PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. OMV PETROM S.A.

BUCUREŞTI

Acest capitol reprezintă o scurtă prezentare a societăţii SC OMV PETROM SA

BUCUREŞTI, prin care se arată obiectul de activitate al societăţii, un scurt istoric, misiunea
şi obiectivele cât şi strategiile de viitor.
Începând cu 1 ianuarie 2010, denumirea companiei este OMV PETROM S.A., ca
urmare a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20 octombrie
2009. Denumirea mărcii comerciale şi sigla companiei rămân neschimbate. Prin urmare,
orice referire la „Petrom” va fi interpretată ca o referire la persoana juridică OMV Petrom
S.A.

1. Scurt istoric al societăţii

Petrom este cea mai importantă companie petrolieră din România, cu activităţi de
explorare şi producţie, rafinare şi petrochimie şi marketing având rezerve estimate de circa
1 mld barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 mil. de tone şi 550 de
benzinării.
În anul 1997, Societatea Comercială Petrom se înfiinţează prin O.U.G nr. 49 din 15
septembrie 1997, prin unirea activităţilor Regiei Autonome Petrom care avea ca obiect de
activitate explorarea şi producţia de petrol şi gaze cu Compania Română de Petrol care
avea ca obiect de activitate rafinarea petrolului prin intermediul rafinăriilor Petrobrazi şi
Arpechim şi distribuţia produselor petroliere prin intermediul staţiilor PECO.
Anul 2005 a marcat o nouă era pentru Petrom, după privatizarea din 23 iulie 2004,
când compania a devenit o parte a grupului OMV Austria, care a achiziţionat 51% din
acţiunile PETROM , formând cel mai mare grup integrat de petrol şi gaze din Europa
Centrală.
La sfârşitul anului 2020, Petrom avea rezerve dovedite de 843 mil. bep, o capacitate
maximă anuală de rafinare de 8 mil. de tone, circa 546 de staţii de distribuţii în România şi
circa 269 de benzinării în Moldova, Bulgaria şi Serbia.
Volumul investiţional crescut, continuarea proiectelor de modernizare şi iniţierea de
proiecte noi au determinat ca o consecinţă firească următoarele:
 Petrom are cea mai mare valoare de piaţă din România;
 Programul de investiţii este cel mai mare din sectorul energetic românesc, şi
anume mai mult de 3 mil de euro, până în 2020.
Petrom este compania care contribuie cel mai mult la bugetul statului: aproximativ
45% din EBITDA este distribuit instituţiilor statului sub formă de taxe, contribuţii şi
dividende.

1
 2. Obiectul de activitate

Societatea OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI este persoană juridică română, având
forma juridică de societate comercială pe acţiuni.
Sediul societăţii este în România, municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor numărul
239, sector 1 şi este înmatriculată în Registrul Comerţului Bucureşti sub numărul
J40/8302/1997, având codul unic de înregistrare 1590082.
Capitalul social al S.C. PETROM S.A. la 31 decembrie 2020 este în sumă de
5.664.108.335 RON, reprezentând 56.644.108.335 de acţiuni, cu o valoare nominală de
0,445lei pe acţiune, cu 11,39% peste prețul din piață.
În prezent, structura acţionariatului Petrom1 se prezintă astfel:
Portofoliul de acţiuni la S.C. OMV PETROM S.A

Nr.crt. Acţionariat Val. acţiuni %

1 OMV Aktiengesellschaft 28.894.467.414 51,01
2 Ministerul Economiei 11.690.694.418 20,64
3 Fondul Proprietatea S.A. 11.391.130.186 20,11
4 Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare 1.147.770.061 2,03
5 Investitorii 3.520.046.256 6,21
Total 56.644.108.335 100

Structura acţionariatului la S.C.OMV PETROM S.A.

BERD Investitorii
2% 6%
Fondul Proprietatea
20%
Ministerul
Economiei OMV
21% 51%

Societatea are ca obiect principal de activitate explorarea şi exploatarea zăcămintelor

de petrol şi gaze naturale, conform clasificării CAEN-1110.
Petrom, cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din
sud estul Europei, desfăşoară activităţi de explorarea zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi
gaze naturale, rafinare şi petrochimie precum şi comercializare de carburanţi şi produse
complementare și, de asemenea, are activități in Kazahstan.

Explorare şi producţie

1
www.petrom.com

2
 Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei.
Îmbinând experienţa primei ţări petroliere din lume cu know how-ul internaţional al
OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze din Europa Centrală s-au creat premizele
transformării Petrom în cel mai de succes producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei.
Unul dintre obiectivele principale îl reprezintă finalizarea construcţiei staţiei de
compresoare Hurezani. Programul de investiţii va viza în principal optimizarea livrării
gazelor la Hurezani, forarea de sonde de dezvoltare şi de producţie, lucrările de intervenţie
la sonde, instalaţiile de producţie şi infrastructura.
Petrom face eforturi de a minimiza declinul natural al producţiei, astfel se va
concentra pe managementul rezervoarelor, forajul de îndesire si menţinere a numărului de
operaţiuni, în cadrul programului de intervenţii la sonde, la acelaşi nivel ca in 2020.
Activitatea de explorare e de aşteptat să se intensifice faţă de 2020.
În anul 2020, Petrom a produs, în România, 5,54 mil de tone de ţiţei şi 5,55 mld mc
de gaze naturale. În România, deţine dreptul de concesiune a 17 blocuri de explorare,
dezvoltare şi producţie, respectiv circa 270 de câmpuri comerciale de petrol şi gaze
naturale. Compania operează aproximativ 11.000 de sonde de petrol şi gaze pe teritoriul
României (onshore) şi 7 platforme de producţie offshore în Marea Neagră.
Petrom evaluează permanent oportunităţile de extindere în Marea Neagră, Regiunea
Caspică, Rusia. Astfel, la sfârşitul anului 2019, Petrom şi Exxon Mobil Explorare şi
Producţie Romania LTD au semnat un acord privind explorarea potenţialului de
hidrocarburi din zona de mare adâncime a perimetrului Neptun, de pe platoul maritim
românesc. Prospecţiunea seismică 3D în perimetrul Neptun a fost finalizată în noiembrie şi
a acoperit o zonă de aproximativ 3.200 km2.

Rafinare
Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin cele două rafinării, Petrobrazi şi
Arpechim, ce au o capacitate totală de rafinare de 8 mil. tone/an2.
Capacitatea rafinăriei Petrobrazi va fi redusă la 4,2 mil tone/an, iar în intervalul 2010-
2019 s-auefectuat investiţii în valoare de 750 mil euro pentru modernizare şi lucrări de
mentenanţă.
Ambele rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, sunt conectate la un sistem vast de conducte
cu ajutorul cărora ţiţeiul este transportat atât de la zăcămintele Petrom precum şi de la
terminalul de import de ţiţei din Constanţa. Infrastructura rafinăriilor Petrom permite
acestora să livreze produsele prin conducte (pe piaţa internă şi la export prin terminalul
Portului Constanţa), prin cisterne pe calea ferată şi prin autocisterne.
Odată ce România a devenit membră a Uniunii Europeane, cadrul legal a trebuit să fie
aliniat la standardele de calitate stabilite prin directive, astfel incat carburanţii produşi sunt
conformi cu standardele europene. De aceea, toţi combustibilii vânduţi în România
începând cu anul 2020, trebuie să aibă conţinutul maxim de sulf de 10 ppm. Ambele

2
Raport anual Petrom 2020

3
 rafinării sunt producătoare ale întregii game de combustibil cu 10 ppm sulf pentru piaţa
româneasca şi pot satisface cererile pieţei externe.
Rata de utilizare a capacităţii de rafinare este de 65 %, acesta fiind efectul optimizării
importurilor de ţiţei în condiţii economice nefavorabile.
Petrom a renunţat la activităţile secundare (produsele chimice şi petrochimice) dat
fiind mediul economic nefavorabil şi randamentul scăzut al acestor activităţi, şi a decis
transferul activelor, la sfârşitul anului 2009, aferente activităţii de petrochimie din cadrul
Arpechim, companiei Oltchim.

