Universitatea „Lucian Blaga Sibiu – Facultatea de Știinte Economice

Specializarea : Contabilitate și informatică de gestiune

Anul III, Grupa II

Analiza economico-financiară a companiei

S.C. BIOFARM S.A.

Studentă :
Vereș Bianca - Renate

Coordonatori :
Prof. Nicolae Balteș
Prof. Diana Marieta Mihaiu
 Cuprins
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind analiza economico-financiară a întreprinderi . 2
Capitolul 2. Prezentare S.C. Biofarm S.A. ................................................................... 4
2.1.Scurt istoric ....................................................................................................... 4
2.2 Misiune, viziune, obiective ............................................................................... 5
2.3. Produse și servicii ............................................................................................ 5
Capitolul 3. Analiza performanței financiare a companiei Biofarm pe baza Contului
de Profit și Pierdere ....................................................................................................... 7
3.1. Solduri intermediare de gestiune ......................................................................... 7
3.2. Rate de rentabilitate........................................................................................... 14
Capitolul 4. Analiza poziției financiare a entității economice pe baza informațiilor
furnizate de bilanțul contabil ....................................................................................... 17
4.1.Analiza ratelor de structură ale activului bilanțier ............................................. 17
4.2.Analiza ratelor de structură ale datoriilor si capitalului propriu ........................ 22
4.3.Analiza situației financiare a entității economice .............................................. 23
4.3.1. Analiza lichiditatii prin intermediul ratelor de lichiditate .......................... 24
4.3.2. Analiza solvabilității prin intermediul ratelor ............................................. 27
4.3.3. Analiza gradului de îndatorare .................................................................... 29
4.4.Analiza ratelor de gestiune (activitate) .............................................................. 31
4.5.Analiza echilibrului financiar al întreprinderii................................................... 34
Capitolul 5. Analiza riscului de insolvență ................................................................ 37
5.1.Modelul Altman ................................................................................................. 37
5.2. Modelul Canon și Holder .................................................................................. 38
5.3.Modelul Băncii Comerciale Române ................................................................. 39
Concluzii și propuneri ............................................................................................... 41
Bibliografie ................................................................................................................. 43
Lista formelor grafice ............................................................................................... 44
Anexe........................................................................................................................... 44

1
 Capitolul 1. Aspecte teoretice privind analiza economico-financiară a
întreprinderi

Analiza economico-financiară cuprinde ansamblul conceptelor, metodelor,

tehnicilor, procedeelor şi instrumentelor ce permit tratarea datelor şi informaţiilor
economice şi financiare ale entităţi, în vederea formulării de aprecieri substanţiale şi
pertinente asupra situaţiei existente, a cauzelor şi factorilor care au determinat-o,
precum şi a posibilităţilor de îmbunătăţire a acesteia.1
Astfel putem privi analiza economico-financiară ca un studiu metodic şi
sistematic a situaţiei actuale şi a evoluției unei firme, sub aspectul structurii
financiare şi al rentabilităţii, pe baza situaţiilor financiare anuale (bilanţ, cont de
profit şi pierdere, etc) precum şi a altor informaţii puse la dispoziţia analistului de
către sistemul informaţional al firmei.
Analiza economico-financiară studiază cele mai importante laturi ale activităţii
economice ale unei societăţi comerciale, reprezentate prin indicatori economico-
financiară ai acesteia. Studierea acestor indicatori, permite conducerii să cunoască
operativ apariţia disproporţiilor, necorelaţilor dintre diferitele alături ale activităţii
economice, cauzele apariţiei lor şi soluţiile de aducere la echilibrul economic şi
financiar al societăţii comerciale.
Un aspect important al analizei economico-financiare constă în alegerea tipului
de analiză care urmează să fie efectuată pentru a asigura cadrul ce reflectă starea unui
fenomen sau proces, deoarece informaţiile rezultate în urma acesteia sunt utile atât
utilizatorilor interni, cât şi externi. Astfel distingem următoarele tipuri de analiza
Economico-financiara.2
Momentul desfasurarii analizei si momendul desfasurarii fenomenului sau procesului
Analiza post-factum Analiza previzionala

Insusirile esentiale ale fenomenului sau procesului

Analiza calitativa Analiza cantitativa

Nivelul la care se desfasoara fenomenul sau procesul economic

Analiza microeconomica Analiza macroeconomica

Modul de urmarire in timp a fenomenelor sau proceselor

Analiza statica Analiza dinamica

Obiectivul supus cercetarii

Analiza pe ramuri Analiza pe probleme

1
Niculescu, M.,Diagnostic Economic, Editura Economică, București, 2003,pagina 22
2
Nicolae Baltes, Comaniciu C,Herciu M.,Sava R.,Bratian V.,Morosan A.,Ciuhureanu A.,Analiza economico-financiara a
intreprinderii, editia a Iia, Editua ULB Sibiu, 2013, pagina 12

2
 Pentru a realiza o analiză economico-financiara eficientă şi completă este
necesară parcurgerea următoarelor etape
1. Stabilirea obiectului analizei
2. Stabilirea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului sau procesului
analizat
3. Stabilirea relaţiilor dintre fenomenul/procesul cercetat şi factorii de
influenţa care acţionează asupra lui
4. Stabilirea influenţei factorilor
5. Elaborarea concluziilor pe baza unei sinteze a analizei efectuate asupra
fenomenului sau procesului economic
6. Stabilirea deciziilor şi măsurilor în vederea creşterii eficienţei economice

3
 Capitolul 2. Prezentare S.C. Biofarm S.A.
2.1.Scurt istoric

Biofarm S.A este unul dintre primii producători români de medicamente și

suplimente alimentare. De peste 90 de ani Biofarm este alături de specialiștii din
Romania în cursa pentru descoperirea celor mai bune soluții pentru menținerea
sănătății oamenilor.
Compania, fondata în 1921, s-a concentrat pe dezvoltarea, producerea și
comercializarea atât a unor branduri puternice, cat și a unor produse generice.
În prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producători existenți pe piața
farmaceutica din Romania, o piață dinamică și foarte competitivă. Sistemul de
management al calității din companie este certificat în conformitate cu cerințele
standardului ISO 9001 și ale Ghidului privind buna practică de fabricație (GMP)
pentru toate liniile de producție. Totodată, din anul 2013 S.C. Biofarm S.A. are
certificat sistemul integrat de management de mediu și sănătate și securitate
ocupațională, în conformitate cu cerințele standardelor ISO 14001 și OHSAS 18001.
Acțiunile Biofarm sunt listate la Bursa de Valori București - Categoria I
începând cu anul 2005. Începând cu data de 05 ianuarie 2015 acțiunile societatii sunt
incadrate la Categoria Premium.
Biofarm se regăsește de mai mulți ani în topul primilor 3 producători români
de soluții și suspensii pentru administrare orală, este cel mai important producător
român de capsule gelatinoase moi și unul dintre cei mai mari fabricanți de
comprimate și drajeuri din România. Compania are laboratoare de cercetare de cel
mai înalt nivel, linii de producție moderne și o echipă de specialiști foarte bine
pregătiți.
Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 200 de produse care acoperă 61 de arii
terapeutice și investește În mod continuu în campanii media, comerciale și de
marketing pentru promovarea propriilor produse.
Având o poziție stabilă pe piața farmaceutică românească, Biofarm urmărește
să își îmbunătățească poziția și pe arena internațională. În momentul de față Biofarm
este prezentă în 12 țări și extinderea continuă.
Lansarea de noi produse și îmbunătățirea portofoliului sunt puncte cheie ale
strategiei de dezvoltare a companiei. Pentru a-și îmbunătăți poziția atât pe piața
internă, cât și pe cea internațională, Biofarm va dezvolta și lansa aproximativ 10
produse în fiecare an.
Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include, de asemenea,
îmbunătățirea prezenței companiei pe piața de retail, continuarea dezvoltării forței de
vânzări și creșterea numărului de produse. Investițiile continue în cercetare, lansarea
și promovarea propriilor produse vor contribui la consolidarea poziției companiei în
piață.
Are un portofoliu competitiv de peste 200 de produse care acoperă 61 de arii
terapeutice și investește În mod continuu în campanii media, comerciale și de
marketing pentru promovarea propriilor produse.

4
 2.2 Misiune, viziune, obiective
Misiune Să îmbunătățim sănătatea oamenilor oferind produse de calitate
deosebită la prețuri accesibile.
Viziune Să devenim o companie respectată și dinamică, recunoscută pe plan
regional și internațional drept unul dintre cei mai puternici și de încredere
producători de produse farmaceutice din Romania.3
Valorile promovate de compania Biofarm sunt bazate pe
 Produse de înalta calitate
 Performanță
 Orientare către client
 Respect pentru oameni
 Echipa de specialiști tânără și dinamică

2.3. Produse și servicii

Compania oferă o gamă largă de produse farmaceutice pe piaţa naţională dar şi
internaţională , aceasta cuprinde peste 200 de produse care acoperă aproximativ 61 de
arii terapeutice.
Biofarm este lider de piață pe 11 arii terapeutice precum: Produse cu calciu,
Coleretice și colechinetice, Decongestionante nazale, Digestive (inclusiv enzime),
Vitamina A, Pediatrice, Vitamina E, Antiseptice și antiinfecțioase bucale, Inhalanți,
Soluții otice cu corticosteroizi, Combinații cu Vitamina D, Inhibitori de prolactină și
alte combinații cu corticosteroizi.
Mărcile reprezentative ale companiei sunt Colebil , Triferment si
Bixtonim acestea fiind clasate in topul celor mai bine vandute produse.
Totodata Biofarm ofera servicii precum
 Consultanță privind:
 Piața farmaceutică din România
 Dezvoltarea de produse
 Înregistrările pe piața românească
 Transfer de know-how:
 Know-how pentru produse
 Know-how pentru procese
 Dosare CTD
 Fabricarea de produse nesterile:
 Lichide pentru uz intern
 Lichide pentru uz extern
 Capsule moi
 Comprimate

