Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE


MASTER CONTABILITATEA I AUDITUL AFACERILOR

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARE

S.C. ARGUS S.A.

Coodonator stintific :
Prof Univ Dr. SPATARIU ELENA CERASELA

Masterand:

ANUL II

CONSTANA
2012
1
CUPRINS

INTRODUCERE....3

CAPITOLUL I PREZENATREA GENERALA A FIRMEI

1.1. Scurt istoric.....4


1.2. Obiect de activitate...5
1.2.1 Gama de produse.....5
1.2.2.Uniti de producie......7
1.3. Structura organizatorica.....7
1.4. Organigrama......8
1.5. Furnizori....9
1.6. Clienti.......9

CAPITOLUL II MEDIUL CONCURENTIAL AL FIRMEI

2.1. Concurenta.....11
2.2. Mediul concurential al firmei.....12
2.3. Modelul Celor 5 fore, propus de Porter pentru analiza mediului competiional....15

CAPITOLUL III ANALIZA POTENTIALULUI UMAN SI MATERIAL SC Argus SA

3.1 Analiza potentialului uman....19


3.2 Analia gestiunii mijloacelor fixe.....20

CAPITOLUL IV ELEMENTELE DE ANALIZA FIANCIARA A FIRMEI

4.1 Analiza bilantului contabil.....23


4.1.1 Analiza structurii bilaniere...23
4.2. Ratele de structur.....25
4.3 Utilizarea altor tipuri de rate de rate in analiza financare.....27
4.3.1.Indicatori de lichiditate......27
4.3.2.Indicatori de risc...27
4.3.3.Indicatori de activitate....28
4.3.4.Indicatori de profitabilitate.....29

CAPITOLUL V RISCURILE FIRMEI......30

CAPITOLUL VI CONCLUZII SI PROPUNERII

6.1.Concluzii..31
6.2.Propuneri..31

BIBLIOGRAFIE.....33

2
INTRODUCERE

Prin definiie, analiza economico-financiar este un proces complex de cunoatere a strii


economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei naionale n
ansamblul ei, n condiii concrete de loc i timp, folosind metode adecvate i indicatori specifici
n vederea individualizrii i dimensionrii factorilor i cauzelor cu aciune pozitiv sau negativ,
care au determinat o anumit condiie economico-financiar, precum i reglarea prin decizii
tactice i strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor i exigibilitatea elementelor de
pasiv, a echilibrului funcional dintre nevoile curente i resursele implicate, precum i a
corelaiei globale a costului resurselor cu randamentul ntrebuinrilor.
Din punct de vedere al raportului ntre momentul n care se efectueaz analiza i momentul
producerii fenomenelor se disting dou tipuri fundamentale de analiz economico-financiar:
a) Analiza post-factum - denumit i analiza post-operatorie sau analiza activitii
(respectiv analiza comparativ n profil dinamic, teritorial sau n raport cu planul) se refer la
analiza situaiei fenomenelor care au nregistrat o anumit configuraie n trecut sau n prezent.
Aceast form de analiz este, n esen, o analiz diagnostic, prin care se cerceteaz rezultatele
unui agent economic, se evideniaz n principal rezultatele obinute n raport cu obiectivele din
programul propus sau n dinamic, factorii care au influenat pozitiv sau negativ nivelul acestora,
precum i rezervele poteniale nevalorificate.
b) Analiza previzional - denumit i analiza prospectiv sau analiza de prognoz, are
ca scop estimarea evoluiei viitoare a unui fenomen economico-financiar folosind metode de
cercetare previzional sau de prognoz, precum i metode de simulare a rezultatelor economico-
financiare n variante de condiii posibile. Analiza previzional prezint o importan deosebit
pentru fundamentarea programelor de consolidare i dezvoltare economic.

3
CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALA S.C. ARGUS S.A.

S.C. ARGUS S.A. este o societate pe actiuni, nregistrat la registrul comertului din
Constanta sub nr. J13/550/1991, cod fiscal R 1872644, cu sediul n Constana, Str. Industriala
nr.1, este o unitate reprezentativa n industria uleiurilor vegetale din Romnia.

1.1 Scurt istoric

Obtinerea uleiurilor vegetale , din plante oleaginoase, reprezinta un proces cu traditie n


Romnia, izvoarele istorice mentionnd existenta acestora n Bucuresti, nca din prima jumatate a
secolului al XVIII-lea. In sens industrial , se poate vorbi de prelucrarea semintelor oleaginoase, n
Romnia , la mijlocul secolului XIX.
Fabrica de ulei Argus a fost nfiinat n 1943 sub denumirea S.A.R. ARGUS avnd
capital privat romn cu sediul n Constana, n fosta zon Obor. n 1948 are loc nationalizarea i
schimbarea denumirii n ntreprinderea Industrial de Stat Argus, ulterior denumit ntreprinderea
de Ulei Constana.
n 1968 s-a nceput o nou investiie pentru construirea unei fabrici moderne cu capacitate
mai mare. Cele dou uniti au funcionat mpreun pn n 1980 cnd vechea unitate a fost
dezafectat. Noua unitate s-a dezvoltat n dou etape i anume:
1) n anul 1968 s-a nceput construcia unei fabrici de prelucrare semine oleaginoase care
era dotat cu o linie de prelucrare semine de floarea soarelui cu capacitatea de 400
tone/zi,o linie de rafinare cu capacitatea de 70 tone /zi i o linie de mbuteliere a uleiurilor
cu o capacitate de 3000 sticle/h.
2) n anul 1973 s-a aprobat construirea unei noi linii tehnologice pentru obinere uleiului brut
prin prelucrarea boabelor de soia ce avea o capacitate de 110 tone/zi.Din 1995 aceast
liniea fost trecut n conservare.
Argus SA Constanta s-a constituit ca societate comerciala in anul 1991, devenind societate
cu capital integral privat autohton la finele anului 1996, reprezentind un succes al metodei de
privatizare MEBO .
Incepind cu anul 2002 , SC Argus SA este listata pe piata de capital Rasdaq, categoria III-
R, simbol de piata UARG.