Marketing
Activitatea de marketing deţine 30 depozite în funcţiune, începând cu 2005 au fost
deschise 146 de depozite, 116 până la sfârşitul anului 2019 şi deasemenea are 546 staţii de
distribuţie funcţionale. Petrom ocupă o poziţie puternică pe piaţa internă.
Aproape jumatăte din staţiile de distribuţie ale Petrom au fost modernizate şi
recondiţionate. În acest sector, a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie
din România, sistemul full agency (staţii deţinute de Petrom şi administrate de dealerii
independenţi) fiind implementat integral. Ca o consecinţă directă, volumul vânzărilor totale
în Marketing a crescut, ajungând la nivelul de 4,823 mii tone în 2019, cu 12% comparativ
cu 2018, în pofida mediului economic nefavorabil, ca urmare a investiţiilor în optimizarea
reţelei staţiilor de distribuţie.
Evoluţia numărului de staţii de distribuţie

Staţii de distribuţie 2018 2019 2020

România 550 550 546
Internaţional 257 269 268

Petrom este lider pe piaţa românească de distribuţie cu amănuntul, având o reţea

puternică de staţii de distribuţie, cota de piaţă retail 40%. Pe o piaţă cu concurenţă crescută
din partea companiilor ca Rompetrol, Lukoil, Mol şi Agip, Petrom păstrează un avantaj
semnificativ în ceea ce priveşte asigurarea celui mai bun raport preţ-calitate în cele mai bine
poziţionate staţii de distribuţie.

Transport
Transportul produselor petroliere de la rafinării la consumatorii finali se realizează
prin conductele administrate de Petrotrans (Conpet) (12%), pe cale rutieră (autovehicule
specializate aparţinând Petrom) (46%) si feroviară (cazane CF) (42%). În prezent, parcul
auto al Petrom este supus unei ample acţiuni de modernizare şi reorganizare.

Activitatea internaţională

4
 Unul din obiectivele Petrom este crearea unei poziţii puternice pe pieţele de distribuţie
din ţările vecine. Astfel, a continuat procesul de consolidare a poziţiei companiei pe piaţa
din Moldova şi Ungaria, în timp ce în Confederaţia Serbia şi Muntenegru a pus bazele unei
de dezvoltări viitoare. Reţeaua de distribuţie a Petrom Moldova cuprindea în 2019, 113 de
staţii.
Serbia şi Muntenegru
În anul 1999 a fost înfiinţată filiala DOO Petrom Yu S.R.L, proprietate integrală a
Petrom, având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere. Petrom a decis
să achiziţioneze 12 locaţii pentru construirea de staţii de distribuţie, ca urmare a unei decizii
emise de Guvernul sârb, care impune suprafeţe minime obligatorii ce trebuiesc achiziţionate
pentru construirea de staţii de distribuţie pe autostrazile E70 şi E75. Reţeaua de distribuţie
cuprindea în 2019, 59 de staţii. În Bulgaria, reţeaua de distribuţie cuprindea în 2019, 96 de
staţii.
S-a achiziţionat o participaţie suplimentară de 20,8% în Petrom Aviation S.A. Această
investiţie permite integrarea furnizărilor de servicii pentru industria aviatică: Petrom
Aviation şi Aviation Petroleum, creând sinergii şi mărind cota de piaţă privind
combustibilul pentru aviaţie la 45%.
Afiliatele Petrom şi-au mărit cota pe piaţa vânzărilor cu amănuntul: 31% în
Moldova, 21% Bulgaria, 19% Serbia (anul 2019).

Gaze naturale şi energie

Începând cu anul 2006, a fost înfiinţată o nouă Divizie de Gaze Naturale, pentru a se
dedica în totalitate pieţei de gaze naturale, pentru dezvoltarea poziţiei Petrom în acest sector
şi pentru a se pregăti pentru oportunităţile şi încercările odată cu liberalizarea pieţei de gaze
naturale, după aderarea la UE.
Împreună cu Petrom Distribuţie Gaze SRL, care a fost separată în 2007 şi concentrată
într-o companie deţinută integral de Petrom, Grupul Petrom a reuşit să deservească toate
segmentele de piaţă: clienţii mari şi prin companiile de distribuţie gaze; clienţii casnici şi
comerciali (peste 14.000 ).
Petrom este un jucător de top pe piaţa românească a gazelor naturale, acoperind toate
segmentele pieţei, de la micii consumatori casnici până la marii consumatori industriali şi
producători de energie electrică. În vederea creşterii valorii gazelor naturale, conducerea
companiei a hotărât extinderea lanţului valoric prin dezvoltarea propriei activităţi de energie
electrică.
În 2019, producţia totală de gaze naturale s-a ridicat la un volum de 5,27 miliarde mc.
În 2019, vânzările de consolidate de hidrocarburi ale Petrom s-au ridicat la 50,33 mii
bep, ceea ce reprezintă 137,5 mii bep/zi în România în 2020 .
Petrom se va concentra în continuare pe extinderea lanţului valoric al gazelor
naturale, prin terminarea construcţiei centralei electrice pe bază de gaze (860 MW) la
Petrobrazi, o investiţie de 353 mil euro şi furnizarea în sistemul energetic naţional la

5
întreaga capacitate . În plus, Petrom evaluează oportunitatea intrării pe piaţa de energie
regenerabilă, în particular a energiei eoliene.
Noua divizie de energie va constitui o interfaţă unică a Petrom cu partenerii externi şi
consumatorii interni şi externi de pe piaţa de energie. Strategia constă în alcătuirea unui
portofoliu de proiecte acoperind diferite tipuri de energie din surse convenţionale (CECC) şi
surse regenerabile (energie geotermala, energie eoliana, hidroenergie, energie solară).
Primul proiect, presupunând investiţii de câteva sute de milioane euro, constă în construirea
unei Centrale Electrice pe baza de gaze (860 KW) la Petrobrazi şi se estimează că
furnizarea  în sistemul energetic naţional la  întreaga capacitate va  începe  în anul 2021.
Servicii de explorare şi producţie
Încă din 2008, toţi angajaţii care prestau servicii relevante pentru activităţile de
explorare şi producţie din Petrom au fost reintegraţi în Petrom sub denumirea de “Servicii
de Explorare şi Producţie”. EPS contribuie la succesul Petrom furnizând servicii de înaltă
calitate pentru a asigura o producţie de ţiţei şi gaze eficientă şi fără probleme. Integrarea cu
succes a EPS a reprezentat factorul principal al reducerii considerabile a costurilor de
producţie în 2019;

Global Solutions – centru de servicii financiare şi IT

Global Solutions este un centrul integrat de servicii globale care asigură o mare
varietate de alte servicii, dintre care enumerăm: servicii de contabilitate, servicii IT, de
asemenea servicii medicale, etc.
Evidenţa contabilă la SC OMV PETROM SA se desfăşoară în cadrul centrului de
servicii Global Solutions. Aceasta este realizată de către 6 mari departamente (stream-uri),
respectiv: Departamentul clienţi, Departamentul furnizori, Departamentul salarii,
Departamentul mijloace fixe, Departamentul Cartea Mare şi Departamentul taxe.
Global Solutions este un furnizor de servicii complete pentru toate domeniile de
management financiar şi oferă clienţilor un pachet complet de servicii în domeniul financiar
şi cunoştinţe vaste în ceea ce priveşte operaţiunile de control/planificare. Prin urmare, oferă
asistenţă pentru întocmirea situaţiilor financiare până la contabilizarea activelor fixe, de la
contabilitatea operaţiilor de trezorerie, până la cea a creanţelor şi a datoriilor, şi oferă soluţii
individuale de planificare, consultanţă şi întocmire de rapoarte SAP.
De asemenea departamentul IT oferă servicii care includ consultanţă, proiectul în
întregime, active şi managementul licenţelor, prin formularea unor concepte operaţionale, a
utilizării şi monitorizării sistemelor implementate la nivelul infrastructurii naţionale şi
internaţionale, oferind servicii şi aplicaţii.
Dimensiunea şi specificul companiei OMV, devenită acţionar majoritar al companiei
PETROM S.A. au impus, utilizarea unui sistem informatic deosebit de performant -
sistemul SAP (Sisteme, Aplicaţii şi Produse) - care să permită concernului născut din
fuziunea celor două mari companii, funcţionarea cu maximum de eficienţă pe piaţă, într-un

6
 domeniu supus unei acerbe concurenţe şi dispute pentru extinderea sferelor de acţiune, a
reţelelor de producţie şi distribuţie a produselor petroliere.
Adoptarea acestui sistem informatic s-a dovedit a fi şi un act de strategie, cu bune
rezultate, având în vedere extensia şi dispersia teritorială, la nivel de continente, ţări şi zone
de influenţă, a companiei PETROM-OMV.
Un aspect deosebit de important sub aspectul beneficiilor utilizării SAP în cadrul
companiei PETROM, îl constituie dezvoltarea posibilităţilor de reducere la minimum a
potenţialelor surse de eroare umană în procesul de prelucrare a datelor, aspect esenţial în
condiţiile prelucrării unui volum extrem de mare de date şi informaţii primare, al corelării
şi sintetizării acestora în rapoarte.
Sistemul permite configurarea a numeroase tipuri de rapoarte financiar - contabile,
oferă posibilitatea ierarhizării şi compactării datelor, efectuarea de analize economice
fundamentate pe indici de performanţă, de creare a rapoartelor proprii pentru fiecare
utilizator, în funcţie de cerinţe imediate sau de perspectivă.
Concluzie:
Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România şi din Europa de sud-est,
afirmaţie susţinută prin cifre la sfârşitul anului 2020:3
Cifra de afaceri netă: 12.842 milioane RON
Ţiţei procesat: 5.161 milioane tone
Staţii de distribuţie: 546
Angajaţi: 27.470