3
http://www.biofarm.ro/Obiective-s100-ro.htm

5
  Drajeuri și comprimate filmate

 Co-marketing pe piața românească

 Cooperare pe dosare de produse
 Import / export produse

6
 Capitolul 3. Analiza performanței financiare a
companiei Biofarm pe baza Contului de Profit și
Pierdere
Conform regelmentarilor contabile fiecare întreprindere este obligată să-şi
întocmească situaţiile financiare anuale, şi anume bilanţul sau situaţia activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor
capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note
explicative. Toate aceste situaţii trebuie să cuprindă informaţii relevante, credibile,
inteligibile şi comparabile care să redea imaginea fidelă a situaţiei patrimoniale a
întreprinderii.
Contul de profit şi pierdere reprezintă situaţia financiară care sintetizează
veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate de întreprindere, deci care măsoară
performanţele acesteia, pe parcursul unei perioade delimitate.4
Având la baza informaţiile preluate din conturile de profit și pierdere aferente
celor 4 ani analizaţi (2011-2014) am efectuat analiza performanței financiare a
companiei SC Biofarm SA în mărimi absolute, prin intermediul soldurilor
intermediare de gestiune (SÂG) şi în mărimi relative, prin intermediul ratelor de
rentabilitate.

3.1. Solduri intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune, sunt indicatori care evidentiaza etapele
formarii rezultatului net al exercitiului in stransa legatura cu structura veniturilor si a
cheltuielilor aferente activitatii desfasurate, acestea se regasesc sub forma de marje.
Acesti indicatori sunt reprezentati de:
 Marja comerciala (Mc) – reprezinta practic adaosul comercial practicat de
intreprindere, acesta fiind apreciat in functie de politicile de vanzare promovate

Marja comercială ( Mc ) = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli cu

mărfurile

 Productia exercitiului (Qex) – evidentiaza activitatea intreprinderii de

productie sau prestatoare de servcii
Producția exercițiului ( Qex ) = Productia vândută +/- Productia stocată +
Productia imobilizată

 Valoarea adaugata (VA) – evidentiaza plusul de valoare adus intreprinderii

prin activitatea desfasurata
Valoarea adăugată ( VA ) = Qex + Mc – Consum intermediar (Ci)

4
Nicolae Baltes, Analiza si diagnostic financiar, Editura ULB Sibiu, 2010, pagina 18

7
 Excedentul brut din exploatare (EBE) – evidentiaza resursa rezultata din
exploatare si folosita pentru mentinerea si dezvoltarea activitatii
Excedentul brut din exploatare ( EBE ) = VA + Venituri din subventii de
exploatare – cheltuieli cu impozite, taxes i varsaminte assimilate – Cheltuieli cu
personalul

 Rezultatul exploatarii (Rezexpl) – reprezinta primul element de masura a

entitatii econoice, acesta poate fi profit sau pierdere
Rezultatul exploatării ( Rezexpl )= EBE + Alte venituri din exploatare –
Cheltuieli cu amortizări și provizioane – Alte cheltuieli de exploatare

 Rezultatul financiar (Rezfin) – reprezinta profitul sau pierderea inregistrata din

activitatea financiara a intreprinderii
Rezultatul financiar ( Rezfin ) = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

 Rezultatul net (Reznet) – exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare,

concretizat in profit dupa impozitare sau pierdere
Rezultatul net ( Reznet ) = Rbrut - Impozit

SIG s
Soldurile intermediare de gestiune calculate pe baza contului de rezultate ale
companiei SC Biofarm SA sunt:

1. Marja comercială ( Mc ) = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli

cu mărfurile
Mc2011 = -12.067.471 - 1.696.692 = -13.764.163,00 lei
Mc2012 = -14.756.858 - 1.776.120 = -16.532.978,00 lei
Mc2013 = -17.668.891- 1.721.396 = -19.390.287,00 lei
Mc2014 = -21.903.598 - 1.618.089 = -23.521.687,00 lei

2. Producția exercițiului ( Qex ) = Productia vândută +/- Productia stocată +

Productia imobilizată

Qex 2011= 105.510.561 + 103.102 + 0 = 105.407.459 lei

Qex 2012 = 119.727.744 - 1.016.472 + 0 = 120.744.216 lei
Qex 2013 = 136.741.409 + 552.079 + 0 = 137.293.488 lei
Qex 2014 = 148.303.654 + 11.299 + 0 = 148.314.953 lei

8
3. Valoarea adăugată ( VA ) = Qex + Mc – Consum intermediar (Ci)

Ci = Cheltuieli cu materiile prime si material consumabile + Alte cheltuieli

material + Alte cheltuieli externe (energia si apa) + Cheltuieli privind prestatiile
externe

2011
Ci 2011 = 25.365.226+481.132+1.871.742+26.589.544 = 54.307.644 lei
VA2011=105.407.459 - 13.764.163 - 54.307.644 = 37.335.652 lei

2012
Ci 2012 =30.338.378+2.311.497+627.906+27.128.516 = 60.406.297 lei
VA2012= 120.744.216 - 16.532.978 - 60.406.297 = 43.804.941 lei

2013
Ci 2013= 30.552.404+727.096+2.864.848+34.167.452 = 68.311.800 lei
VA2013=137.293.488 - 19.390.287 - 68.311.800 = 49.591.401 lei

2014
Ci 2014 =36.782.920+ 2.641.050+779.646 + 29.789.086 = 69.992.702 lei
VA2014=148.314.953 - 23.521.687 - 69.992.702 = 54.800.564 lei

4. Excedentul brut din exploatare ( EBE ) = VA + Venituri din subventii de

exploatare – cheltuieli cu impozite, taxes i varsaminte assimilate – Cheltuieli cu
personalul

EBE2011 = 37.335.652 + 0 - 1.599.239 - 14.383.314 = -16.971.992 lei

EBE2012 = 43.804.941 + 0 - 2.634.071 - 16.432.143 = -16.601.356 lei
EBE2013 = 49.591.401 + 0 - 2.037.100 - 18.018.323 = 29.535.978 lei
EBE2014 = 54.800.564 + 0 - 3.152.657 - 18.849.733 = 32.798.174 lei

5. Rezultatul exploatării ( Rezexpl )= EBE + Alte venituri din exploatare –

Cheltuieli cu amortizări și provizioane – Alte cheltuieli de exploatare

Alte cheltuieli de exploatare = Cheltuieli cu donații, despăgubiri, amenzi,

penalități, cedări active

Rezexpl 2011 = 21.353.099 +312530-4940311+35977-868361-643816 = 15.249.118

lei
Rezexpl 2012 = 24.738.727 + 98.785 -5.661.507 – 462.574 -2.229.631 - 61.102 - 5.841
= 16.416.857 lei

9
Rezexpl 2013 = 29.535.978 + 156.819 – 5.985.908 – 289.978 +22.086 – 851.099 =
22.587.898 lei
Rezexpl 2014 = 32.798.174 + 166.415 – 6.678.821 + 286.290 – 1.930.310 +631.326 =
27.408.074 lei

6. Rezultatul financiar ( Rezfin ) = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezfin 2011= 5.259.480 - 3.580.742 = 1.678.738 lei

Rezfin 2012= 5.305.262 + 1.891.338 = 7.196.600 lei
Rezfin 2013= 4.963.688 + 1.563.755 = 6.527.443 lei
Rezfin 2014= 17.886.348 - 18.049.468 = -163.120 lei

7. Rezultatul curent ( Rezcurent ) = Rezultatul brut = Rexpl + Rfin

Rezcurent 2011= 15.249.118 + 1.678.738 = 16.927.856 lei

Rezcurent 2012= 16.416.857 + 7.196.600 = 23.613.457 lei
Rezcurent 2013= 22.587.898 + 6.527.443 = 29.115.341 lei
Rezcurent 2014= 27.408.074 - 163.120 = 27.244.954 lei

8. Rezultatul net ( Reznet ) = Rbrut - Impozit

Reznet 2011 = 16.927.856 - 3.535.580 = 14.220.788 lei

Reznet 2012 = 23.613.457 - 3.379.067 = 21.036.200 lei
Reznet 2013 = 29.115.341 - 4.961.154 = 25.581.079 lei
Reznet 2014 = 27.244.954 - 2.599.603 = 26.559.851 lei

10
 Tabelul 3.1. Solduri intermediare de gestiune
Perioada analizata
Indicator
2011 2012 2013 2014
Marja comerciala -1.3764.163 -16.532.978 -19.390.287 -23.521.687
Productia exercitiului 105.407.459 120.744.216 137.293.488 148.314.953
Valoarea adaugata 37.335.652 43.804.941 49.591.401 54.800.564
Exedent brut din
exploatare 21.353.099 24.738.727 29.535.978 32.798.174
Rezultatul exploatarii 15.249.118 16.416.857 22.587.898 27.408.074
Rezultatul financiar 1.678.738 7.196.600 6.527.443 -163.120
Rezultat brut 16.927.856 23.613.457 29.115.341 27.244.954
Rezultat net 14.220.788 21.036.200 25.581.079 26.559.851

Concluzii:
Pe parcursul perioadei analizate, respectiv anii 2011 – 2014, se observă ca
marja comerciala inregistrata este negativa si intr-o continua scadere, aceasta fiind
datorată scaderii drastice veniturilor din vânzarea mărfurilor , urmare a cresterii
insemnate reducerilor comerciale acordate, ajungand la valori superioare veniturilor
din vanzarea marfurilor.
Evolutia nefavorabila a acestu indicator constituie un semnal de alarma pentru
gestiunea firmei in contextul general al economiei, respectiv al pietei pe care
intreprinderea actioneaza.

