza de
elementului rotatie a
bilantier activelor
circulante
2005 2006 2007
Active circulante
0,48 0.38 0.36
Activele circulante au inregistrat durate de rotatie descrescatoare ca urmare a ritmului

de crestere a cifrei de afaceri superior ritmului de crestere a activelor circulante. In viitor
pentru accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante trebuie redus soldul mediu al
creantelor precum si a valorii.
1.5. Analiza lichiditatii si solvabilitatii
Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani,

iar solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, respectiv de a-
şi onora plăţile la termenele scadente.
Principalii indicatori de lichiditate şi solvabilitate ai S.C. Vel Pitar S.A. pentru anii
2005-2007 sunt prezentaţi în tabelul urmator:
Denumire 2005 2006 2007
Rata lichiditatii generale 0.73 0.66 0.54
Rata lichiditatii curente 0.14 0.13 0.11
Rata solvabilitatii generale 2.64 2.44 2.10
Pentru calculul ratelor din tabel s-au folosit urmatoarele formule:

-Rata lichiditatii generale = Active circulante/ Datorii curente
-Rata lichiditatii curente =(Active circulante – Stocuri)/Datorii curente
-Rata solvabilitatii generale= Activ Total/ Datorii totale
1.6. Analiza rentabilitatii
Pentru calculul retelor rentabilitatilor se vor utiliza formulele:

-Rata rentabilitatii veniturilor =Profit brut/Venituri *100
-Rata rentabilitatii activului= Profit brut/ active *100
-Rata rentabilitatii financiare =Profit net/Capital propriu *100
Denumire 2005 2006 2007

Rata rentabilitatii
veniturilor 1.47 19.73 24.96
Rata rentabilitatii
activului 0.92 14.02 17.88
Rata rentabilitatii
financiare 1.24 19.97 28.73
Din tabelul de mai sus se observa ca ratele rentabilitatilor sunt intr-o continua crestere
ceea ce inseamna ca veniturile au crescut considerabil in 2006 si 2007.
1.7. Puncte slabe si puncte forte pentru domeniul financiar
Puncte tari
- situatie favorabila a echilibrului financiar; in plus, a crescut excedentul de trezorerie;
- dinamica foarte buna a profitului si a cifrei de afaceri;
- cota ridicata detinuta pe piata locala si in crestere pe piata nationala;
- rotatie mai buna a creantelor si datoriilor;
- situatie buna la nivelul solvabilitatii si lichiditatii;
- profitabilitate mare a activelor totale, ceea ce justifica politica de fuziuni adoptata de
companie.
Puncte slabe
- marja profitului brut se mentine inca la un nivel modest, desi a crescut fata de 2006;
- neacordarea de dividend in ultimii ani, ceea ce diminueaza atractivitatea actiunilor
emise.
II. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL

2.1. Piata
Potrivit statisticilor, romanii mananca zilnic cel putin o paine care cantareste intre 300 si
400 grame, spre deosebire de americani, canadieni sau britanici, de exemplu care au un
consum cuprins intre 85 si 160 grame paine pe zi (consumul este mai mare in mediul urban, in
mediul rural utilizandu-se in consum cu functionalitate similara, mamaliga).
Vel Pitar este liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important
in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase,
specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.
Piata interna de panificatie este estimata, in prezent, la circa doua miliarde euro.
Principalii concurenti sunt Vel Pitar, Titan, Boromir si Dobrogea Grup. Conform estimarilor
companiei, grupul detine la nivel national aproximativ 15% din piata de morarit si 9% din cea
de panificatie, insa in localitatile in care are unitati de productie, cota de piata variaza intre
35% si 70%.
In Bucuresti, Vel Pitar are o cota de 30-35%, Capitala realizand aproximativ 30% din
afacerile companiei. Grupul Vel Pitar detine fabrici de paine in zece judete din tara si in
Bucuresti, avand peste 170 de magazine proprii. Vel Pitar va reloca, in cea de-a doua jumatate
a acestui an, moara situata in cartierul Rahova si fabricile din cartierele Berceni si Rahova,
procesul urmand sa se finalizeze la sfarsitul lui 2009, cel tarziu la inceputul anului 2010.
Vel Pitar ofera atat produse de panificatie, cat si produse de cofetarie si patiserie, rulade
si biscuiti, cele mai proaspete si mai apetisante delicatese. Beneficiaza de cea mai diversificata
gama de panificatie proaspata si de atmosfera si calitatea produselor dintr-o brutarie europeana
cat mai aproape de casa ta.
Fiind un partener important al marilor reţele de retail din România, Vel Pitar, prin
echipele de vânzări şi distribuţie, asigură prezenţa produselor sale în peste 10.000 puncte de
livrare din întreaga ţara.
Distributia produselor Vel Pitar se face, din ce in ce mai mult, prin canalele cash&carry,
hipermarketuri si lanturi de magazine, numarul total al clientilor depasind 2.500 la nivelul
intregii tari. Compania detine 174 de magazine in Bucuresti si in tara.
Produsele Vel Pitar ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri,
magazine de dimensiuni mici şi mijlocii, reţeaua VP Magassin) fie prin sistemul propriu de
distribuţie (Vel Pitar beneficiază de un parc auto format din aprox. 340 de maşini), fie prin
intermediul partenerilor. Lunar, în medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaţie
şi 300 tone biscuiţi şi napolitane.
Investiţiile au permis ca flota auto să poată livra zilnic peste 300 de tone de pâine
proaspătă în zone urbane ca Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iaşi,
Târgu Jiu, Braşov, Focsani, Drăgăşani, Călimăneşti, Panciu, cât şi în zone întinse din judeţele
Argeş, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galaţi, Cluj, Iaşi, Gorj şi Braşov.
Produsele ambalate (pâine ambalată, biscuiţi, napolitane, rulade, miniprăjituri) sunt
distribuite la nivel naţional, iar cele 12 centre de producţie Vel Pitar furnizează comercianţilor
din oricare colt al ţării toata gama de produse, de la oricare dintre fabrici, livrarea făcându-se în
maximum 24 h de la primirea comenzii.
Vel Pitar recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentara in actiunea
sa de a oferi consumatorului produsele dorite, astfel fiecare dintre punctele de lucru ale
grupului este lider de piata si exceleaza in unul sau mai multe produse, beneficiind de
conceptul dezvoltat la nivel national.
Principalele piete de vanzare ale societatii sunt:
• Judetul Valcea cu o pondere de 25% in totalul vanzarilor societatii. Vanzarile se

realizeaza atat prin reteaua proprie de vanzare a societatii cat si prin vanzarile realizate
catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte.
• Judetul Arges cu o pondere de 20% in totalul vanzarilor societatii,vanzarile realizanduse
atat prin reteaua proprie de vanzare a societatiicat si prin vanzarile realizate catre
clientii-persoane juridice pe baza de contracte.
• Judetul Cluj cu o pondere de 3% in totalul vanzarilor societatii,vanzarile realizandu-se
catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte.
• Municipiul Bucuresti cu o pondere de 38% in totalul vanzarilor societatii.
• Judetul Iasi cu o pondere de 4 % in totalul vanzarilor societatii.
• Judetul Gorj cu o pondere de 3% din totalul vanzarilor societatii.
• Judetul Galati cu o pondere de 2% in totalul vanzarilor societatii , vanzarile realizandu-
se catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte.
• Judetul Brasov cu o pondere de 4% in totalul vanzarilor societatii , vanzarile realizandu-
• Judetul Giurgiu cu o pondere de 1% in totalul vanzarilor societatii , vanzarile realizandu-
2.2. Produsele
Oferta de produse
1.Panificaţie ambalată. Datorită creşterii cererii de produse ambalate, S.C. Vel Pitar
S.A., şi-a diversificat an de an gama de produse , venind în sprijinul cumpărătorilor cu produse
noi, alături de cele existente pe piaţă.
La începutul anului 2004, Vel Pitar şi-a propus să devină liderul pieţei pâinii feliate şi
ambalate, dispunând de o tehnologie modernă, complet automatizată.
Panificatia ambalata are la baza utilizarea conceptului Keine Touch. KeineTouch -
produs neatins - este o tehnologie moderna care impune un nou standard in panificatie.
Pornind de la selectarea tipurilor de faina si continuand cu framantarea, dospirea, coacerea,
racirea si ambalarea, procesul este in intregime controlat de calculator. Painea este ambalata in
punga sigilata, intr-un mediu igienic, oferind garantia ca primul care atinge produsul este doar
consumatorul final.
Tabelul nr.1. Clasificarea produselor de panificaţie ambalată

Denumirea grupei de produse Denumirea subgrupei de produse
Pâine
Specialităţi
Panificaţie ambalată Patiserie
Cofetărie
Semipreparate
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
După cum se observă în tabelul de mai jos, anual au apărut noi sortimente de de pâine
ambalată.
French Toast – paine toast feliata, in patru sortimente (French Toast Clasic, French
Toast Secara, French Toast Seminte, French Toast Graham). Lansata in noiembrie 2004 este
primul brand premium de pe piata de panificatie si este produs sub tehnologia Keine Touch.
French Rolls. In 2006, ca urmare a achizitiei unei linii noi de productie de ultima
generatie s-a nascut ideea lansarii unui alt nou brand premium, French Rolls ( baghete si chifle,
proaspete si precoapte). French Rolls proaspete acopera cerintele unui mic dejun frugal, dar
consistent, ale unei petreceri in aer liber, ale unei vacante, calatorii sau drumetii lipsite de griji.
French Rolls precoapte completeaza bucuria de a savura impreuna cu familia, in minunatele
clipe petrecute impreuna, a unei paini, calde, aburinde, preparata in maximum opt minute.
Tabelul nr. 2. Evoluţia sortimentelor de pâine ambalată în ultimii 4 ani