2.3. Misiune, obiective, strategii

Petrom şi-a propus obiective ambiţioase pentru a asigura un nivel constant al

producţiei de ţiţei şi gaze în România. Astfel, până în anul 2021, Petrom va stabiliza
producţia zilnică la 210.000 bep şi va ajunge la o rată de înlocuire a rezervelor de 70%.
Aceste obiective ambiţioase sunt susţinute de investiţii, dar la un nivel considerabil
redus faţă de perioadele precedente, având în vedere condiţiile economice nefavorabile. O
atenţie deosebită se acorda activităţii de explorare, pentru care sunt alocate sume
considerabile anual pentru a finanţa programe vaste de explorare, bazate pe experienţă
internaţională în operarea zăcămintelor mature şi folosirea pe scară largă a tehnologiilor
moderne de seismică 3D.
Se analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea
oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărindu-se integrarea
acestora în activitatea de bază a companiei.

3
Raport anual Petrom 2020

7
 Se implementează proiecte pentru modernizarea instalaţiilor şi se aplică programe
tehnologice pentru zăcăminte mature, se doreşte reducerea semnificativă a costurilor de
procesare şi investeşte în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mix-ului de produse.
Se investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi se ia
în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei
centrale electrice pe gaze.

Obiective
Compania Petrom are obiective clare pentru anul 2021. Scopul este de a consolida
poziţia de lider pe piaţa integrată de petrol şi gaze naturale din Europa de sud-est, de a
îmbunătăţi performanţele şi de a reduce costurile.
Obiectivele E&P Petrom sunt de a stabiliza producţia, de a asigura o poziţie
competitivă şi un viitor sigur pentru companie, de a dezvolta pe plan internaţional şi de a
avea cei mai buni angajaţi. Unul dintre obiectivele diviziei Rafinare este de a creşte
cantitatea de ţiţei procesată de către rafinării pentru a atinge un grad de utilizare de 95%.
Divizia de Marketing are ca scop optimizarea reţelei de distribuţie şi Petrom intenţionează
să înlocuiască toate depozitele existente cu 9 terminale noi, în concordanţă cu standardele
Petrom OMV.

Strategia Petrom 20214

E&P
 maximizarea şi asigurarea producţiei de ţiţei şi gaze pe termen lung în România.
 deblocarea producţie de gaze;
 obţinerea unor costuri de producţie competitive;
 dezvoltarea activităţilor internaţionale, regiunea Caspică în special.
R&M
 extinderea şi modernizarea rafinăriei Petrobrazi;
 consolidarea poziţiei pe piaţa combustibililor pentru aviaţie şi pe piaţa GPL;
 menţinerea cotei de piaţă a vânzărilor cu amănuntul, prin furnizarea serviciilor de
cea mai înaltă calitate şi prin sporirea eficienţei;
G&E
 consolidarea poziţiei Petrom pe piaţa gazelor naturale, cu scopul de a deveni lider pe
piaţa din România şi un important participant pe piaţa din Sud-Estul Europei.
 intrarea pe piaţa energiei electrice, prin construirea unei centrale de cogenerare de
860 MW.
 intrarea pe piaţa energiei regenerabile.

4
www.petrom.com

8
2.4. Structura organizatorică a S.C. OMV PETROM S.A

Pentru personalul de la nivelul managementului de top, atribuţiile şi responsabilităţile

acestuia sunt descrise în Statutul societăţii, astfel:

 Adunarea Generală a Acţionarilor

 Consiliul de Administraţie
 Comitetul Executiv
 Directorul general al "SC OMV PETROM S.A" Bucureşti

Organizarea structurală a Petrom este evidenţiată în documentele organizatorice din

cadrul societăţii. Organigrama este piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tip
ierarhic-funcţional.
Organigrama companiei Petrom arată modul în care este structurată conducerea,
precum şi cele mai importante şi mai dezvoltate compartimente.
Oamenii cheie în structura şi funcţionalitatea societăţii sunt Directorul General,
Directorul Financiar, precum şi membrii Directoratului. Aceştia au în subordine şefii de
compartimente, care fac legătura între structura superioară şi angajaţii respectivului
departament.
La rândul său, fiecare departament are o ”miniorganigramă”, după care se conduce.
Fiecare compartiment are atribuţiunile sale, bine stabilite, iar toate aceste elemente alăturate
formează imaginea unei companii dezvoltate, ale cărei elemente conlucrează armonios.
Pentru personalul de execuţie, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile acestora
sunt trecute in fişele fiecărui post.

2.5. Mediul extern

Petrom este cea mai mare companie petrolieră din România şi face parte din grupul
OMV Aktiengesellschaft, care este cea mai mare companie industrială listată din Austria şi
este lider în industria de petrol şi gaze din Europa Centrală, desfăşurând activităţi de
rafinare şi marketing în 13 ţări.
Lider al pieţei româneşti de distribuţie a carburanţilor, Petrom deţine cea mai extinsă
reţea de distribuţie în România cu 546 benzinării, situate în toate judeţele ţării. În mai 2007,
Petrom a achiziţionat pachetele majoritare ale Shell Gas şi Trans Gas Services, ca urmare a
deciziei Shell de a renunţa la afacerea cu gaz petrolier lichefiat (GPL). Până în momentul
achiziţiei, Petrom era prezent pe piaţa internă de GPL, în principal, prin propria reţea de
distribuţie butelii precum şi prin participaţiile de 44,47% în Shell Gas România (cel mai
mare operator pe piaţa de distribuţie a buteliilor) şi 20% în Trans Gas Services SRL,
furnizor de propan din import.

9
 Societatea Petrom intră în relaţii directe, permanente şi puternic dictate de necesitatea
atingerii obiectivelor sale. Agenţii din mediul extern firmei care au o importanţă deosebită
pentru întreprindere sunt: furnizorii, clienţii şi concurenţii.

Furnizorii
Pentru buna desfăşurare a activităţii, compania Petrom întreţine relaţii comerciale, în
calitate de furnizori de materiale şi prestatori de servicii, cu importante societăţi comerciale.

Clienţii
Clienţii Petrom se împart în trei mari categorii ale comerţului, respectiv:
 Comerţul cu amănuntul, care comercializează produsele noastre direct către
consumatori;
 Comerţul cu ridicata, care comercializează produsele noastre catre terţe persoane;
 Corporaţii industriale, agricole, de transport, de taximetrie etc..
Petrom deţine marca cea mai cunoscută (86%), urmată de Shell. Peste 65% din
conducătorii auto din România sunt clienţi ocazionali ai Petrom (au alimentat cel puţin o
dată pe an de la Petrom) şi peste 45% sunt clienţi fideli, 20% din clienţii Petrom folosesc
deasemenea magazinele Petrom din staţiile de benzină.

Concurenţii
În ceea ce priveşte distribuţia şi comercializarea produselor petroliere, Petrom este
lider de piaţă având un număr de 500 staţii de benzină, în cadrul Grupului Petrom cu o cotă
de piaţă pe sectorul retail de 40 % pe piaţa românească. După Petrom, următorii competitori
sunt Lukoil şi Rompetrol, care au realizat investiţii semnificative în reţele de distribuţie
începând cu anul 2014, urmate de Mol şi Agip care au investit şi ele sume considerabile
creându-şi propriile reţele de benzinării în aproape toate regiunile ţării.
Datorită poziţiei sale, Petrom este în mod clar cea care stabileşte preţurile pe această
piaţă, cei mai mulţi dintre concurenţii săi ajustându-şi preţurile la acelaşi nivel, Lukoil fiind
singurul care se află în mod constant sub nivelul Petrom şi MOL aflându-se deasupra
Petrom în ceea ce priveşte nivelul preţurilor.
Pe plan naţional, Petrom are ca rival compania Rompetrol, deşi între cele două
companii există înţelegeri de schimburi de produse petroliere, menite a fi de folos ambelor.
Alt rival important pe piaţa GPL este Rubis, un operator internaţional din industria
petrolieră cu sediul la Paris, specializat în sectorul downstream şi cu o experienţă
semnificativă în domeniul GPL.

CAPITOLUL III - ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA S.C.

OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI

10
 Datele necesare pentru calculul indicatorilor financiari la societatea comercială
PETROM SA BUCUREŞTI au fost preluate din situaţiile financiare din anii 2018, 2019 şi
2020, a căror formă sintetizată este prezentată în continuare. De asemenea se prezentă
evoluţia procentuală a indicatorilor din bilanţul contabil al anului 2019 faţă de 2018 şi 2020
faţă de 2019.
Bilanţ contabil (lei)

Bilanţul contabil la SC PETROM SA

2018 2019 2020 2020/201
2019/2018
ACTIV 9
Active imobilizate 34.932,64 34.505,37
necorporale 3.132,01 2.811,51 3.72 0.87
corporale 27.944,72 27.802,20 1.29 1.16
financiare 0.91 1.08
Active circulante 10.106,53 12.345,39 12.254,55 1.08 0.87
stocuri 2.151,54 2.464,45 2.102,90 1.20 0.88
creanţe 0.85 1.19
investiţii pe termen scurt 95066.26 0.00
disponibilităţi 0.35 1.07
Cheltuieli in avans 0.39 1.54
TOTAL ACTIV 47.495,23 47.620,82 1.18 1.07
Datorii pe o perioadă< 1 an 2,580,025,427 3,446,027,370 3,561,335,579 1.34 1.03
Datorii pe o perioadă> 1 an 28,982,010 1,504,095,402 2,822,317,311 51.90 1.88
Provizioane pt.riscuri şi
5,196,454,236 6,262,466,399 6,176,529,278 1.21 0.99
chelt.
Venituri în avans 171,453,281 146,258,559 97,208,977 0.85 0.66
CAPITAL SI REZERVE - - - 0.00 0.00
Capital 5,664,410,834 5,664,410,834 5,664,410,834 1.00 1.00
Prime de capital - - - 0.00 0.00
Rezerve din reevaluare 57,417,759 50,904,252 81,614,855 0.89 1.60
Rezerve (legale, statutare,
5,792,755,272 6,315,308,717 5,483,143,103 1.09 0.87
alte rezerve)
Profitul reportat-sold creditor 1,521,411 587,632,269 1,537,974,645 386.24 2.62
Profitul reportat-sold debitor - - - 0.00 0.00
Rezultatul exerciţiului -profit 1,778,042,301 1,022,387,463 1,368,127,631 0.58 1.34
Rezultatul exerciţiului
- - - 0.00 0.00
-pierdere
Repartizarea profitului 110,028,972 72,045,088 79,123,829 0.65 1.10
13,184,118,60 13,568,598,44
14,056,147,239 1.03 1.04
Total capitaluri proprii 5 7
Total capitaluri 13,184,118,605 13,568,598,447 14,056,147,239 1.03 1.04
21,161,033,55 24,927,446,17
26,713,538,384 1.18 1.07
TOTAL PASIV 9 7
Contul de profit şi pierdere (lei)

Indicatori 2018 2019 2020

Cifra de afaceri 12,284,378,408 16,750,726,457 12,842,384,017

11
Producţia vândută 11,795,873,413 15,795,814,081 11,251,543,470
Venituri din vânzarea mărfurilor 488,504,995 954,912,376 1,590,840,547
Variaţia stocurilor de produse finite-sold C 120,783,952 366,871,954 -
Variaţia stocurilor de produse finite-sold D - - 1,860,989
Producţia imobilizată 22,145,515 142,029,297 207,915,979
Alte venituri din exploatare 57,638,849 139,996,979 157,743,750
Total venituri din exploatare 12,484,946,724 17,399,624,687 13,206,182,757
Total cheltuieli de exploatare 10,520,348,294 16,090,391,456 12,008,904,293
Profit din exploatare-profit 1,964,598,430 1,309,233,231 1,197,278,464
Profit din exploatare-pierdere - - -
Total venituri financiare 498,296,964 1,931,761,930 1,119,379,543
Total cheltuieli financiare 313,268,366 1,635,431,821 619,138,262
Profit financiar-profit 185,028,598 296,330,109 500,241,281
Profit financiar-pierdere - - -
Venituri extraordinare - - -
Cheltuieli extraordinare - - -
Rezultatul extraordinar-profit - - -
Rezultatul extraordinar-pierdere - - -
Total venituri 12,983,243,688 19,331,386,617 14,325,562,300
Total cheltuieli 10,833,616,660 17,725,823,277 12,628,042,555
Profitul brut-profit 2,149,627,028 1,605,563,340 1,697,519,745
Profitul brut-pierdere - - -
Impozit pe profit 371,584,727 583,175,877 329,392,114
Profit net al exerciţiului financiar-profit 1,778,042,301 1,022,387,463 1,368,127, 631
Profit net al exerciţiului financiar-pierdere - - -

Tabel nr.3.3.- Analiza rezultatului din exploatare (Ron)

Analiza rezultatului din exploatare la S.C. PETROM S.A.

Nr.crt 2007 2008 2009
. Indicatori
1 Cifra de afaceri netă 12,284,378,408 16,750,726,457 12,842,384,017
2 Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate(3+4+5) 9,162,016,827 14,577,604,116 10,769,034,836
3 Cheltuielile activităţii de bază 6,904,713,982 10,986,029,480 8,115,801,008
4 Cheltuielile activităţilor auxiliare 1,410,800,280 2,244,711,875 1,658,254,689
5 Cheltuielile indirecte de producţie 846,502,565 1,346,862,761 994,979,139
6 Profitul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 3,122,361,581 2,173,122,341 2,073,349,181
7 Cheltuielile activităţii de desfacere 969,209,000 801,944,866 798,067,191
8 Cheltuielile generale de administraţie 246,193,000 201,941,223 235,747,276
9 Alte venituri din exploatare 57,638,849 139,996,979 157,743,750
10 Profitul din exploatare (6-7-8+9) 1,964,598,430 1,309,233,231 1,197,278,464

3.1. Analiza evoluţiei procentuale a indicatorilor din bilanţ

La data de 31 decembrie 2008, activele totale însumau 25 mld lei, cu 18% mai mult
faţă de sfârşitul anului 2007, în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale,

12
 activelor financiare şi a stocurilor, valoare contrabalansată de scăderea creanţelor, precum şi
de diminuarea soldului contului casă şi conturi la bănci. Ieşirile de numerar mai mari pentru
investiţii, creditele acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, OMV şi
acţionarii minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31
decembrie 2008.
Activele totale în anul 2009 însumau 26.713 mil.lei, cu 7% mai mult faţă de sfârşitul
anului 2008, în special datorită investiţiilor realizate în 2009.
Activele imobilizate, măsoară gradul de investire a capitalului în societate 5 şi conţin
imobilizările necorporale, corporale şi financiare care au crescut în 2008 faţă de 2007 cu
21% până la 20 mld lei, în special ca rezultat al investiţiilor semnificative efectuate în
activitatea de E&P: achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice, dezvoltarea şi
modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie au fost
parţial contrabalansate de reducerea activelor financiare, în principal ca urmare a vânzării
plasamentelor în fonduri umbrelă (investiţii în fonduri mutuale şi alte investiţii financiare
prin intermediul fondurilor umbrelă).
În 2009 activele imobilizate au crescut cu 12% faţă de 2008, în principal datorită
investiţiilor semnificative efectuate atât în activitatea E&P, pentru dezvoltarea şi
modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie, dar şi în
proiectele de R&M şi de Energie. În 2009, valoarea activelor imobilizate a fost mai mare şi
datorită creşterii împrumuturilor acordate filialelor.
Stocurile au crescut în anul 2008 faţă de anul precedent din cauza cantităţilor ridicate
de materiale şi gaze.
Creşterea stocurilor a fost depăşită de scăderea activelor circulante, cum ar fi
numerarul şi creanţele.
În anul 2009 valoarea stocurilor a scăzut faţă de anul 2008, în special ca urmare a
scăderii materialelor aflate în stoc.
În consecinţă, nivelul activelor circulante totale (inclusiv cheltuielile în avans) a
crescut cu 7% în anul 2008, ajungând la 5.121 mil lei, comparativ cu sfârşitul anului 2007.
Totalul activelor circulante a scăzut cu 13% în 2009 faţă de 2008, în principal ca
urmare a reducerii investiţiilor pe termen scurt în instrumente de acoperire a riscului,
privind preţul la ţiţei, dar şi ca efect al scăderii stocurilor, compensate parţial de creşterea
activelor financiare pe termen scurt.
Totalul datoriilor a crescut cu 42% faţă de 2007 atingând, la 31 decembrie 2008,
valoarea de 11.358 mil lei, în principal ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung
şi scurt şi a provizioanelor mai mari.
În 2009 totalul datoriilor a crescut cu 11%, având valoarea de 12.657 mil.lei, în
special ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor pentru
instrumentele de acoperire a riscului, compensate de scăderea datoriilor către furnizori şi a
provizioanelor.