4
1.2. Obiect de activitate

Domeniu de activitate: Fabricarea uleiurilor i grsimilor Cod CAEN (Rev.2) :1041


SC ARGUS SA este unul dintre cei mai importani productori de uleiuri vegetale i
roturi furajere din Romnia.
Obiectul principal de activitate al societii este producerea i comercializarea de:
ulei comestibil imbuteliat in bidoane PET de 1 l si bidoane PET de 5 l ulei respectiv 10 l
ulei rafinat vrac
srot vegetal furajer
ulei brut si rafinat
acizi grasi
NOU ! - Incepand cu data de 08.10.2012: Peleti Combustibil solid ecologic obtinut din coaja
de floarea soarelui

1.2.1 Gama de produse

Ulei
SC ARGUS SA este unul dintre cei mai importanti producatori de uleiuri vegetale si sroturi
furajere din Romania :

Gama sortimental a productorului ARGUS SA se compune n prezent din urmtoarele


mrci de ulei, produse exclusiv din seminte de floarea-soarelui:
Uleiul ARGUS imbuteliat in sticle PET 1/ 1 L

5
Uleiul Tomis imbuteliat in sticle PET 1/ 1 L
Argus - 2L imbuteliat in bidonul de 2 L avind un ambalaj modern si atractiv
Uleiul Sora Soarelui imbuteliat in sticle PET 1/ 1 L
Uleiul Tomis imbuteliat in bidonul de 2 L avind un ambalaj modern si atractiv
Pentru clientii din categoria HORECA:
Ulei Argus imbuteliat in bidon 5/1 l
Ulei Tomis imbuteliat in bidon 10/1 l
Srot
SC ARGUS SA comercializeaza din categoria subproduse ,sroturi furajere destinate cresterii
animalelor si acizi grasi utilizati in industria comestica .
Peleti Combustibil solid ecologic obtinut din coaja de floarea soarelui
Peletii obtinuti din coji de floarea soarelui reprezinta un combustibil solid, ecologic,

provenit dintr-o sursa reinnoibila si sustenabila, folosit pentru producerea caldurii si a


energiei.
Peletii sunt ecologici datorita faptului ca sunt neutrii din punct de vedere al emisiilor de
carbon. La ardere, acestia emit aceiasi cantitate de dioxid de carbon care a fost absorbita
de plante in timpul cresterii.
Peletii ard apoape fara emisie de fum.
In gazele de ardere praful este alcalin.
Au un continut scazut de metal, iar sulfurile sunt aproape inexistente.
Cenusa, bogata in minerale, poate fi folosita cu succes drept ingrasamant natural.
Peletii costa mai putin decat combustibilii fosili. Pretul peletilor este mult mai stabil decat
cel mereu crescator al combustibililor fosili.
Este o surs de energie modern, curat, ieftin. Producerea peletilor are ca rezultat
utilizarea deeurilor, astfel mediul se cur de materiale poluante pentru sol i pentru
aspectul general al naturii.
Clienti tinta
Sunt folositi pentru producerea caldurii si apei calde menajere in sobe si centrale cu ardere
pe peleti pentru incalzirea si producerea apei calde la nivelul spitalelor, gradinitelor, hotelurilor,
pensiunilor, cladirilor administrative, pentru consumatori casnici dar si industrialicat si la
export.
Caracteristici tehnice

6
Produsul: PELETI Combustibil solid ecologic obtinut din coaja de floarea soarelui
Producator: SC Argus SA Constanta
Putere calorica: 4400 Kcal/kg
Diametrul: 8 mm
Lungime: aprox. 25 mm
Greutate: 525-555 Kg/mc
Umiditate: max.10 %
Cenusa : max 3 %
Ambalare: Saci PVC - 15 Kg

1.2.2.Uniti de producie

S.C ARGUS S.A detine o singur capacitate de producie, avnd dotare tehnic de nalt
nivel, tehnologii diversificate, urmrite i conduse pe calculator.Materia prim selecionat,
exigena controlului de calitate, experienta i calitatea resurselor umane i tehnologia reprezint
secretul unor produse de calitate.
Ca urmare a unui ambitios program investitionalt Argus SA a realizat o mrire a capacittii
detrafinare, obinnd uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, att fizic ct i chimic.
mbutelierea produselor din portofoliu se face respectnd normele de siguran alimentar
utiliznd liniile de mbuteliere moderne i automatizate i avnd capacitti de mbuteliere
diversificate ce asigur satisfacerea exigenelor consumatorilor.

1.3 Structura organizatorica

Argus Constana are un capital social subscris si varsata de 53.670.699 lei, divizat n
35,780 milioane aciuni, cu o valoare nominal de 1,50 lei. Principalii acionari ai firmei Argus
Constana sunt SIF Oltenia, cu o participaie de 30,63%, si alti actionari cu o participatie de
69,37%.
STRUCTURA ACTIONARIATULUI:
1. Sif Oltenia 31,9391%
2. Ali actionari 68,0609% (din care 38,3 % sunt detinute de controversatul om de afaceri
Catalin Chelu detinute prin diverse firme)
Societatea comercial Argus are o structur de conducere votat de Adunarea General a
Acionarilor, fiind organizat pe compartimente functionale i sectii de productie i auxiliare.

7
Echipa manageriala:
Presedintele Consiliului de Administratie: Radu Anina
Director General: ing. Pauna Ioan
Director Comercial: ec. Marcel Haret
Director Tehnic: ing .Robu Sabin
Contabil Sef: ec. Trandafir Valentina
Lista prilor afiliate societii comerciale:
Rocon Commodities S.R.L. Constana
Niculescu Prod S.R.L. Constana
Lista societilor care au regim de filial :
Comcereal S.A. Tulcea
Argus Trans S.R.L. Constana
SC Aliment Murfatlar SRL Constanta
Lista societilor in care detinem interese de participare:
SC Rex Agra SRL Constanta
SC Eco-Rom Ambalaje Bucuresti

1.4 Organigrama

8
1.5.Furnizori

SC Argus SA achizitioneaz materia prim necesar direct de la productorii agricoli att la


sediul societii din Constana, Str. Industrial nr.1 ct i la punctele de lucru: Siloz Luminasi,
Siloz Mangalia.
Achizitia materiei prime se realizeaz i prin intermediul depozitelor din judeul Constana i judetele
limitrofe Tulcea, Ialomita, Clrai n baza contractelor de mandate.
Nr. FURNIZORI PRODUS
Crt.
1 Comcereal Constanta Comert cu ridicata al cerealelor,semintelor si al
plantelor oleaginoase
2 Comcereal Tulcea Faiba alba, tarata, cereale,grau si floarea soarelui,
orz, ovaz
3. Rex Agra Constanta Ingrasaminte, pesticide , seminte, depozitare de
cereale , comert cu ridicata seminte si al plantelor
oleaginoase
4 Comcereal Fundulea Comertul cerealelor, semintelor si furajelor si
tutunului neprelucrat

