EVALUAREA _-SISTEM UNITAR IN PROCESUL DIDACTIC

Procesul de învăţare presupune achiziţionarea de valori, cunoştinţe, atitudini şi

comportamente. Aceste achiziţii trebuie selectate în aşa fel încât să permită elevilor să
le folosească, să poată emite ipoteze, să poată folosi corect noţiunile, să descrie un
fenomen sau un eveniment.
Reforma curriculum-ului a fost însoţită de o reformă a sistemului de evaluare,
având preponderent un rol reglator atât pentru activitatea de instruire a elevilor, cât şi
pentru îmbunătăţirea strategiilor didactice. Evaluarea se constituie dintr-o succesiune
de activităţi etapizate, având caracterul unui proces. Evaluarea presupune o cunoaştere
a activităţii şi a rezultatelor la momentul dat, o diagnosticare a factorilor care au generat
fenomenul constatat şi o prognozare asupra a ceea ce trebuie făcut pentru
perfecţionarea activităţii de învăţare şi atingerea feedback-ului.
Putem deduce următoarele aspecte:
a) Evaluarea este o componentă indispensabilă a procesului instructiv educativ;
b) Interdependenţa celor trei elemente ale evaluării: informaţii, aprecieri, decizii,
Informaţiile sunt baza de date care, prelucrate, duc la formularea aprecierilor;
aprecierile sunt estimări ale situaţiei prezente sau prognoze ale rezultatelor
viitoare, iar deciziile sunt opţiuni pentru anumite modalităţi de acţionare. In
acelaşi timp, informaţiile culese prin evaluare sunt funcţie de deciziile ce
urmează să fie adoptate.
c) Evaluarea nu se rezumă la o singură acţiune (cum ar fi notarea elevilor), ci este
constituită dintr-o succesiune de activităţi etapizate, având deci caracterul unui
proces.
Remediile nu pot fi prescrise fară cunoaşterea cauzelor care au generat fenomenul,
delimitarea zonelor în care este necesară intervenţia şi stabilirea strategiei care trebuie
aplicata
Evaluarea rezultatelor şcolare urmăreşte să determine modul în care obiectivele
stabilite se realizează în învăţare. Evaluarea reprezintă un proces continuu şi de durată,
putându-se face la începutul programului de instruire, pe parcursul său la finalul său.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul unei secvenţe, a unui capitol sau ciclu de
învăţământ.
Evaluarea continuă are loc pe tot parcursul desfăşurării procesului de învăţământ, în
forme şi modalităţi diversificate. Aceasta vizează nu atât comportamentele finale ale
elevului, cât, mai ales, formularea unor judecăţi asupra eficacităţii învăţării. Ea cere ca
fiecare comportament realizat de elev să fie măsurat între anumite limite.

