TEORIA SI METODOLOGIA

EVALUARII

Operatii si criterii de evaluare

Sa recapitulam!
 La ce intrebare despre procesul evaluativ am
incercat sa gasim raspunsuri la cursul de saptamana
trecuta?

 Cui sunt specifice urmatoarele exemple de ipostaze

ale rezultatelor scolare (invatamantului traditional sau
modern): trasaturi de personalitate, cunostinte
acumulate, prestatii, capacitati intelectuale?

 Care este diferenta dintre competenta si

performanta?
Repere conceptuale
 În procesul evaluativ:

Daca…
- Operatiile evaluarii = Ce pasi trebuie facuti in procesul
evaluativ?
- Criteriile de evaluare = In raport cu ce se evalueaza?

Aceste operaţii sunt:

- * masurarea
- * aprecierea
- * decizia
Masurarea

- Se înregistrează cantitatea conţinuturilor achiziţionate de elev;

- Rezultate diferite se pretează la moduri diferite de măsurare;
incercati sa explicati!
- E nevoie de criterii de evaluare (obiectivele educaţionale/
tehnica cea mai cunoscută de operaţionalizare a obiectivelor
educaţionale este cea a lui Mager, cunoscută şi sub denumirea
de „regula celor trei C”); reamintiti-va care sunt acesti trei C!
- Măsurarea propriu-zisă = strângerea/ colectarea de informaţii
privind proprietăţile acestor rezultate, prin intermediul
instrumentelor de măsurare: probe orale, scrise, practice,
extemporale, lucrări de sinteză, teste etc.;

NB! Stă la baza aprecierii si asigură baza obiectivă a aprecierii;

 Aprecierea
- Este ulterioară măsurării si este o operaţie mult mai
cuprinzătoare;

- Corespunde emiterii unei judecăţi de valoare;

- Stabileşte valoarea rezultatelor şcolare, precum şi a

procesului de învăţare;

- A aprecia = ceea ce numai profesorul poate face!

- Realizează o descriere calitativă a rezultatelor (prin prelucrarea

şi interpretarea informaţiei obţinute pe calea măsurării, din
perspectiva unor criterii valorice).
Sisteme de notare/ apreciere

 Aprecierea a ceea ce s-a învăţat în realitate se face prin apelul

la anumite expresii verbale sau a unor simboluri;

 Rol = dinamizator in invatarea scolara;

 Se poate realiza prin:

 Apreciere verbala sau propozitionala (vezi gama variata de
exprimari valorice – lauda, mustrare, acord, dezacord, bravo!);
 Apreciere prin simboluri numerice, literale, prin culori (scala de
notare poate fi diversa, de la un sistem educational la altul/
puteti da exemple?);
 Aprecierea prin calificative (vezi mai departe);
 Aprecierea nonverbala (gesturi, mimica, pantomima, taceri etc.).
Decizia

 Reprezintă finalul înlănţuirii de operaţii ce definesc actul

evaluării în ansamblul lui şi scopul acestui demers;
 „Pentru ce evaluăm? Pentru ce aplicăm proba sau testul?
Pentru ce examinăm?” etc.
 Se pot adopta decizii diferite, care se referă la:
• recunoaşterea/ „certificarea” rezultatelor, exprimată în termeni
de: promovat/nepromovat; admis/respins; reuşit/nereuşit;
acceptat/ neacceptat; sau fac trimiteri la orientarea şcolară şi
profesională;
• perfecţionarea procesului de instruire vizând: măsuri de
diferenţiere, de individualizare, de compensaţie, de ameliorare
ori de optimizare; alegerea de mijloace; adoptarea unui program
special; schimbarea strategiei didactice ori a metodei etc.
Complementaritatea operaţiilor evaluării

Evaluare = măsurare & apreciere & decizie!

„Împreună ele presupun un sistem de concepţii, de tehnici de

măsurare, de criterii de apreciere obiectivă şi coerentă,
de standarde în vederea adoptării unor decizii de calitate”
(I.T. Radu).