9
1.6. Clienti

n acest moment firma detine o cot de 21.9 % din piata de ulei comestibil.
Produsul Ulei comestibil mbuteliat este comercializat la nivel national prin intermediul
distribuitorilor regionali n proporie de 90% i 10% prin intermediul supermarketurilor i
retelelor cash & carry.
Ponderea reelelor de magazine tip hypermarket i a celor tip cash & carry, n totalul
vnzrilor este de peste 60%, diferena se comercializeaz prin intermediul distribuitorilor
regionali existeni n fiecare jude al rii
Produsul ulei vrac este comercializat principalilor productori de margarin vegetal
i productorilor de conserve de pete i patiserie fin fiind distribuit direct din depozitele
societii cu cisternele auto aparinnd beneficiarilor.
Produsul acizi grai se comercializeaz n principal la export.
Distributia produselor se realizeaz la nivel national prin intermediul distribuitorilor regionali,
existenti n fiecare judet al rii ct i prin intermediul lanturilor cash & carry,hipermarketurilor
de tip Carrefour, Cora, etc.
Distribuia se realizeaz n cele mai bune conditii. Clientul emite comanda la reprezentantii
zonali de care apartin i acestia, la rndul lor comunic comenzile la departamentul care se ocup
cu onorarea comenzilor de la Constana, sau clientul va emite comanda direct la depozitul din
Constana.Conform comenzii, cantitatea din produsul respectiv va fi ncrcat n tiruri sau
camioane i va ajunge la client n cel mult 2 zile.
Firma dispune de promptitudine n livrare acomenzilor, lucru care este foarte important fa de
clienti.
Asadar, firma lucreaz direct cu clienii care pot fi firme foarte mari de distributie
regionale,nationale (Metro, Selgros, Billa, Kaufland, Profi, Artima, Almira, etc.), sau firme

10
mai mici de distributie, cu care firma lucreaz prin intermediul unor reprezentani zonali care au
rolul de a gsi ct mai multe firme de distributie care s cumpere ulei.
CLIENTI
Carrefour Metro
Cora Selgros
Kaufland Artima
Profi Almira

Pentru perioada urmtoare, sperantele sunt mari. Conducerea firmei doreste ca n urmtorii
3-5 ani s-i mreasc cota de pia ajungnd pn la 25%, ns pentru aceasta conducerea firmei
econtient c trebuie s poarte o lupt acerb, deoarece are concurenti puternici care vor s
asimileze n continuare firmele mici productoare de ulei pentru a deveni lideri pe piat.

CAPITOLUL II
MEDIUL CONCURENTIAL AL FIRMEI

2.1. Concurena S.C. Argus S.A.

Principalii jucatori din categoria uleiului de pe piata din Romania sunt Cargill, Bunge,
Expur
Bunge
fabrici de ulei la Buzau, Iasi si Oradea (in curs de relocare)
afaceri de peste 100 milioane de euro in Romania
producatorul marcilor Stalinskaya si Wembley
Portofoliul Bunge Romania include marcile Floriol, Unisol, Muntenia si Floarea
Soarelui, marci care detin pozitii de top in toate segmentele de piata
Cargill
o fabrica la Craiova
11
grupul american are in portofoliu afaceri de circa 100 milioanede euro in Romania, fiind
prezent in domeniul productiei de ulei, dar si inagricultura detinand o importanta retea de
silozuri
marca Undelemn de la Bunica
Expur
o fabrica la Urziceni prelucreaza seminte de soia, avand ca produse finite srotul, uleiul
brut si uleiul degumat de soia.
o fabrica la Slobozia imbuteliere a uleiului si fabricarea de biodiesel.
in Septembrie 2010, odata cu achiziia companiei de ctre Saipol, Expur a devenit parte a
grupului Sofiproteol, lider pe piaa francez in industria de procesare a seminelor n
hran, combustibili regenerabili i produi chimici.
marca Ulcom, Marisol
Piata a cunoscut o concentrare puternica incepand cu anul 2000, odata cu preluarea unor
producatori mici, locali, de catre jucatori de top la nivel mondial, precum Bunge si Cargill.
Si anume: pe prima pozitie Bunge in topul producatorilor, si impreuna cu retailerii care detin
marci proprii, cu Argus, Cargill si Expur acopera 80,3% din piata, ca valoare a vanzarilor.

TOP 5 PRODUCATORI ULEI DE GATIT


PRODUCATOR COTA CUMULATA IN VALOARE
Detinatori de marci proprii
Bunge
Argus 80,3%
Cargill
Expur

TOP 5 BRANDURI ULEI DE GATIT


MARCI COTA CUMULATA IN VOLUM
Marci proprii 54,5%

Raza Soarelui
Bunica
Ulcom

12
Lorena
MARCI COTA CUMULATA IN VALOARE
Marci proprii

Bunica
51,6%
Raza Soarelui
Floriol
Unisol

2.2. Mediul concurential al firmei

Mediul concurential poate fi definit ca ansamblul tuturor componentelor externe ale


intreprinderii care influienteaza in mod direct sau indirect activitatea Putem spune ca mediul
reprezinta un cumul al barierelor , fortelor si deciziilor externe firmei.
Componentele mediului concurenial pot fi sintetizate astfel:
a. Mediul geografic
RESURSELE NATURALE DISPONIBILE, CLIMA, ETC.
Deoarece uleiurile vegetale sunt produse cumparate exclusiv de pe piata, autoconsumul este
redus.
Ponderea autoconsumului la aceste produse este de 7,6% in mediul urban si de 11% in mediul
rural, conform unui studiu efectuat in anul 2012, luna august.Modificarile structurii de varsta a
populatiei se reflecta in modificariale ofertei de produse agroalimentare de la nivelul pietei, deci
implicit si a uleiurilor vegetale.
Crescand astfel ponderea produselor destinate varstinicilor si scazand ponderea produselor
destinate tinerilor.Se remarca un grad mai scazut de ocupare in randul populatiei feminine, dar
ceea ce se constituie intr-un fenomen cu efecte majore asupravietii economice si sociale in
general, asupra activitatilor firmelor din sectoarele agroalimentare, in special, este cresterea
rolului femeii in viata economica
b. Mediul economic
ECONOMIA MONDIALA, REGIONALE, NATIONALE
INDICATORI: P.I.B., RATA SOMAJULUI. ETC.
n prezent, piaa uleiului alimentar din Romnia este dominat de companiile multinaionale
Cargill Incorporated, cu sediul n Minneapolis Statele Unite, i Bunge Corporated LTD, a crei
conducere se afl la White Plains, New York.
13
Pentru lichidarea competiiei n domeniul uleiului din Romnia, Cargill a practicat preuri
foarte coborte menite s ruineze concurenii autohtoni. Faptul este evideniat n raportul
financiar al companiei pe anul 2011, care arat o pierdere planificat de 11 milioane de euro.
Practic,americanii i-au vndut produsul sub preul de cost al uleiului, ajungnd astfel n poziia
de lider dominant pe piaa achiziiei de smn de floarea-soarelui, a uleiul brut i, implicit, pe
aceea a produselor finite din ulei, de tip margarine. Bineneles c aceast pierdere planificat a
fost transformat n profit substanial prin triplarea ulterioar a preului produsului.
Pentru a putea dirija cu o mn de fier acest sector al agriculturii romneti, cele dou
companii se implic chiar i n prima etap a procesului care are ca finalizare uleiul comestibil
sau margarinele. Fie direct, fie prin societi cu care au relaii comerciale, Cargill i Bunge
ncheie contracte cu agricultorii particulari sau cu asociaii agricole, crora le avanseaz suma
necesar achiziionrii aa-ziselor pachete tehnologice smn, pesticide
n schimb, agricultorul se oblig s le vnd din recolta viitoare o anumit cantitate, pn la
nivelul sumei avansate. De exemplu, pentru 100 ha de teren pe care vrea s nsmneze floarea-
soarelui, agricultorul primete o sum cuprins ntre 60.000 i 70.000 lei.
Dup recoltare, el este obligat s livreze semine n contravaloarea acestei sume, dar la preuri pe
care cele dou firme, prinaliaii lor, le impun pe piaa zonal respectiv, adic ntre 0,45 i 0,60
lei/kg, n timp ce preul real pe piaa agro-alimentar este de 0,7-1 lei/kg.
c. Mediul tehnologic
TEHNOLOGIA DE PROCES/PRODUS
INFLUENTEAZA PRODUCTIVITATEA SI COSTUL DE PRODUCTIE
S.C ARGUS S.A detine o singur capacitate de producie, avnd dotare tehnic de nalt
nivel, tehnologii diversificate, urmrite i conduse pe calculator.
Materia prim selecionat, exigena controlului de calitate, experiena i calitatea
resurselor umane i tehnologia reprezint secretul unor produse de calitate.
Ca urmare a unui ambitios program investiional Argus SA a realizat o mrire a capacitii
de rafinare, obinnd uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, att fizic ct i chimic.
mbutelierea produselor din portofoliu se face respectnd normele de siguran alimentar
utiliznd liniile de mbuteliere moderne i automatizate i avnd capaciti de mbuteliere
diversificate ce asigur satisfacerea exigenelor consumatorilor.
d. Mediul politic i juridic.
INFLUENTEAZA PRIN SISTEMUL LEGISLATIV