1
 1) În acest fel, se corelează rezultatele obţinute de elevi în asimilarea conţinutului
cu dirijarea, stimularea şi reglarea procesului de învăţare.
Ca metode şi procedee utilizate în evaluarea continuă se pot preciza: observarea şi
aprecierea verbală ( de tipul "bine", ”foarte bine”, "ai progresat”, etc);| chestionarea
orală, care poate fi curentă sau finală, ce se realizează în timpul lecţiilor şi se desfăşoară
frontal sau individual; lucrările scrise; testele docimologice ce conţin seturi de itemi cu
ajutorul cărora se evaluează nivelul asimilarii cunostintelor şi al capacităţilor de a
opera cu ele; verificarea prin lucrări practice, utilizând desene, schiţe, grafice, ce oferă
posibilitatea evaluării capacităţii elevilor de a aplica cunoştinţele în practică şi gradul
de stăpânire a priceperilor şi deprinderilor formate.
Evaluarea cumulativă, sumativă sau globală este, în esenţă, normativă şi se face la
intervale mai mari de timp, la finele unor secvenţe temporale sau tematice (capitol,
semestru, an şcolar sau ciclu de învăţământ). Ea realizează o certificare a rezultatelor şi
competenţelor dobândite de elevi, promovând evaluarea formativă. În acest sens,
profesorul trebuie să elaboreze o serie de obiective ce vizează: ce trebuie să ştie
elevul,cum trebuie să acţioneze pentru a atinge anumite standarde, care e strategia
optimă care poate fi folosită în cadrul orelor de evaluare, ţinând cont de programa
şcolară şi de nivelul de pregătire al clasei. Evaluarea sumativă are rolul de a completa
bagajul de cunoştinţe al elevului, prin folosirea unor metode şi procedee didactice
adecvate. Ca instrumente de evaluare, alături de cele tradiţionale - probe scrise, orale şi
practice - trebuie folosite şi metode alternative: observarea comportamentului elevului,
realizarea unor referate, portofolii, proiecte, activităţi în grup, dar cel mai recomandat
este testul standardizat. Testele standardizate pot fi administrate, cotate şi interpretate în
condiţii identice (standard), permiţând efectuarea unor comparaţii între elevi sau
grupuri de elevi. Evaluarea sumativă oferă posibilitatea elevului să-şi formeze o
concepţie unitară asupra unui fenomen sau eveniment, deoarece, în dezbatere, vor fi
puse teme ce vizează o anumită etapă a procesului de învăţământ. în acelaşi timp, oferă
profesorului posibilitatea abordării cu elevii a unor teme ce evidenţiază gândirea
elevului, folosirea noţiunilor ştiinţifice în lecţie, modul de selectare a informaţiilor şi,
nu în ultimul rând, încrederea elevului în posibilităţile sale intelectuale, dezvoltând
capacitatea de auto evaluare.
1) Evaluarea comportă mereu măsurări (cantitative şi calitative) şi judecăţi de
valoare.
Pentru a efectua măsurătorile trebuie să dispunem de instrumentele de evaluare care
au anumite calităţi, pentru ca rezultatele să aibă o anumită semnificaţie pentru
evaluatori, evaluaţi, instituţii şi societate. Principalele calităţi ale unui instrument de
evaluare sunt: validitatea (de conţinut, construcţie, concurenţă, predicţie), fidelitatea,
obiectivitatea şi aplicabilitatea.

2
 In demersul de proiectare a oricărei probe de evaluare, etapa imediat următoare o
constituie scrierea efectivă a itemilor, elementele componente de bază ale
instrumentului de evaluare, pe baza obiectivelor de evaluare clar formulate.
Definiţia de lucru a itemului: item = întrebare + formatul acesteia + răspunsul
aşteptat. Pentru proiectarea itemilor şi utilizarea lor concretă, fiecare dintre cele trei
elemente, aflate în strânsă interdependenţă, e strict necesară. Astfel, fară precizarea
clară a formatului în care vrem să proiectăm itemul, răspunsurile aşteptate nu pot fi
formulate, deci nici modalităţile de corectare şi notare; şi analiza posibilelor răspunsuri
aşteptate poate aduce informaţii semnificative asupra întrebării iniţial formulate şi
asupra gradului de adecvare a formatului acesteia.
In teoria şi practică evaluării există o gamă bogată de tipuri de itemi, care conferă,
prin anumite caracteristici ale lor, o adecvare înţr-o anumită măsură scopului
instrumentului de evaluare şi obiectivelor avute în vedere.
Criteriile de clasificare a itemilor pot fi multiple.Vom exemplifica două dintre cele
mai frecvent utilizate.
Având în vedere tipul de comportament cognitiv solicitat pentru producerea
răspunsului, pot fi diferenţiate două tipuri de itemi:
1) Itemi care solicită selectarea unui răspuns dintr-un număr de variante
oferite. În acest caz, persoana evaluată primeşte răspunsul corect împreună
cu variante, în general incorecte, la problema propusă, sarcina fiind aceea
de a selecta răspunsul corect, oferindu-i-se instrucţiuni clare privind modul
de selectare şi înregistrare a răspunsului corect.
2) Itemi care solicită construirea, producerea unui răspuns corect, de către cel
evaluat. În acest caz, nu sunt oferite variante de răspunsuri, subiectul
evaluat urmând să creeze un răspuns, o soluţie la întrebarea sau problema
formulată. Prin structura şi formatul întrebării, răspunsul solicitat poate avea
dimensiuni variabile, de la un cuvânt, o expresie numerică, o formulă, până
la un eseu de dimensiuni relativ ample.
Unul dintre cele mai larg utilizate criterii de clasificare e criteriul obiectivităţii
în corectare şi notare. Această obiectivitate în notare reprezintă mai ales măsura în
care mai mulţi corectori independenţi cad de acord asupra răspunsului corect şi-1
punctează, deci măsura în care aceştia interpretează în acelaşi mod baremul de
corectare şi notare.
Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, itemii se clasifică în:
1)Itemi obiectivi;
2) Itemi semiobiectivi;
3) Itemi subiectivi
1. Itemii obiectivi reprezintă componente ale testelor de progres, în special ale
celor standardizate, şi realizează o structurare a sarcinilor propuse elevilor în
concordanţă cu obiectivele pe care testele şi le asumă.
3
 Trăsătura principală a itemilor obiectivi o constituie obiectivitatea ridicată în
măsurarea sau evaluarea rezultatelor învăţării. Pentru această categorie de itemi nu e
necesară o schemă detaliată de notare, punctajul acordându-se sau nu în funcţie de
marcarea răspunsului corect.
În categoria itemilor obiectivi sunt incluşi: itemi cu alegere duală (adevărat/fals),
itemi de tip pereche şi itemi cu alegere multiplă.
1.1) Itemii cu alegere duală îi solicită elevului să selecteze unul din două
răspunsuri posibile: adevărat/fals, corect/greşit, da/nu, general/particular, mai mare/mai
mic etc.
Itemii cu alegere duală pot fi utilizaţi pentru:
a) Recunoaşterea unor termeni, cunoaşterea unor noţiuni (reguli de calcul).
Exemplu 1. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos! În cazul în care apreciezi că
afirmaţia e adevărată, încercuieşte litera A. În caz contrar, încercuieşte litera F şi
înlocuieşte în spaţiul liber cuvintele subliniate care fac afirmaţia adevărată.
A F.......1. (52-2)2 = 81
A F.......2. 64:8:23 = 64
A F.......3. 25% din 250 = 62,5
A F.....4. Dacă triunghiul ABC, dreptunghic în A, are măsura unghiului B
de 54°, atunci unghiul C măsoară 36°.