Fig. 3.1.1.Evolutia Marjei comerciale

0
-2.500.000 2011 2012 2013 2014
-5.000.000
-7.500.000
-10.000.000
-12.500.000
-15.000.000
-17.500.000
-20.000.000
-22.500.000
-25.000.000

Producţia exerciţiului prezintă valori pozitive pe parcursul intregii perioade

analizate, fiind intr-o continua crestere de la un an la altul, cresteri reprezentative
intre 10 % - 15%. Evolutia acestui indicator este influentata de intensificarea
activitatii de productie dar si datorita faptului ca productia stocata inregistreaza
incepand din anul 2012 valori pozitive.

11
 Valoarea adăugată este într-o ușoară creștere ( intre 10 % - 17% ), valoarea
maxima a acesteia ajungand la 54.800.564 lei in anul 2014, aceasta evolutie fiind
datorata datorată cresterii accelerate a productiei exercitiului de la o perioadă la alta.
Astfel se creza premisele remunerarii salariatilor, actionarilor, creditorilor, statului
precum si pentru asigurerea sumelor pentru eventualele investitii, cuantificand plusul
de valoare adaugat de companie prin cativitatea pe care o desfasoara, respectiv
productia de medicamente.

Fig. 3.1.2.Evolutia valorii adaugate

175.000.000
150.000.000
125.000.000
100.000.000
75.000.000
50.000.000
25.000.000
-
2011 2012 2013 2014

Excedentul brut din exploatare inregistreaz valori pozitive pe toata perioaza

analizata, deci se evidentiaza excedentul din activitatea de exploatare. Trendul acestui
inicator este crescator in perioada 2011-2014, pornind de la o valoare de 21.353.099
lei si ajungand la 32.798.174 lei in anul 2014. Aceasta evolutie este datorata cresterii
activitatii comerciale si a productiei exercitiului din perioada 2011-2014.
Rezultatul exploatării manifestă si el creștere pe parcursul perioadei analizate
evidențiind un nivel crescut al activității din exploatare, întreprinderea având
rezultate favorabile din activitatea sa de bază.Totodata aceasta evolutie evidentiaza
faptul ca intreprinderea a functionat corespunzator la nivelul activitatii sale de baza,
aceasta obtinanad profit.

Fig. 3.1.3.Evolutia Rezultatului exploatarii

27.500.000
25.000.000
22.500.000
20.000.000
17.500.000
15.000.000
12.500.000
10.000.000
7.500.000
5.000.000
2.500.000
0
2011 2012 2013 2014

12
 Rezultatul financiar al comapaniei Biofarm a inregistrat o tendinta favorabila
in perioada 2011-2012 cand acesta a inregistrat o crestere de pana la 329% fata de
primul an, urmand o crestere mai mica in anul 2013, de doar 289% fata de primul an
luat in analiza. In anul 2014 activitatea financiara a intreprinderii a inregistrat o
evolutie nefavorabila, concretizata in pierdere, aceasta fiind datorata anularii
ajustarilor de depreciere a investitiilor financiare detinute ca active circulante.

Fig. 3.1.4.Evolutia Rezultatului financiar

8.000.000
7.500.000
7.000.000
6.500.000
6.000.000
5.500.000
5.000.000
4.500.000
4.000.000
3.500.000
3.000.000
2.500.000
2.000.000
1.500.000
1.000.000
500.000
-
(500.000) 2011 2012 2013 2014
(1.000.000)

Rezultatul net al intreprinderii este concretizat in profit aflat in crestere in

perioadele analizate, situatie favorabila entitatii datorata intensificarii activitatii de
comercializare si productie. Totodata acest fapt evidentiaza potentialul financiar
generat de activitatea companiei, destinat sa remunereze actionarii si sa finanteze
investitiile viitoare.

Fig. 3.1.4.Evolutia Rezultatului net

30.000.000
25.000.000
20.000.000
15.000.000
10.000.000
5.000.000
-
2011
2012
2013
2014

13
 3.2. Rate de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezinta instrumente de analiza care sintetizeaza un

volum mare de date intr-o forma usor de inteles si de interpretate , acestea se regasesc
in marimi relative si reprezinta anumite limite care trebuie analizate pentru fiecare
caz in parte.

Ratele de rentabilitate sunt:

1. Rata rentabilității economice (ROA) – evidentiaza contributia elementelor
patrimoiale la obtinerea rezultatelor finale ale companiei

ROA = x100

2. Rata rentabilității financiare (ROE) – evidentiaza eficienta investitiilor de

capital ale actionarilor si orportunitatea mentinerii acestora

ROE = x 100

3. Rata rentabilității veniturilor ( RRV ) – evidentiaza contributia veniturilor la

intarirea capacitatii de autofinantare a intreprinderii

RRV = x 100

4. Rata rentabilității generale ( RRG)- evidentiaza eficienta consumului de resurse

RRG= x 100

5. Rata de acoperire a dobânzilor (RDob ) – evidentiaza capacitatea profitului

rezultat din activitatea intreprinderii de a acoperi dobanzile bancare

RDob= x 100

14
 Datele necesare pentru calculul si analiza ratelor de rentabilitate
pentru compania Biofarm sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 3.2 Indicatori necesari pentru calculul ratelor de rentabilitate

- lei -
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Rezultat brut din exploatare 15.249.118 16416857 22587898 27408074
Rezultat brut al exercitiului 16927856 23613457 29115341 27244954
Rezultatul net al exercitiului 14220788 21.036.200 25581079 26559851
Total active 185.030.145 198.510.553 210626718 208534118
Capitaluri proprii 153957995 164539257 175887136 168798966
Cifra de afaceri 93443090 104970886 119072518 128508056
Cheltuieli totale 81984142 87777948 95629763 119327164
Cheltuieli cu dobanzile 112995 62797 20514 816

In urma analizei efectuate s-au obtinut urmatoarele rezultate cu privire la evolutia

ratelor de rentabilitate calculate pentru perioada 2011 -2014:

Fig.3.2. Evolutia ratelor de rentabilitate

30%
28%
25%
23%
20%
18%
15%
13%
10%
8%
5%
3%
0%
2011 2012 2013 2014
Rata rentabilitatii economice
8,24% 8,27% 10,72% 13,14%
(ROA)
Rata rentabilitatii financiare
9,24% 12,78% 14,54% 15,73%
(ROE)
Rata rentabilitatii veniturilor
15,22% 20,04% 21,48% 20,67%
(RRV)
Rata rentabilitatii generale
17,35% 23,97% 26,75% 22,26%
(RRG)

15
Concluzii:

Din graficul prezentat mai sus se constata ca pe intreaga perioada analizata,

compania a inregistrat profit din activitatea pe care o desfasoara, aflat in crestere de la
un an la altul. Astfel si ratele de rentabilitate calculate au inregistrat evolutii
favorabile precum:
Rata rentabilitatii economice (ROA) este in crestere de la un exercitiu
financiar la altul ( de la 8% in anul 2011 la 13 % in 2014) , fiind afectata pozitiv de
cresterea rezultatului brut din exploatare.O alta influenta favorabila asupra acestui
indicator o are cresterea vitezei de rotatie a activului total, dar si a activelor
imobilizate , active care prin natura lor au o viteza de rotatie foarte mica.
Rata stabilitatii financiare (ROE) inregistreaza tendinte favorabile
intreprinderii, conturand o imagine buna in randul posibililor investitori datorita
eficientei investitiilor de capital ale actualilor actionari si oportunitatea de mentinere
a acestora.
Rata rentabilitatii veniturilor (RRV) este in crestere pe parcursul perioadei
analizate , urmare a cresterii seminificative a cifrei de afaceri, fapt datorat
intensificarii activitatii de comercializare.Totodata aceasta situatie evidentiaza
intarirea capacitatii de autofinantare a intreprinderii de la o perioada la alta.
Rata rentabilitatii generale (RRG) a inregistrat cresteri in perioada 2011-
2013de la 17 % la 26 %, urmand o scadere in anul 2014 la 22% , fiind influentata
favorabil de cresterea valorica a profitului net si nefavorabil de cresterea mai alerta a
cheltuielilor totale in comparatie cu profitul inregistrat.
Rata de acoperire a dobanzilor (Rdob), intreprinderea prezinta o situatie
favorabila , deoarece inregistreaza valori mari cu privire la capacitatea profitului brut
de a acoperii dobanzile, urmare a cresterii profitului dar si datorita faptului ca
entitatea si-a achitat datoriile pe termen lung, ajungand ca in anii 2013-2014 aceasta
sa nu mai aibe datorii pe termen lung .

16
 Capitolul 4. Analiza poziției financiare a entității
economice pe baza informațiilor furnizate de bilanțul
contabil
Bilantul contabil este definit ca fiind documentul contabil de sinteza prin
care se prezinta elementele de active, datorii si capital propriu ale entitatii la un
moment dat. (sfarsitul exercitiului financiar, semestrial sau in alte conditii revazute de
lege)
Acesta cuprinde toate elementele de activ grupade dupa ordinea lichiditatii si
toate elementele de capitaluri proprii si datorii in ordineaza exigibilitatii lor.

4.1.Analiza ratelor de structură ale activului bilanțier

Analiza ratelor de structura ale activului bilantier se realizeaza in dinamica,
este de mentionat faptul ca valorile acestor indicatori sunt influentate de
caracteristicile sectorului de activitate al intreprinderii analizare.

Principalele rate de structura analizate pentru intrerprinderea aleasa sunt:

 Rata activelor imobilizate (Rai)- evidentiaza ponderea activelor imobilizate
in totalul activelor detinute
Rai = x 100

 Rai nec. = x 100

 Rai corp. = x 100

 Rai fin. = x 100

 Rata activelor circulante (Rac) – evidentiaza ponderea activelor circulante

(cu character temporar) in totalul activelor , fiind o masura a flexibilitatii financiare.