14
Se refer la mijloacele de control menite s apere interesele indivizilor i societii n
ansamblu. n aceasta grup pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri, opiunile privind
ponderea proprietii private i publice, politicile de creditare, de susinere a import-exportului,
impozitarea. Cu ct ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu att activitatea ntreprinderii va
fiinfluenat favorabil i invers.
O activitate eficient desfurat de ctre ntreprinderile productive favorizeaz ritmuri
nalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea i invers
Important este ca managerii firmei s sesizeze aceste influene i s ia deciziile care se impun.
e. Mediul socio-cultural.
FACTORI DEMOGRAFICI (CANTITATIVI): INFLUENTEAZA DIMENSIUNEA
PIETII POTENTIALE
FACTORI CALITATIVI: STIL DE VIATA, TRADITII, RELATIILE DINTRE
INDIVIZI, ETC
Se refer la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumit pia.
Romnul se ncadreaz n categoria consumatorului de ulei de floarea soarelui, alturi de
cettenii din statele din jur: Bulgaria, Ungaria. Un romn consum anual cu aproximativ patru
litri mai mult ulei vegetal comparativ cu vecinii bulgari sau unguri, care folosesc ntr-un an doar
aptelitri pe cap de locuitor. De asemenea, n Germania consumul de uleiuri vegetale este de
aproximativ ase litri pe an pe cap de locuitor.
Un alt paradox al pietei uleiurilor comestibile este reprezentat de faptul c, la
raft, consumatorul romn alege brandurile obisnuite n cazul uleiurilor din floarea-soarelui, soia
sau porumb, i produsele premium cnd vine vorba despre uleiurile din msline. Asta n principal
datorit faptului c segmentul de cumprtori care opteaz pentru uleiul de msline se regseste
preponderent n categoria celor cu venituri i educatie peste medie, fiind, din acest punct de
vedere, mult mai informati cu privire la faptul c uleiul de msline obtinut prin prelucrare
mecanic (mrcile premium) este mult mai sntos comparativ cu uleiurile obinute din seminte,
n extractia crora se folosesc solventi.
De altfel, acest aspect este evidentiat i dac se analizeaz comportamentul clientilor strict pe
segmentul de piat al uleiurilor de msline, uleiurile de tip sans" sau pomace"(din categoria
low-stream), care se obtin prin metode ce folosesc solventi reprezentnd doar 0,4% din valorile
totale ale segmentului.

15
Aceast segmentare a pietei n functie de puterea de cumprare i de gradul de instruire ale
consumatorului este evideniat i de tipurile i volumele ambalajelor n care se comercializeaz
uleiurile comestibile. Pe o piat extrem de competitiv, lupta pentru diminuarea costurilor a
impus PET-ul ca ambalaj preponderent pentru brandurile de ulei de floarea-soarelui, n timp ce
pentru uleiurile de msline ambalajul reprezentativ este din sticl. Din punct de vedere al
volumelor, cele mai vndute ambalaje sunt cele de un litru i de cinci litri pentru uleiul de
floarea-soarelui, respective ambalajele de un litru i cele de o jumtate de litru pentru uleiul de
msline.

2.3. Modelul Celor 5 fore, propus de Porter pentru analiza mediului competiional

Valoarea pragmatic a unei strategii rezid, n esen, n proiectarea realist a obinerii


de avantaj competitiv.Avantajul competitiv al societii Argus SA este reprezentat de asigurarea
unui cost redus, sub media costurilor din ramura industriei uleiului vegetal.
Pentru a diminua ct mai mult costul produselor finite, ntreprinderea acioneaz frecvent pentru
maximizarea produciei, n vederea obinerii economiilor proprii produciei de mas sau serie
mare. Potrivit raportrilor MEMRB, Argus se meninea la finele anului 2011, pe locul 4.
Intensitatea competiiei poate fi determinat cu ajutorul unui model propus de M.
Porter (1980) Modelul celor 5 fore.
Cele 5 fore ale modelului Porter sunt:

1. Ameninarea noilor intrai: care ncep s concureze firmele deja existente ntr-o
industrie sau care pot intra n competiie. Acestea sunt dornice de ctig, ns se confrunt
cu o serie de bariere grupate n urmtoarele categorii:
16
economia de scar,
curba de nvare, curba experiene,
diferenierea produselor,
capitalul necesar,
costuri independente de mrimea produciei,
politicile guvernamentale.
2. Ameninarea produselor de substituie:care se pot utiliza n locul unui anumit produs.
Substituia trebuie analizat n primul rnd prin raportul per-forman-pre i prin apoi
prin prisma elasticitii preurilor pentru fiecare produs n parte.
3. Puterea de negociere a furnizorilor:se poate manifesta prin controlul asupra preurilor
sau calitii produselor livrate i este dependent de gradul de importan a resurselor
oferite, de caracteristicile pieei i de importana relativ a beneficiarului n ansamblul
afacerii.
4. Puterea de negociere a cumprtorilor: care pot exercita presiuni asupra firmei, n
special cnd estevorba de intermediarii distribuitori an grositi sau detailiti, beneficiarii
industriali, dar i n cazul grupurilorde cumprtor
5. Nivelul rivalitii:caracterizeaz intensitatea concurenei ntr-o anumit industrie pentru
ocuparea unui anumit segment de pia.Rivalitatea este cu att mai intens cnd pe pia
exist numeroi competitoride puteri apropiate, n condiiile unei piee suprasaturate.
Michael Porter propune trei tipuri generice de strategii economice:
1.Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ).
Activitatea este ndreptat ctre obinerea celor mai sczute costuri de producie i de
distribuie, astfel nct preurile produselor comercializate s se situeze sub cele ale concurenei i
s asigure ctigarea unei cote ct mai mari de pia.
n ceea ce privete societatea S.C. ARGUS S.A., avnd n vedere dinamica
principalilor indicatori economico-financiari, considerm c aceasta se afl ntr-o faz de
maturitate, ca atare,tipul de strategie recomandat este, din punct de vedere al dinamicii
obiectivelor, de consolidare
.Diferenierea strategiei n funcie de natura i vrsta industriei
Asigurarea continuitii procesului strategic
Abordarea sistemic a organizaiei i mediului su ambient
Luarea n considerare a intereselor principalilor Stakeholders

