STUDIU DE FEZABILITATE pt.FAB.

de ULEI SI MARGARINA

A. INTRODUCERE
Obiectul si scopul studiului
Studiul a fost elaborat in baza contractului incheiat intre ROMDATA SRL si S.C. EWING - IAH SA si are ca obiect sustinerea documentata a eficientei si rentabilitatii construirii unei fabrici de ulei si margarina din seminte de floarea soarelui. Studiul de fezabilitate a fost structurat in conformitate cu metodologia ONUDI, acceptata de cele mai multe banci din Romania si bineinteles din strainatate. 1. CONCEPTUL PROIECTULUI - PREMISE 1.1. Conceptul si orientarea proiectului Proiectul urmareste sa asigure un segment al pietii romanesti cu ulei comestibil si margarina de masa, din floarea soarelui, de inalta calitate, produse care astazi se importa. O idee de baza in abordarea acestei investitii o constituie existenta resurselor de materii prime, respectiv floarea soarelui. Proiectul se inscrie in conceptul general de dezvoltare a industriei alimentare, ca sector care asigura nevoi primordiale de consum si determina o rentabilitate sigura. Este de amintit ca peste 60% din veniturile populatiei Romaniei se cheltuiesc pentru bunuri alimentare, ceea ce constituie un suport de piata solid pentru produsele fabricii. In cazul in speta este avut in vedere si faptul ca pe baza unui contract - cadru deja incheiat, intreaga productie de ulei poate fi preluata pentru export, ceea ce confera mai multa soliditate proiectului din punct de vedere al pietii de desfacere. Subprodusul care rezulta, sroturi cu 5 - 6% ulei, este deosebit de solicitat de zootehnie, atat in tara cat si la export. In prezent fabricile de ulei din tara utilizeaza tehnologii vechi, prin care se obtin produse de calitate inferioara. O mare parte din productia de ulei se exporta ca ulei brut si se reimporta ca ulei rafinat, dar nici acesta (Ungaria, Turcia) nu este de calitatea standardelor vest-europene. Investitia propusa se bazeaza pe o tehnologie de varf, pentru care utilajele si know how-ul sunt asigurate din import de catre o firma de referinta, ceea ce confera soliditate proiectului. Ca zona teritoriala la care se refera proiectul, aceasta acopera, atat din punct de vedere al asigurarii cu materie prima cat si al desfacerii, partea de sud-est a tarii, o mare zona producatoare de florea soarelui si traditional consumatoare de ulei de calitate. Asa cum rezulta din studiu, capacitatea de productie de 23100 tone ulei si 4000 tone margarina de masa corespunde cu o cerere solvabila de asemenea produse din zona aratata. 2. INITIATORUL PROIECTULUI 2.1. Initiatorul si beneficiarul proiectului este S.C. EWING - IAH SA, inregistrata la Camera de Comert si industrie - judetul Ialomita sub numarul J21/497 din 01.08.1999, cu sediul in Slobozia, str. Lacului nr. 3. Actionarii sunt persoane fizice. Principalul actionar, dl. Ilie Alexandru (cota de participare 75% din capitalul social subscris si varsat total), este administratorul si reprezentantul societatii. Profilul de activitate al firmei S.C. EWING - IAH SA cuprinde: productie industriala, comert interior si exterior, servicii.