Rac = x 100

17
  Rata stocurilor (Rs) – evidentiaza ponderea stocurilor in totalul
activelor . Pentru a fi considerat un nivel echilibrat al stocurilor , valoarea acestui
indicator in sectorul industrial trebuie sa fie de aproximativ 30 %, iar in costructii si
comert intre 40 % – 45 %
Rst = x 100
 Rata creantelor (Rcr) – evidentiaza ponderea creantelor in activele
intreprinderii
Rcr = x 100

 Rata numerarului si echivalentelor de numerar (Rdisp) – evidentiaza

ponderea disponibilitatilor banesti si a echivalentelor de numerar in active si masoara
lichiditatea entitatii. Pentru a asigura necesitatile financiare ale intreprinderii este
considerat un nivel optim de 10 % din activele circulante sau 1,5 -2% din activele
totale
Rdisp = x 100

Datele necesare preluate din bilantul contabil al companiei Biofarm pentru

realizarea calculului ratelor de structura sunt prezentati in tabelul 4.1.1. de mai jos :

Tabelul 4.1.1. Indicatori necesari pentru calculul ratelor de structura

- lei -
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Active imobilizate 67935149 73504390 79426983 73557862
Imobilizari necorporale 144164 195446 252505 203422
Imobilizari corporale 56686708 58971639 61979691 73321768
Imobilizari financiare 11104277 14337305 17194787 32672
Active circulante 116806104 124727284 130877041 133780214
Creante 51295946 55970393 64361892 73811541
Stocuri 14859219 15619265 16991024 18183175
Investitii financiare pe termen scurt 0 0 0 0
Disponibilitati banesti 50650939 53137626 49524125 41785498
Cheltuieli inregistrate in avans 288892 278730 322694 1196042
Total Activ 185030145 198510404 210626718 208534118

18
 Analizând structura activului la entitatea economică supusa cercetarii pe o
perioadă de patru ani ( 2011-2014), evolutia indicatorilor de structura ai activului
bilantier se prezinta astfel:

Tabelul 4.1.2 Evolutia ratelor de structura ale activelor

Perioada analizata
Indicator
2011 2012 2013 2014
Rata activelor imobilizate 36,72% 37,03% 37,71% 35,27%
Rata imobilizarilor necorporale 0,21% 0,27% 0,32% 0,28%
Rata imobilizarilor corporale 83,44% 80,23% 78,03% 99,68%
Rata imobilizarilor financiare 16,35% 19,51% 21,65% 0,04%
Rata activelor circulante 63,13% 62,83% 62,14% 64,15%
Rata stocurilor 12,72% 12,52% 12,98% 13,59%
Rata creantelor 43,92% 44,87% 49,18% 55,17%
Rata investitiilor pe termen scurt 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Rata disponibilitatilor banesti 43,36% 42,60% 37,84% 31,23%

Concluzii:

Fig.4.1.1 Evolutia ratelor activelor imobilizate

100,00%
90,00%
80,00%
Rata imobilizarilor
70,00%
necorporale
60,00%
50,00% Rata imobilizarilor
40,00% corporale
30,00% Rata imobilizarilor
20,00% financiare
10,00%
0,00%
2011 2012 2013 2014

Se observa ca socitatatea comerciala Biofarm nu detine o pondere foarte

ridicata a activelor imobilizate in totalul activelor,desi are ca activitate de baza
producerea de produse farmaceutice. Acest indicator inregistrand valori ce oscileza
intre 35 % -37 %.
Rata imobilizarilor necorporale inregistreaza valori subunitare dar in crestere
de la o perioada la alta, de la 0.21% la 0.28%, aceste imobilizari fiind reprezentate de
concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare şi alte
imobilizări necorporale.
Rata imobilizarilor financiare cunoaste un trend crescator pana in anul 2013 ,
ajungand la valori de aproximativ 27 %, urmand ca in anul 2014 sa cunoasca o

19
scadere drastica la 0,04 % , urmare a faptului ca intreprinderea si-a vandut o parte din
titlurile financiare detinute.
In cadrul activelor imobilizate se observa ca imobilizarile corporale detin
ponderea cea mai mare , respectiv aproximativ 83 % in anul 2011, ajungand la 99%
in anul 2014.
Acestea fiind reprezentate in mare parte de utilaje si echipamente tehnlogice
detinute pentru desfasurarea activitatii de productie in proportie de aproape 42%,
terenuri si constructii pentru desfasurarea activitatii de baza dar si cea de comert in
proportie de 33% in anul 2011 si doar 26% in anul 2014.
Se remarca faptul ca societatea detine si investitii imobiliare in proportie de
5% in anul 2011 , inregistrand o evolutie favorabila pe parcurcul celor 4 ani ajungand
la 15% din totalul imobilizarilor corporale.

Fig.4.1.1.1. Ponderea componentelor

imobilizarilor corporale
42%
40%
39%

33% 33%
31% 32%
20% 26%
19%
18% 26%
10% 15%
5% 10%

2011
2012
2013
Utilaje Terenuri Investitii imobiliarre Alte imob 2014

20
 Fig.4.1.2. Evolutia ratelor activelor circulante

60,00%
55,00%
50,00%
45,00%
40,00%
35,00%
30,00%
25,00%
20,00%
15,00%
10,00%
5,00%
0,00%
2011 2012 2013 2014
Rata stocurilor Rata creantelor Rata disponibilitatilor banesti

Rata activelor circulate are valori de peste 60%, un nivel ce cunoaste cresteri
in perioada 2011 -2014 , acest lucru se datoreaza in principal cresterii mai mari a
activelor circulante in detrimental celor imobilizate.
In cadrul activelor circulante remarcam un nivel deosebit de ridicat al
creantelor comerciale, fapt datorat cresterii perioadei de incasare a creantelor,
situatie ingrijoratoare deoarece perioada de plata a datoriilor cunoaste scadere, iar
intreprinderea poate ajunge in situatia in care nu va avea sufieciente resurse pentru
plata acestora, deoarece nu si-a incasat creantele.
Rata stocurilor inregistreaza valori constante in perioada analizata, influentata
in mod favorabil de viteaza de rotatie a stocurilor care se afla in crestere dar si in mod
nefavorabil de productia stocata care inregistreaza cresteri.
Disponibilitatile banesti inregistreaza valori inre 31% – 43 %, acest nivel
ridicat al disponibilitatilor si al investitiilor financiare pe termen scurt poate reflecta o
situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul detinerii
unor resurse ineficient utilizate.

21
 4.2.Analiza ratelor de structură ale datoriilor si capitalului
propriu
Ratele de structura ale pasivului evidentiaza aspecte privind autonomia,
stabilitatea si indatorarea financiara a intreprinderii, aceastea mai sunt cunoscute si
sub denumirea de rate ale surselor de finantare.Acestea se regasesc sub forma:
 Rata stabilitatii financiare (Rsf) – evidentiaza ponderea surselor de finantare
cu caracter stabil in totalul surselor finantare ( totalul pasivelor)
Rsf= x 100

 Rata autonimiei financiare (Raf) – evidentiaza ponderea surselor proprii de

de finantare in totalul surselor de finantare (totalul pasivelor)
Raf = x 100

 Rata indatorarii globale (Rig) – evidentiaza ponderea datoriilor totale in

totalul surselor de finantare (totalul pasivelor)
Rig = x 100

Datele necesare preluate din bilantul contabil al companiei Biofarm pentru

realizarea calculului ratelor de structura sunt prezentate in tabelul 4.2.1. de mai jos :

Tabel 4.2.1. Indicatori necesari pentrul calculul ratelor de structura ale datoriilor si
capitalului propriu
- lei -
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Capital propriu 153957995 164539257 175887136 168798966
Datorii pe termen scurt
<1an 29102863 32375044 32308794 37935690
Datorii pe termen lung >1
an 402687 16409 0 0
Subventii pt investitii 0 0 0 0
Provizioane pentru riscuri
si cheltuieli 1566600 1572446 2423540 1792214
Capital permanent 155927282 166128112 178310676 170591180
Datorii totale 29505550 32391453 32308794 37935690
Venituri in avans 0 7248 7248 7248
Total Pasiv 185030145 198510404 210626718 208534118

22
 La nivelul entitatii analizate nivelul indicatorilor de structura ai
datoriilor si capitalurilor prorpii se prezinta astfel:

Tabel 4.2.2. Evolutia ratelor de structura ale datoriilor si capitalului propriu

Perioada analizata
Indicator
2011 2012 2013 2014
Rata rentabilitatii financiare (Rsf) 84,27% 83,69% 84,66% 81,80%
Rata autonomiei financiare (Raf) 83,21% 82,89% 83,51% 80,95%
Rata indatorarii globale (Rig) 15,95% 16,32% 15,34% 18,19%

Concluzii:
In urma analizei efectuate remarcam faptul ca Rata rentabilitatii financiare
inregistreaza niveluri ridicate dar relativ stabile in perioada 2011-2013, acest nivel
fiind influentat de cresterea valorica a capitalului permanent in perioada 2011 -2012
si nu a datoriilor pe termen lung care inregistreaza valori reduse de la un an la altul
ajungand la 0 in anul 2013-2014. In anul 2014 indicatorul a cunoscut o scadere cu
aproximativ 3 % datorita diminuarii capitalului permanent, acesta fiind influentat de
diminuarea capitalurilor proprii si a datoriilor pe termen lung care nu mai exista in
acest exercitiu financiar.
Rata autonomiei fianciare este mentinuta in perioada 2011 -2013 urmare a
cresterii ponderii capitalurilor proprii in totalul surselor de finantare, urmand o
scadere a acesteia cu aproximativ 3% in anul 2014, scadere datorata diminuarii
capitalurilor proprii.
Rata indatorarii globale cuprinde valori intre 15% - 18% , valori care
evidentiaza o siguranta sporita din punct de vedere al finantarii.
Fig.4.1.4 Evolutia ratelor de structura ale pasivului

84% 83% 84% 83% 85% 84% 82% 81%

16% 16% 15% 18%

2011 2012 2013 2014

Rata rentabilitatii financiare (Rsf) Rata autonomiei financiare (Raf) Rata indatorarii globale (Rig)

4.3.Analiza situației financiare a entității economice

23
 Indicatorii utilizati in analiza situatiei financiare pe baza informatiilor furnizate
de bilantul contabil si contul de profit si pierdere al intreprinderii Biofarm sunt :
lichiditatea, solvabilitatea, gradul de indatorare.