17
Transferul internaional de know-how managerial
Internaionalizarea activitilor economice

2.Strategia de difereniere.
Firma vizeaz crearea unui avantaj deosebit, pe baza unui factor unic care s fie resimit la
nivelul ntregului domeniu i apreciat de o mare parte a clienilor, astfel nct ei sunt dispui s
ofere o prim de pre pentru a profita de acest avantaj.
Nivelul de realizare a strategiilor:
Strategia general (global) a societii:
Obiective specifice:
Creterea cu 10 % a cifrei de afaceri n fiecare dintre anii intervalului strategic
Creterea anual cu 5% a profitului
Practicarea unui management profesionist bazat pe remodelarea de ansamblu a sistemului
de management a S.C. ARGUS S.A., pregtirea managerial i o cultur organizaional
competitiv.
Strategii pariale:
Strategia n domeniul comercial:
Evaluarea cantitativ a pieei specifice i a principalelor tendine
Implementarea unui marketing performant
Creterea calitii procesului de aprovizionare al organizaiei.
Strategia n domeniul tehnic:
Retehnologizarea societii n ansamblul su
Modernizarea nomenclatorului de produse existente i introducerea nfabricaie de
produse noi, cu caracteristici tehnice la nivelul concurenilorexterni.
Strategia n domeniul economico-financiar:
Restructurarea activitii economico-financiare prin crearea centrelor degestiune.
Strategia n domeniul resurselor umane:
Creterea productivitii muncii
Respectarea corelaiei dintre dinamica productivitii muncii i dinamica salariului
mediu(IwIs) i scderea ponderii cheltuielilor cu personalul n total cheltuieli
Dezvoltarea i valorificarea pe un plan superior a potenialului resurselor umane
Amplificarea caracterului tiinific al managementului resurselor umane.
3.Strategia de concentrare.
18
Const n concentrarea firmei asupra unui segment ngust al pieei ni ( un grup de
clieni, un tip de produs comercializat, o zon geografic etc. ) i ocuparea pe acest segment a
unei poziii de nenlocuit , printr-o intensa campanie de imagine ct i pe o monitorizare atent a
politicii de pret, produs i distribuie a ntregii game sortimentale sub marca Argus.
Campania de promovare a uleiului Argus s-a desfsurat sub sloganul:
Ce e bun, e bun la toate!
i a fost adresat unui target reprezentnd femei cu vrsta ntre 25 54 ani, cu educatie i venituri
nalte i medii, considerate a fi consumatori de tip traditionalist, conservatori i orientati ctre
valorile familiale i a urmrit cresterea ncrederii n brandul premium i fidelizarea
consumatorilor prin campanii media i promotii.

CAPITOLUL III
ANALIZA POTENTIALULUI UMAN SI MATERIAL SC ARGUS SA

3.1 Analiza potentialului uman

n acest moment firma deine un numr de 291 de angajati., conform RAPORT CURENT-
( Regulamentului CNVM nr. 112006 privind emitenii si operaiunile cu valori mobiliare si Legii
nr. 297/2004 privind piaa de capital), din data de 15.03.2011 si anume :
Intocmirea unui audit financiar si juridic cu privire la operatiunile comerciale derulate in perioada
01.01.2011 - 31.11.2011.
Modul defectuos de conducere a societatii in perioada septembrie 2011 - decembrie 2011 a
determinat modificarea organigramei, sens in care mentionam urmatoarele:
o ca urmare a restrangerii activitatii au fost efectuate mai multe concedieri
individuale, fiind desfiintate 46 de posturi, ca urmare a reducerii unei ture din
procesul de productie;
o pe fondul incertitudinii locului de munca, au existat mai multe persoane care au
decis sa inceteze raporturile de munca cu SC ARGUS S.A., persoane cu o inalta
calificare profesionala si care lucrau de mult timp in cadrul societatii;
o s-a constatat ca, in aceasta perioada, biroul resurse umane, la dispozia conducerii
societatii a emis mai multe dispozitii de suspendare a contractelor individuale de
munca ca urmare a unor concedii fara plata. In acest sens, precizam ca s-au

19
raportat concedii fara plata pentru sectia prese timp de 4 zile/luna in lunile
octombrie, noiembrie, decembrie 2011.
Totodata, in luna decembrie 2011 tot personalul a fost raportat la ITM ca fiind in concediu fara
plata timp de 4 zile.
Concluzionand s-a constatat ca, in intervalul 01.01.2011-31.12.2011, urmare a deciziilor
adoptate de persoanele care au condus in fapt societatea s-a constatat ca au fost incetate 98 de
contracte individuale de munca ale salariatilor, fiind angajate 36 de persoane.
Pentru reducerea costurilor societatii s-a analizat necesarul de personal al societatii si s-a
restructurat organigrama, avand in vedere activitatea de productie, achizitie si vanzare, fiind
adoptate urmatoarele masuri:
au fost reinfiintate un numar de 16 posturi, din care 14 posturi personal direct productiv,
necesar pentru reluarea activitatii cu toate cele 3 ture necesare si 2 posturi Tesa;
Evolutia numarului de angajati:
In functie de studii:
Personalul necalificat 16 %
Personalul calificat 63%
Persona studii superioare 21%
In functie de sex:

femei 30%
barbati70%

3.2 Analiza gestiunii mijloacelor fixe

Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al societii Argus SA sunt evideniate n
categoria imobilizri corporale n sistemul contabil romnesc i sunt relevante ndesfurarea
activitii curente.
IMOBILIZARI CORPORALE 31.12.2010 31.12.2011
1. Terenuri si constructii 44.907.861 33.067.553