5
Ion Bucur, Diagnostic economico - financiar,Editura Universitară, Bucureşti 2006, pag.111

13
 Capitalurile proprii au însumat 13.569 mil lei la data de 31 decembrie 2008, cu 3%
mai mult faţă de sfârşitul anului 2007 (13.184 mil lei) ca rezultat al profitului net în valoare
de 1.022 mil lei din anul 2008, efect al operaţiunilor strategice de acoperire a riscurilor, care
au generat 518 mil lei, a distribuirii în 2008 a dividendelor în valoare de 1.082 mil lei şi
reversarii reevaluării la valoarea justă a fondurilor umbrelă vândute în primul trimestru din
2008, însumând 74 mil lei.
În anul 2009 capitalurile proprii sunt în valoare de 14.056 mil. lei, cu 4% mai mult
faţă de valoarea înregistrată în 2008, această creştere s-a datorat profitului net generat în
anul curent, dar care a fost redus cu valoarea justă aferentă instrumentelor de acoperire a
riscului privind preţul ţiţeiului.
În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele
contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în
sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei).
În anul 2009 au provenit din împrumuturile contractate de-a lungul anului, în sumă de
1,435 mil lei, depăşind cu mult plăţile pentru dividende în sumă de 15 mil lei.
În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare
şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai
mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de
numerar la sfârşitul anului. Iar în anul 2009 intrările pozitive de numerar din operare şi
împrumuturile contractate au fost folosite pentru a acoperi investiţiile menţinute la un nivel
înalt.

3.2. Analiza ratelor de lichiditate, solvabilitate, trezorerie

Analiza indicatorilor de lichiditate

Tabel nr.3.4.- Rate de lichiditate

Rate de lichiditate 2007 2008 2009

Active circulante (lei) 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144
Stocuri (lei) 1,922,375,343 2,394,434,361 2,097,889,862
Datorii curente (lei) 2,580,025,427 3,446,027,370 3,561,335,579
Disponibilităţi băneşti (lei) 752,634,771 261,438,312 280,035,791
Rata lichid.generale (At/Dc) 1,81 1,48 1,24
Rata lichid.curente (Cr+Ds)/Dc 1,07 0,78 0,65
Rata lichid.imediate (Ds/Dc) 0,29 0,08 0,08

Fig. 3.1.Rate de lichiditate

14
 2
1.8
1.6
1.4
1.2 Rata lichidităţii generale
1 Rata lichidităţii curente
0.8
Rata lichidităţii imediate
0.6
0.4
0.2
0
2007 2008 2009
În cazul ratelor de lichiditate se observă o diminuare a acestora în anul 2008 şi 2009
faţă de 2007, cu excepţia ratei lichidităţii imediate care în anul 2009 se menţine la nivelul
din 2008, când a atins o valoare aproape de 2, Petrom reuşind în acel an să-şi achite
obligaţiile de plată din activele circulante. În 2008 şi 2009, cauzele micşorării acestor
indicatori s-au datorat pe de o parte micşorării disponibilităţilor băneşti, care în anul 2009
au ajuns la un nivel mult scăzut faţă de ceilalţi ani, iar pe de altă parte măririi datoriilor
curente către furnizori, în condiţiile în care stocurile de carburanţi s-au mărit în 2008, însă
creanţele au scăzut în 2008, dar au crescut în 2009.
Totuşi, Petrom prin rata de lichiditate generală se încadrează în limitele admise de
teoriile economice. În privinţa ratei de lichiditate curente se observă că aceasta se
încadrează în limitele admise de teoriile economice de 0,65-1 sau 0,8-1. În anii 2007 - 2009,
Petrom nu se încadrează în limitele admise de teoriile economice, în ceea ce priveşte rata
de lichiditate imediată, fiind mai mică de 0,3, dar în 2007 se apropie de această valoare
datorită pe de o parte unui disponibil în bancă mai mare, iar pe de altă parte, datoriile
curente relativ mai mici în acel an.

Analiza indicatorilor de solvabilitate

Solvabilitatea arată capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile de plată la

termenele prevăzute.
Tabel nr.3.5.- Rata de solvabilitate şi de îndatorare

Rate de solvabilitate şi de îndatorare 2007 2008 2009

Total pasiv (lei) 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384
Capital propriu (lei) 13,184,118,605 13,568,598,447 14,056,147,239
Datorii pe termen lung (lei) 28,982,010 1,504,095,402 2,822,317,311
Capitalul permanent ( lei) 13,213,100,615 15,072,693,849 16,878,464,550
Rata solvab.patrim (Cp/ Pasiv) 0,62 0,54 0,53
Grad îndatorare (Dat.t.l./Cpr) 0,0022 0,0998 0,1672
Fig. 3.2.Rata de solvabilitate şi rata de îndatorare

15
 0.7
0.6
0.5
Rata solvabilităţii
0.4 patrimoniale

0.3 Gradul de îndatorare

0.2
0.1
0
2007 2008 2009

Rata solvabilităţii patrimoniale este de peste 0,3-0,5, limite impuse de teoria

economică, situaţia considerându-se bună, în condiţiile în care în anul 2007 nu au fost
contractate credite pe termen scurt şi lung. În anul 2008, s-a diminuat rata solvabilităţii
patrimoniale, deoarece Petrom a contractat un împrumut pe termen de peste 1 an de la un
consorţiu de bănci pentru finanţarea investiţiilor în sectorul E&P şi deasemenea a fost
nevoită să constituie un provizion de litigii cu foştii angajaţi şi actualii salariaţi de valoare
foarte mare.
În anul 2009 rata solvabilităţii este apropiată de cea din 2008 deoarece Petrom a
contractat o linie de credit multi-valută şi a extins împrumutul deja contractat.

Cel de-al doilea indicator, gradul de îndatorare, reflectă ponderea datoriilor pe termen
lung în capitalul permanent şi trebuie să aibă o valoare mai mică de 0,3. Se observă că la
Petrom acest indicator se încadrează în limitele teoriei economice în toţi anii: 2007, 2008 şi
2009. Deci, acest indicator prezintă un aspect pozitiv, chiar dacă are o uşoară tendinţă de
creştere din cauza împrumutului contractat pentru finanţarea investiţiilor din sectorul de
extracţie.
Gradul de îndatorare la sfârşitul anului 2008 a crescut faţă de anul 2007. Creşterea
este urmarea împrumuturilor pe termen lung angajate în 2008 (1.468 mil lei), necesare
finanţării programelor prioritare de investiţii.
În anul 2009 numerarul net generat de activităţile de exploatare a fost scăzut din cauza
influenţei mediului economic nefavorabil, compania a continuat investiţiile în proiectele
strategice cu impact economic puternic, fapt ce a determinat necesitatea de finanţări
suplimentare. În consecinţă gradul de îndatorare a crescut faţă de anul 2008.

16
Analiza indicatorilor de gestiune a activelor circulante
Tabel nr.3.6.-Indicatori de gestiune a activelor circulante

Rate privind activele circulante 2007 2008 2009

Active circulante (lei) 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144
Cifra de afaceri netă (lei) 12,284,378,408 16,750,726,457 12,842,384,017
Valoare stoc mediu (lei) 1,693,751,981 2,158,404,852 2,246,162,112
Creanţe (lei) 2,015,809,727 1,704,211,989 2,035,806,491
Vit.rot.activ.circ. (nr.rot.)(CA/Ac) 2,62 3,29 2,91
Vit.rot.activ.circ. (zile)(At/CA*365) 140 111 126
Nr.de rotaţii (CA/St mediu) 8 8 6
Dur.o rot. (zile)(Sm/CA*365) 51 48 64
Nr.de rotaţii (CA/Creanţe) 7 10 7
Durata medie de recuperare creanţe 60 38 58
(Creanţe/CA*365)