4.3.1. Analiza lichiditatii prin intermediul ratelor de lichiditate

Lichiditatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a intransforma activele

sale circulante in numerar sau echivalente de numerar, pentru a face fata obligatiilor
pe termen scurt.
Ratele de lichiditate calculate sunt:

 Rata lichiditatii curente (Rcl) – evidentiaza gradul de acoperire a datoriilor

curente (datorii pe termen mai mic de 1 an ) din activele curente. Nivelul recomandat
al acestui indicator este in jurul valorii 2.

Rcl =

 Rata lichiditatii imediate (Rli) – evidentiaza abilitatea intreprinderii de a-si

achita datoriile pe termen scurt prin valorificarea creantelor, investitiilor financiare pe
termen scurt si a disponibilitatilor banesti. Nivelul considerat normal al acestul
indicator este intre 0,8 – 1.

Rli =

 Rata lichiditatii la vedere (Rlv) sau capacitatea de plata – evidentiaza

capacitatea de plata a datoriilor curente ale intreprinderii din disponibilitatile banesti.

Rlv =

24
 Datele necesare preluate din bilantul contabil al companiei Biofarm pentru
realizarea calculului ratelor de structura sunt prezentate in tabelul 4.2.1. de mai jos :

Tabel 4.3.1.1. Indicatori necesari pentru calculul ratelor de lichiditate

- lei -
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Capital propriu 153957995 164539257 175887136 168798966
Datorii pe termen scurt <1an 29102863 32375044 32308794 37935690
Datorii pe termen lung >1 an 402687 16409 0 0
Subventii pt investitii 0 0 0 0
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1566600 1572446 2423540 1792214
Capital permanent 155927282 166128112 178310676 170591180
Datorii totale 29505550 32391453 32308794 37935690
Venituri in avans 0 7248 7248 7248
Total Pasiv 185030145 198510404 210626718 208534118
Active imobilizate 67935149 73504390 79426983 73557862
Imobilizari necorporale 144164 195446 252505 203422
Imobilizari corporale 56686708 58971639 61979691 73321768
Imobilizari financiare 11104277 14337305 17194787 32672
Active circulante 116806104 124727284 130877041 133780214
Creante 51295946 55970393 64361892 73811541
Stocuri 14859219 15619265 16991024 18183175
Investitii financiare pe termen scurt 0 0 0 0
Disponibilitati banesti 50650939 53137626 49524125 41785498
Cheltuieli inregistrate in avans 288892 278730 322694 1196042
Total Activ 185030145 198510404 210626718 208534118

25
 Analizând situatia lichiditatii la entitatea economică aleasa pe o perioadă de
patru ani ( 2011-2014), am obținut următorii indicatori :

Tabel 4.3.1.2. Evolutia lichiditatii

Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Lichiditatea curenta (Lc) 4,01 3,85 4,05 3,53
Lichiditatea imediata (Li) 3,50 3,37 3,52 3,05
Lichiditatea la vedere (Lv) 1,74 1,64 1,53 1,10

Concluzii:
Lichiditatea curenta inregistreaza marimi supraunitare de-alungul perioadei
supuse analizei,depasind nivelul minim de 2,5 ceea ce inseamna ca entitatea isi poate
onora in intregime datoriile pe termen scurt.Este de mentionat faptul ca o rata de
lichiditate foarte ridicata poate fi si un motiv de ingrijorare deoarece firma nu îsi
gestionează resursele eficient.
Lichiditatea imediata reprezinta capacitatea societatii de a-si onora datoriile
pe termen scurt din creante si disponibilitati. In cazul companiei Biofarm aceasta
inregistreaza niveluri supraunitare , si nu se cuprinde in intervalul optim de 0,8 si 1.
Acesta situatie denota faptul ca intreprinderea isi poate valorifica creantele , dispune
de numerar si echivalente de numerar pentru plata imediata a datoriilor curente.
Lichiditatea la vedere reprezinta capacitatea instantanee a intreprinderii de a
face fata imediat achitarii unor obligatii , tinand cont doar de disponibilitatile banesti.
Aceasta inregistreaza valori supraunitare , cu mult peste pragul de 0.3, dar avand o
evolutie nefavorabila, situatie datorata diminuarii valorice a disponibilitatilor banesti,
cu toate acestea intreprinderea isi poate achita datoriile curente din numerar sau prin
valorificarea echivalentelor de numerar.

Fig.4.3.1.2. Evolutia lichiditatii

4,50
4,00
3,50
3,00
2,50
2,00 Lichiditatea curenta (Lc)
1,50 Lichiditatea imediata (Li)
1,00
Lichiditatea la vedere (Lv)
0,50
0,00
2011
2012
2013
2014

26
 4.3.2. Analiza solvabilității prin intermediul ratelor

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile din

resurse proprii . Aceasta poate fi calculata prin intermediul a doi indicatori si anume:

 Rata solvabilitatii generale (Rsg) – cuantifica riscul incapacitatii de plata

Al entitatii eonomice. Acest indicator evidentiaza gradul de acoperire al datoriilor pe
seama activelor.
Rsg = x 100

 Rata solvabilitatii patrimoniale (Rsp) – evidentiaza ponderea detinuta de

sursele proprii de finantare in totalul surselor stabile (capital permanent).
Solvabilitatea patrimoniala este considerata a fi buna daca indicatorul cuprinde valori
inre 0,3 – 0,5.

Rsp = x 100

Datele necesare preluate din bilantul contabil al companiei Biofarm

pentru realizarea calculului ratelor de structura sunt prezentate in tabelul
4.2.1. de mai jos :
Tabel 4.3.2. 1.Indicatori necesari pentrul calculul solvabilitatii
- lei -
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Capital propriu 153957995 164539257 175887136 168798966
Datorii pe termen scurt <1an 29102863 32375044 32308794 37935690
Datorii pe termen lung >1 an 402687 16409 0 0
Subventii pt investitii 0 0 0 0
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1566600 1572446 2423540 1792214
Capital permanent 155927282 166128112 178310676 170591180
Datorii totale 29505550 32391453 32308794 37935690
Venituri in avans 0 7248 7248 7248
Total Pasiv 185030145 198510404 210626718 208534118

27
 La nivelul companiei Biofarm evolutia ratelor de solvabilitate in
perioada 2011-2014 se prezinta astfel:
Tabel 4.3.2. Evolutia solvabilitatii
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Rata solvabilitatii generale (Rsg) 6,27 6,13 6,52 5,50
Rata solvabilitatii patrimoniale (Rsp) 0,99 0,99 0,99 0,99

Concluzii:
Solvabilitatea generala reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si achita
datoriile, atat cele pe termen lung cat si cele pe termen scurt, fata de terti. E erioada
anilor 2011 – 2014 aceasta inregistreaza valori supraunitare, cu toate ca in anul 2014
aceasta scade valorile raman supra unitare, ceea ce inseamna ca intreprinderea are
posibilitatea sa-si ooreze datoriile din activele pe care le detine.
Solvabilitatea patrimoniala inregistreaza valori constante in perioada
analizata , valori de aproximativ 0,99 ce depasesc cu mult pragul de 0,5 , ceea ce
evidentiaza faptul ca intreprinderea isi poate rambursa datoriile din capitalul propriu.

Fig.4.3.2. Evolutia solvabilitatii

Rata solvabilitatii generale (Rsg) Rata solvabilitatii patrimoniale (Rsp)
6,52
6,27 6,13
5,50

0,99 0,99 0,99 0,99

2011 2012 2013 2014

28
 4.3.3. Analiza gradului de îndatorare

Analiza gradului de indatorare a entitatii vizeaza independenta financiara a

acesteia fata de terti, si poate fi determinata ca rata a indatorarii globale , ce
evidentiaza ponderea datoriilor totale in totalul capitalurilor. Se recomanda ca nivelul
al acestui indicator sa nu depaseasca valoarea de 50%.

Acest indicator se poate detalia astfel:

 Levier financiar (Lf) – evidentiaza ponderea datoriilor in capitalurile proprii.
Indicatorul este utilizat adesea in diagnosticarea riscului financiar. Valoarea maxima
recomandata a acestui indicator deste de 60%.

Lf = x 100

 Rata autonomiei financiare (Raf) – indicatorul este utiliza pentru evaluarea

gradului de dependenta financiara a entitatii fata de terti. Este recomandat ca
indicatorul sa prezinte valori supraunitare ( >0).

Raf = x 100

 Capacitatea de rambursare (Cr) – evidentiaza partea din totalul datoriilor ce

poate fi acoperita din capacitatea de autofinantare. Este recomandat un nivel de
minim 25 % - 30%.