2. Instalatii tehnice si masini 16.114.727 20.105.294

3. Alte instalatii , utilaje si mobilier 235.844 62.607

4 Avansuri si imobilizari corporale in curs de 24.681 1.944.700


executie

20
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 61.283.113 55.180.154

Sediul principal al societii se afl n Constana, str. Industrial, nr. 1 i dispune de urmtoarele
construcii i instalaii;
A. Linia de uleiuri brute ce cuprinde:
Silozul de materie prim; dotat cu buncr auto i c.f. i usctor de mare capacitate;
Linia de descojitorie-prese; dotat cu echipamente romneti i Buhler i Krupp;
Extracie de solveni pus n funciune n 1970, modernizat n anii 1998 i 2006;
B. Linia de rafinare; modernizat i mrit capacitatea n anii 1998 i 2004;
C. Linie de mbuteliere ce cuprinde:
Linia de 1 litru; modernizat i mrit capacitatea n anii 1995, 2003 i 2005;
Linia de 2 litri pus n funciune n anul 2005.
Societatea are dou sedii secundare constnd n capaciti de depozitare:
Punctul de Lucru din Mangalia cu capacitatea de depozitare de 22.000 tone cereale;
Punctul de Lucru din Lumina cu capacitatea de depozitare de 12.000 tone cereale;
Descrierea i analizarea gradului de uzur al proprietilor societii comerciale.
Linia de uleiuri brute cu uzur 56,91% la 31.12.2011
Linia de rafinare cu uzur 49,80% la 31.12.2011
Linie de mbuteliere cu uzur 60,10% la 31.12.2011
P.L. Mangalia are uzur 50,00 % la 31.12.2011
P.L. Lumina are uzur 56,99% la 31.12.2011
In ceea ce priveste procedura de inventariere, conform Raportului curent ( conform
Regulamentului CNVM nr. 112006 privind emitenii si operaiunile cu valori mobiliare si Legii
nr. 297/2004 privind piaa de capital) din data de 15.03.2012 , au fost adoptate urmatoarele
masuri:
- prin Decizia CA nr. 50/31.12.2011 Consiliul de Administratie a decis demararea procedurii de
inventariere a patrimoniului societatii si mandatarea d-lui Pauna Ioan in vederea numirii unei
comisii de inventariere; domnul director Ioan Pauna a numit, prin decizia nr. 154/30.12.2011
comisia de inventariere care a fost formata dintr-o comisie centrala si 14 subcomisii .Procedura
de inventariere s-a desfasurat in perioada 01.01.2011 - 31.12.2011 .
Ca urmare a inventarierii desfasurate s-au constatat urmatoarele:
Lipsa a doua autoturisme:

21
- subcomisia nr. 2 a constatat 2 autoturisme lipsa, respectiv autoturismul marca audi A6 avand
numar de inmatriculare B 430 ARG si Audi A 4 cu numar de inmatriculare B 110 ARG a caror
valoare contabila este 278.286 lei. Autoturismele au fost predate anterior preluarii conducerii de
catre actualul Consiliu de Administratie d-lui Constantinescu Marius si d-lui Constantinescu
Gabriel, pe baza de procese verbale si refuza si in prezent sa le readuca in
gestiunea societatii.
Imposibilitatea accesului in imobilul (garsoniera) proprietatea SC ARGUS SA. a
Subcomisia nr. 4 nu a putut sa isi finalizeze raportul deoarece nu a avut acces in imobilul
proprietatea societatii situata in Constanta, strada Dezrobirii, deoarece este ocupat fara
just temei Constantinescu Gabriel din toamna anului 2011.
In consecinta nu au putut fi inventariate faptic bunurile inregistrate in evidenta contabila
in valoare total de 108.251,56 lei.
Totodata a constatat ca lipsesc bunuri in valoare totala de 14.543,82 lei reprezentand
bunuri care au fost detinute pe persoanele care au condus societatea si care nu le-au
restituit pana in prezent societatii precum si bunuri care nu se mai regasesc fizic in spatiile
ocupate de fosta conducere.
Casarea fictiva a unor bunuri aflate in stare de functionare:
- s-a constatat ca au fost casate bunuri care erau in stare de functionare si care sunt folosite si in
prezent si au fost achizitionate bunuri de acelasi tip care nu au fost aduse in materialitatea lor la
sediul societatii, in valoare de 6.110 lei.
Existenta unor bunuri care nu au legatura cu obiectul principal de activitate al SC ARGUS
S.A.:
-s-a constatat existenta in patrimoniul societatii a unei cantitati de bauturi alcoolice in valoare de
133.447,37 lei - marfa care a fost livrata de SC VINIA IASI S.A. (societate aflata sub controlul d-
lui CHELU CONSTANTIN CATALIN) si receptionata de fosta conducere a societatii si care in
present este degradata calitativ;
S-a constatat existenta in patrimoniul societatii a unui stoc de marfa constand in produse
de ceramica in valoare totala de 129.877, 9 lei, marfa achizitionata de fosta conducere a
societatii, marf care nu nu este necesar desfasurarii activitatii si care prezinta deficiente
calitative.

22
CAPITOLUL IV
ELEMENTELE DE ANALIZA FINANCIARA A FIRMEI

4.1 Analiza bilantului contabil

Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ,
datoriile i capitalul propriu ale persoanei juridice la ncheierea exerciiului financiar, precum i
n celelalte situaii prevzute de lege.
Bilanul trebuie s conin informaiile astfel nct s fie clar, sincer, corect, complet i s
fie ncheiat la timp, numai n aceste condiii bilanul poate fi temeiul orientrii asupra situaiei
economice i financiare a organismelor economice.

4.1.1 Analiza structurii bilaniere

Metoda pe care se bazeaz analiza structurii bilaniere utilizeaz ratele care se obin prin
raportarea diferitelor elemente ale bilanului.
Prin intermediul ratelor de structur se faciliteaz comparaia ntre firme, precum i
identificarea modificrilor structurale din cadrul activitilor.
Potrivit bilantului situatia financiara este urmatoarea:
DENUMIRE INDICATORI 2011 2010
Indicatori din BILANT lei
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 55.180.154 56597475
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 64.332.157 103440241
Stocuri (materiale, prod. in curs de executie, semifabricate, 39652857 78701461
produse finite, marfuri etc.)
23
Creante 18713180 20831164
Casa si conturi la banci 5966120 3907616
CHELTUIELI IN AVANS 50498 62010

DATORII - TOTAL 20777335 64348597


VENITURI IN AVANS 4683 21977
PROVIZIOANE 238465 311933
CAPITALURI - TOTAL, din care: 98542326 95417219
Capital social subscris varsat 53670699 53670699
Patrimoniul regiei 0 0
Patrimoniul public 0 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 231042645 217470556
VENITURI TOTALE 251838628 210458511
CHELTUIELI TOTALE 242306258 195323692
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 9532370 15134819
-Pierdere 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 7930422 14315614
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 291 291
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Fabricarea Fabricarea
uleiurilor si uleiurilor si
grasimilor grasimilor