b)Capacitatea de a identifica relaţia cauză- efect.

Exemplul 2. Fiecare dintre enunţurile de mai jos e compus din două propoziţii,
fiecare adevărată. Sarcina ta e să apreciezi dacă propoziţia a doua explică de ce e
adevărată prima. In cazul acesta, încercuieşte DA. în caz contrar, încercuieşte NU.
DA NU 1. Pătratul e poligon regulat pentru că are laturile congruente şi
unghiurile congruente.
DA NU 2. Reciproca teoremei lui Pitagora nu trebuie demonstrată pentru că ea
se aplică foarte rar.
DA NU 3. F(x)=2x2 - x+7>0, oricare ar fi x Є R, pentru că ordonata vârfului
parabolei e pozitivă.
Exemplul 3. Disciplina: Geometrie Clasa: a Vll-a
Capitolul: Patrulatere
Obiectivul: Elevul să fie capabil să cunoască
proprietăţile patrulaterelor studiate.
4

Enunţ: Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos! În cazul în apreciezi că afirmaţia e

adevărată, încercuieşte litera A; în caz contrar, încercuieşte F.
 A F 1. Diagonalele unui dreptunghi sunt perpendiculare;
A F 2. Orice pătrat e dreptunghi;
A F 3. Orice pătrat e romb;
A F 4. Trapezul e un patrulater convex;
A F 5. Rombul e un poligon regulat.
Răspuns: sunt adevărate 2; 3; 4.
Exemplul 4. Disciplina: Algebra Clasa: a IX-a
Capitolul: Funcţii
Obiectivul. Elevii să fie capabili să aplice corect definiţia noţiunii de funcţie.
Enunţ: Citeşte cu atenţie propoziţiile de mai jos. În cazul în care apreciezi că
afirmaţia defineşte o funcţie, încercuieşte litera A. Dacă apreciezi că afirmaţia e falsă,
încercuieşte litera F şi scrie în spaţiul liber subliniat o variantă corectă a domeniului de
definiţie.
A F.......... 1. Fie funcţia f:R R, f(x) = 1/x-l;
A F...........2. Fie funcţia g:R R, g(x) = 3/x2+l;
A F...........3. Fie funcţia h:[0;5] [0;2], h(x) = x-2;
A F...........4. Fie funcţia f:R R, f(x) = -x +7.
Răspuns: 1. R-{1}; 2. A; 3. [2;4]; 4. A.
1.2. Itemii de tip pereche solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondenţe
sau asociaţii între cuvinte, propoziţii, litere sau alte categorii de simboluri, dispuse pe
două coloane. Elementele din prima coloană se numesc premise, iar cele din a doua
coloană reprezintă răspunsurile. Criteriile pe baza cărora se stabileşte răspunsul corect
sunt enunţate în instrucţiunile ce preced cele două coloane.
Se limitează, de obicei, la măsurarea informaţiilor factuale, bazându-se pe simple
asociaţii, pe abilitatea de a identifica relaţia existentă între două lucruri, simboluri etc.
Pot solicita diverse tipuri de relaţii: termeni/definiţii; reguli/exemple,
simboluri/concepte; principii/clasificări; părţi componente/întrebuinţări.
Exemplul 1. Disciplina: Algebra Clasa: a VII-a
Capitolul: Numere reale
Obiectivul: Elevii să fie capabili să recunoască elementele mulţimilor N, Z, Q, R,
R-Q, R*.