Denumire AniAniAAnul
sortiment 2002 2003 2004 2005
Toast alb
Toast alb Toast alb Toast alb Pâine de secară
Pâine de secară Granatur Silueta
Pâine Pâine de Granatur Silueta Pâine Bios
ambalată secară Pâine Bios Granatur multicereale
Granatur Granatur cu secară
Pâine de Granatur multicereale Pâine Panfibro
secară Silueta Granatur cu Pâine Dieta
secară Graham proteinizat
Pâine Bios Pâine Panfibro Pâine de secară feliată
a. Pâinea. Interesul crescând al S.C. Vel Pitar S.A. pentru grupa de produse ambalate, a orientat tot mai mult
cercetările spre produse cu aport caloric, nutriţional crescut, sănătoase, uşor de consumat şi cu termen mare de
valabilitate (produse feliate, ambalate).
Tabelul nr.3. Clasificarea sortimentelor de pâine

Sortimente de pâine Denumirea produselor
Toast alb 500g
Pâine de secară 600g
Pâine din faină albă de grâu Granatur Silueta 400g
Granatur multicereale 400g
Granatur cu secară 400g
Granatur graham proteinizat 400g
Pâine Dieta 250g
Pâine din făinuri speciale Pâine Bios 500 g
Pâine Panfibro 200g
Pâine feliată cu secară 450g
b.Specialităţi
Tabelul nr.4. Sortimentul de specialităţi la S.C. Vel Pitar S.A.

Grupa Denumire produse
Chifle graham
Specialităţi Chifle hamburger
Japoneze
c.Cofetărie şi patiserie. Cu un efort susţinut permanent în domeniul panificaţiei, S.C.

Vel Pitar S.A. este deja cunoscut ca un producător de referinţă pe piaţa de cozonac şi chec.
Tabelul nr.5. Sortimentul produselor de cofetărie şi patiserie

Grupa Denumire produse Masa
Cozonac cu nucă 0,800 kg.
Cozonac de casă 0,800 kg.
Cozonac cu nucă şi cacao 0,800 kg.
Cozonac Diana 0,500 kg.
Cofetărie Cozonac cu rahat 0,700 kg.
Chec cu cacao 0,240 kg.
Chec marmorat 0,250 kg.
Chec cu cacao 0,500 kg.
Chec cuglazură de ciocolată 0,250 kg.
Sărăţele cu mac 0,100 kg.
Patiserie Saleuri 0,300 kg.
Saleuri 0,250 kg.
Saleuri Sora 0,150 kg.
d.Semipreparate. Ca un ajutor în bucătărie, S.C. Vel Pitar S.A. vine în întâmpinarea

clienţilor cu o ofertă de produse uşor de preparat.
Tabelul nr.6. Sortimentul de semipreparate

Grupa Denumire produs
Blat de tort
Semipreparate Foi plăcintă
Vafe
Blat de Pizza
II.Panificaţie proaspătă
Oferta Vel Pitar cuprinde, in functie de specificul zonei deservite, diferite variante de
paine proaspata, produsa din cele mai bune ingrediente - faina alba de grau, fainuri speciale si
mixuri de cereale - cu gramaje si forme diverse, pornind de la Paine Alba Simpla 220g din
Bucuresti si pana la Specialitate Tarnava 2000g din Cluj.
Painile pentru nutritie speciala sunt prezente in toate locatiile Vel Pitar, intr-o gama
variata ce corespunde celor mai diverse gusturi si nevoi nutritionale: paine neagra, paine
integrala, paine neagra cu cartofi, paine fara sare, paine cu tarate si multe alte asemenea
sortimente
Tabelul nr.7. Sortimentul de pâine proaspătă

Grupa Felul pâinii Denumire produs Masa
Franzelă Extra 0,280 kg.
Pâine Pâinea Casei 0,330 kg.
proaspătă Pâine albă 0,1000 kg.
din făină Pâine Lotru 0,600 kg.
specială Pâine Spicul 0,280 kg.
Pâine Pâine albă simplă 0,450 kg.
proaspătă Pâine albă 0,350 kg.
Pâine specialitate albă cu tărâţe 0,400 kg.
Pâine Pâine neagră cu tărâţe 0,350 kg.
pentru nutriţie Pâine neagră cu cartofi 0,750 kg.
specială Digesta 0,500 kg.
Panfibro 0,200 kg.
Proteica 0,300 kg.
Pâine Panem fără sare 0,300 kg
Pâine integrală 0,280 kg
Forme şi varietăţi de specialităţi.
Tabelul nr.8. Forme şi varietăţi de specialităţi

Categorie Denumire produs
Grupa
Japoneze
Batoane
Forme şi Chifle graham
Covrigi vanilaţi, săraţi
Pâine varietăţi de Covrig Aurora
proaspătă specialităţi Cornuri cu Gem
Lipii
Patiserie şi cofetărie.
Fiecare locatie Vel Pitar si-a dezvoltat o gama proprie de produse de patiserie si
cofetarie, in urma analizei preferintelor consumatorilor locali. Ruladele, cozonacii, saleurile,
strudelele, rulourile si croissantele cu diverse umpluturi sunt numai cateva dintre produsele Vel
Pitar care si-au castigat faima pe pietele locale. Vel Pitar este deja cunoscut ca un producator
de referinta pe piata de cozonac si chec.
În ceea ce priveşte produsele de cofetărie, specialiştii de la S.C.Vel Pitar S.A. s-au
întrecut pe ei însăşi în inovaţie şi desăvârşire oferind o gamă diversificată de produse.
Cele mai cunoscute produse de patiserie, prezente de altfel în toate filialele S.C. Vel
Pitar S.A. sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr.9. Sortimentele de patiserie şi cofetărie
Grupa de produse Denumire produse
Pateuri cu brânză şi ciuperci
Patiserie Ştrudel cu mere
Saleuri
Arici cu ciocolată
Cofetărie Specialitate Kassandra
Croissant cu ciocolată, vanilie, caşcaval
Bezele umplute
Vel Pitar are in prezent doua marci nationale de rulade: Almadolce si Roll4Ever.
Roll4Ever este o gama de minirulade glazurate in 4 arome (cacao, cappuccino, capsuni,
vanilie) ce se adreseaza adolescentului aflat in pauza de masa sau studentului care vrea sa
scape rapid de foame. Almadolce, gama de rulade decorate cu glazura de ciocolata, se
pozitioneaza ca rasfatul dulce de dupa serviciu sau ca un cadou dulce cu care baiatul castiga
inima iubitei.
Napolitane, biscuiţi şi paste.
Napolitane. Sortimentul de napolitane este grupat în funcţie de puterea de cumpărare a

consumatorului şi după modul de ambalare.
Tabelul nr.10. Sortimentul de napolitane

Grupa Denumire produs
Napolitane vrac(cacao, vanilie, feişcă, rom,
capuccino)
Napolitane Napolitane ambalate: -Supernapo cu cacao(30g)
- Supernapo cu vanilie(30g)
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Ptar S.A.
Biscuiţi. Gama de biscuiţi oferiţi de S.C.Vel Pitar S.A. este destul de variată, după cum
urmează:
Biscuitii ambalati se adreseaza in special copiilor prescolari (Clopotel, Poieni),
scolarilor ( 2B+C) si adultilor care urmeaza o anumita dieta (Tabiet digestivi, Tabiet graham, 5
minute).
Tabelul nr.11. Sortimentul de biscuiţi

Grupa Categoria Denumire produs
Clopoţel cu vanilie, cacao,
căpşuni şi lămâie
Biscuiţi 5 minute
Biscuiţi ambalaţi Biscuiţi Poieni
Tabiet Biscuiţi digestivi
Biscuiţi Tabiet Biscuiţi graham
Biscuiţi graham
Biscuiţi vrac Biscuiţi digestivi
ambalaţi la cutii Biscuiţi Delicia cu cacao
de 3-6 kg. Delicios cu cremă de cacao
2B+C cu cacao şi lămîie
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Ptar S.A.
Paste făinoase. Pastele făinoase se prezintă pe piaţă sub două aspect:

- Paste făinoase ambalate
- Paste făinoase vrac
Oferta de paste făinoase a S.C. Vel Pitar S.A.