ATENTIE!
Una fără cealalta, aceste trei operaţii nu se justifică
(se află într-o strânsă interdependenţă)!
P.S. Modernizarea sistemului de evaluare implică modernizarea
acestor trei operaţii;
Criteriile de evaluare
NB! In evaluarea modernă, “criteriul” este noţiunea centrală.

Delimitari conceptuale:

- „Criterium” (latină) = principiul care stă la baza unei judecăţi, a unei

estimări, a unei clasificări;

- ”Ceea ce stă la baza emiterii unei judecăţi” (Le Petit Robert);

- Criteriu de evaluare = puncte de vedere, caracteristici, dimensiuni în

funcţie de care se evaluează rezultatele şcolare ale elevilor. În cazul
evaluării formative, criteriul este un reper la care se raportează
elevii şi profesorii pentru a regla procesul de învăţământ.
Modele succesive de interpretare a criteriilor
în evaluarea şcolară (v. Roegier, apud Manolescu, 2019)

Accepţiunile succesive ale noţiunii de criteriu au mers progresiv de la

cantitate (cât a învăţat elevul), către ideea de calitate:

 Modelul A: “criteriu = prag de reuşită în învăţare”;

 Modelul B: “criteriu = reuşită în realizarea unui obiectiv operaţional”;
 Modelul C: “criteriu = punct de reper în realizarea şi reuşita unei sarcini
de învăţare”;
 Modelul D: “criteriu = calitate a procesului şi produsului învăţării de
către elev”.
 La nivelul
invatamantului prescolar
- Curriculumul actual pentru invatamantul prescolar (MEN, 2019) poate fi transpus intr-
un referential care sa ghideze procesul complex de evaluare din gradinita (vezi tabelul care
urmeaza si care prezinta reprezentarea grafica a acestui referential, ce vizeaza cinci
domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării si o serie de comportamente, dupa
exemplul):
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII/
Nivel preșcolar (de la 3 la 6 ani)
Nr. Dimensiuni ale La finalul perioadei preșcolare,
crt. dezvoltării copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:

1 Mesaje orale în 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
contexte de (comunicare receptivă)
comunicare 1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
cunoscute semnificațiilor etc. (comunicare expresivă)

2 Mesaje orale în 2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
 Vizeaza cinci
diverse situaţii de domenii de dezvoltare
proprii (comunicare expresivă)din care deriva indicatori comportamentali
comunicare 2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
3 Premise ale citirii 3.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții
și scrierii, în 3.2. Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere
contexte de 3.3. Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile
comunicare curente
3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare
cunoscute
grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj
La nivelul
invatamantului primar
 Referentialul in evaluare 2 paliere:
a) Referentialul construit pentru situatii evaluative de anvergura (v.
evaluarea elevilor din clasa pregatitoare, evaluarile nationale la clasele
a II-a si a IV-a)/ construit de experti;
b) Referentialul construit de cadrele didactice la clasa, pentru situatii
evaluative reprezentative (v. final de capitol, evaluari sumative, final
de an scolar, de ciclu de invatamant);

Elemente structurale:
 Criterii de referinta = ansamblu de indicatori de performanta;
 Indicatorii de performanta = caracteristicile concrete ale competentei
supuse evaluarii;
 Descriptorii de performanta = indicii privind calitatea produsului/lor in
care se materializeaza competenta evaluata;
Aspecte ale sistemului de evaluare
din invatamantul primar
- Schimbare majora = inlocuirea sistemului traditional de notare
cifrica cu sistemul de evaluare prin calificative, bazate pe
descriptorii de performanta (vezi evaluarea calitativa, apreciativa);

- Descriptorii de performanta sunt definiti prin raportare la

competentele specifice din programa scolara;

- Sunt repere de evaluare a rezultatelor efective, editate in mod

concret; enunturi care descriu nivelurile minimal, mediu si
maximal de realizare a unei competente date;