Cr = x 100

29
 Datele necesare preluate din bilantul contabil al companiei Biofarm pentru
realizarea calculului ratelor de structura sunt prezentate in tabelul 4.2.1. de mai jos :

Tabel 4.3.3.1. Date necesare pentru calculul indicatorilor de indatorare

- lei -
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Capital propriu 153957995 164539257 175887136 168798966
Capital permanent 155927282 166128112 178310676 170591180
Datorii totale 29505550 32391453 32308794 37935690
Total Pasiv 185030145 198510404 210626718 208534118
Capacitatea de
autofinantare 22511983 29280805 35952348 33292449

La nivelul entitatii economice evolutia indicatorilor de indatorare se pe

parcusul celor patru ani se prezinta astfel:

Tabel 4.3.3.2. Evolutia indicatorilor de indatorare

Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Levier financiar (Lf) 19,16% 19,69% 18,37% 22,47%
Rata autonomiei financiare (Raf) 83,21% 82,89% 83,51% 80,95%
Capacitatea de rambursare 76,30% 164,13% 153,28% 110,15%

Concluzii:
Levierul financiar inregistreaza valori ce sunt sub nivelul optim dar totusi
aflate in crestere ajungand de la 19% in anul 2011 pana la 22% in 2014, evidentiind
un risc scazut din punct de vedere al stabilitatii financiare, totodata reflecta
capacitatea managerilor de a atrage resurse externe pentru a dinamiza eficienta
capitalurilor proprii.
Rata autonomiei financiare inregistreaza valori subunitare in scadere, situatie
nefavorabila intreprinderii avand in vedere faptul ca acest inidcator trebuie sa
inregistreze valori supraunitare, acest inicator evidentiaza faptul ca datoriile pe
termen lung nu pot fi acoperite in totalitate de capitalul propriu al intreprinderii.
Capacitatea de rambursare a crescut in anul 2012 fata de anul 2011 ajungand
de la 76 % la 164 %, urmand o scadere in anii urmatori la 110% in anul 2014 , totusi
situatia intreprinderii este una favorabila deoarece nivelul indicatorilor se afla peste
nivelul minim recomandat si totodata intreprinderea isi poate onora datoriile din
capacitatea de autofinantare.

30
 4.4.Analiza ratelor de gestiune (activitate)

Ratele de gestiune furnizeaza informatii dinamice si evidentiaza ritmul de

modificare si reinoire a unor posturi din bilant.Acestea sunt utilizate pentru a aprecia
nivelul de utilizare a resurselor intreprinderii, viteza cu care acestea parcurg circuitul
economic si se transforma in lichiditati ori viteaza de reinoire, in cazul pasivelor.

Numarul de rotatii al unui post bilantiel evidentiaza intensitatea cu care este

valorificat patrimoniul intreprinderii.
Durata in zile/luni/ani a unei rotatii evidentiaza rapiditatea unei incasari, plati.

Ratele de gestiune utilizate in practica economica sunt:

Ca durata a unei rotatii:
 Durata unei rotatii a activelor totale = x 365

 Durata unei rotatii a stocurilor= x 365

 Durata unei rotatii e a creantelor clienti = x 365

 Durata unei rotatii a datoriilor furnizori= x 365

Ca numar de rotatii:
 Numar de rotatii ale activelor totale=

 Numar de rotatii ale stocurilor=

 Numar de rotatii a creantelor clienti=

 Numar de rotatii a datoriilor furnizori=

31
 Datele necesare preluate din bilantul contabil al companiei Biofarm pentru
realizarea calculului indicatorilor de gestiune sunt prezentate in tabelul 4.4.1. de mai
jos :
Tabel 4.4.1 Date necesare pentru calculul indicatorilor de gestiune
- lei -
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Capital propriu 153957995 164539257 175887136 168798966
Capital permanent 155927282 166128112 178310676 170591180
Datorii totale 29505550 32391453 32308794 37935690
Active imobilizate 67935149 73504390 79426983 73557862
Imobilizari necorporale 144164 195446 252505 203422
Imobilizari corporale 56686708 58971639 61979691 73321768
Imobilizari financiare 11104277 14337305 17194787 32672
Active circulante 116806104 124727284 130877041 133780214
Creante 51295946 55970393 64361892 73811541
Stocuri 14859219 15619265 16991024 18183175
Investitii financiare pe termen scurt 0 0 0 0
Total Active 185030145 198510404 210626718 208534118
Cifra de afaceri 93443090 104970886 119072518 128508056

In urma analizei efectuate am obtinut urmatoarele rezultate cu privire la

indicatorii de gestiune ai intreprinderii, atat ca numar de rotatii cat si ca durata:
Tabel 4.4.2. Evolutia indicatorilor de gestiune ca durata a unei rotatii
-Zile-
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Durata unei rotatii a activelor totale 723 690 646 592
Durata unei rotatii a stocurilor 58 54 52 52
Durata unei rotatii a creantelor clienti 172 167 176 182
Durata unei rotatii a datoriilor furnizori 90 92 80 91

Tabel 4.4.3. Evolutia indicatorilor de gestiune ca numar de rotatii

Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Numar de rotatii a activelor totale 0,51 0,53 0,57 0,62
Numar de rotatii a stocurilor 1,52 1,87 2,12 1,83
Numar de rotatii a creantelor clienti 0,51 0,61 0,63 0,52
Numar de a datoriilor furnizori 0,98 1,11 1,37 1,04

32
 Fig.4.4.3. Durata rotatiilor
750
700
650
600
550
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2011 2012 2013 2014

Durata unei rotatii a activelor totale Durata unei rotatii a stocurilor

Durata unei rotatii a creantelor clienti Durata unei rotatii a datoriilor furnizori

Concluzii:
In tabelele de mai sus se remarca faptul ca activele se recupereaza foarte
greu , nivelul acestora neatingand valoarea recomandata de recupereare, respectiv 2.5
ori/an. Viteza de rotatie a activelor totale inregistreasca valori in scadere, dar in
continoare acestea depasesc valoarea minima de 140 zile de aproape 5 ori.
Perioada de recuperare a creantelor ramane relativ aceeasi pe toata
perioada analizata, situatie nefavorabila deoarece aceasta perioada ajunge pana la 210
zile si prezinta un risc ridicat din punct de vedere al achitarii datoriilor , desii
perioada de onorare a datoriilor se mentine , dar peste nivelul recomandat de 30
zile. Astfel se observa ca in unitate sunt probleme legate de controlul creditului
acordat clientilor si in consecinta creantele sunt mai greu de incasat (clienti rai
platnici). Asadar entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea
incasarii acestora.
Viteaza de rotatie a stocurilor depaseste nivelul recomandat de maxim 45
de zile , ajungand pana la 58 de zile in anul 2011 , urmand o scadere la 54 zile in
anul 2014. Situatia arata numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
acestea sunt utilizate in procesul de productie, aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice
si exista riscul de a inregistra stocuri cu miscare lenta sau greu vandabile daca situatia
nu se remediaza. Totodata este ingrijorator faptul ca numarul rotatiilor al stocurilor
este foarte mic , intre 1,52 ori/an si 2,24 ori / an neatingand minimul de 8 rotatii/ an.

33
 4.5.Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Echilibrul financiar al unei intreprinderi constiutie o parte semnificativa in

analiza pozitiei financiare a acesteia . Pozitia financiara a intreprinderii evidentiaza
relatiile cu tertele persoane , in persoana investitorilor , a creditorilor , salariatilor ,
statului etc. Impreuna cu analiza contului de profit si pierderi ( analiza permfomantei
intreprinderii ) , analiza pozitiei financiare a intreprinderii subliniaza modalitatile de
asigurare a echilibrului financiar pe termen lung si scurt , si stabileste rentabilitatea
activitatii intreprinderii .
Indicatori ai echilibrului financiar:
 Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale
contractate da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii
exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda averea neta a actionarilor
respectiv activul neangajat in datorii.

SITUATIA NETA = ACTIV – DATORII

 Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a

contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.Acest
indicator se calculeaza ca diferenta intre alocari permanente si surse permanente.
FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE
Sau
Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Imobilizari nete de
amortizare

 Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen

scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale
exploatarii).
NFR = ALOCARI TEMPORARE - SURSE TEMPORARE
NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE

 Trezoreria neta (TN) este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei
activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al
intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
TN = FR - NFR

34
 In urma analizei efectuate am obtinut urmatoarele rezultate cu privire la
echilibrul financiar al companiei in perioada 2011 - 2014 :
Tabel 4.5.1. Evolutia fondului de rulment, necesarului de fond de rulment, trezoreria neta
Perioada analizata
Indicatori
2011 2012 2013 2014
Fond de rulment 87703241 92352240 98568247 95844524
Nevoia de fond de rulment 43507232 39486096 49359568 55247820
Trezoreria neta 44196009 52866144 49208679 40596704

Concluzii:
Situatia neta arată partea de activ neangajată în datorii. Valoare pozitiva si
crescatoare a acestui indicator reflecta o situatie economica sanatoasa deoarece
activele companiei cresc mai repede decat datoriile acumulate de aceasta, iar
profiturile nete sunt in general positive
Se observă faptul că situatia neta evolutia favorabila din anul 2011 până în
2013, urmand ca in anul 2014 aceasta sa scada cu aproximativ 95% fata de anul
anterior, dar continua sa aiba valori pozitive ceea ce indică o situaţie benefică pentru
companie întrucât averea acţionarilor este în creştere în acest interval. Totodata
aceasta situaţie marchează atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare, şi anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanţat
din aceste capitaluri.

