Sunteți pe pagina 1din 11

Repere metodologice privind evaluarea școlarului mic

Modalități de eficientizare a procesului evaluativ în


învățământul primar

PIPP GOAGĂ GEORGIANA EMILIA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MATEI BASARAB”, COMUNA BREBU

Societatea se află într-o continuă transformare şi valorizare. Cum învăţământul


primar, ca şi celelalte trepte de învăţământ trebuie să ţină pasul cu transformările societăţii, şi
el se află într-un dinamic proces de restructurare şi revalorizare, de racordare la nivelul
mondial.
Orice reformă trebuie să se încheie cu o evaluare a rezultatelor, această componentă
este şi ea reconsiderată şi reglementată pe criterii noi. Evaluarea este o componentă
importantă a procesului de învăţământ, ce permite luarea, în cunoştinţă de cauză, a unor
decizii de reglare, ameliorare şi perfecţionare a activităţii şcolarului.
Structura acțiunii de evaluare didactică include trei operații strâns legate între ele:
măsurarea, aprecierea și decizia.
Măsurarea presupune aplicarea unor tehnici specifice pentru a cunoaște efectele
acțiunii instructiv- educative și a obține date în perspectiva unui scop determinat.
Aprecierea sau evaluarea propriu-zisă constituie procesul de judecată de valoare a
rezultatelor constatate, prin compararea acestora cu scopurile urmărite .Ea presupune și
semnificația unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referința axiologic.
Decizia reprezintă operația de evaluare care asigură prelungirea aprecierii într-o notă
școlară, caracterizare, hotărâre, recomandare etc. cu valoare de prognoză pedagogică.
Rezultatele elevilor se clasifică în următoarele categorii:
- cunoștiințe acumulate și integrate;
- capacitatea de operare și aplicare a achizițiilor;
- dezvoltatrea capacității intelectuale (a aptitudinii de a rezolva probleme, de
argumentare și contraargumentare, etc );
- conduite și trăsături de personalitate
Notarea școlară este o apreciere sintetică ce traduce evaluarea unei performanțe în
domeniul învățământului. Are rol de informare, rol de reglare a procesului de învățare,
valoare educativă datorita interiorizării, aprecierii, posibil motiv de stres. Aprecierea se poate
realiza în mai multe feluri: aprecierea verbală; aprecierea prin simboluri, aprecierea prin
calificative; aprecierea nonverbală.
Referențialele educative sunt clare și unice în evaluare și notare (de activități, de
competențe, de formare):
– Standarde de performanță care sintetizează cerințele globale ale educației sub forma
competențelor generale, dar aplicabile la nivelul proceselor și produselor educaționale;
– Indicatorii de performantă sunt sisteme referențiale deduse din standardele de performanță
specifice unor discipline sau tipuri de activități educaționale;
– Descriptorii de performanță sunt enunțuri normativ-valorice care arată activități și
performanțe probate de elevi.
Tipuri de evaluare
Există mai multe criterii de clasificare a formelor evaluării:
 După cantitatea de informație evaluată: evaluare parțială, evaluare globală.
 După criteriul obiectivității și al gradului de certitudine: evaluarea subiectivă,
evaluarea obiectivă.
 După agenții evaluării: evaluare internă, evaluare externă.
 După sistemul de referință privind emiterea judecăților de valoare asupra rezultatelor
evaluate: evaluare criterială (raportarea comportamentului realizat de elev doar la
obiectivele propuse), evaluare normativă (performanța unui individ este judecată prin
raportare la performanța altuia).
 După criteriul scopului și al frecvenței în utilizare distingem: evaluarea iniţială;
evaluarea formativă (continuă), evaluarea finală (sumativă)
Cele mai întâlnite strategii de evaluare în ciclul primar sunt: evaluarea inițială,
evaluarea continuă și evaluarea sumativă.
Evaluarea inițială
Se realizează atunci când un profesor preia pentru prima dată un colectiv de elevi/ la începutul
unei perioade de instruire, cu scopul de a stabili nivelul de pregătire al acestora;
Este necesară în proiectarea activității viitoare și pentru stabilirea modalităților de intervenție
care se impun;
Această strategie își propune să identifice sensibilitatea și potențialul cognitiv al
elevilor ,,ceea ce influențează cel mai mult învățarea, sunt cunoștințele pe care elevul le
posedă".