Se constata astfel : creantele la 31.12.2011 au scazut , in aceasta suma sunt incluse si


creantele neincasate in valoare de 7.888.020 lei, creante datorate SC ARGUS S.A. de societatile
asociate grupului CHELU CATALIN CONSTANTIN iar in stocuri la 31.12.2011 este inclusa si
suma de 2.061.520 lei reprezentand marfuri si avansuri pentru marfuri ce nu sunt utile activitatii
societatii in relatia cu firme din acelasi grup.
Capitalurile proprii au scazut la 31.12.2011 fata de inceputul anului cu suma de 6.347.347
lei, reprezentand pierderea inregistrata pe aceasta perioada.
Comparand rezultatele inregistrate la 31.12.2010 cu rezultatele inregistrate la 31.12.2011 situatia
se prezinta astfel:
DENUMIRE INDICATOR 31.12.2011 31.12.2010 PROCENT

Cifra de afaceri neta 136.672.462 235.314.609 -55%

Venituri din exploatare 140.134.243 228.322.889 -62%

Cheltuieli de exploatare l32.776.338 212.341.896 - 53%

24
Rezultatul din exploatare 7.357.905 15.980.993

Rezultatele inregistrate de societate sunt cauzate in principal de lipsa de finantare a


societatii datorata neincrederii institutiilor de creditare fata de managementul asigurat in perioada
august 2010-31.12.2011 si fata de grupul de societati detinute direct sau indirect de dl. CHELU
CONSTANTIN CATALIN care a impus o politica ostila celorlalti actionari.
Se constata ca actele comerciale derulate in aceasta perioada de ARGUS cu societati aflate
sub influenta directa sau indirecta a omului de afaceri Catalin Chelu s-au facut in defavoarea
interesului societatii, prejudiciind societatea si implicit actionarii acesteia, acte care au determinat
promovarea mai multor litigii de catre actuala conducere a SC ARGUS S.A. in vederea
recuperarii prejudiciilor cauzate.
Lipsa disponibilitatilor banesti nu a permis achizitia de floarea soarelui pentru a fi procesata
astfel ca sectii importante din societate au avut perioade mari de intrerupere a activi tatii.
Pentru a face fata obligatiilor contractuale fata de clienti, in special supermarketurile,
societatea a achizitionat cantitati de ulei brut pentru rafinare si apoi imbuteliere si livrare, proces
care nu poate sa aduca profit societatii.

4.2.Ratele de structur

Ratele de structura difer de la o firm la alta fiind influenate de factori tehnici, economici,
juridici.Calculul ratelor de structura la SC Argus A.C. s- a efectuat raportat la anul 2011:
a) Rata imobilizrilor (Ri)
Active imobilizate 55.180.154
Ri = ------------------------ x 100 = ---------------- x 100 = 47,50 %
Activelor firmei 116.252.184
Elementele activelor imobilizate conduc la realizarea a trei rate destructur:
a.1. Rata imobilizrilor necorporale (Rinc)
Imobilizari necorporale 65.037 .427
Rinc =---------------------------- x 100 = ------------------------- x 100 = 55,95 %
Activelor firmei 116.252.184
a.2. Rata imobilizrilor corporale (Ric)
Imobilizari corporale 53.710.470
Ric =----------------------------- x 100 = ----------------------- x 100 = 46,20 %
Activelor firmei 116.252.184
25
a.3. Rata imobilizrilor financiare (Rif)
Imobilizarile financiare 30.931
Rif = ---------------------------- x 100 = ---------------------- x 100 = 0,03 %
Activelor firmei 116.252.184
b) Rata activelor circulante (Rc)
b.1. Rata stocurilor (Rs)
b.2. Rata materiilor prime i materialelor (Rm)
Materii prime si materiale 142.792.808
Rm = -------------------------------- x 100 = ----------------------- x 100 = 122,85 %
Activelor firmei 116.252.184
b.3. Rata produciei n curs de execuie (Rpc)
Productia in curs de executie 10.310.057
Rpc = ------------------------------------- x100 = ----------------------- x 100 = 8,90 %
Activelor firmei 116.252.184
b.4. Rata produselor finite (Rpf)
Produsele finite 6.892.853
Rpf = ------------------------ x 100 = ------------------- x 100 = 5,90 %
Activelor firmei 116.252.184
b.5. Rata creanelor comerciale (Rcc)
Creante comerciale 21.086.932
Rcc =------------------------ x100= --------------------x 100 = 18,15 %
Activelor firmei 116.252.184
b.6. Rata disponibilitilor bneti (Rdb)
Disponibilitati banesti 2.705.993
Rdb =-------------------------- x 100 = --------------------- x 100 = 3,40 %
Activele circulante 80.293.200
Disponibilitati banesti 2.705.993
Rdb = ------------------------- x 100 = ------------------ x 100 = 2,35 %
Activelor firmei 116.252.184
Valorile considerate normale sunt cuprinse, pentru prima rata, ntre 3 %- 5%, iar pentru cea de-a
doua rat, intre 1,5 %- 2%.

26
4.3 Utilizarea altor tipuri de rate in analiza financara

OMF Nr 306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementrilor contabile simplificate,


armonizate cu directivele europene grupeaz ratele utilizate n analiza financiar n patru
categorii:
1) indicatori de lichiditate
2) indicatori de risc
4.3.1.Indicatori de lichiditate

a) Indicatorul lichiditii curente (indicatorul capitalului circulant):


Datorii curente
Lichiditatea curenta = --------------------
Active curente
Valoarea recomandat acceptabil a ceastei rate este 2 i ofer garania acoperirii datoriilor
curente din activele curente.
b) Indicatorul lichiditii imediate (indicatorul test acid):
Datorii curente- Stocuri
Lichiditatea imediata= --------------------------------
Active curente
INDICATORI DE LICHIDITATE 31.12.2010 31.12.2011
% %
Indicatorul lichiditatii curente
Datorii curente
Lichiditatea curenta = -------------------- 1,64 1,81
Active curente

Indicatorul lichiditatii immediate


Datorii curente- Stocuri
Lichiditatea imediata= -------------------------------- 0,64 0,54
Active curente

4.3.2.Indicatori de risc
a) Indicatorul gradului de ndatorare:

27
Capital imprumutat
Gradul de indatorare = ----------------------- x 100
C Capital propriu
Capital angajat
Gradul de indatorare = ------------------------- x 100
Capital imprumutat
unde:
capital mprumutat = credite peste un an;
capital angajat = capital mprumutat + capital propriu
INDICATOR DE RISC 31.12.2010 31.12.2011
(%) (%)
Indicator gradul de indatorare
Capital imprumutat
------------------------------- x 100 2,08 2,10
Capital propriu
Capital imprumutat= credite de peste un an
Indicator privind acoperirea dobanzilor
Profit inaintea platii dobanzilor
---------------------------------------- N/A 6,69
Cheltuieli cu dobanda