4.5.1.Evolutia Situatiei nete

180.000.000
175.000.000
170.000.000
165.000.000
160.000.000
155.000.000
150.000.000
2011
2012
2013
2014

2011 2012 2013 2014

Situatia neta 155524595 166118951 178317924 170598428

Conform datelor obtinute observam că pe toata perioada analizei Fondul de

Rulment are valori pozitive, având totodata un trend crescător de la un an la altul
pana in anul 2013, urmand ca in anul 2014 sa scada cu aproximativ 3%.Aceste valori
nu pot indica decât o marjă mai mare de securitate a firmei care o pune la adăpost de
evenimenrte neprevăzute (cum ar fi riscul de incasare al creantelor sau riscul de
plata), prezentând semne ale stabilităţii financiare pe termen lung. Totodata acest
surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finanţare al investiţiilor,
poate fi rulat pentru reînnoirea stocurilor şi creantelor, contribuindu-se astfel la
realizarea echilibrului pe termen scurt.

35
 Nevoia de Fond de Rulment creşte de la un an la altul, deci nevoia de
finanţare creşte în acest interval, înregistrandu-se un exces de nevoi temporare
faţă de resursele temporare. Valoarea pozitivă a acestuia poate fi interpretată atât
din puct de vedere benefic: firma este în expansiune, creanţele clienţi sunt mari, dar şi
negativ: firma nu are termene relaxate cu furnizorii, isi incaseaza greu creantele şi are
stocuri mult prea mari. Printre cauzele acestei evoluţii se înscriu şi creşterea
vânzărilor (CA e în creştere în perioada 2011-2014), cât şi politica de investiţii care
atrage nevoia de finantare.
În perioada 2011- 2014 Trezoreria Neta , fiind crescătoare ceea ce înseamnă
că firma are suficient fond de rulment pentru a acoperi nevoia de fond de rulment,
îndeplinind condiţia echilibrului general.Scăderea din 2012 se poate explica prin
prisma activităţ ii curente, cauzele putând fi: încasarea mai întârziată a creanţelor
clienţi, aexistenţei clienţilor incerţi. Astfel, se poate considera că ascensiunea
cifrei de afaceri nu este puternic corelată cu rentatabilitatea obţinută, şi deci
creşterea resurselor permanente e în pericol de a ajunge în viitor insuficientă pentru
atingerea unui nivel al fondului de rulment care să acopere nevoia de fond de
rulment.

4.5.2.Evolutia FR,NFR,TN
100.000.000
90.000.000
80.000.000
70.000.000
60.000.000
50.000.000
40.000.000
30.000.000
20.000.000
10.000.000
2011 2012 2013 2014

Fond de rulment Necesar de fond de rulment Trezoreria neta

36
 Capitolul 5. Analiza riscului de insolvență
5.1.Modelul Altman

Modelul Altman a fost creat de profesorul Altman in anul 1968. Acesta a fost
conceput avand la baza rezultatele analizei unui eşantion de 66 întreprinderi (din
care 33 de întreprinderi cu dificultăţi de natură financiară).
Din studierea variabilelor acestei funcţii se remarcă preponderenţa celor
privind structura financiară şi eficienţa utilizării patrimoniului. Totodata putem spune
ca acest model este mult mai complex ca indicatorii analizati mai sus.
Modelul Altman include ca factor primordial profitabilitatea activului,
ponderat cu o valoare apropiată de a celorlalţi patru indicatori împreună.Analiştii au
încercat sa dezvolte capacitatea de previziune a modelului original. Taffler, în Europa
de Vest, precumşi Kahşi Killoug au creat modele Z de analiză, cu o capacitate sporita
de previziune.5
Modelul "Z" al lui Altman se prezintă astfel:
Z = 1,2 X3 + 1,4 X2 + 3,3 X1 + 0,6 X5 + 1,0 X4
In care:
X1 = profit înaintea plaţii impozitului şi a dobânzilor / total activ
X2 = profit reinvestit (rezultat reportat) / total activ
X3 = active curente nete / total activ
X4 = cifra de afaceri / total activ
X5 = capitaluri proprii / datorii totale

Datele necesare intocmirii scorului Z dupa modelul Altman pentru compania

Biofarm:
Tabelul 5.1. Modelul Altman
Indicator 2011 2012 2013 2014
X1 0,082 0,083 0,107 0,131
X2 0,091 0,529 0,565 0,616
X3 0,476 0,467 0,469 0,465
X4 0,505 0,529 0,565 0,616
X5 0,832 0,832 0,832 0,832

Z 1,974340709 2,601168 2,773286 2,970329

Interpretarea rezultatelor are la baza urmatoarele semnificatii:
 Z < 1,8 firma este aproape de faliment;
 Z 1,8 – 3 firma este într-o situaţie dificilă şi trebuie urmărită atent;
 Z ≥ 3 firma este profitabilă şi bancherul poate avea încredere în ea.

5
Altman, E.I. – “Financial Rations, Discriminant Analysis and Prediction of Corporale Bankruptcy”, Journal of
Finance, 1968

37
 5.2. Modelul Canon și Holder

Modelul Conan si Holder este un model analiza discriminanta prin care se

determina probabilitatea ca o firma sa ajunga in stare de faliment6. Acesta a fost
stabilit în 1978, prin observarea unui eşantion de 190 întreprinderi micişi mijlocii, din
care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975.
Acest model poate fi aplicat întreprinderilor cu un număr de 10 pana la 500 de
salariaţişi se bazează pe analiza lichiditate - exigibilitate.
Modelul „Z” conform lui Canon si Holder se prezinta astfel: :

Z = 0,24 XI + 0,22 X2 + 0,16 X3 - 0,87 X4 - 0,1 X5

In care :
XI = excedent brut de exploatare / datorii totale
X2 = capitaluri permanente / capital propriu
X3 = activ circulant - stocuri / datorii curente
X4 = cheltuieli financiare / cifra deafaceri
X5 = cheltuieli de personal / valoare adăugată

Tabelul 5.2.Modelul Canon si Holder

Indicator 2011 2012 2013 2014
X1 0,517 0,507 0,699 0,722
X2 1,013 1,010 1,014 1,011
X3 3,503 3,370 3,525 3,047
X4 0,038 -0,018 -0,013 0,140
X5 0,385 0,385 0,385 0,385

Z 0,835466111 0,860134 0,92771 0,722563

Interpretarea rezultatelor are la baza urmatoarele semnificatii:

 Z < 4 firma este într-o zonă nefavorabilă, în pericol de faliment;
 Z între 4 – 9 firma este într-o zonă de incertitudine;
 Z ≥ 9 firma este solvabilă, într-o zonă favorabilă.

6
Ioan Bogdan, Management financiar in afaceri, Editura Universitara, Sibiu ,2006

38
 5.3.Modelul Băncii Comerciale Române

Banca Comercială Română pune un accent deosebit pe performanţele

economice şi financiare ale agentilor economici. Informaţiile înscrise de agentul
economic în documentul “Situaţia patrimoniului” reprezintă baza de calcul a
principalilor indicatori economici şi financiari care redau performanţa firmei în
cadrul acestui model 7.
Principalii indicatori din cadrul modelului BCR sunt:
a. Lichiditatea patrimonială (Lp):
b. Solvabilitatea (S)
c. Rentabilitatea financiară (Rcp)
d. Rotaţia activelor circulante (Rac)
e. Dependenţa de pieţele de aprovizionare şi de desfacere.
f. Garanţii.
Analiza performanţelor economicofinanciare a firmelor se realizează după
criteriile menţionate mai sus, prin acordarea de puncte la fiecare criteriu, astfel:8

7
Bran, Paul, “Relaţii financiar- bancare ale societăţilor comerciale”, Ed. ”Tribuna Economică”, Colecţia Ghid Personal,
Bucureşti, 1994, pag 261
8
http://www.mi.bxb.ro/Articol

39
 Pentru compania analizată pe perioada celor patru ani situația indicatorilor se
prezintă astfel:
Tabelul 5.3.Modelul BCR
Perioada analizei
Nr. Criteriul de
2011 2012 2013 2014
Crt Evaluare
Valoare Punctaj Valoare Punctaj Valoare Punctaj Valoare Punctaj
Lichiditatea
1 401% 4 385% 4 405% 4 353% 4
patrimoniala
2 Solvabilitate 83% 6 83% 6 84% 6 81% 6
Rentabilitatea
3 9,24% 3 12,78% 4 14,54% 4 15,73% 4
financiara
Rotatia
4 activelor 0,799985 1 0,841603 1 0,909804 1 0,960591 1
circulante
Achizitii tara
5 Distributie >50% 2 >50% 2 >50% 2 >50% 2
tara
6 Garantii 4 4 4 4
Total puncte 20 21 21 21

Interpretarea rezultatelor are la baza urmatoarele semnificatii:

 Punctaj > 20 foarte buna – se pot acorda credite
 Punctaj 16 - 20 buna – se pot acorda credite
 Punctaj 11 -15 oscilanta – prezinta risc ridicat
 Punctaj intre 6 – 10 risc deosebit – nu prezinta garantii pentru acordare
credite
 Punctaj 0 - 5 deosebit de precara – fara garantii pentru acordare de credite

Concluzii
Conform Modelului Altman valoarea scorului Z are valori cuprinse intre 1,8
si 3, avand o evolutie favorabila pe parcursul perioadei analizate , ceea ce inseamna
ca intreprinderea se indreapta spre o situatie buna, eliminand incet incet riscul de
faliment, care in situatia de fata exista dar nu la un nivel mare. Situatia actuala a
intreprinderii fiind dificila , avand performante diminuate.
Conform Modelului Cannon si Holder valoarea scorului Z este una
ingrijoratoare, intreprinderea fiind in pericol de faliment. Totusi valoarea acestui
indicator creste de la an la an , dar cu valoi foarte mici.
Conform Modelului BCR compania Biofarm are un punctaj foarte bun,cu
toate ca valoriile pentru achizitii/distributie in tara si garanti au fost luate ca fiind
minime, in care banca ii poate acorda credite.