Fig. 3.3. Indicatori de gestiune a activelor circulante

140
120
100 Nr.de rotaţii a activelor
80 circulante

60 Nr.de zile de rotaţie a

activelor circulante
40
20
0
2007 2008 2009

Fig. 3.4. Indicatori de gestiune a stocului mediu

70
60
50 Nr.de rotaţii a stocului
40 mediu

30 Durata unei rotaţii a

stocului mediu
20
10
0
2007 2008 2009

17
 Fig. 3.5. Indicatori de gestiune a creanţelor

60
50
40 Nr.de rotaţii

30 Durata medie de
recuperare a creanţelor
20
10
0
2007 2008 2009

Din tabel se poate observa că numărul de rotaţii a activelor circulante se măreşte în

anul 2008, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv, datorită pe de o parte măririi cifrei de
afaceri în 2008 faţă de 2007 cu 36% şi datorită eficienţei crescute a valorii activelor
circulante. În anul 2009 numărul de rotaţii a scăzut faţă de 2008 datorită scăderii cifrei de
afaceri în proporţie mai mare faţă de valoarea activelor circulante. Eficienţa activelor
circulante este demonstrată şi de reducerea numărului de zile necesare unei rotaţii de la 140
în 2007 la 111 în 2008, crescând în anul 2009 la 126 de zile. În anul 2008 faţă de anul 2007
se remarcă o creştere a vitezei de rotaţie a activelor circulante de la 2,62 la 3,29, iar pentru
anul 2009 se observă o uşoară scădere la 2,91.
În cazul în care calculăm indicatorii de gestiune a stocurilor cu ajutorul stocului
mediu, se observă că în 2008 faţă de 2007, numărul de rotaţii se măreşte de la 7,25 la 7,76,
în timp ce durata unei rotaţii se micşorează de la 51 de zile la 48 de zile pentru aceeiaşi
perioadă ceea ce este un semnal pozitiv. În anul 2009 faţă de 2008 se remarcă faptul că
numărul de rotaţii este mai mic, fiind de 5,72 în timp ce durata unei rotaţii se măreşte de la
48 de zile la 64 de zile, ceea ce reprezintă un semnal negativ. Accelerarea vitezei de rotaţie
în 2008 se datorează creşterii cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 şi a diminuării
creanţelor.
Încetinirea vitezei de rotaţie în 2009 se datorează creşterii stocului mediu şi micşorării
cifrei de afaceri faţă de 2008. Teoria economică arată că valoarea minimă care asigură
eficienţa gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii, respectiv de 45 de zile. Petrom din punct de
vedere al acestui indicator se încadrează în limitele recomandate în anul 2008, dar în anul
2009 nu se mai încadrează.
În 2007, compania a schimbat metoda contabilă de reevaluare a stocurilor de la primul
intrat-primul ieşit la metoda costului mediu ponderat. Cu toate acestea, datorită vitezei mari
de rotaţie a stocurilor, această schimbare nu a avut efecte materiale în situaţiile financiare.
În privinţa creanţelor, se poate vedea o evoluţie sinuoasă, asfel în 2008 se observă o
accelerare a vitezei de rotaţie a creanţelor, urmată de o încetinire a acesteia din cauza măririi
soldului de creanţe în 2009 şi micşorării cifrei de afaceri faţă de anul anterior. Intervalul

18
mediu de timp în care are loc încasarea creanţelor de la clienţi ar trebui să fie de maxim 30
zile, conform teoriilor economice. La Petrom, numărul de zile este depăşit, mai ales în anul
2007 şi 2009.

Analiza fondului de rulment, nevoii de rulment şi trezoreriei nete

Tabel nr.3.7.- Fondul şi necesarul de rulment, trezoreria netă

Indicatori ai echilibrului financiar 2007 2008 2009

Active circulante (lei) 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144
Stocuri (lei) 1,922,375,343 2,394,434,361 2,097,889,862
Creanţe (lei) 2,015,809,727 1,704,211,989 2,035,806,491
Datorii pe termen scurt (lei) 2,580,025,427 3,446,027,370 3,561,335,579
Fondul de rulment (Ac-D ts) 2,110,802,030 1,638,081,922 852,396,565
Necesarul de fond de rulment 1,358,159,643 652,618,980 572,360,774
Trezoreria netă (FRN-NFR) 752,642,387 985,462,942 280,035,791

Fig. 3.6.- Fondul şi necesarul de rulment, trezoreria netă

2500000000

2000000000

1500000000 Fond de rulment

Necesarul de fond de
1000000000 rulment
Trezoreria netă

500000000

0
2007 2008 2009
Din punct de vedere al echilibrului financiar, Petrom a înregistrat o scădere a
fondului de rulment în 2008 faţă de 2007, cât şi în 2009 faţă de 2008, ca urmare a scăderii
considerabile a disponibilităţilor băneşti, dar prezintă o valoare pozitivă, ceea ce denotă o
stare de echilibru pe termen scurt. În 2008 faţă de 2007 se remarcă o scădere a fondului de
rulment ca urmare a măririi datoriilor pe termen scurt şi anume contractarea unui credit de
la un consorţiu bancar şi majorarea datoriilor către furnizorii de materiale şi prestări servicii.
În 2009 faţă de 2008 deasemenea se remarcă o scădere accentuată a fondului de rulment
cauzată de creşterea datoriilor pe termen scurt prin contractarea unui împrumut de la Banca
UniCredit Austria AG.
În privinţa necesarului de fond de rulment, acesta are o tendinţă pozitivă care
semnifică existenţa unor resurse temporare mai mari decât nevoile temporare, înregistrând o
valoare semnificativă la sfârşitul anului 2007, din cauza măririi stocurilor de mărfuri şi
creanţelor, pentru ca la sfârşitul anului 2008 să înregistreze o scădere datorită achiziţionării

19
unui împrumut care determinat o finanţare mai bună a activităţii curente şi scăderii
creanţelor ceea ce denotă o îmbunătăţire a încasării creanţelor şi o creştere a vitezei de
rotaţie a stocurilor. În anul 2009 necesarul de fond de rulment scade uşor faţă de 2008
datorită contractării unui împrumut pe termen scurt, valoarea acestuia fiind pozitivă
constituie o situaţie normală situându-se la un nivel rezonabil în concordanţă cu specificul
domeniului de activitate.
Existenţa unei trezorerii nete pozitive certifică o stare de echilibru financiar la nivelul
companiei, deci Petrom se bucură de autonomie financiară pe termen scurt.

3.3. Analiza ratelor de structură patrimonială

Ratele privind structura activului

Tabel nr. 3.8. - Ratele activelor imobilizate

Ratele activelor imobilizate 2007 2008 2009

Imobilizări necorporale (lei) 303,556,285 1,129,715,521 987,168,130
Imobilizări corporale (lei) 10,564,332,777 13,655,674,197 15,828,768,819
Active imobilizate (lei) 16,374,829,978 19,806,471,218 22,243,002,582
Imobilizări financiare (lei) 5,506,940,916 5,021,081,500 5,427,065,633
Total activ (lei) 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384
Rata activelor imobilizate 77,38 79,46 83,27
Rata imobilizărilor necorporale 1,44 4,54 3,70
Rata imobilizărilor corporale 49,92 54,78 59,25
Rata imobilizărilor financiare 26,02 20,14 20,32

Fig. 3.7. Ratele activelor imobilizate

60
50
Rata imobilizărilor
40 necorporale
Rata imobilizărilor
30 corporale
Rata imobilizărilor
20 financiare

10
0
2007 2008 2009
Rata activelor imobilizate a crescut în anul 2008 faţă de 2007 ca rezultat al
investiţiilor semnificative efectuate în E&P, achiziţia de servicii petroliere a Petromservice,
dezvoltarea, modernizarea sondelor, iar în anul 2009 a crescut prin redezvoltarea
zăcămintelor şi extinderea activităţii internaţionale cât şi datorită creşterii împrumuturilor
acordate filialelor.

20
 Rata imobilizărilor necorporale a crescut în 2008 faţă de anul 2007 datorită
achiziţionării activităţii de servicii petroliere (Petromservice) şi a fost identificată valoarea
acestora în urma evaluărilor la valoarea justă, după care în anul 2009 a scăzut în principal
datorită segmentului E&P dar şi segmentului R&M.
Imobilizările financiare au scăzut în 2008 faţă de 2007 ca urmare a vânzării
plasamentelor în fonduri umbrelă (investiţii în fonduri mutuale şi alte investiţii financiare
prin intermediul fondurilor umbrelă) iar în 2009 s-au mărit datorită creşterii titlurilor de
participare reprezentând acţiuni deţinute la anumite societăţi, a împrumuturilor acordate de
Petrom filialelor din Kazahstan şi a altor filiale din segmentul de rafinare şi gaz.
Deasemenea creşterea se datorează şi sporirii creanţelor către statul român, care are
obligaţia, conform contractului de privatizare, să suporte toate cheltuielile de dezafectare la
sondele abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune efectuate înainte de
privatizarea din 2004.