Paste făinoase lungi
Paste făinoase simple

Paste făinoase Paste făinoase medii
Paste făinoase cu ou
Paste făinoase scurte

III.Produse de morărit.
Având în cinci locaţii : Tecuci , Rm. Vîlcea , Piteşti , Iaşi şi Tîrgu-Jiu , mori de măcinat
grâu şi porumb, S.C. Vel Pitar S.A. poate să controleze atent întregul drum parcurs de produs
de la faza de materie primă brută până la aşezarea lui pe raft.
Este un proces complex, dar bine stăpânit de către specialiştii care au multă experienţă
în domeniu.
Tabelul nr.12. Sortimentul produselor de morărit

Grupa Denumire produs Tipuri
Făină tip 480
Făină de grâu Făină tip 650
Făină semialbă tip 800
Făină neagră tip 1350
Produse de Făină de porumb Mălai superior
morărit Mălai extra
Gris Gris la pachet de 500 g.
Gris sub formă vrac
Tărâţe Tărâţe din grâu sub formă vrac
Tărâţe din porumb sub formă vrac
2.3. Pretul
Pe plan national si international exista o abordare diferita in ceea ce priveste preturile

produselor agroalimentare, in principal datorita politicilor unor tari de subventionare a
agriculturii. Tendinta care se manifesta in prezent este aceea de aliniere a preturilor interne la
cele mondiale, avand la baza internationalizarea pietelor agricole si intensificarea concurentei.
In ultimii 10 ani, pretul painii a avut o dinamica diferita, manifestata printr-o crestere mult
mai redusa fata de cele ale preturilor majoritatii produselor alimentare. Acest fenomen s-a
datorat interventiei statului care pana in 1996 a stabilit si a supravegheat pretul produsului in
vederea corelarii acestuia cu puterea de cumparare a populatiei.
In prezent insa, din cauza secetei si implicit a micsorarii productiei, pretul painii este
majorat cu 40% ( de la 0.6 lei la 0,85-0,9 lei). O influenta negativa asupra pretului a avut-o si
cresterea pretului graului cu 30%. Aceasta crestere a pretului graului a fost determinat pe de-o
parte de seceta, aceasta reducand recolta, si e de alta parte de faptul ca cerealele au inceput sa
fie folosite pentru producerea de biocombustibili si astfel cererea a crescut.
Si in cadrul societatii Vel Pitar s-a recurs la majorarea preturilor de la 0,65 lei la 0.9 lei (in
toamna anului 2007) la produsul franzela extra 280 grame. Pretul franzelei este mai ridicat cu
6% decat media preturilor produselor cu aceleasi caracteristici produse de firmele concurente.
Pentru celelalte produse, societatea utilizeaza o politica a preturilor ridicate, in concordanta cu
calitatea produselor.
2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii

a) Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care
asigura resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, masini si utilaje.
Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a S.C.Vel Pitar
S.A. recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale
auxiliare de cea mai bună calitate, prin investiţie tehnologică modernă îşi poate consolida şi
extinde piaţa de desfacere.
Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime
se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de
producţie.
În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, firma SC Vel Pitar S.A.analizează o
serie de aspecte legate de:
• respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare;
• nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare;
• discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;
Principalii furnizori ai societăţii sunt în general firme cu care S.C.Vel Pitar S.A. are
relaţii tradiţionale şi care nu au creat probleme.
Colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părţilor, însă în
cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sistează comenzile
şi intrerupe activitatea cu furnizorul.
In cazul intreprinderii Vel Pitar, piata de materii prime si materiale este atat piata
romaneasca cat si piata externa.
Printre principalii furnizori de materii prime si materiale enumeram:
Furnizorii S.C. Vel Pitar S.A.

Materialele comercializate Furnizorii
COMCEREAL Teleorman
Grâu COMCEREAL Giurgiu
COMCEREAL Galaţi
NIDERA
CARGILL
Producători agricoli individuali
Lesaffre SRL
Agemod Crist Impex
Materiale auxiliare Intermeridian S.R.L
Drim Daniel
Avicola Impex S.R.L.
Scavil S.A.
Slanic Prahova
MegaRoll SA
S.C. Puratos Prod SRL
S.C. Solaris SA
S.C. Vinalcool Arges
Sursa : Serviciul Aprovizionare-Transport
Furnizorii S.C. Vel Pitar S.A.

Anii 2002 2003 2004 2005
Val. abs. % Val. abs. % Val. abs. % Val. abs. %
Fu RON RON RON RON
rnizori
S.C.Comcereal 1284200 24,73 1305200 9,71 2384000 8,80 3582000 8,15
Teleorman
S.C.Comcereal 184500 3,55 198700 1,48 312000 1,15 528000 1,20
S.A. Giurgiu
S.C.Comcereal 114000 2,20 135680 1,01 248500 0,92 398000 0,91
S.A. Galati
Producători 2793647 53,80 10477224 77,92 22173160 80,93 36183070 82,29
individuali
Lesaffre S.R.L. 87851 1,69 152983 1,14 268900 0,99 430900 0,98
Intermeridian 124530 2,40 175930 1,31 342450 1,26 520860 1,18
S.R.L.
Avicola Impex 78250 1,51 135450 1,01 248700 0,92 398900 0,91
S.R.L.
Megaroll S.A. 82980 1,60 172950 1,29 340800 1,26 510200 1,16
Vinalcool 371980 7,16 592400 4,41 802800 2,96 1020900 2,32
Argeş
Solaris S.A. 70452 1,36 97123 0,72 218300 0,81 398100 0,90
TOTAL 5192390 100,00 13443640 100,00 27091200 100,00 43970930 100,00
Sursa : Balanţele analitice ale furnizorilor S.C.Vel Pitar S.A. între 2002-2005
Principalul furnizor este S.C.Comcereal S.A. Teleorman de la care societatea se

aprovizionează cu materia primă vitală – grâul. În 2002 societatea deţinea 24,73% din totalul
tranzacţiilor, dar în 2003 cunoaşte o scădere a tranzacţiilor cu 15,02% mai puţin decât în 2002,
pentru ca în 2004 să înregistreze o valoare relativă de 8,80% şi respectiv 8,15% în anul 2005.
S.C. Comcereal, S.A. Giurgiu şi S.C. Comcereal S.A. Galaţi aprovizionează societatea
tot cu materia primă, grâul. Şi în cazul acestor două societăţi se constată o scădere a
tranzacţiilor cu S.C.Vel Pitar S.A.
În schimb, se observă o creştere a tranzacţiilor cu producătorii individuali de la 53,80%
în 2002 la 77,92% în anul 2003, pentru ca în 2004 să înregistreze o valoare relativă de 80,93%
şi în 2005 de 82,29%.
Dintre producătorii de materiale auxiliare, S.C.Vinalcool Argeş înregistrează o pondere
mai mare în totalul tranzacţiilor, valoarea acestora atingând suma de 1020900 RON în 2005,
crescând cu 648920 RON faţă de anul 2002.
Printre criteriile de bază în alegerea furnizorilor de către S.C.Vel Pitar S.A. se numără :
calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obţinute se regăseşte calitatea
materiilor prime şi a materialelor folosite ; preţul materiilor prime şi materialelor care
contribuie în mod direct la formarea costurilor produselor obţinute; facilitatea unor servicii
(transport, termen de plată, etc.).
b) Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care
realizeaza o gama larga de servicii necesare indeplinirii obiectului de activitate al
intreprinderii. Din randul lor se detaseaza intermediarii ( firme de comert, de transport, agentii
de publicitate etc.).
Vel Pitar se ocupa nu numai de panificatie, ci si de distributie. Cu un volum al livrarilor
zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti,
Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu, Brasov, Focsani, Dragasani,
Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Arges, Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea,
Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare,
utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje. Societatea dispunde de
un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent 170 de unitati. In urma divizarii VP
Magassin se ocupa cu desfasurarea activitatii de retail si cu administrarea unitatilor comerciale.
Vel Pitar a colaborat cu agentia de publicitate Next Advertising pentru campania de
promovare a noilor produse French Toast.
c) Furnizorii fortei de munca cuprind unitatile de invatamant, oficiile de forta de
munca, precum si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca.
Vel Pitar este o organizatie dinamica cu peste 4800 de angajati, care urmareste atragerea
de profesionisti orientati spre obtinerea de rezultate. Incurajeaza initiativa personala, oferind
oportunitati de invatare si crestere, intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala.
d) Clientii alcatuiesc cercul agentiilor economici (firme, institutii) si al persoanelor
individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii si constituie cea mai
importanta componenta a micromediului.
Societatea nu are un nivel de expunere semnificativ fata de un anumit client sau grup de
clienti, deoarece prin politica de marketing promovata se dezvolta afaceri cu clientela credibila
si cu un grad de dispersie in cifra de afaceri ridicat, ceea ce asigura un nivel de protectie
corespunzator.
Clientii principali sunt VP Magassin, hipermarket-urile si locatiile de tip cash & carry.
Traditia Vel Pitar este de a rasplati clientii fideli . Astfel, in perioada 10 mai – 10 iulie 2007 a
fost initiata campania ”Premii cu har de la Vel Pitar” care si-a propus sa rasplateasca partenerii
de afaceri. A fost organizata o tombola cu premii in valoare de 6000 de RON oferite agentilor
economici care comercializeaza produsele Vel Pitar. Criteriul unic de selectie a fost realizarea
a unui volum zilnic de vanzari de cel putin 40 kg (magazine mici , bacanii) si 100 de kg
(supermarket-uri).
e) Concurentii sunt intreprinderi similare care isi disputa aceeiasi categorie de clienti.
Principalii concurenti ai societatii pe piata sunt reprezentati de:
 S.C.Boromir S.R.L ca principal competitor in domeniul produselor de morarit si
panificatie pe piata judetului Valcea si a judetului Sibiu.
 S.C.Dobrogea S.A
 S.C. Baneasa S.A
 S.C.Moara Baciu S.A. Cluj-Napoca
 S.C.Mopan SA Suceava
 S.C.Compan Tirgoviste
 S.C.Anairo Tg.Jiu
 S.C. Gerpen Tg.Jiu
 S.C. Pambac Bacau
 S.C. Rostar Bucuresti
 S.C. Propast Iasi
 S.C. Galmopan Galati
 Societatile de panificatie cu nivele de productie individuale mici,dar
semnificative ca nivel global pe produselor specifice.
f) Organismele publice sunt delimitate de Philip Kotler in 7 categorii: lumea
financiara (actionari, societati de investitii), mediile de comunicare in masa, grupuri de interese
(miscari pentru protectia consumatorilor, ecologistii), administratia publica, marele public,
personalul propiu al intreprinderii.
Vel Pitar este detinuta de fondul de investitii Broadhurst, care a aplicat la mai multe
dintre societatile pe care le detine strategia de a scoate in afara companiilor activele care nu
detin obiectul principal de activitate.
Fondul de investitii Broadhurst este administrat de compania New Century Holdings
(NCH), care are o participatie de aproximativ 80% din toate cele zece firme rezultate in urma
divizarii.
2.5. Activitatea promotionala