Evaluarea continuă (formativă)
Este analitică: specifică unui obiectiv operațional. Verificări sistematice, pe parcursul
programului, pe secvențe mai mici.
Este continuă: frecventă, înscriindu-se în desfășurarea învățării. Evaluarea tuturor elevilor și a
materiei. Urmărește ameliorarea procesului de învățământ.
Este diagnostică: îl situează pe elev în raport cu obiectivul, identifică erorile și punctele slabe
ale învățării.
Este corectivă: duce la activități de ajustare, asigurând sau consolidând stăpânirea sarcinii.
Evaluarea sumativă (finală)
Este globală, cu caracter general, asupra întregii materii
Este punctuală: intervine în momente precise, încheind un capitol sau o perioadă școlară.
Urmărește evaluarea rezultatelor.
Este statistică: situează notele individuale în distribuția ansamblului de note. Duce la
clasificarea elevilor.
Este normativă: realizează o constatare în termeni de succes și de eșec.
Metode de evaluare:
Metode tradiționale:
 Evaluarea orală
 Evaluarea scrisă
 Evaluarea prin probe practice
Metode complementare (moderne) de evaluare:
 Observarea sistematică a comportamentului elevului faţă de activitatea şcolară
 Portofoliul
 Investigaţia
 Proiectul
 Autoevaluarea
Metode tradiţionale de evaluare
Evaluarea orală - se realizează printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic
stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului şi a produsului activităţii de învăţare în
care a fost implicat elevul. Conversația poate fi individuală, frontală sau combinată.
Conversaţia euristică este cea mai importantă metodă folosită în procesul evaluativ de tip oral.
Avantaje:
- Se favorizează dezvoltarea capacității de exprimare a elevilor;
- Devine o activitate de învățare, de corectare, de sistematizare;
- Oferă un feed-back rapid, astfel că eventualele erori sau neînțelegeri ale elevilor pot fi
clarificate și corectate imediat;
- Oferă posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor și gradul de dificultate în funcție de
claritatea răspunsurilor;
- Poate fi individuală, frontală sau combinată.
Dezavantaje:
- Necesită mult timp;
- Starea de moment a educatorului;
- Gradul diferit de dificultate a întrebărilor puse;
- Nu pot fi evaluați toți elevii;
- Emotivitatea elevilor care poate influența calitatea răspunsurilor.
Eficiența probelor orale depinde de:
- claritatea și logica întrebărilor adresate de profesor;
- diversificarea întrebărilor;
- acordarea timpului de așteptare între întrebare și răspuns;
- tactul profesorului în a adresa întrebări ajutătoare atunci când situația impune acest
lucru;
- un comportament nonverbal de susținere și încurajare a elevilor.
Evaluarea scrisă -modalităţi de realizare:
Probe scrise de control curent. Acestea cuprind un număr redus de întrebări din lecţia de zi
şi durează 10-15 minute. Se urmărește verificarea modului în care elevii și-au însușit lecția de
zi și formarea deprinderii de a învăța sistematic.
Testele de evaluare aplicate la sfârşitul unei unități de învățare/modul prin itemii
formulaţi acoperă elementele esenţiale, reprezentative ale unității de învățare/modulului
respectiv.
Avantaje:
- economie de timp;
- evaluarea tuturor elevilor;
- obiectivitate mai mare a evaluării, deoarece rezultatele sunt raportate la criterii unice
de evaluare;
- criterii de evaluare clar specificate și prestabilite;
- diminuarea stărilor tensionate, de stres, avantajând elevii timizi.
Dezavantaje:
- Întârzierea în timp a momentului în care se realizează corectarea probelor;
- nu este posibilă orientarea elevilor prin întrebări ajutătoare către un răspuns corect;
- Implică un feedback mai slab.
Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor de aplicare a cunoștințelor
dobândite, a gradului de încorporare a unor priceperi și deprinderi, concretizate în anumite
suporturi obiectuale sau activități materiale.
Portofoliul – este o metodă utilă, furnizând informaţii esenţiale deopotrivă elevului,
cadrului didactic şi părinţilor sau altor persoane interesate. Acesta oferă posibilitatea de a
emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.