4.3.3.Indicatori de activitate furnizeaz informaii cu privire la:

INDICATORI DE ACTIVITATE 31.12.2010 31.12.211


(%) (%)
Viteza de rotatie a imobilizarilor corporale
Cifra de afaceri
----------------- 2,46 3,84
Imobilizari corporale
Viteza de rotatie a activelor totale
Cifra de afaceri
-------------------- 1,05 1,32
Total active

4.3.4.Indicatori de profitabilitate -exprim eficiena firmei n realizarea profitului din


resursele disponibile:
28
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezint profitul pe care l obine firma din banii investii
n afacere:
Profitul inaintea platii dobanzii
si a impozitului pe profit
Rentabilitatea capitalului angajat=----------------------------------
Capitalul angajat
INDICATOR DE PROFITABILITATE 31.12.2010 31.12.2011
(%) (%)
Rentabilitatea capitalului angajat
Profitul inaintea platii dobanzii
si a impozitului pe profit
----------------------------------------
N/A 14,92
Capitalul angajat
Marja bruta din vanzari

Profit brut din vanzari 6,96 12,21


----------------------------------
Cifra de afaceri

CAPITOLUL V
RISCURILE FIRMEI
29
Prin natura activitailor efectuate, Societatea este expus unor riscuri variate care
includ: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rat a dobanzii i riscul de lichiditate.
Conducerea urmrete reducerea efectelor potenial adverse, asociate acestor factori de risc,
asupra performanelor financiare ale societii.

Riscul de credit

Societatea este supus unui risc de credit datorat creanelor sale comerciale i a celorlalte

tipuri de creane.
Referiele privind bonitatea clienilor sunt obinute n mod normal pentru toi clienii noi, data
de scaden a datoriilor este atent monitorizat i sumele datorate dup depirea termenului, sunt
urmrite cu promptitudine.
Riscul valutar
Societatea este expus fluctuaiilor cursului de schimb valutar prin datoria generat de
mprumuturile sau datoriile comerciale exprimate n valut. Societatea nu a utilizat instrumente
financiare pentru diminuarea acestui risc.
Riscul de rat a dobnzii
Fluxurile de numerar operaionale ale Societii sunt afectate de variaiile ratei dobnzilor
n principal datorit mprumuturilor n RON. O parte semnificativ din mprumuturile Societii
au o rat a dobnzii variabil. Societatea nu utilizeaz instrumente financiare pentru a se proteja
fa de fluctuaiile ratei dobnzii.
Riscul de lichiditate/cash flow
Nu au existat factori de risc majori care s afecteze lichiditatea societii comparativ cu
anul anterior.

CAPITOLUL VI
CONCLUZII SI PROPUNERII
30
6.1.Concluzii

Din sumele atrase si disponibilitatile proprii societatea a reusit sa asigure materia prima
necesara repornirii activitatii cu toate capacitatile de productie la data de 20.08.2012 si sa creasca
vanzarile fizice in luna august cu 28,7% fata de iulie 2012, iar in septembrie cu
26,2% fata de august 2012.
Pentru desfasurarea activitatii in conditii optime, prioritatea noului Consiliu de Administratie
si a noului director general a fost sa obtina finantarea necesara asigurarii stocului de materie
prima din campania 2012.
Consiliul de Administratie a facut primele estimari in sedinta din 24-25.07.2012, tinand cont
de conditiile recoltei 2012 de floarea soarelui (seceta prelungita a condus la recolte mici si preturi
mari de achizitie) si a stabilit necesarul de materie prima precum si necesarul de finantare al
societatii. Consiliul de Administratie a demarat negocierile cu institutiile bancare in vederea
asigurarii surselor de finantare si a convocat AGEA in vederea ratificarii deciziilor luate si a
aprobarii garantiilor propuse.

6.2.Propuneri

Propunerile trebuie s vizeze toate domeniile de interes pentru firm, fiecare din acestea
avnd o anumit importan n revitalizarea sa.
n domeniul tehnic i tehnologic, accentul se va pune pe:
retehnologizarea unor sectoarefinanciare disponibile;
efectuarea unor modernizri la nivel de maini, utilaje, instalaii cu grad deuzur fizic i
moral ridicat;
scoaterea din circuitul productiv a echipamentelor de producie depite fizic i moral, cu
grad de ncrcare sczut;
reconsiderarea fluxurilor tehnologice funcie demodificrile intervenite n structura
produciei; mbuntirea prestrilor de servicii pentru echipamentele de producie
(ntreinere-reparaii) n sensul depistrii celei mai bune variante(realizate din interior sau
angajarea unui prestator specializat din afara firmei);
reevaluarea furnizriide utiliti, din perspectiva eficienei i a promptitudinii asigurrii
acestora.
n domeniul produciei propriu-zise, recomandrile pot fi orientate spre:
31
imbuntirea structurii sortimentale a fabricaiei funcie de cerinele pieei;
mbuntirea calitii produselor i serviciilor;
promovarea sistemului de asigurare a calitii;
nfiinarea unor parteneriate cu firme decercetare-dezvoltare, productoare ori prestatoare
de servicii.
n domeniul comercial, prioritare sunt:
consolidarea poziiei pe o anumit pia sau segmentde pia;
gsirea de noi piee atractive;
efectuarea de studii de pia care s ateste necesitatea ioportunitatea unor schimbri n
structura sortimental a produciei;
consolidarea relaiilor comercialecu parteneri tradiionali (furnizori i clieni).
n domeniul economic, unde se va insista pe:
mbuntirea parametrilor de performan aifirmei;
reducerea relativ a costurilor n venituri;
diminuarea cheltuielilor indirecte (a regiilor dentreprindere, n principal);
diminuarea stocurilor;
reducerea perioadei de recuperarea a creanelor i de plat a datoriilor.
n domeniul managerial, se va insista pe:
elaborarea de strategii i politici realiste;
remodelarea de ansamblu sau parial a sistemului de management i a componentelor
sale majore.

BIBLIGRAFIE

32
Notiuni de analiza economico- financiara la nivel microecnomic , Ed EX Ponto,
Constanta 2007,prof Univ Dr. Spatariu Elena Cerasela
Raportul anual al firmei S.C. Argus S.A 2010 si 2011
Raport curent , conform Regulamentului CNVM nr. 112006 privind emitenii si
operaiunile cu valorivmobiliare si Legii nr. 297/2004 privind piaa de capital; In vederea
asigurrii dreptului la informare a acionarilor din data raportului: 15.03 .2012
www.argus-oil.ro
www.doingbussiness.ro
www.business.rol.ro
www.romanialibera.ro
www.bizzo.ro
www.tradepedia.tradeville.eu
www.tribuna.ro
www.intercapital.ro
www.revista-piata.ro
http://www.bvb.ro/info/Raportari/UARG

33