Cele mai importatnte actiuni promotionale utilizate de Vel Pitar sunt constituite din:
a) Intalniri cu cei mai important client in cadrul carora sunt expuse planurile companiei si
strategia de promovare/sustinere a imaginii Vel Pitar, in vederea unor colaborari
viitoare;
b) Dezvoltarea unui sistem de comunicare directa cu clientii. Astfel, pentru a evita

limitarea comunicarii cu clientii la nivelul distribuitorilor/ agentilor de vanzari, s-a
infiintat o linie telefonica directa (telefonul comerciantului) de la care sunt preluate
principalele problem cu care se confrunta comerciantii;
c) Concursuri pentru fidelizarea clientilor;
d) Campanie de comunicari la punctual de vanzare prin POSM-uri (poster mare,mic,

eticheta de pret mari,mici,etc);
e) Adresa si sigla firmei sunt imprimate pe etichetele si ambalajele produselor, precum sip
e suprafetele exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa la procesul de
distributie;
f) Existenta unei pagini de internet a firmei –www.velpitar.ro;
“Premii cu har de la Vel Pitar !”

Brasov, 25 iulie 2007 - Vel Pitar Brasov si-a premiat partenerii de afaceri in cadrul
campaniei "Premii cu har de la Vel Pitar!", organizata in perioada 10 mai - 10 iulie 2007.
Campania a constat in organizarea unei tombole cu premii in valoare de 6 000 RON, oferite
agentilor economici din judetele Brasov, Covasna si Prahova, care comercializeaza produse
Vel Pitar.
Campania s-a adresat tuturor clientilor Vel Pitar (cu exceptia VP Magassin, a firmelor
bugetare, a hipermarket-urilor si a locatiilor de tip cash&carry) care au spre vanzare diferite
sortimente de franzela alba Vel Pitar: Franzela alba 500 g, Franzela alba feliata 500 g, Franzela
alba 700 g si Franzela alba feliata 700 g.
Criteriul unic de selectie a constat in realizarea de catre agentii economici a unui volum
zilnic de vanzari nete de cel putin 40 kg (magazine mici, bacanii) si respectiv 100 kg
(supermarket-uri) din produsele Vel Pitar, participante la promotie. Extragerea taloanelor
castigatoare a fost validata de o comisie formata din reprezentanti ai Ministerului de Finante, ai
Grupului Vel Pitar, ai mass mediei si notari publici.
„Aceasta campanie ne permite sa continuam o traditie Vel Pitar, aceea de a rasplati clientii
fideli, ce apreciaza si respecta un partener corect de afaceri", a declarat Cristina Popescu,
responsabil marketing Vel Pitar Brasov.
Premiul cel mare a fost castigat de reprezentantii Bachus SA din Sacele, care se vor
bucura de un sejur pentru doua persoane in statiunea Parelia Katerini, Grecia. Au fost extrase si
36 de alte premii in aparate electrocasnice: un un aparat de aer conditionat, cinci cuptoare cu
microunde, zece cafetiere si douazeci prajitoare de paine, ce au revenit clientilor Vel Pitar din
Predeal, Sinaia, Busteni, Zarnesti, Rasnov, Moeciu, Sacele si Brasov.
2.6. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul commercial
Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel Pitar
acopera zone urbane ca Bucuresti, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu
Jiu, Brasov, Focsani,Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Arges,
Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj, Dambovita si Brasov. Produsele sunt
livrate direct catre punctele de vanzare, utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de
diverse tonaje.
Vel Pitar dispune de o structura de distributie nationala a produselor ambalate: paine
ambalata, biscuiti, napolitane, paste fainoase si produse de morarit prin care asigura prezenta
acestora la oricare din cele 7 locatii din tara, cu scopul declarat de a putea furniza
comerciantilor din oricare colt al tarii toata gama de produse, de la oricare din fabrici, precum
si de un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent peste 170 de astfel de unitati.
III. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC
3.1. Amplasamentul SC VEL PITAR SA
Povestea grupului incepe in 1999, cand fondul de investitii Broadhurst Investments

Limited, administrat in Romania de catre New Century Holdings (NCH), achizitioneaza doua
mari companii de morarit si panificatie, Mopariv Ramnicu Valcea si Berceni Bucuresti. In
decembrie 2001 se formeaza S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de
morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si
Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Ramnicu Valcea.
In 2007 compania Vel Pitar S.A. s-a divizat in trei societati autonome care au ca obiect
de activitate panificatia – S.C. Vel Pitar S.A., moraritul – S.C. Sapte Spice S.A. si retailul –
S.C. VP Magassin S.A. Aceste activitati s-au dezvoltat continuu in ultimii ani, astfel incat
acum beneficiaza de conditiile necesare pentru a functiona autonom. Prin procesul de divizare
noile companii fructifica mai bine oportunitatile oferite de piata in domeniile lor, gestioneaza
mai bine resursele si utilizeaza in mod direct veniturile obtinute.
In prezent Grupul Vel Pitar detine centre de productie in Bucuresti si 10 judete din
Romania (Valcea, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj, Olt si Dambovita), unitati de
morarit si o retea de magazine in marile orase din Romania.
3.2. Caile de acces si mijloacele de transport

Accesul în cadrul sediului central al S.C.Vel Pitar S.A. se efectuează astfel:
- pe cale rutieră
- pe cale feroviară, prin racordarea la liniile de cale ferată care traversează zona industrială.
S.C. ,,Vel-Pitar’’ S.A. îşi asigură nevoile de transport pentru grâul de import, de pe piaţa
transporturilor rutiere de mare tonaj (panamaxuri), sau apelând la serviciile SC CFR Marfă
S.A. Nevoile de transport către clienţi, sunt asigurate însă, prin cele peste 400 de autoutilitare
proprii, ce au capacităţi cuprinse între 0,5-3,5 tone.
Întreprinderea procedează astfel, datorită nevoilor mari de materii prime din import,
care în anumiţi ani, se pot situa la niveluri ridicate. Crearea unor relaţii strânse cu clienţii şi
specificitatea produselor finite (produse proaspete de panificaţie) impun şi în cazul acestei
întreprinderi, o atenţie deosebită transportului către clienţi, care se realizează prin forţe proprii.
Precizăm că întreprinderea livrează marfă, atât magazinelor proprii, cât şi terţilor.
Transportul materiilor prime de catre furnizori se efectueaza in autocisterne cu
capacitati de 25-27 tone . Transportul prin mijloace proprii ale societatii se efectueaza cu cele
400 de masini, iar volumul livrarilor zilnice de produse proaspete este de peste 300 tone .
Astfel capacitatea medie de transport la o cursa este urmatoarea:
Ct =
na -numarul total de autovehicule (400 masini)
nc -numarul mediu de containere metalice incarcate intr-un autovehicul (9)
c -numarul mediu de paini incarcate intr-un container (240)
Ct=400*9*240=864000
Capacitatea medie de transport zilnica va fi :
Ctz=864000*4=3456000
3.3. Resursele energetice si utilitatile
Alimentarea cu energie electrica a cladirii se face prin intermediul unui tablou electric
general. Corpurile de iluminat sunt de tip florescent. Alimentarea cu energie electrica se face la
o intensitate de 380 de V.
In procesul de productie pentru functionatea utilajelor sunt folosite gazele natural.
Alimentarea cu apa necesara desfasurarii procesului de productie se face din reteaua
localitatii.
Furnizorii de utilitati sunt urmatorii:
a) Regia Autonoma de Electricitate Electrica S.A. este furnizorul de energie electrica pe
perioada nedeterminata, cu actualizarea cantitatilor de energie furnizate si a pretului acesteia,
cu posibilitatea limitarii sau intreruperii furnizarii din culpa consumatorului;
b) Regia Autonuma de Electricitate RENEL este furnizorul de energie termica, contract pe anul
in curs, cu posibilitatea actualizarii pretului energiei furnizate, acesta putand intrerupe sau
limita livrarea in caz de necesitate sau din culpa beneficiarului;
c) Regia Autonoma Apele Romane avand ca obiect furnizarea apei potabile si preluarea apelor
uzate si meteorice, contract pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea intreruperii livrarii apei si a
preluarii apelor reziduale din culpa beneficiarului.
3.4. Descrierea procesului de productie

 Organizarea productiei
Vel Pitar –Sucursala Bucuresti dispune de 2 sectii de productie:

• B1- care cuprinde :
 Linie de rulade
 Linie de French Toast
 Linie de precoapte
 Linie de Panissino
• B2 – care cuprinde
 Patisserie
 6 linii de fabricare a painii
Grupul Vel Pitar a investit in linii tehnologice de ultima generatie, complet automatizate,
de la operatia de mixare pana la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt
de calitate superioara (prospetime indelungata, culoare si forma constante), productivitatea este
marita, iar costurile sunt mult scazute.
De asemenea, unitatile de morarit din cadrul Grupului Vel Pitar au beneficiat de
investitii majore, dispunand de utilaje si silozuri de produse finite performante. Gama de
fainuri este obtinuta din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate, in conditiile
stabilite de normele in vigoare.
Produsele de morarit si panificatie prezinta particularitati de la o grupa la alta, in ceea ce
priveste marcarea, ambalarea si depozitarea.
Marcarea se realizeaza prin:

 litografie (la produsele ambalate in pungi, pachete)
 etichete (la produsele ambalate in cutii, saci)
Ambalarea se face in functie de tipul produselor in:

 pungi
 pachete de hartie pergaminata, metalizata
 celofan
 polietilera
 cutii de carton
 lazi de lemn captusite cu hartie de ambalaj
 saci (de iuta, de hartie)
Depozitarea se face in spatii de depozitare curate, uscate, bine aerisite, departe de

produsele ce emana miros pronuntat; in timpul pastrarii trebuie sa asigure:
 temperatura de 15-18’ C (exceptie fac napolitanele; +10’C);

 umiditate relativa a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele fainoase: 60-65 %).
In produsele de morarit si panificatie pot sa apara modificari calitative (mucegairea,
uscarea, gust acru, sarat, miez filant) cauzate fie de materia prima, de nerespectarea procesului
tehnologic, fie de manipularea, transportul si mai ales conditiile necorespunzatoare de pastrare.
Pentru a evita aparitia acestor modificari calitative, se impun:

 respectarea disciplinei tehnologice;
 asigurarea parametrilor specificide pastrare (temperatura, umiditate specifica);
 asigurarea conditiilor de igiena sanitara;
 exercitarea unui control riguros asupra modului cum isi mentin
 Procesul tehnologic
Procesul tehnologic presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

- cernerea fainii prin site vibratoare cu magneti, ce asigura retinerea impuritatilor
magnetice (acesta este un punct critic de control)
- dozarea mecanizata a materialelor (faina,apa, drojdie,sare) in functie de sortimentul de
paine ce urmeaza a fi produs (se produc patru tipuri de paine: franzela, feliata, rotunda
si graham)
- malaxarea materiilor prime, se face cu un malaxor intensiv, ce asigura omogenizarea
componentelor amesteculului (malaxorul are doua viteze, la prima viteza timpul necesar
omogenizarii fiind de 5 minute, iar la cea de-a doua viteza de 7 minute)
- rasturnarea mecanizata a aluatului cu ajutorul “rasturnatorului”
- aluatul trece prin masina de divizat, unde in functie de sortiment de stabileste gramajul
painii (la un ciclu de productie acest proces dureaza 15 minute)
- premodelarea (rotund pentru toate sortimentele) cu ajutorul “masinii ciuperca”
- predospirea, se face intr-un “predospitor cu cupe” si dureaza intre 5-8 minute
- modelarea (pentru rotund se face manual, iar pentru franzele se face automat)
- dospirea finala 44-50 de min (in functie de gramaj, cu cat este mai mic gramajul cu atat
dureaza mai mult)
- coacerea, dureaza 22-25 de minute in functie de gramaj si sortiment
- racirea
- pentru painea feliata urmeaza, felierea si ambalarea; felierea se realizeaza cu ajutorul
unor cutite automate, insa painile snt actionate in masina si preluate de catre un lucrator.
- depozitarea in lazi
- livrarea
Adunand timpii acestor procese, rezulta un timp de productie de aproximativ 100 min,
la un ciclu de productie.
 Capacitatea de productie
Compania dispune de capacităţi de producţie şi comercializare proprii, formate în

prezent dintr-un număr de 9 mori, 24 fabrici (din care una de biscuiţi, una de produse de
patiserie şi 22 de pâine), 84 de magazine proprii plus alte clădiri. Aceasta dovedeşte că firma
şi-a diversificat obiectul de activitate în timp, ceea ce a necesitat noi forţe de muncă
specializate, astfel se explică creşterea numărului de salariaţi în perioada analizată.
Capacitatea de productie este urmatoarea :
-paine ambalata si feliata 75 tone/zi, gradul de utilizare este de 70%;
-paine proaspata 141 tone /zi, gradul de utilizare este de 65%;
-patiserie 6 tone /zi, gradul de utilizare este de 70%;
-rulade 12 tone/zi,gradul de utilizare 70%;
-precoapte 4 tone /zi,gradul de utilizare este de 70%
Cota de piata a produselor de panificatie atinge o valoare de 5% la nivel national, de 5,6
% la biscuit si 0,5 % la napolitane.
Structura productiei realizate de societatea Vel Pitar –Sucursala Bucuresti este prezenta
in urmatorul tabel:
Produse 2005 2006 2007 2006/2005 2007/2006

(%) (%)
Paine ambalata 8124 11497,5 19162,5 41,53 66,66
Paine proaspata 25789,5 28470 33452,25 10,39 17,5
Paine speciala 1386,4 1560,75 2044 12,57 30,96
Patiserie 1328,6 1392,8 1533 4,83 9,8
Rulade 1965 2350 3066 19,59 30,47
Precoapte 863,6 925,4 1022 7,16 10,43
Productie 39457,1 46196,45 60279,75 17.08 30,48
Totala
Din tabel reiese faptul ca evolutiile cele mai semnificative au fost inregistrate de
painea ambalata, rulade si de painea speciala (66,66%, 30,47%, respectiv 30,96).
 Calitatea produselor
Calitatea superioară este o caracteristică esenţială în producţia de pâine, deoarece

existenţa acesteia este unul din elementele determinante pentru dobândirea recunoaşterii firmei
şi asigurarea competitivităţii produselor.
Cu grijă deosebită pentru detalii, păstrând savoarea reţetelor tradiţionale, Vel Pitar
foloseşte materii prime de cea mai bună calitate, ambalaje adaptate cerinţelor de igienă şi
păstrării prospeţimii produselor o perioadă cât mai îndelungată, specialişti calificaţi la
standarde europene, controlul strict al calităţii producţiei - toate pentru a oferi delicatese
potrivite gusturilor oricărui consumator. Dovadă o fac repetatele premii câştigate la diverse
concursuri de panificaţie şi patiserie de către echipele de specialişti Vel Pitar.
Calitatea superioară a produselor, respectarea măsurilor de siguranţă alimentară,
ingredientele atent selecţionate fac ca peste 1,5 milioane de clienţi din toată ţara să cumpere
zilnic pâinea proaspătă Vel Pitar.
Calitatea produselor comercializate de Vel Pitar S.A. este astestata de certificarea pentru
standardul ISO 9001/2000, completat in semestrul I al anului 2004 cu obtinerea certificarii
H.A.C.C.P.( Hazard Analysis and Critical Control Point ) in domeniul sigurantei alimentare
pentru entitatile Valcea, Bucuresti si Pitesti.
„Certificarea ISO 9001” reprezinta o confirmare a competentei/ competitivitatii actului
managerial dintr-o organizatie. Certificarea este o apreciere a faptului ca organizatia are
capabilitatea de a oferi satisfactii celor interesati de rezultatele acesteia (clienti, furnizori etc.).
„Certificatul ISO 9001” confirma ca, urmarind cerintele standardului referitor la management
ISO 9001 (si implicit a standardelor din familia ISO 9000), in organizatie exista un “sistem de
management al calitatii”, un mod competitiv de administrare/ gestionare a diverselor activitati/
procese. (se prespune ca, datorita modului competitiv de lucru, organizatia furnizeaza
suficienta incredere ca isi respecta cu strictete angajamentele luate).
Certificarea ISO 9001” este o cerinta a pietei.O organizatia trebuie sa se “certifice ISO
9001” daca activeaza pe o piata intens concurentiala. Intrarea in UE reprezinta in fapt si
„coborarea” unor „bariere economice”, consecinta imediata fiind cresterea nivelului
concurential pe numeroase piete. “Certificarea ISO 9001” devine astfel un important
instrument de marketing, deoarece prin aceasta certificare creste gradul de incredere a partilor
interesate (clienti, furnizori etc.) in capabilitatea organizatiei de a realiza/ funiza servicii de
inalta calitate in conditii de competitivitate.
 Întreţinerea şi repararea utilajelor
Activitatea de întreţinere se efectuează de către personalul serviciului

mecano-energetic prin revizii şi curăţări zilnice ale instalaţiilor de transport
pneumatic a făinii şi ale tuturor utilajelor din secţiile de producţie. Sarcina
de supraveghere a acestei activităţi îi revine inginerului şef pentru serviciul
mecano-energetic.
Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu bandă
presupune efectuarea unor operaţii de întreţinere atentă. În luna
februarie2004, la recomandarea inginerului şef pentru serviciul mecano-
energetic, ca urmare a constatărilor cu privire la randamentul scăzut al
arzătoarelor, au fost solicitate oferte pentru aceste piese firmelor de
specialitate.
Reparaţiile echipamentelor de lucru şi ale pieselor utilajelor se
efectuează de personalul atelierului mecanic, care are în dotare:
- un strung „SN 315”;
- o freză verticală;
- o maşină de roluit (îndoire tablă cu grosime sub 2mm);
- o maşina de îndoit tabla „Apcant”;
- aparate de sudură;
- două polizoare.
Reparaţiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse între 0,15-
55KWh, se efectuează în cadrul atelierului electric de bobinaj.
 Igiena şi protecţia muncii
Pentru încadrarea muncii în condiţiile normale de igienă şi protecţie,