Ratele activelor circulante

Tabel nr. 3.9. - Ratele activelor circulante

Rata activelor circulante 2007 2008 2009

Active circulante (lei) 4,690,827,457 5,084,109,292 4,413,732,144
Stocuri (lei) 1,922,375,343 2,394,434,361 2,097,889,862
Disponibilităţi băneşti (lei) 752,634,771 261,438,312 280,035,791
Creanţe (lei) 2,015,809,727 1,704,211,989 2,035,806,491
Total activ (lei) 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384
Rata activelor circulante 22.17 20,40 16,52
Rata stocurilor 9,08 9,61 7,85
Rata creanţelor comerciale 9,53 6,84 7,62
Rata disponibilităţilor băneşti şi a 3,56 1,05 1,05
plasamentelor

Fig. 3.8. Ratele activelor circulante

21
 10
9
8
7 Rata stocurilor
6
Rata creanţelor comerciale
5
4 Rata disponibilităţilor
3 băneşti
2
1
0
2007 2008 2009

Rata activelor circulante a înregistrat o scădere în 2008 faţă de 2007 ca urmare a

scăderii considerabile a disponibilităţilor băneşti cauzată de: ieşiri de numerar mai mari
pentru investiţii, credite acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, acţionarii
OMV. În anul 2009 rata activelor circulante deasemenea a scăzut fiind influenţată de
creşterea investiţiilor, a avansurilor şi imobilizărilor în curs.
Rata stocurilor a crescut în 2008 faţă de 2007 cu implicaţii negative ca urmare a
măririi, în principal, a stocurilor de mărfuri, din cauza cantităţilor ridicate de materiale şi
gaze cu efecte negative asupra societăţii prin imobilizarea fondurilor băneşti în ele. În anul
2009 au scăzut stocurile faţă de 2008 acesta fiind un factor pozitiv pentru activitatea firmei.
Rata creanţelor comerciale a crescut în 2007 faţă de 2006 urmare a măririi, neîncasării
la termenele prevăzute în contracte a soldurilor conturilor de clienţi şi conturi asimilate cu
379,530,898 lei, având termen de lichiditate sub un an.
Rata creanţelor comerciale a scăzut în 2008 faţă de 2007 cu efecte negative,
principalul factor de influenţă fiind scăderea preţului coroborată cu scăderea cantităţilor
vândute. În anul 2009 aceasta a crescut faţă de 2008 urmare a măririi, neîncasării la
termenele prevăzute în contracte a soldurilor conturilor de clienţi şi conturi asimilate, având
termen de lichiditate sub un an.

Ratele privind structura pasivului

Tabel nr. 3.10.- Ratele pasivului

Rate privind structura pasivului 2007 2008 2009

Capitalul permanent (lei) 13,213,100,615 15,072,693,849 16,878,464,550
Capital propriu (lei) 13,184,118,605 13,568,598,447 14,056,147,239
Total pasiv (lei) 21,161,033,559 24,927,446,177 26,713,538,384
Rata stabilităţii finanţării (CP/TP) 62,44 60,47 63,18
Rata autonom.financiare (Cpr/CP) 99,78 90,02 83,28

Fig. 3.9. Ratele privind structura pasivului

22
 100

80
Rata stabilităţii finanţării
60
Rata autonom.financiare
40

20

0
2007 2008 2009

Rata stabilităţii finanţării a scăzut în 2008 faţă de 2007 ceea ce reflectă un aspect mai
puţin pozitiv, ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi anume contractarea
unui credit acordat de un consorţiu bancar. În anul 2009 rata stabilităţii financiare a crescut
faţă de 2008 ceea ce indică un aspect pozitiv şi acest lucru se datorează în principal creşterii
capitalului permanent.
În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele
contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în
sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei).
În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare
şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai
mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de
numerar la sfârşitul anului.

Rata autonomiei financiare arată ponderea surselor proprii în finanţarea mijloacelor

economice şi se recomandă ca valoarea acesteia să fie mai mare de ½.6 Din datele
menţionate în tabel se poate observa că valoarea ratei este mult peste valoarea recomandată
în teoria economică ceea ce reprezintă un aspect foarte pozitiv.

3.4. Analiza riscului financiar

Modelul Altman face parte din categoria modelului de determinare a riscului de

faliment şi care reprezintă o combinaţie lineară între mai multe rate financiare:

Z =3,3×R1 +1,4×R 2 +1,2×R 3 +0,9×R4 +0,6×R5

unde:
R1=Profitul brut / Total active;
6
Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.197

23
 R2=Capitalul permanent / Total Active;
R3=Fondul de rulment / Total Active;
R4=Cifra de afaceri /Total active;
R5=Capital propriu / Datorii pe termen lung
Tabel nr. 3.11.- Rate financiare şi modelul Altman

Rate financiare 2007 2008 2009

R1 0,10 0,06 0,06
R2 0,62 0,60 0,63
R3(fc.Ac) 0,10 0,07 0,03
R4 0,58 0,67 0,48
R5 454,91 9,02 4,98
Modelul Altman(Ac) 274,79 7,14 6,18

Din datele menţionate în tabel se observă că firma este solvabilă deoarece valorile
modelului Altman sunt peste valoarea de 3. Totuşi putem menţiona că în 2009 valoarea
acestui indicator a fost apropiată de cea din 2008, dar faţă de 2007, a scăzut foarte mult
valoarea acestui indicator datorită ratei financiare R5 care indică creşterea datoriilor pe
termen lung prin contractarea unui împrumut de la un consorţiu de bănci. Pentru anul 2007
se observă valori foarte mari pentru modelul Altman, care sunt cauzate de rata financiară
R5, unde capitalul propriu este foarte mare în comparaţie cu datoriile pe termen lung.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

24
 Este necesară o analiză SWOT pentru compania Petrom deoarece pe baza
concluziilor, să poată fi luate măsuri de îmbunătăţire a activităţii, astfel încât Petrom să işi
menţină şi să îşi întărească poziţia de lider pe piaţa produselor petroliere din România.

Punctele tari ale companiei Petrom:

 Pe piaţa românească, compania este cea mai mare producătoare şi distribuitoare de
produse petroliere şi are o imagine favorabilă pe piaţa pe care acţionează.
 Datorită faptului că Petrom reuşeşte să-şi asigure în mare masură necesarul de
materii prime şi materiale pentru rafinăriile pe care le deţine, prezintă avantaje faţă de
competitori nu numai prin produsele şi serviciile de calitate superioară, ci şi prin producerea
şi extragerea petrolului.
 Petrom prezintă activităţi integrate de explorare, producţie, distribuţie şi
comercializare.
 Îmbunătăţirea eficienţei operaţionale pe baza investiţiilor semnificative în toate
segmentele de activitate, cu precădere în segmentul E&P, care au condus la consolidarea
poziţiei industriei petroliere româneşti.
 Folosirea eficientă a instrumentelor de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului.
 În activitatea de marketing, au crescut vânzările medii pe staţie datorită
implementării sistemului full agency;
 Consolidarea poziţiei pe piaţa gazelor naturale din ţară prin orientarea Diviziei de
Gaze Naturale către companiile mari de distribuţie cu capital de stat, în timp ce societatea
afiliată 100% Petrom Gas şi-a extins prezenţa pe piaţa consumatorilor finali şi sectorul
industrial.
 Situaţie economico-financiară pozitivă, acest lucru se reflectă prin indicatorii:
cifra de afaceri, profit brut, fond de rulment, trezorerie neta;
 Contribuţia majoră a Petrom prin varsămintele de impozite şi taxe la bugetului
statului şi cel al asigurărilor sociale.
 Asigură o mare varietate de alte servicii prin centrul integrat de servicii globale:
Global Solutions, dintre care enumerăm: servicii de contabilitate, servicii IT, deasemenea
servicii medicale, etc.
 Grad ridicat de specializare a personalului din cadrul managementului de top al
companiei, perfecţionarea continuă a personalului prin implicarea în programe de
perfecţionare.
Punctele slabe ale companiei Petrom:
 Cheltuieli de exploatare mari care conduc la costuri mari pentru obţinerea ţiţeiului
şi gazelor naturale;
 Randamentul scăzut al activităţilor de produse chimice şi petrochimice;
 Existenţa unor tehnologii şi instalaţii vechi, în special în sectorul explorării şi
producţiei de petrol;

25
  Gradul de uzură al activelor fixe destul de ridicat, ceea ce se reflectă în
deprecierea contabilă a activelor Petrom;
 Petrom s-a confruntat de-a lungul timpului cu probleme referitoare la respectarea
protecţiei mediului înconjurător;
 Dependenţa de un singur distribuitor – Distrigaz Sud în distribuirea producţiei
proprii de gaze naturale;
 În condiţiile crizei economice, când şi alte firme se confruntă cu lipsa
disponibilităţilor băneşti, duratele de recuperare a creanţelor cresc, în timp ce datoriile sunt
achitate la termenele prevăzute în contracte, ceea ce conduce la dezechilibre şi micşorarea
disponibilului din bănci;
 Probleme legate de dreptul de proprietate asupra imobilizărilor corporale ale
companiei.
 Dezvoltarea concurenţei în domeniul rafinării (Lukoil, Rompetrol, Rafo) şi
dezvoltarea companiilor rivale de transport (Oil Terminal, Conpet, Petrotrans).