5
Enunţ: Inscrie în spaţiul din faţa fiecărui număr din coloana A, litera din coloana B,
ce corespunde mulţimii din care face parte numărul menţionat în coloana A
A B
1. x=2,(3) I. x N*
2. x=-5,1/2 II. x R/Q
3. x=0 III. x Z/N
4. x= IV. x R
5. x= V. x Q/Z, x pozitiv
6.x=-11 VI. x nul
7.x=1998 VII x Q/Z, x negativ
Raspuns:1-V;2-VII;3-VI;4-IV;5-II;6-III;7-I

Exemplul 2 Disciplina: Algebra

Clasa VIII
Capitolul:Funcția liniară
Obiectivul: Elevii sa fie capabili să identifice puncte care aparțin graficului unei funcții
date.
Enunt: Înscrie în spatiul din fața fiecarui număr din coloana A litera din coloana B,
care indică punctul ce aparține graficului funcției din coloana A.

A B

1. f: R R, f(x)=x+1 I. (2,0)
2. g:R R, g(x)=2x-1 II. (-1;3)
3. h:R R, h(x)=-1/2 x+1 III. (2,3)
4. i:R R. i(x)=7 IV. (1,7)
V. (-3;1/2)
VI. (0,-1)
Răspuns: 1-III;2-VI;3-I;4-IV.

1.3 Itemi cu alegere multiplă presupun existenta unei premise(enunț) și a unei liste de
alternative(situații posibile).Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea
mai bună alternativă(în al doilea caz, în unele variante, sunt necesare instructiuni
speciale de alegere a celei mai bune alternative);celelalte răspunsuri,incorecte,dar
plauzibile și paralele,se numesc distractori.
Itemii cu alegere multiplă se folosesc pentru:
a) Măsurarea învatarii de nivel taxonomic inferior a cunosțintelor acumulate de elev
- cunoașterea terminologiei
- cunoașterea elementelor:formulelor,proprietăților,regulilor;
- cunoașterea principiilor
6
- cunoașterea metodelor și procedeelor;
b) Măsurarea rezultatelor de nivel superior(întelegere,aplicare);
-abilitatea de a aplica teoria în rezolvarea problemelor;
-abilitatea de a interpreta relația cauză-efect;
-abilitatea de a justifica alegerea metodelor și procedeelor folosite.

Exemplul 1Disciplina:Algebra
Clasa VIII
Capitolul:Numere reale
Obiectivul: Elevii vor fi capabili să opereze cu radicali.
Enunț:Calculați:
1. + - - +
Încercuiește răspunsul corect:
A.5/6;B. ;C. D.0

2.
Încercuiește răspunsul corect:
A. ;
B. 2;
C. ;
D. 0
Exemplul 2.
Disciplina: Geometrie Clasa:a Vll-a
Capitolul:Cercul
Obiectivul: Elevii să fie capabili să calculeze măsura unghiului înscris în cerc.
Enunţ: Triunghiul ABC e înscris într-un cerc de centru O. Diametrul AA' al cercului
intersectează bisectoarele interioare ale unghiurilor ABC şi ACB respectiv în D şi E.
Dacă I e centrul cercului înscris în ABC, stabiliţi în care din cazurile următoare
EDI e isoscel:
A. m( B)=90°;
B. m( B)=60°;
C. m( C)=60°;
D. m( B)=m( C).
Încercuieşte literele corespunzătoare afirmaţiilor adevărate.
Răspuns: sunt adevărate B; C; D.