în cadrul societăţii sunt prevăzute următoarele măsuri:
- în zonele cu probabilitate mare de apariţie a concentraţiilor de praf de
făina (silozurile şi buncărele din secţiile de producţie) este interzis accesul
cu surse deschise de foc. Această măsură previne accidentele de muncă
datorate combustiei prafului de făină cu o concentraţie de 1,5-2kg/m3 în
prezenţa unei surse de căldură de 800-900oC;
- legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea
acumulării de electricitate statică;
- capsularea motorului electric al cernătoarelor de făină;
- dotarea secţiilor de producţie cu instalaţii pentru evacuarea prafului de
făină şi a bioxidului de carbon rezultat în urma fermentaţiei, precum şi cu
hote de absorbţie a căldurii la gurile cuptoarelor;
- predospitoarele şi dospitoarele sunt prevăzute cu panouri lateralede
protecţie, pentru a nu permite accesul în spaţiul utilajelor în mişcare;
- exploatarea şi supravegherea cuptoarelor este executată de personal
specializat. De asemenea, stingerea accidentală a flăcării de la arzătoare
este semnalizată optic şi acustic.
3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic
Puncte forte
Vel Pitar a investit încă de la începutul activităţii zeci de milioane de dolari în fabricile,
morile şi magazinele achiziţionate. Au fost cumpărate linii tehnologice moderne, unice în
România. Clădirile au fost renovate şi adaptate normelor europene. A fost creat un sistem
naţional de distribuţie ce acoperă toată ţara, iar producţia a fost diversificată pentru a răspunde
cerinţelor consumatorilor.
Grupul Vel Pitar a investit în linii tehnologice de ultimă generaţie, complet
automatizate, începând cu operaţia de frământare şi până la procesul de ambalare. Produsele
realizate pe aceste linii sunt de calitate superioară (prospeţime îndelungată, culoare şi forma
constante), iar productivitatea este crescută.
Invesţiile în tehnologii noi au permis ca ambalarea, cât şi întreg procesul de producţie să
utilizeze tehnologia Keine Touch - fără atingere (consumatorul este prima persoana care atinge
produsul).
De asemenea, unităţile de morărit din cadrul Grupului Vel Pitar au beneficiat de
investitii majore, iar în acest moment dispun de utilaje şi silozuri de produse finite
performante. Gama de făinuri este obţinută din procesarea materiilor prime de cea mai bună
calitate, în condiţiile stabilite de normele în vigoare.
Puncte slabe
Vel Pitar s-a confruntat cu multe probleme ce i-au afectat imaginea, tocmai din cauza
neglijentei la punctele de control si punctele critice de control (prevazute in H.A.C.C.P) in
punctele de lucru din diferite judete unde nu sunt aplicate standardele de calitate.
Astfel in iunie 2005, la un control general realizat de A.N.P.C , privind calitatea si
modul de comercializare a painii si al produselor de panificatie, s-a descoperit ca SC VEL
PITAR SA Brasov, producator, comercializa paine feliata, preambalata din gama French Toast
Clasic si French Toast cu secara care avea data durabilitatii minimale depasita si cozonaci de
diferite sortimente care aveau data durabilitatii minimale modificata, prin aplicarea de etichete
autocolante cu o noua data a durabilitatii minimale, peste cea veche.
Un alt caz ce a afectat imaginea fiemei, s-a intamplat in Constanta unde un constantean
a descoperit bucati de cauciuc in painea produsa de societatea Vel Pitar Ramnicu Valcea.
Acest incident a dus la aparitia pe prima pagina a ziarelor, a titlului “VEL PITAR, CEL MAI
PROST BRUTAR”.
IV. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE
4.1. Structura si dinamica personalului
Structura personalului pe categorii de varsta este prezentata in tabelul de mai jos:
Anul Categorii de varsta Cantitate

Persoane %
Sub 30 ani 222 29
2005 (anul 1) Intre 30-50 ani 452 59
Peste 50 ani 92 12
Total 766 100
Sub 30 ani 235 30
2006 (anul 2) Intre 30-50 ani 469 60
Peste 50 ani 78 10
Total 782 100
Sub 30 ani 242 31
2007 (anul 3) Intre 30-50 ani 493 63
Peste 50 ani 47 6
Total 782 100%
Conform tabelului, numarul angajatilor sub 30 de ani si intre 30-50 de ani a crescut in
comparatie cu numarul angajatilor peste 50 de ani . Ponderea cea mai ridicata a salariatilor
intre 30-50 de ani a fost in anul 2007, astfel putandu-se dovedi priceperea si experienta
salariatilor in domeniul panificatiei si moraritului. Salariatii cu varsta peste 50 de ani detin un
procent scazut in numarul total al angajatilor (6%), in timp ce ponderea persoanelor tinere a
crescut de la 29 % in 2005 la 31 % in 2007. Aceasta intinerire a salariatilor face parte din
strategia societatii pe urmatorii 10 ani
Structura personalului pe sexe la Vel Pitar –sucursala Bucuresti
Specificare Perioada Modificari relative (%)

200 2006 2007 2007/2005 2007/2006
5
Total personal din 766 782 782 10,2% 1%
care :
Femei 518 527 544 5% 3,22%
Barbati 248 255 238 -4,03% -6,6%
Din structura personalului pe sexe, ponderea cea mai mare o au femeile; acest lucru se
datoreaza faptului ca lucrarile si operatiile din timpul procesului tehnologic sunt specific
femeilor. Ponderea lor de 64-65% s-a mentinut in perioada analizata. Atat numarul persoanelor
de sex feminin cat si cele de sex masculin a crescut in perioada analizata.
Structura personalului dupa nivelul de pregatire este prezentata in tabelul de mai jos :
Specificare Perioada Modificari relative (%)

2005 2006 2007 2007/2005 2007/2005
Total personal din 766 782 782 10.2%
care:
Cu studii superioare 279 324 382 36,91 17,9
Cu studii medii 421 440 398 9,02 -9,53
Altii 66 18 2 -96,96 -88,88
Dupa cum se observa si din tabel predomina personalul cu studii medii iar cel cu studii
superioare este intr-o continua crestere. Majoritatea personalului cu studii se regaseste in
randul personalului Tesa (tehnic, economic si alte specialitati). Personalul fara nici o calificare
au o pondere din ce in ce mai mica , fapt datorat tendintei unitatii spre performanta alaturi de
persoane calificate.
4.2. Remunerarea si motivarea personalului
Remunerarea personalului de la Vel Pitar se face diferit in functie de responsabilitatile

pe care fiecare angajat le are. Vel Pitar incurajeaza initiativa personala, oferind oportunitati
deosebite de invatare si crestere, intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala.
Angajatii au sanse egale de promovare, performanta si potentialul de crestere al fiecaruia fiind
criteriile unice de selectie in Vel Pitar.
Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum şi cele lucrate în zilele
de sâmbătă, duminica şi de sărbători legale, personalului societăţii îi este acordat timp liber
corespunzător în următoarele 30 de zile.
Prezenţa în secţiile de producţie se realizează cu ajutorul fişelor de pontaj colective
zilnice.
În cadrul societăţii se practică următoarele sisteme de salarizare:
- sistemul de salarizare în acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct
productivi;
- sistemul de salarizare în regie pentru personalul de conducere, tehnic şi administrativ şi
pentru muncitorii indirect productivi;
Adaosurile şi sporurile de care beneficiază personalul societăţii sunt următoarele:
- participarea la profit, într-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administraţie:
- sporul pentru vechime în muncă se acordă pe două tranşe de vechime, şi anume: 3%
pentru vechimea cuprinsă între 2-5 ani şi 6% pentru vechimea cuprinsă între 5-10 ani;
- sporul pentru condiţii nocive se acordă personalului care lucrează la locurile de muncă
„în perimetrul cărora se dezvoltă, în procesul de producţie, diferite pulberi nocive sau un
complex de noxe care pot fi nocive”. Valoarea acestor sporuri este o sumă fixă, care se
multiplică cu timpul (numărul de ore) cât persoana respectivă a lucrat în astfel de condiţii;
- sporul pentru timpul lucrat în timpul nopţii are o valoare de 25% şi se acordă
persoanelor care lucrează în schimbul de noapte cel puţin jumătate din programul de lucru.
În cadrul întreprinderii S.C. Vel Pitar S.A., motivarea personalului se face prin:
• salarizarea corespunzătoare muncii depuse;
• acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaţii care vin la muncă sâmbăta sau
duminica, li se acordă pe lângă salariul de bază şi o remunerare pentru orele
suplimentare, costul unei ore de muncă suplimentară fiind dublat faţă de cel iniţial ;
totodată, de sărbători angajaţilor li se acordă prime );
• promovarea angajaţilor ;
• motivare nesalarială
• evaluarea posturilor
4.3. Productivitatea muncii
Există mai multe moduri de determinare a productivităţii muncii, însă toate exprimă
raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unităţi de resursă in cazul
determinării productivităţii muncii, una din modalităţi o constituie raportarea producţiei anuale
de pâine (exprimată în tone) la numărul de salariaţi ai societăţii.
4.4. Conditiile de munca
Pentru încadrarea muncii din secţiile de producţie ale societăţii în condiţii normale de
igienă şi protecţie, sunt prevăzute următoarele măsuri:
- secţiile de producţie sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare;
- în cadrul sediului central există un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului
ajutor în caz de accidente;
- în zonele cu probabilitate mare de apariţie a concentraţiilor cu praf de făină este interzis
accesul cu surse deschise de foc;
- legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulării de
electricitate statică;
- dotarea secţiilor de producţie cu instalaţii de evacuare a prafului de făină şi a bioxidului de
carbon rezultat în urma fermentaţiei,
precum şi cu hote de absorbţie a căldurii la gurile cuptoarelor;
- exploatarea şi supravegherea cuptoarelor este executată de personal specializat. De asemenea,
stingerea accidentală a flăcării de la arzătoare este semnalizată optic şi acustic.
4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane
In domeniul resurselor umane s-au produs mutatii semnificative atat de ordin cantitativ,
dar mai ales de ordin calitativ, respectiv:
• cresterea semnificativa a productivitatii muncii la nivelul fiecarui salariat
• imbunatatirea randamentului individual al salariatilor prin promovarea de programe de
pregatire profesionale focalizate pe domenii de activitate in care componenta
informatica a devenit indispensabila .
• motivarea salariatilor pe criteriul competentei si disponibilitatii la adaptare in raport cu
schimbarile promovate in managementul intern al societatii
Raporturile managementului cu salariatii sunt de o maniera care poate fi apreciata ca
armonioasa prin definirea si delimitarea riguroasa a responsabilitatilor partenerilor (prin
prevederile din “Codul de conduita al companiei”) , acest fapt constituind o baza solida pentru
grefarea unui climat de lucru in echipa.
Remarcam ca nivelul de sindicalizare al salariatilor este ridicat,dar raporturile
administratiei cu sindicatul sunt echilibrate si fara a constata preeminenta unor evenimente care
sa afecteze aceasta apreciere.
V. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI MANAGEMENTULUI
Analiza domeniului managementului are drept scop determinarea măsurii şi a eficienţei