2.2. Posibilitati financiare Capitalul social subscris si varsat al firmei este de 10000 mii lei. De cand si-a inceput activitatea (aug. 1999) si pana in prezent S.C. EWING - IAH SA a produs (montaj-ansamblare) si comercializat televizoare color, a produs in contract de lohn si a comercializat ulei rafinat de floarea soarelui, pe baza semintelor de floarea soarelui achizitionate de firma si prelucrate ca prestatie de catre fabrica ULCOM SA Slobozia si a efectuat diferite servicii. Din datele de bilant la 31.12.1999 (4-5 luni de activitate) apar rezultate financiare favorabile: active circulante cca. 1669 mil. lei, venituri totale cca. 3141mil. lei, profit brut cca. 435 mil. lei si profit net cca. 133 mil. lei, cu un numar mediu de 31 salariati. Societatea comerciala EWING - IAH face parte din grupul de firme HERMES Slobozia, avand ca factor comun aceeasi actionari principali si din care fac parte o serie de unitati profitabile: ferma agrozootehnica, fabrica de mezeluri, sat de vacanta, complex hotelier, retea de magazine si cofetarii, restaurante, tipografie, intreprindere de transport etc. 3. ISTORIA PROIECTULUI Asa cum s-a aratat, proiectul are in vedere construirea unei fabrici de ulei de floarea soarelui si margarina, produse solicitate atat pe piata interna cat si pe piata externa, atunci cand sunt de calitate superioara. Pentru realizarea proiectului au fost derulate urmatoarele activitati: 3.1. Au fost purtate negocieri cu firma germana Feld & Hahn specializata in producerea si livrarea utilajelor si know - how-ului necesar; 3.2. Pe baza negocierilor a fost incheiat un contract de livrare a utilajelor, de asistenta tehnica si know - how; 3.3. Au fost purtate negocieri si s-a incheiat un contract - cadru cu firma germana Peter Cramer GmbH & Co privind cumpararea la export a productiei de ulei; 3.4. A fost concesionat pe termen de 90 ani terenul si suprafata de circa 3,5 ha, pe care urmeaza a se realiza investitia; 3.5. A fost stabilit proiectantul general - S.C. ROM DAN INVEST SRL Bucuresti, care a inceput elaborarea studiilor privind partea de constructii - montaj care se asigura de catre beneficiar; 3.6. Au fost solicitate avizele preliminare privind utilitatile (energie electrica, apa, canalizare, racord CF). 4. COSTUL STUDIILOR PREGATITOARE 4.1. Studiile, investigatiile si taxele platite pregatitoare, inaintea elaborarii studiului de fezabilitate, pentru: ridicari topometrice, studiu geotehnic, taxe concesiune teren, avize de la Primarie, ROMGAZ, RENEL, RAGCL, SNCFR etc. insumeaza cca. 20 mil. lei 4.2. Studiul de fezabilitate reprezinta un cost de 1,5 mil. lei exclusiv TVA. Aceste cheltuieli au fost suportate din resurse proprii ale S.C. EWING - IAH SA Slobozia.

B. CAPACITATEA PIETEI SI A PRODUCATORULUI

1. STUDIUL CERERII SI OFERTEI 1.1. Ulei comestibil din floarea soarelui 1.1.1. In Romania, uleiul de floarea soarelui se consuma in mod traditional, fiind preferat fata de grasimile animale, in special in mediu urban si cu precadere in zonele din sudul si estul tarii. Exceptie face, in oarecare masura, Transilvania si Banatul (mediu rural), unde exista un consum relativ mare de grasimi animale, dar aceste zone nu sunt avute in vedere ca piete de desfacere in prezentul studiu. Din sondajele efectuate la magazine din Bucuresti, Slobozia si Constanta rezulta o tendinta de crestere a cererii de ulei vegetal comestibil de calitate superioara, respectiv la acele sortimente care in prezent sunt importate. Este de subliniat ca tendinta spre acest consum este legata si de recomandarile medicale (colesterol scazut). 1.1.2. Fabricile de ulei existente in zona - ULCOM SA Slobozia, EXPUR SA Urziceni, ULTEX SA Tandarei, PRUTUL SA Galati, produc cu o tehnologie invechita (presare mecanica de slab randament si extractia uleiului cu benzina si hexan) si nu satisfac calitativ cererea unei largi categorii de consumatori. In consecinta, se apreciaza ca o fabrica cu capacitate de 20-25.000 tone ulei pe an, realizabila intr-o perioada scurta 1 1/2 - 2 ani, poate acoperi partial necesarul de ulei superior, in crestere, si care in lipsa acestei capacitati s-ar acoperi din import. 1.1.3. Determinarea consumului de ulei rafinat, de calitate superioara, pentru populatia (piata interna) din mediul urban cu imprejurimile, in zona de desfacere a fabricii proiectate (Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Urziceni, Constanta inclusiv litoralul, Galati) se bazeaza pe urmatoarele date (pentru mediul urban): din care: cca. 4 mil. locuitori : 3,1 locuitori/familie = 1,3 mil. familii cca. 3,5 l ulei/luna de familie x 12 luni/an = cca. 42 l/an de familie cca. 42% ulei de calitate superioara = cca. 18 l/an de familie cca. 18 l/an de familie x 1,3 mil. familii = cca. 23100 mii litri

Rezulta ca, limitandu-se chiar la aceasta piata restransa pe o raza de circa 150 km, productia propusa de 23,1 mii tone/an are asigurata desfacerea. Nu exista nici riscul unei lipse de desfacere la inceputul activitatii, pana ce consumatorii se vor obisnui cu noul produs, calitativ superior si vor reduce consumul de ulei produs in fabricile vechi sau adus din import, deoarece este perfectata o intelegere scrisa intre viitorul producator de ulei S.C. EWING - IAH SA si firma germana Peter Cramer GmbH & Co, care se angajaza sa cumpere intreaga productie pe o perioada de 5-7 ani la pretul de bursa al zilei. Productia noii capacitati va ocupa in mare masura segmentul de piata detinut de import (14353 tone in 1999). In aceste conditii, in studiul de fata a fost luata in considerare varianta ca in primii doi ani de functionare cca. 1/2 din uleiul produs sa fie exportat, iar in urmatorii ani, crescand consumul intern, sa fie redus exportul la 1/3, tinand seama ca prin livrarea la intern se obtine si o rentabilitate mai mare. Aceasta varianta, desi usor dezavantajoasa datorita pretului mic al uleiului la export, confera siguranta desfacerii uleiului produs. 1.2. Margarina