Conține: fișe de informare și documentare independentă referate, eseuri, pliante, prospecte,
desene, colaje, etc.
Tipuri: clasic și digital.
Portofoliul poate fi personalizat sau particular!
În evaluarea portofoliilor este util ca profesorul să nu se limiteze doar la acordarea unui
calificativ, ci să includă aprecieri, comentarii care să reflecte atât punctele forte ale activității
elevilor, cât și aspectele care necesită îmbunătățiri.
Proiectul - metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată pentru
evaluarea sumativă, implicând multă muncă și efort intelectual. Există proiecte disciplinare și
pluridisciplinare care completează activitatea din timpul orelor și proiectelor socio-culturale
(acțiuni ecologice, realizarea de expoziții, de spectacole).
Duce la formarea următoarelor capacități:
- capacitatea de a observa și a alege metodele de lucru;
- capacitatea de a compara rezultatele;
- capacitatea de a utiliza bibliografia;
- capacitatea de a investiga și de a analiza;
- capacitatea de a realiza un produs.
Proiectele sunt evaluate atât de cadrul didactic, cât și de către elevi (interevaluarea și
autoevaluarea) pe baza unor indicatori: cercetarea în ansamblu; modul de lucru; calitatea
produselor; maniera de prezentare.
Metoda proiectului prezintă avantajul că dezvoltă deprinderile de documentare științifică,
capacitatea de a structura și a sistematiza materialul, încurajează asumarea responsabilității.
Investigația - constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o
activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o investigaţie
(documentare, observarea unor fenomene, experimentare) pe un interval de timp stabilit.
Caracteristici:
- are un pronunțat caracter formativ;
- are un profund caracter integrator;
- are un caracter sumativ;
- se pot exersa în mod organizat activități de cercetare.
Autoevaluarea este posibilă și necesară întrucât servește cunoașterii de sine (autocunoașterii)
și dezvoltării conștiinței de sine (autoconștiinței), două aspecte esențiale ale subiectului, care
se unesc și funcționează în Eul concret. Și astfel, cu timpul, autoevaluarea va da posibilitatea
fiecăruia să descopere sensul propriei valori. Permite aprecierea propriilor performanțe în
raport cu obiectivele operaționale pe baza unei grile de autoevaluare care va conține:
capacitățile vizate; sarcinile de lucru; valori ale performanței.
Elaborarea probei de evaluare
Denumirea de test docimologic, se atribuie testelor care îndeplinesc o funcție docimologică,
adică de examinare și notare. Testul de evaluare didactică se constituie ca o probă complex
formulată dintr-un ansamblu de itemi, care în urma aplicării oferă informații pertinente
referitoare la modul de realizare a obiectivelor didactice, la progresul școlar etc.
Testul docimologic prezintă următoarele avantaje:
- are un grad mare de obiectivitate;
- prezinta rigurozitate în măsurarea didactică și în aprecierea modului de rezolvare a
problemelor conținute;
- permit obținerea de rezultate multiple;
- se pot construi relativ ușor;
- dezvoltă capacitatea de autoevaluare la elevi.
Testul docimologic are următoarele componente:
- precizarea obiectivele didactice;
- stabilirea conținutului din care se va susține testarea;
- stabilirea variantelor de itemi;
- elaborarea itemilor;
- organizarea testului;
- cuantificarea testului
- aplicarea și interpretarea testului.
Elementele din care se compune un instrument de evaluare, enunțuri, întrebări simple
sau structurate, probleme, exerciții de orice tip poartă numele de itemi. Itemii pot fi clasificați
în trei categorii : itemi obiectivi, itemi semiobiectivi, itemi subiectivi.
Itemii obiectivi sunt caracterizați prin : asigurarea obiectivității în evaluare și notare;
fidelitate ridicată; permit un feed-back rapid; capacitatea de a testa un număr mare de
elemente de conținut.
Itemi cu alegere dublă- presupun alegerea răspunsului corect din două variante posibile, de
tipul : adevărat-fals, corect-incorect, da-nu, fapt-opinie, cauză-efect
Avantaje : obiectivitate; eficiență (pot acoperi un număr mare de obiective și de conținuturi
într-un timp relativ scurt de testare); ușurință în notare.