2.Itemii semiobiectivi au urmatoarele caracteristici:

 - răspunsul cerut elevului poate fi limitat ca spațiu,formă,conținut,prin structura
enunțului sau a întrebării;
- sarcina este puternic structurată;
- libertatea elevului de a organiza informația primită și de a formula răspunsul în
forma dorită este redusă;
- pentru a oferi răspunsul corect,elevul trebuie să demonstreze nu numai
cunoasțerea,dar și abilitatea de a structura și elabora pe scurt răspunsul corect
Corectarea și notarea sunt mai dificile și necesită un interval mai lung de timp decât
în cazul itemilor obiectivi.
Itemii semiobiectivi sunt de tipul:
2.1 întrebări cu raspuns scurt și de completare
2.2 întrebari structurate

2.1 Itemi cu răspuns scurt și itemi de completare

Cele două categorii de itemi diferă prin forma de prezentare a cerinței,întrebării sau
problemei și,uneori,prin dimensiunea răspunsului corect.
Pentru itemii cu răspuns scurt,elevii trebuie să formuleze răspunsul sub forma unei
propoziții,fraze,cuvânt,număr,simbol,în timp ce itemii de completare solicită,de
obicei,drept răspuns unul sau două cuvinte care să se incadreze în contextul suport
dorit.În primul caz, cerința e de tip întrebare directă,în cel de-al doilea caz, e o afirmație
incompletă.

Exemplul 1 Disciplina:Geometrie
Clasa: VIII
Capitolul:Paralelipipedul
Obiectivul:Elevii să știe proprietățile paralelipipedului
Enunț:Completează spațiile punctate astfel încât să obții afirmații adevărate
Bazele unui paralelipiped au forma de…..și fețele laterale au forma de……..
Rezolvare:Bazele unui paralelipiped au forma de paralelogram si fețele laterale au
forma de paralelogram.

Exemplul 2 Disciplina:Analiza matematică

Clasa XI
Capitolul: Șiruri
Obiectivul:Elevul sa fie capabil să redea rezultatele de bază ale
capitolului “Șiruri reale”
Enunț: Completează spațiile punctate astfel încât să obții afirmații

8
Obiectivul:Elevul să fie capabil să redea rezultatele de bază ale capitolului “Șiruri
reale”
 Enunț: Completează spațiile punctate astfel încât să obții afirmații
adevărate:
1 Orice șir convergent este............................
2 Orice subşir al unui şir ce are limită are ....
3 Dacă conţine două subşiruri ce au limite diferite, atunci..............
4 Orice şir monoton şi mărginit este .........
Răspuns: 1. mărginit; 2. limită; 3. divergent; 4. convergent.
2.2. Intrebările structurate.
O întrebare structurată e formată din mai multe subîntrebări, semiobiective sau
minieseu, legate între ele printr-un element comun. Întrebările semistructurate acoperă
spaţiul liber aflat între tehnicile de evaluare cu răspuns liber şi cele cu răspuns limitat.
Modul de prezentare a unei întrebări structurate include:
-un material-stimul, ce poate fi reprezentat de diferite texte, date, diagrame, grafice
etc.
-subîntrebări;
-date suplimentare;
-alte subîntrebări.
Subîntrebările din componenţa lor pot viza practic toate categoriile taxonomice, de
la simpla reproducere - definiţii, enumerări etc. până la aplicarea cunoştinţelor, analiza,
sinteza şi formularea de ipoteze, judecăţi de valoare etc.
Exemplul 1. Disciplina: Aritmetica Clasa a V-a
Capitolul: Fracţii
Obiectivul: Elevul să fíe capabil să scrie sub formă ireductibilă o fracţie dată.
Enunţ.Se consideră fracţia: 111111111/135802469.
a. Arătaţi că numărătorul fracţiei se divide cu 37 şi cu 9, iar numitorul
se divide cu 37 şi cu 11.
b. Scrieţi fracţia sub formă ireductibilă.
Răspuns: Avem 11111111 l/135802469=37.9.333667/37.11.333667=9/11.
Exemplul 2. Disciplina: Geometrie
Clasa VII
Capitolul: Relaţii metrice
Obiectivul. Elevii vor fi capabili să rezolve corect un triunghi dreptunghic.
Enunţ: Se dă un triunghi dreptunghic cu catetele: b=6, c=x+2 şi ipotenuza a=x+4.
i. Calculaţi lungimile laturilor triunghiului.
ii. Dacă x=6, calculaţi perimetrul şi aria triunghiului.
Răspuns: a). a=10, b=6, c=8; b). P=24, A=24.