Riscuri la care trebuie să răspundă compania Petrom

Petrom fiind o companie petrolieră integrată este expusă unor riscuri diverse, cum ar
fi: climatul internaţional şi alţi factori specifici activităţii de ţiţei şi gaze.
 Preţurile diferite pe piaţă, precum şi riscurile legate de marjele comerciale;
 Scăderea preţului petrolului la nivel mondial determină compania să nu aibă o
politică coerentă de preţ, ceea ce are efecte negative atât asupra profitului, dar poate duce şi
la pierderea de clientelă;
 Riscul de schimb valutar, în special evoluţia cursului USD şi al incidentelor
majore periculoase, ultimul având o probabilitate scazută în schimb poate avea implicaţii
majore.
 Riscul de lichiditate în vederea protejării fluxului de numerar al companiei;
 Noile politici de mediu europene la care compania trebuie să se alinieze vor pune
compania în situaţia efectuării unor cheltuieli mari de retehnologizare;
 Creşterea inflaţiei, iar în viitor perioada de tranziţie financiară pe care o va
parcurge în momentul trecerii României la moneda europeana Euro.
 Scăderea producţiei de petrol prin epuizarea resurselor;
 Riscurile legate de personal se manifestă prin atragerea personalului specializat de
către companiile rivale ca urmare a salariilor mai atractive sau a altor avantaje materiale
oferite de acestea.
 Alte riscuri la care poate fi supusă compania Petrom sunt: riscurile operaţionale,
riscul climatic, riscul politic.
Măsuri propuse şi concluzii

26
 Analiza poziţiei financiare efectuată pe modelul de activitate al S.C.OMV Petrom
S.A. s-a constituit într-un studiu pertinent de dinamică economică, bazat pe cifre şi
indicatori ce comensurează puterea economică a companiei analizate şi pune în evidenţă
punctele forte dar şi lucrurile ce trebuiesc îmbunătăţite în viitor.
Analiza poziţiei financiare a presupus o analiză mai amplă şi mai complexă a
indicatorilor financiar-contabili specifici, cu evidenţierea şi calculul ratelor de lichiditate,
solvabilitate, de echilibru financiar, a fondului de rulment şi a necesarului de fond de
rulment, valorile pozitive ale acestor indicatori, presupunând un echilibru financiar pe
termen lung, ratele supraunitare de rentabilitate, solvabilitate şi trezoreria netă pozitivă,
dând o imagine grăitoare asupra gradului sporit de independenţă economică şi financiară al
companiei.
Au fost evidenţiate punctele forte ale acesteia, constând în gradul ridicat de integrare
şi specializare a activităţilor, reinvestirea profitului ce dă siguranţă unor surse certe de
finanţare a obiectivelor de modernizare şi retehnologizare, dar şi punctele ce trebuiesc
îmbunătăţite, punctele slabe.
Managementul de top al firmei trebuie să ţină cont în viitor atât de menţinerea şi
îmbunătăţirea aspectelor pozitive, dar trebuie să acţioneze prin măsuri care să elimine
punctele negative, slabe ale firmei, de asemenea să preîntâmpine efectele ameninţărilor,
riscurilor care vizează activitatea companiei.
Dintre măsurile propuse se evidențiază:
 continuarea cercetării-dezvoltării;
 descoperirea de noi rezerve de petrol la nivel naţional precum şi orientarea spre
alte zone în căutarea şi găsirea de parteneri comerciali;
 reducerea costurilor pe toate segmentele de activitate;
 concentrarea în continuare pe managementul strict al costurilor şi pe optimizarea
organizaţională;
 pătrunderea pe noi pieţe şi menţinerea pe cele deja existente;
 elaborarea unor prognoze economice multiple care să aibă la bază scenarii de
viitor cât mai complexe;
 utilizarea mai eficientă a capacităţilor de rafinare;
 adaptarea la cerinţele europene privind politica de mediu;
 implementarea unor standarde înalte de siguranţă, securitate şi mediu;
 creşterea disponibilului în bănci şi plasarea acestuia cât mai avantajos, astfel încât
compania să-şi achite obligaţiile într-o perioadă cât mai scurtă, conform clauzelor
contractuale;
 vânzarea sau casarea mijloacelor fixe care nu aduc profit, ci din contră generează
cheltuieli cu întreţinerea lor;
 investiţii financiare în companii profitabile;
 încurajarea, sprijinirea şi stimularea iniţiativelor persoanelor competente;

27
  mărirea performanţelor prin specializarea angajaţilor;
 menţinerea şi dezvoltarea programului de pregătire şi perfecţionare a personalului;
 schimburi de experienţă cu angajaţi ai OMV din alte ţări;
În ciuda condiţiilor nefavorabile ale actualei crize economice, Petrom, prin oamenii
săi, prin managementul adoptat, reuşeşte să se menţină şi să-şi consolideze poziţia pe piaţa
carburaţiilor. Cei mai mulţi din indicatorii calculaţi şi analizaţi în cadrul proiectului arătă şi
demonstrează că societatea are o poziţie economică solidă, iar în cazul indicatorilor care
prezintă evoluţii descrescătoare, Petrom şi-a revizuit opţiunile de dezvoltare, şi-a schimbat
strategiile viitoare pentru menţinerea echilibrului economico-financiar.
Reflectarea fidelă a realităţii economico-financiare şi a consecinţelor sale sociale,
umane, instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii, pentru perfecţionarea căreia
se luptă şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti în „ştiinţa conturilor”. Preocupaţi de
standarde, de convergenţă, de reflectarea contabilă a realităţii, profesioniştii contabili se
preocupă în fapt de economie, de instituţii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasă parte a
profesiei contabile. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeană a luat în
considerare oportunitatea recunoaşterii profesiei contabile la nivel european .
Realizările înregistrate până acum ca urmare a eforturilor continue, situaţia financiară
solidă, gradul redus de îndatorare al companiei plasează societatea Petrom într-o poziţie
avantajoasă, datorită căreia să poată face faţă provocărilor ce însoţesc deteriorarea mediului
economic7.

BIBLIOGRAFIE

Cărţi

1. Bătrâncea Ioan (coord.)- Analiza financiară pe bază de bilanţ, Presa Universitară Clujană, Cluj-
Napoca, 2001;
2. Bucur Ion, Diagnostic economico-financiar, Editura Universitară, Bucureşti 2006

7
www.petrom.com

28
3. Coman Florin – Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006;
4. Dumitru Marin – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005;
5. Dumitru Marin – Finanţele Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2006;
6. Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza situaţiei financiare a firmei, Elemente
teoretice. Studiu de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001;
7. Ionescu Cicilia – Contabilitate, baze şi proceduri, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007;
8. Ionescu Cicilia – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la
elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007;
9. Feleagă (Malciu) Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi
internaţională, Volumul I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005;
10. Feleagă (Malciu) Liliana , Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană
şi internaţională, Volumul II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005;
11. Feleagă Nicolae, Feleagă Liliana – Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucureşti,
2008;
12. Greuning V. Hennie – Standarde Internaţionale de raportare financiară, Ghid practic, ediţie
revizuită 2007, Institutul Irecson, Bucureşti, 2007;
13. Isfănescu Aurel, Vasile Robu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002;
14. Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-
financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002;
15. Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti,
2000;
16. Moroşan Iosefina – Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006;
17. Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe – Contabilitatea Financiară Românească conformă cu
Directivele Europene, Ediţia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007;
18. Ristea Mihai, coord. – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005;
19. Străoanu Boni Mihaela – Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, studii de
caz, monografii şi aplicaţii rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010
20. Trenca I.Ioan –Managementul financiar al întreprinderii, Editura Mesagerul, Cluj Napoca,
1997;
21. Vasile Ilie – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006;
22. Vintilă Georgeta – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A., Bucureşti, 2006;

Reviste sau articole din volume

1. Cişmaşu Irina – “Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante”, revista “Tribuna Economică,
2002;

29
2. Done Ioan, Ungureanu Adrian – Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale
la UE, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment al
Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007;
3. Sălceanu Alexandru – Normalizarea contabilităţii româneşti – rezultat al procesului de
normalizare, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment
al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007;
4. Raport anual Petrom 2007;
5. Raport anual Petrom 2008;
6. Raport anual Petrom 2009;

Referinţe Internet

1. www.petrom.com

Legislaţie

1. Legea contabilităţii nr.82/1991 republicată;

2. OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009;
3. Directiva a-IV-a a Comunităţilor Economice Europene;
4. Directiva a-VII-a a Comunităţilor Economice Europene;

30