Limite: nu pot evalua creativitatea și nici capacitatea de sinteză; pot fi rezolvați relativ ușor
prin ,,ghicirea,, răspunsului (șansa de 50%); utilizarea frecventă poate produce un efect
negativ asupra învățării.
Itemi cu alegere multiplă - acest item este format dintr-un enunț (premisa) urmat de un număr
de opțiuni din care elevul trebuie să aleaga soluția corectă .
Avantaje : obiectivitate și fidelitate mare; eficiență; ușurința de notare; posibilitate redusa
de ,,ghicire,, a răspunsului.
Limite : nu pot evalua creativitatea și capacitatea de sinteză.
Itemii de asociere -acest item, presupune stabilirea unor corespondente, asocieri între
elementele distribuite pe două coloane : pe una, premisele, iar pe cealalta soluțiile.
Avantaje : obiectivitate și fidelitate mare; eficiență; ușurință în notare.
Limite : nu pot măsura rezultate ale învățării situate la niveluri cognitive superioare, precum
analiza și sinteza; utilizarea frecventă poate produce un efect negativ asupra învățării;
Itemii semiobiectivi sunt caracterizați prin: pot testa o gamă largă de capacități
intelectuale; plaseaza elevul într-o situație cognitivă cu un grad de complexitate ridicat;
permit utilizarea unor materiale auxiliare.
Itemii cu răspuns scurt/de completare - acest tip de item solicită elevul să formuleze un
răspuns scurt , să completeze o afirmație în așa fel încât aceasta să dobândească sens și
valoare de adevăr.
Avantaje: validitate și aplicativitate mare; evaluează atât capacitățile cognitive inferioare,
precum cunoașterea și înțelegerea, cât și medii, precum aplicarea; pot acoperi o arie amplă de
conținuturi cu ajutorul unui număr relativ de itemi.
Limite: elaborarea răspunsului nu solicită dezvoltarea unor capacități cognitive complexe
precum analiza, sinteza și rezolvarea de probleme;
Itemii de completare - sunt de fapt o variantă mai ,,pretențioasă-,, a itemilor cu răspuns scurt.
Ei solicită producerea unui răspuns al cărui rol este să întregească un enunț lacunar sau
incomplet.
Avantaje: validitate și aplicabilitate mare, evaluează atât capacitățile cognitive inferioare
(cunoaștere și înțelegerea), cât și medii precum aplicarea; pot acoperi o arie amplă de
conținuturi.
Limite: elaborarea răspunsului nu solicită dezvoltarea unor capacități cognitive complexe,
precum analiza, sinteza, rezolvarea de probleme.
Întrebări structurate - sunt itemi care conțin mai multe sarcini de lucru și care fac trecerea de
la itemii obiectivi la itemii subiectivi.
Avantaje: permit utilizarea unor materiale suport stimulative; oferă posibilitatea testării unei
game largi de abilitați; se pot realiza cerințe variate ca și grad de dificultate.
Limite: este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerințelor; schema de notare este mai
dificilă de realizat, deoarece ea trebuie să aibă în vedere o varietate de modalități de
exprimare a soluțiilor
Itemii subiectivi permit evaluarea unor rezultate complexe ale învățării, abilități de tip
analiză, argumentare, sinteză; corectarea și notarea nu prezintă un grad mare de obiectivitate;
sunt proiectați și utilizați pentru obiective și situații de evaluare în care interesează în mod
deosebit demersul subiectului în producerea unui răspuns, nu întotdeauna unul singur posibil
și corect.
Eseul structurat este o compunere ce tratează o anumită temă, indicată în cerință. Tema, la
rândul ei, presupune un număr variabil de cerințe, ce vor fi dezvoltate în cuprinsul eseului,
vizând atât cunoștințele punctuale ale elevului, cât și creativitatea și originalitatea.
Avantaje: proiectarea necesită un timp relativ redus; nu necesită auxiliare.
Limite: acoperă o arie mică de conținuturi, deși timpul necesar pentru elaborarea răspunsului
este în general mare; schema de notare este greu de realizat
Eseul liber este o compunere în care se indică tema ce va fi tratată, elevul fiind cel ce decide
asupra parcursului, așadar asupra aspectelor pe care este necesar să insiste, precum și asupra
ordinii în care acestea vor fi integrate în cuprinsul textului.