cu care noua conducere a societăţii previzionează, organizează, coordonează, antrenează,
controlează şi evaluează activităţile firmei.
Structura organizatorică a firmei SC Vel Pitar SA este de tip ierarhic – funcţională,
fiind formată atât din personal subordonat nemijlocit managerului, dar şi în compartimente
operaţionale şi funcţionale.
Conform organigramei, directorului general îi sunt subordonate mai multe
compartimente, precum şi directorul tehnic şi directorul economic.
Astfel, se observă o pondere ierarhică foarte mare la nivel de manager, ceea ce duce la
creşterea costurilor aparatului managerial şi la supraîncărcarea managerului.
Structura organizatorica operationala si functionala a societatii
Organizarea şi funcţionarea firmei este orientată spre realizarea obiectivelor sale, în

sensul că fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar
definite, rezultate din obiectivele acesteia.
Structura organizatorică a firmei reprezintă ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor
organizatorice în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor previzionate.
În cadrul structurii organizatorice a organizaţiei deosebim două componente principale :
structura managerială şi structura de producţie.
Structura managerială poate fi definită ca ansamblul managerilor de nivel superior şi al
subdiviziunilor organizatorice prin ale căror decizii şi acţiuni se asigură se asigură condiţiile
manageriale, economice, tehince şi de resurse umane necesare desfăşurării activităţii
compartimentelor de producţie. Structura managerială este deci alcătuită, în principal, din
organismele de management participativ, managerul general şi adjuncţii săi, compartimentele
funcţionale şi de concepţie constructivă şi tehnologică.
Structura de producţie, este alcătuită din totalitatea sub diviziunilor organizatorice ale
firmei, în cadrul cărora se desfăşoară activităţile operaţionale în principal de producţie.
Specifică firmelor moderne este creşterea dimensiunii şi rolului structurii manageriale
concomitent cu amplificarea integrării structurii de producţiei în structura organizatorică de
ansamblu, prin elemente organizatorice, informaţionale, economice ş.a.
Structura organizatorică a organizaţiei este o expresie atât a resurselor
umane, materiale, financiare şi informaţionale încorporate, cât şi a caracteristicilor mediului în
care acestea îşi desfăşoară activităţile. Analitic, elementele endogene şi exogene firmei, care-şi
pun amprenta asupra caracteristicilor organizării structurale, pot fi individualizate sub forma
variabilelor organizaţionale.
Conducerea si organizarea S.C. Vel Pitar S.A.

 Structura funcţională a S.C.Vel Pitar S.A. este prevăzută în organigrama aprobată
de AGA şi este formată din :
• Comisia de cenzori
Gestiunea societăţii este controlată de acţionari, prin deciziile Adunării Generale şi de
către Comisia de cenzori formată din trei membrii care trebuie să fie acţionari ai S.C.Vel Pitar
S.A. cu excepţia cenzorilor contabili.
Cenzorii verifică, în cursul exerciţiului financiar gestionarea activelor fixe şi a activelor
circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele societăţii şi informează Consiliul de
Administraţie asupra neregulilor constatate, iar la închiderea exerciţiului financiar controlează
exactitatea inventarului, verifică bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de
trezorerie, prezentând Adunării Generale a Acţionarilor un raport scris.
• Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA).
Adunările Generale ale Acţionarilor sunt ordinare şi extrordinare.
Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor se întruneşte cel puţin o dată pe an, în
maximum trei luni de la închiderea exerciţiului financiar precedent.
În cadrul ei se discută, aprobă sau modifică bilanţul după ascultarea raportului
administratorilor sau cenzorilor ; se aleg administratorii sau cenzorii şi se fixează remuneraţia
cuvenită acestora ; se elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli ; se hotărăşte asupra
contractării de împrumuturi bancare şi se stabileşte nivelul garanţiilor băneşti ale gestionarilor
şi cenzorilor. Tot în cadrul acesteia se stabileşte nivelul salariilor pentru personalul societăţii,
pe categorii de calificare, în raport cu studiile şi munca efectiv prestată şi se aprobă structura
organizatorică a societăţii.
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor se întruneşte la solicitarea Preşedintelui
Consiliului de Administraţie şi ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre privind :
prelungirea duratei societăţii, dizolvarea societăţii, emisiunea de obligaţiuni sau orice altă
modificare a contractului de societate ori a statutului.
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor se poate întruni şi la cererea
acţionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social, dacă cererea cuprinde dispoziţii ce
intră în atribuţiile adunării. În acest caz adunarea va avea loc în termen de o lună de la cerere.
• Consiliul de Administraţie
Consiliul de Administraţie are în principal următoarele responsabilităţi : aprobă
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a societăţii, precum şi structura organizatorică,
stabileşte tactica şi strategia economică a societăţii, administrează proprietăţile imobiliare,
încheie sau reziliază contractele şi încheie orice alte acte juridice, verifică, analizează şi
stabileşte măsuri corespunzătoare pentru cazurile de depăşire a plafonului de cheltuieli
prevăzute de bugetul de venituri şi cheltuieli.
Noţiunea de “organizare” se referă la descompunerea unui fenomen, proces, obiect în
componentele sale cele mai simple şi analizarea acestora în scopul încadrării lor într-un sistem
organizatoric favorabil realizării obiectivelor propuse.
 Structura organizatorică a S.C.Vel Pitar S.A. se prezintă în felul următor :
Structura de conducere, care este reprezentată de ansamblul persoanelor,
compartimentelor, serviciilor precum şi relaţiile dintre acestea, constituite astfel încât să
asigure condiţiile necesare desfăşurării proceselor de producţie.
Structura de producţie, reprezentată de ansamblul persoanelor, serviciilor şi relaţiilor
dintre acestea, ce se stabilesc în vederea realizării directe a obiectului de activitate.
S.C.Vel Pitar S.A. este organizată în direcţii şi compartimente astfel :
Direcţia tehnică şi de producţie este condusă de un director de producţie care
coordonează, îndrumă şi supraveghează activitatea din cadrul sectorului mecano-energetic şi
cel de producţie ale căror activităţi într-o societate de producţie se întrepătrund.
Direcţia economică este condusă de un director economic care are în subordine
economişti, contabili cu o bogată experienţă contabilă. Acest departament se ocupă de
înregistrarea şi evidenţierea tuturor fenomenelor economice ce au loc în cadrul societăţii, iar
prin analizele economice care se fac se obţin informaţii utile, în timp oportun, pentru luarea
celor mai bune măsuri decizionale de conducere a societăţii.
Departamentul vânzări este condus de un director de vânzări care se ocupă cu
desfacerea produselor obţinute. Întreaga activitate comercială se bazează pe rezultatele
obţinute de Compartimentul de marketing.
Acesta se ocupă de prospectarea pieţei, luând măsurile ce se impun pentru cunoaşterea
şi îmbunătăţirea imaginii societăţii, pentru cunoaşterea şi implementarea mărcii „Vel Pitar” pe
piaţa internă.
Departamentul resurse umane-salarizare
Se ocupă de recrutarea forţei de muncă după criteriul competenţei profesionale, cât şi cu
comensurarea muncii depuse de fiecare angajat şi stimularea acestuia în vederea eliminării
timpilor morţi şi creşterii productivităţii muncii, dar fără a se neglija calitatea muncii care se
reflectă în rezultatele obţinute.
Oficiul juridic
Veghează la respectarea legii, atât de către societate cât şi de partenerii de afaceri,
desfăşoară o activitate de prevenire a pagubelor şi urmăreşte recuperarea debitelor.
5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului
Managementul este exercitat, la fel ca si in cadrul oricarei societati comerciale pe