40
 Concluzii și propuneri
După cum s-a demonstrat, importanța și utilitatea analizei economico-
financiare în viața și activitatea unei întreprinderi sunt relevate de problemele la a
căror soluționare pot contribui adesea în mod substanțial.
În urma analizei efectuate la SC Biofarm SA pe o perioadă de patru ani,
respectiv 2011 – 2014, preluând datele furnizate din conturile de profit și pierdere și
din bilanț se pot desprinde următoarele concluzii:
Din punct de vedere al performanţei financiare întreprinderea Biofarm
înregistrează profit pe tot parcursul perioadei analizate, acesta fiind provenit din
activitatea de exploatare, determinat de creşterea accelerată a producţiei şi a activităţii
de comercializare și mai puțin din activitatea financiară.
Totodată este de menționat faptul că pe parcursul acestei perioade marja
comercială este în scădere, aceasta fiind influențată negativ de reducerile comerciale
acordate. Evoluţia nefavorabilă a acestui indicator constituind un semnal de alarmă
pentru gestiunea firmei în contextul general al economiei, respectiv al pieţei pe care
întreprinderea acţionează.Pe de altă parte întreprinderea are o activitate intensă data
de producţia exerciţiului care cunoaşte o evoluţie favorabilă.
Valoarea adăugată este şi ea pozitivă şi în creştere ceea ce crează premisele
remunerarii salariaţilor, acţionarilor, creditorilor, statului precum şi pentru asigurarea
sumelor pentru eventualele investiţii, cuantificând plusul de valoare adăugat de
companie prin activitatea pe care o desfăşoară, respectiv producţia de medicamente.
Din punct de vedere al poziţiei financiare, analizând structura activelor
întreprinderea nu deţine o pondere însemnată a activelor imobilizate aceasta oscilând
între 35% şi 37 %, deşii are ca obiect principal de activitatea producţia de
medicamente. Îngrijorător este faptul că disponibilităţile băneşti înregistrează valori
mari, ceea ce denotă ineficienta resurselor utilizate dar şi o situaţie favorabilă pe
termen scurt.
Cu privire la structura capitalurilor şi a datoriilor compania înregistrează rate
de rentabilitate (rata rentabilităţii financiare, rata autonomiei financiare) cu evoluţii
favorabile ceea ce subliniază stabilitatea financiară a întreprinderii.
Din punct de vedere al situaţiei financiare a entităţii economice aceasta prezintă
lichidităţi suficiente pentru a-şi onora datoriile atât pe termen scurt cât şi pe termen
lung, fapt demonstrat prin intermediul ratelor de lichiditate analizate.
Solvabilitatea companiei cunoaşte valori supraunitare în creştere, fapt ce
denotă că întreprinderea poate să-şi plătească datoriile din activele pe care le deţine
sau din capitalul propriu.
Compania Biofarm prezintă un risc scăzut din punct de vedere al stabilităţii
financiare, acest fapt fiind subliniat de valorile înregistrate de levierul financiar. Rata
autonomiei financiare înregistrează la rândul său valori subunitare, îngrijorător
deoarece întreprinderea nu îşi poate acoperii datoriile pe termen lung din capitalul
propriu. Cu toate acestea rata autonomiei financiare prezintă o evoluţie favorabilă,
având valori peste nivelul minim recomandat, ceea ce înseamnă că întreprinderea îşi
poate onora datoriile din capacitatea de autofinanţare.

41
 Din punct de vedere al vitezei de rotaţie al activelor întreprinderea se confrunta
cu întârzieri de încasare a creanţelor, acestea depăşind cu mult termenul recomandat
de 30 zile dar şi cu întârzierea onorarii datoriilor pe termen scurt. Astfel se observă că
în unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi în
consecinţă creanţele sunt mai greu de încasat (clienţi rai platnici). Aşadar entitatea
trebuie să ia măsurile care se impun pentru urgentarea încasării acestora.
O altă situaţie neplăcută cu care se confrunta întreprinderea este dată de viteză
de rotaţie a stocurilor care depăşeşte termenul de 45 zile, situaţia arata numărul de
zile în care bunurile sunt stocate în unitate acestea sunt utilizate în procesul de
producţie, aprovizionările cu stocuri sunt ritmice şi există riscul de a înregistra stocuri
cu mişcare lentă sau greu vandabile dacă situaţia nu se remediază.
Indicatorii analizaţi cu privire la echilibrul financiar al întreprinderii (fondul de
rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă, situaţia netă) prezintă o
situaţie favorabilă, ceea ce constituie un punct forţe pentru companie. Entitatea
prezintă o situaţie economică sănătoasă deoarece activele companiei cresc mai repede
decât datoriile acumulate de aceasta, iar profiturile nete sunt în general pozitive.
Situaţia netă a întreprinderii este pozitivă, în creştere de la o perioadă la alta,
situaţie ce marchează atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, şi anume
maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanţat din aceste capitaluri.
Din punct de vedere al riscului de insolventa întreprinderea se situează printre
întreprinderile cu o situaţie dificilă ce trebuie urmărită atent, conform modelului de
analiza Altman. Totodată trebuie menţionat că scorul obţinut după acest model
prezintă o evoluţie favorabilă, ceea ce denotă că entitatea se îndreaptă uşor sper
categoria întreprinderilor profitabile, fără risc de faliment.
Pentru a sintetiza situaţia companiei pe parcursul perioadei analizate voi prezenta
punctele tari şi punctele slabe ale acesteia:
Punctie tari
• Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii
• Existenta unei marje de siguranta financiara, surplus de resurse permanente
• Structura financiara corespunzatoare
• Nivel bun al ratelor de lichiditate si solvabilitate
• Evolutia favorabila a VA, CA si a rezultatelor
• Nivel crescut al rentabilitatilor

Puncte slabe
• Marja comerciala negativa
• Exista intrazieri privind incasarea creantelor si plata datoriilor
• Nivelul scazut al ratei autonomiei financiare
• Intreprinderea se afla intr-o situatie dificila din punct de vedere al riscului
de insolventa
• durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele
normale.

42
 Bibliografie

Surse bibliografice:
 Niculescu, M., Diagnostic Economic, Editura Economica, Bucuresti, 2003
 Nicolae Baltes, Comaniciu C,Herciu M.,Sava R.,Bratian V.,Morosan
A.,Ciuhureanu A., Analiza economico-financiara a intreprinderii, editia a Iia,
Editua ULB Sibiu, 2013, pagina 12
 Nicolae Baltes, Analiza si diagnostic financiar, Editura ULB Sibiu, 2010,
 Ioan Bogdan, Management financiar in afaceri, Editura Universitara, Sibiu ,2006
 Altman, E.I. –Financial Rations, Discriminant Analysis and Prediction of
Corporale Bankruptcy, Journal of Finance, 1968
 Bran, Paul, Relaţii financiar- bancare ale societăţilor comerciale, Ed. ”Tribuna
Economică”, Colecţia Ghid Personal, Bucureşti, 1994, pag 261

Surse electornice:
 http://www.mi.bxb.ro/Articol
 http://www.biofarm.ro/Obiective-s100-ro.htm

43
 Lista formelor grafice
Tabel 3.1. Solduri intermediare de gestiune,pg11
Tabel 3.2 Indicatori necesari pentru calculul ratelor de rentabilitate, pg 15

Tabel 4.1.1. Indicatori necesari pentru calculul ratelor de structura, pg 18

Tabel 4.1.2 Evolutia ratelor de structura ale activelor, pg 19

Tabel 4.2.1. Indicatori necesari pentrul calculul ratelor de structura ale datoriilor si capitalului
propriu, pg 22
Tabel 4.2.2. Evolutia ratelor de structura ale datoriilor si capitalului propriu, pg22

Tabel 4.3.1.1. Indicatori necesari pentru calculul ratelor de lichiditate, pg 25

Tabel 4.3.1.2. Evolutia lichiditatii, pg 26
Tabel 4.3.2. 1.Indicatori necesari pentrul calculul solvabilitatii,pg27
Tabel 4.3.2. Evolutia solvabilitatii, pg 28
Tabel 4.3.3.1. Date necesare pentru calculul indicatorilor de indatorare, pg 30
Tabel 4.3.3.2. Evolutia indicatorilor de indatorare, pg 30

Tabel 4.4.1 Date necesare pentru calculul indicatorilor de gestiune, pg33

Tabel 4.4.2. Evolutia indicatorilor de gestiune ca durata a unei rotatii, pg 33
Tabel 4.4.3. Evolutia indicatorilor de gestiune ca numar de rotatii, pg 33

Tabel 4.5.1. Evolutia fondului de rulment, necesarului de fond de rulment, trezoreria neta, pg 36

Tabel 5.1. Modelul Altman,pg 38

Tabel 5.2.Modelul canon si holder, pg39
Tabelul 5.3.Modelul BCR, pg 41

Fig. 3.1.1. Evolutia marjei comerciale, pg 11

Fig. 3.1.2.Evolutia valorii adaugate , pg 12
Fig. 3.1.3.Evolutia Rezultatului exploatarii, pg 12
Fig. 3.1.4.Evolutia Rezultatului financiar, pg 13
Fig. 3.1.4.Evolutia Rezultatului net, pg 13

Fig.3.2. Evolutia ratelor de rentabilitate, pg 15

Fig.4.1.1 Evolutia ratelor activelor imobilizate, pg19

Fig.4.1.1.1. Ponderea componentelor imobilizarilor corporale, pg 21
Fig.4.1.4 Evolutia ratelor de structura ale pasivului , pg23

Fig.4.3.1.2. Evolutia lichiditatii, pg 26

Fig.4.3.2. Evolutia solvabilitatii, pg 28

Fig.4.4.3. Durata rotatiilor, pg 34

4.5.1.Evolutia Situatiei nete, pg 36

4.5.2.Evolutia FR,NFR,TN, pg 37

44