Avantaje: proiectarea necesită un timp redus; nu necesită materiale auxuiliare
Limite: acoperă o arie mică de conținuturi; necesită mult timp pentru evaluare; fidelitatea este
scăzută.
Rezolvarea de probleme- acest tip de item se referă la o situație-problemă, sarcină de lucru în
care elevul se confruntă, în general, cu un caz pentru care nu există o soluție învățată anterior,
o unică soluție. Scopul este de a pune elevul să-și folosească cunoștințele și deprinderile
însușite la obiectul respectiv, dar nu numai, ci și pentru a formula o posibilă soluție a
problemei.
Avantaje: poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline; permite folosirea de materiale suport;
oferă posibilitatea testarii unei game largi de abilități; stimuleaza gândirea critică.
Limite: schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece există o varietate de modalități
de exprimare a soluțiilor; necesită mult timp pentru evaluare.
Evaluarea defectuasă
Ipostaze ale evaluării defectuase:
- Notarea strategică (subevaluarea elevilor pentru a-i ține în frâu);
- Notarea sancțiune (notarea este folosită pentru a pedepsi un comportament greșit)
- Notarea speculativă (penalizarea pentru elemente neesențiale, periferice)
- Notarea etichetă (categorizări evolutive favorabile sau nefavorafile pentru perioade
mai mari de timp).
Efecte perturbatoare în notare
Efectul “halo” (aprecierea unui elev la o materie, se realizează potrivit situației la alte
discipline); Efectul de ancorare (supraevaluarea unor rezultate deoarece sunt mai puțin
frecvente, așteptate); Efectul oedipian- (aprecierea elevului după părerea pe care și-a făcut-o
profesorul legată de capacitățile acestuia, în sensul de profeție care se adeverește); Ecuația
personală a examinatorului; Efectul tendinței centrale- (evitarea extremelor în notare); Efectul
de similaritate; Efectul de contrast; Efectul ordine; Eroarea logică; Efectul de rol.
Modalități de eficientizare a procesului evaluativ în învățământul primar
Într-o lume în care utilizarea device-urilor mobile a devenit indispensabilă, lume în
care părinții reclamă utilizarea acestora în mod intensiv de către cei mici, tot nouă,
profesorilor, ne revine misiunea de a-i deprinde pe elevi să folosească eficient aceste mijloace.
Există numeroase aplicații a căror utilizare în mediul didactic permite apropierea
elevilor de materiile pe care le predăm, asimilarea rapidă a conținuturilor predate într-o
manieră plăcută și crearea de competențe reale, atât la nivelul disciplinei, cât și la nivel
interdisciplinar.
Aplicaţia Kahoot este un instrument care poate fi utilizat la orice vârstă, la orice disciplină și
care transformă învățarea într-o joacă, o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și
tehnologie educațională.
Importanța utilizării aplicatiei: Interactivitate; feed-back imediat pentru elev și profesor;
reducerea factorului stres;centralizarea și stocarea rezultatelor; obiectivitatea evaluării
rezultatelor.
Avantajele utilizӑrii aplicaţiei de cӑtre profesori
•Îmbunătățirea calității actului de predare-învățare-evaluare;
•Ridicarea standardelor la nivelul competențelor digitale;
•Dezvoltarea creativității în proiectarea lecțiilor și testelor;
•Timp redus în proiectarea activității didactice și feedback
Avantajele utilizӑrii aplicaţiei de cӑtre elevi
• Dezvoltarea autocontrolului;
• Îmbunătățirea abilităților digitale;
• Înțelegerea reciprocă;
• Dezvoltarea încrederii de sine;
• Colaborarea și munca în echipă.
Quizziz este un instrument de evaluare online care permite profesorilor și elevilor să creeze și
să folosească propriile teste.
După ce le-a oferit studenților un cod unic de acces, un test poate fi prezentat în direct ca o
competiție cronometrată sau folosit ca teme pentru acasă cu un anumit termen limită. După
finalizarea chestionarelor, elevii își pot revizui răspunsurile.