- Sunt descrieri calitative care permit aprecieri obiective ale nivelului

competentelor.
Aspecte ale sistemului de evaluare
din invatamantul primar
Calificativul Nivelul calitativ de dezvoltare a competentelor vizate de
programele scolare ale disciplinelor din ciclul primar
Foarte bine Palierul invatarii depline exprima acumularea cunostintelor
cerute, capacitatea de a opera cu ceea ce a invatat,
autonomie in invatare;
Bine Palierul “credit’” corespunde situatiei in care elevul
poseda cunostinte insusite bine, este capabil nu numai sa
le recunoasca, ci si sa le utilizeze in situatii similare, ofera
garantia unor progrese ;
Suficient Palierul “prag”, minimul acceptabil, presupune insusirea
unui cuantum de cunostinte si formarea unor capacitati
care permit elevului sa abordeze etapa urmatoare cu
sansa de a reusi;
Insuficient Palierul “inacceptabil” sanctioneaza insuccesul si face
necesare masuri recuperatorii.
Aspecte ale sistemului de evaluare
din invatamantul primar
 Stabilirea calificativelor in invatamantul primar:

 Calificativul semestrial = doua calificative cu frecventa cea mai mare

acordate in timpul semestrului se va opta, in urma evaluarii sumative,
pentru unul dintre cele doua, in functie de constatari;

 Calificativul anual = unul dintre calificativele semestriale, in baza

urmatoarelor criterii orientative: progresul sau regresul in performanta
elevului, raportul efort-performanta realizata, cresterea sau descresterea
motivatiei elevului, realizarea unor sarcini din programul suplimentar de
pregatire sau din cel de recuperare stabilit de cadrul didactic.

 Un elev este declarat promovat daca a obtinut cel putin calificativul

suficient.
Cateva avantaje si limite ale utilizarii
descriptorilor de performanta
(v. C. Cucos, 2014)
Avantaje Dezavantaje

Potentialul formativ in termeni de Elaborarea descriptorilor de performanta

intelegere si modelare a asteptarilor in este o operatiune laborioasa si
ceea ce priveste performanta dorita; cronofaga;

Stimularea capacitatilor metacognitive si Daca sunt generati de cadrele didactice,

de autoevaluare a demersului nu mentin valoarea uniforma;
individualizat, a performantei, a
procesului de invatare/ evaluare; Nu se poate delimita strict limita dintre
calificative, pornind de la nivelul
Cresterea transparentei si a consistentei capacitatilor si subcapacitatilor presupus
procesului de apreciere/ notare, a de fiecare calficativ.
credibilitatii deciziei, a judecatii de
valoare in cazul evaluarii curente;

Etc.
Verificare:
1. Este adevarata afirmatia: “Masurarea, aprecierea
si decizia sunt intim asociate”?

2. Redati printr-o “poveste” in 6 cuvinte, esenta

referentialului evaluarii in invatamant.

3. Identificati exemple de descriptori de performanta

la cel putin o disciplina din invatamantul primar.

*************
Va multumesc!

Intrebari,
nelamuriri,
comentarii/ observatii?
Bibliografie
(recomandata/ care a stat la baza cursului):

 Cucoș, C. (2014). Pedagogie (ediția a III-a revăzută și adăugită). Iași:

Polirom. (Partea a IV-a: Teoria și metodologia evaluării, pp. 417 – 477).
 Cucoș, C. (2008). Teoria și metodologia evaluării. Iași: Editura Polirom.
 Manolescu, M. (2019). Evaluarea in invatamantul primar. In Panisoara,
I.O. & Manolescu, M. (coord.). Pedagogia invatamantului primar si
prescolar, vol. I (pp. 526-551). Iasi: Editura Polirom.
 Manolescu, M. (2019). Evaluarea in invatamantul prescolar. In
Panisoara, I.O. & Manolescu, M. (coord.). Pedagogia invatamantului
primar si prescolar, vol. I (pp. 552-583). Iasi: Editura Polirom.
 Potolea, D.; Manolescu, M. (2011). Teoria și practica evaluării
educaționale. MECTS: PIR.
 Radu, I.T. (2008). Evaluarea în procesul didactic. București: EDP.