actiuni, de organism managerial( Adunarea Generala a Actionarilor, Consilul de Administratie)
si de persoane fizice (manageri).
Exista deci o structura manageriala ierarhizata, posturile si functiile pe care acestea le
detin fiind ocupate de persoane cu pregatire universitara, fiecarui nivel fiinu-i stabilite
competente si responsabilitati.
Analiza SWOT
Puncte tari
a) Societatea este detinuta de fondul de investitii Broadhurst care este administrat de compania
New Century Holdings.
b) Societatea a fost divizata la inceputul lui 2007 in 10 firme distincte. Astfel a crescut
rentabilitatea si utilizarea activelor a devenit mult mai eficienta in urma specializarii firmelor
pe parte de morarit, panificatie si retail.
c) Produsele sunt sigure din punct de vedere alimentar. Utilizarea tehnologiei Keine Touch
(produs neatins) impune un nou standard in panificatie: practic, pornind de la selectarea
tipurilor de faină si continuand cu fragmentarea, dospirea, coacerea, racirea şi ambalarea,
procesul este in intregime controlat de calculator. Panificaţia ambalată este pusa automat în
punga sigilata, într-un mediu igienic, astfel încât primul care atinge produsul este doar
consumatorul final.
d) Notorietatea brand-ului corporate şi a mărcilor de produse ambalate (French Toast,
Panissimo, Almadolce, Roll4Ever), obţinută în primul rând prin preocuparea de a ieşi în
întâmpinarea dorinţelor clienţilor.
e) Vel Pitar acorda importanta si clientilor care necesita o alimentatie speciala datorita
diverselor afectiuni si celor care isi doresc o alimentatie bogata in substante nutritive si cu un
aport caloric redus. Vel Pitar a creat gama de produse ambalate Panissimo Silueta, Paine Bios,
Paine Dieta, Paine cu rosii si busuioc.
f) Prin tehnologiile şi aparatura modernă cu care este dotată, societatea are posibilitatea
urmăririi eficiente a calităţii produselor, acesta fiind o preocupare constantă.
g) Societatea a investit 19 mil. de euro pentru achizitionarea unor noi linii de panificatie,
construirea a doua noi mori, modernizarea sistemului logistic, marketingului, promovarea
produselor si imaginii companiei.
h) Vel Pitar detine in Bucuresti o cota de piata de 30-35% si 9% la nivel national.
i) Reteaua de distributie s-a extins la 170 de magazine proprii, adica aproximativ 10.000 de
metrii patrati spatiu de retail. Din cele 170 de unitati, 151 au fost modernizate in ultimii 3 ani.
Puncte slabe
a) Compania New Century Holdings are o participatie de aproximativ 80% la toate cele 10
firme rezultate in urma divizarii
b) Infrastructura de distributie este slab dezvoltata.
c) In urma divizarii actiunile firmei au fost retrase de la BVB Bucuresti.
d) Materiile prime ale firmei provin atat din tara cat si din import.
e) Datorita investitiilor realizate firma a inregistrat in 2007 un profit operational aflat sub
estimarile initiale.
f) A crescut pretul produselor finite, cele din segmentul de morarit majorandu-se cu 60-70%
in cea de-a doua jumatate a anului trecut, iar cele din panificatie cu 23%.
g) Reteaua de magazine proprii nu cuprinde toata tara. Zonele deficitare din acest punct de
vedere sunt Dobrogea si partea de vest si de nord a tarii.
Oportunitati
a) Patrunderea cu succes pe noi piete, chiar si pe cele externe datorita aderarii Romaniei la
UE.
b) Vel Pitar isi doreste sa se extinda in regiunea balcanica prin achizitii de fabrici de paine cu
capacitati de productie de 50-60 de tone/zi. Pietele din Ucraina, Moldova, Serbia sau Bulgaria
sunt foarte interesante deoarece prezinta aceleasi particularitati ale pietei romanesti de acum 10
ani.
c) Reorganizarea interna, restructurarea si retehnologizarea realizata in 2007 vor duce la un
management mai eficietent si la imbunatatirea calitatii produselor si nu in ultimul rand la
cresterea vanzarilor.
d) In 2008, investitiile vor continua, fiind alocate 2,5 mil. de euro pentru activitatiile de
marketing si de promovare a produselor si a imaginii firmei.
e) Cresterea rapida a pietei produselor de panificatie de la 1,3 mld de euro in 2005 la 2 mld
euro in 2007. In 2008 se previzioneaza o crestere a pietei de 20%.
f) Majoritatea sucursalelor Vel.Pitar sunt amplasate in zone agricole, unde predomina cultura
de grau.(Bucuresti, Pitesti, Iasi, Tecuci, Giurgiu)
g) Realizarea campaniei “Vreau paine curata” care isi propune eliminarea firmelor care isi
desfasoara activitatea la negru.
Amenintari
a) Existenta unei economii subterane, a unor unitati care comercializeaza poduse de panificatie
in mod ilegal, industria moraritului si a panificatiei aflandu-se in topul evaziunii fiscale. Aceste
unitati detin o cota de piata de 40%.
b) Conform unui studiu de piata Rompan consumul de paine scade. In 2008 se estimeaza o
reducere de 5 puncte procentuale.
c) Emanciparea consumatorilor care prefera produse cu un aport caloric scazut, bogate in
substante nutritive, paine ambalata si feliata.
d) Cresterea pretului la grau si totodata a produselor de panificatie si morarit.
e) Fenomenele de seceta care au redus recolta nationala.
f) Degradarea solului in zonele de cultura a graului.
Concluzii
Societatea Vel Pitar :
-are un management modern;
-are produse diversificate şi de bună calitate;
-are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei;
-a obţinut profit constant;
-are posibilitatea şi condiţiile de diversificare a produselor;
-are posibilitatea de a se menţine printre liderii de piaţă zonali şi chiar naţionali;
Pentru menţinerea şi accentuarea dezvoltării societăţii Vel Pitar, se poate acţiona prin:
-continuarea modernizarii bazei tehnico-materiale;
-patrunderea pe piata externa;
-utilizarea cu preponderenta a materiilor prime din tara;
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde
suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii şi a mediului extern
general şi specific.

Analiza Diagnostic La SC Vel Pitar 1SA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Diagnostic La SC Vel Pitar 1SA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA DIAGNOSTIC LA SC VEL PITAR SA

Grupul Vel Pitar

Cu cei 4600 de angajaţi, 5 mori, 12 centre de producţie, ce asigura un volum zilnic ce

Povestea numelui Vel Pitar

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

Societatea desfasoara activitati conform cu obiectul de activitate aprobat de catre

a) producerea si comercializarea produselor de morarit;

b) producerea si comercializarea produselor de panificatie;

c) comercializarea en-gross si en-detail a marfurilor;

Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt:

I.ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR

Necesitatea cunoaşterii situaţiei economice a S.C.Vel Pitar S.A., în vederea elaborării şi

1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflectă valoarea economică a firmei.

Structura patrimoniului societatii:

Structura activului este prezentata in tabelul de mai jos:

Denumirea elementului Valoarea elementului bilantier

Imobilizari necorporale 89,878 90,124 93,589

Imobilizari corporale 40,393,383 46,557,710 57,093,408

Imobilizari financiare 6,992,956 7,074,079 7,495,378

Active circulante 51,007,586 56,300,880 62,539,881

Casa si conturi la banci 1,089,234 1,123,456 1,248,765

Conturi de regularizare 86,544,348 97,628,497 114,049,559

Structura pasivului societatii este prezentata in tabelul de mai jos:

Denumirea elementului bilantier Valoarea elementului bilantier

2005 2006 2007

Denumirea Indicele fata de

Denumirea Ponderea fiecarui

Alte datorii 6.38 8.45 18.84

1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Activităţile desfăşurate de către o firmă sunt consumatoare de resurse şi producătoare de

Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. Vel Pitar S.A. în perioada

Indicele fata de anul 2005 (%)

Dinamica veniturilor din exploatare este prezentata in tabelul urmator:

2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold

1.Cifra de afaceri neta

2.Variatia stocurilor (ct.

Din tabel reiese ca ponderea cheltuielilor a crescut, ca urmare a influentei cheltuielilor

Ponderea fiecarei categorii de

1.3. Analiza fondului de rulment

FR=Capital permanent- Active imobilizate

1.4.Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Vr = ( X / Cifra de afaceri ) * 360

Activele circulante au inregistrat durate de rotatie descrescatoare ca urmare a ritmului

1.5. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani,

Pentru calculul ratelor din tabel s-au folosit urmatoarele formule:

1.6. Analiza rentabilitatii

Pentru calculul retelor rentabilitatilor se vor utiliza formulele:

Denumire 2005 2006 2007

II. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL

Principalele piete de vanzare ale societatii sunt:

• Judetul Valcea cu o pondere de 25% in totalul vanzarilor societatii. Vanzarile se

Tabelul nr.1. Clasificarea produselor de panificaţie ambalată

Tabelul nr. 2. Evoluţia sortimentelor de pâine ambalată în ultimii 4 ani

Tabelul nr.3. Clasificarea sortimentelor de pâine

Tabelul nr.4. Sortimentul de specialităţi la S.C. Vel Pitar S.A.

c.Cofetărie şi patiserie. Cu un efort susţinut permanent în domeniul panificaţiei, S.C.

Tabelul nr.5. Sortimentul produselor de cofetărie şi patiserie

d.Semipreparate. Ca un ajutor în bucătărie, S.C. Vel Pitar S.A. vine în întâmpinarea

Tabelul nr.6. Sortimentul de semipreparate

Tabelul nr.7. Sortimentul de pâine proaspătă

Forme şi varietăţi de specialităţi.

Tabelul nr.8. Forme şi varietăţi de specialităţi