În plus, datele obținute sunt copiate într-o foaie de calcul pentru a oferi instructorului o privire
de ansamblu clară asupra performanței elevilor, pentru a analiza tendințele și a determina
zonele pe care să se concentreze în viitor. Acest feedback imediat poate fi folosit de profesori
pentru a revizui viitoarele activități de învățare și pentru a schimba focalizarea materialului,
pentru a pune mai mult accent pe conceptele cu care elevii se luptă.
Padlet este o aplicaţie online care permite utilizatorilor să-și exprime cu ușurinţă opiniile pe
un subiect comun pe un „avizier” virtual (wall). Peretele este, de fapt, o pagină web unde
utilizatorii publică scurte mesaje conţinând text, imagini, clipuri video şi /sau legături. Poate fi
folosit pentru sesiuni de brainstorming, a posta adrese de Internet utile, cuvinte noi, termeni
sau comentarii pe o temă dată. Colaboratorii pot fi invitaţi prin e-mail sau cu ajutorul URL–
ului.
Padlet este utilizat pentru socializarea clasei, învățarea prin colaborare, învățarea de la egal la
egal, colectarea cercetării și a resurselor pe un anumit subiect, măsurarea înțelegerii unui
subiect sau a unui concept studiat. Este o aplicație ușor de folosit de către elevi și de către
profesori.
Turul galeriei este o metodă interactivă de învățare bazată pe colaborarea între elevi, care
sunt puşi în ipostaza de a găsi soluţii de rezolvare a unor probleme. Această metodă
presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri
de elevi. Această metodă stimulează gândirea şi creativitatea elevilor . Ea îi determină pe
elevi să caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme, să facă reflecţii critice şi judecăţi
de valoare, să compare şi să analizeze situaţii date şi îi învaţă pe elevi să emită şi să-şi susţină
propriile idei. În cadrul acestei metode, conversaţia, problematizarea, explicaţia, exercițiul
dobândesc statutul de procedeu didactic. Metoda „turul galeriei” este uşor de aplicat la orice
vârstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi obiect de învăţământ.
Metoda R.A.I. (R – răspunde ; A – aruncă; I -interoghează) este o metodă interactivă de
evaluare prin care elevii sunt determinați să comunice ceea ce au învăţat, printr-un joc de
aruncarea unei mingi de la un copil la altul.
Avantajele metodei R.A.I.:
- este, în acelaşi timp, o metodă eficientă de evaluare, dar şi o metodă de învăţare
interactivă;
- elementele de joc asociate acestei metode transformă demersul evaluativ într-o
activitate plăcută, atractivă, stimulativă pentru elevi;
- nu implică sancţionarea prin notă a performanţelor elevilor, având rol constativ-
ameliorativ, ceea ce elimină stările emoţionale intens negative;
- promovează interevaluarea şi interînvăţarea;
- permite realizarea unui feedback operativ;
Contribuie la:
- formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă;
- formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective;
- dezvoltarea competenţelor de relaţionare;
- dezvoltarea competenţelor de comunicare;
- formarea şi dezvoltarea competenţelor de evaluare şi autoevaluare;
- dezvoltarea capacităţii argumentative etc.
Dar folosirea acestei metode prezintă și dezavantaje.
- consum mare de timp;
- răspunsuri incomplete sau incorecte, în condiţiile în care profesorul nu monitorizează
cu atenţie activitatea grupului;
- nonimplicarea unor elevi sau etichetarea elevilor care au nevoie de mai mult timp
pentru formularea întrebărilor/răspunsurilor;
- marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtăşesc anumite opinii;
- dezinteres, neseriozitate manifestată de unii elevi; aparentă dezordine;
- apariţia unor conflicte între elevi etc.
Evaluarea şcolară modernă este centrată pe procesele mentale ale elevului, favorizează
autoreglarea, autoreflecţia, înlocuieşte acea concepţie statică, bazată pe control, examinare,
sancţiune. Este mutat accentul de pe evaluarea cunoştinţelor memorate pe evaluarea
capacităţilor dobândite de elev în actul educativ.

Bibliografie
Albu, G.- Grijile și îngrijorările profesorului, Editura Paralela 45, Pitești, 2013
Cucoș, C. – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a,
editura Polirom, Iași, 2009
Suditu, M. – Instruirea școlară, probleme și analize generale, editura Universității Petrol-Gaze
din Ploiești, Ploiești, 2012

S-ar putea să vă placă și