1.2.1. Productia interna de margarina (cca. 22 mii tone in 1999) e constituita in intregime din margarina pentru copt, gatit, patiserie. Nu se produce in tara margarina de calitate pentru masa. 1.2.2. Importul de margarina a reprezentat in 1999 cca. 17,6 mii tone, indeosebi margarina de masa, dar marea majoritate este margarina cu procent ridicat de grasimi animale (10-15%). Circa 30% din margarina de masa importata (5500 t/an) se consuma in zona de desfacere preconizata, ca si la uleiul comestibil, de la noua fabrica EWING. 1.2.3. In aceasta situatie apare justificata utilizarea unei parti din uleiul rafinat ca materie prima pentru fabricarea margarinei, in conditii tehnice care sa asigure calitatea acesteia ca margarina de masa, similara cu cea superioara de pe piata externa, Din uleiul rafinat, scazand cantitatea care se comercializeaza, se produc 4000 tone margarina de masa (integral pe baza grasimii vegetale). Utilajul oferit de partenerul german corespunde acestei cerinte. Lipsa acestui sortiment de margarina este resimtita pe piata interna si deci se are in vedere sa fie vanduta numai in tara. Piata produsului ar urma sa ocupe un segment de cca. 55% din actualeleconsumuri din import (fara a lua in considerare cresterea cererii). Calitatea superioara a margarinei produsa in noua instalatie si competitivitatea ca pret, comparativ cu margarina din import, asigura o piata certa a produsului. 1.3. Turte presate (sroturi) Produsul primar, rezultat din procesul de presare mecanica avansata, este uleiul brut care apoi, in continuare este rafinat. Masa ramasa, continand substante celulozice si ulei, constituie o componenta principala pentru fabricarea nutreturilor combinate. Cantitatile de srot care se obtin, in paralel cu produsele finite, sunt de 110 t/24 ore, respectiv 36300 t/an. Acest produs secundar (care nu este deseu) se valorifica integral in tara, piata furajelor pentru animale fiind practic nelimitata.
2. PREVIZIONAREA VANZARII SI MARKETINGULUI PRODUSELOR PRINCIPALE

2.1. Pe baza datelor generale din prezentul studiu este necesara continuarea cercetarii pietii, prin contacte cu intreprinderile care urmeaza sa asigure distribuirea produselor si eventual incheierea unor contracte - cadru cu acestea. 2.2. Programe de vanzare In centrele urbane, Calarasi (cca. 76 mii loc.), Bucuresti (cca. 2,5 mil. loc.), Ploiesti (cca. 253 mii loc.), Buzau (cca. 150 mii loc.), Constanta + litoralul (380 mii loc.), Galati (cca. 330 mii loc.), Braila (cca. 230 mii loc.), este indicat sa se organizeze o retea de desfacere cu magazine specializate si cu magazine proprii de prezentare si desfacere a produselor S.C. EWING - IAH SA, in afara de desfacerea prin magazinele alimentare generale existente. In mediul rural din apropierea oraselor mentionate desfacerea se va face prin magazinele satesti cooperatiste si particulare existente. Apreciem ca in Bucuresti, Galati (Braila) si Constanta trebuie examinata oportunitatea organizarii unor depozite en-gros pentru aprovizionarea magazinelor din centrele si zonele invecinate, cel de la Constanta servind si pentru export. 2.3.1. Detalierea desfacerii - estimari U.M. 2002 Cantitate 2003

2004-2006

a) Ulei-total 100% din care: - Bucuresti 62,5% - Constanta 9,5% - Galati 8,25% - Ploiesti 6,33% - Buzau 3,75% - Calarasi 1,9%

tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an

1/2 intern 10000 6250 950 825 633 375 19

1/2 intern 11550 7220 1095 953 732 433 22

2/3 intern 15550 9719 1477 1283 984 583 29

U.M.
a) Margarina 100%

din care: - Bucuresti 62,5% - Constanta 9,5% - Galati 8,25% - Ploiesti 6,33% - Buzau 3,75% - Calarasi 1,9%

tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an

2002 intern 3500 2187 333 289 222 131 67

Cantitate 2003 intern 4000 2500 380 330 253 150 76

2004-2006 intern 4000 2500 380 330 253 150 76

2.4. Politica de preturi Un element esential al marketingului il reprezinta politica de preturi. Fundamentarea pretului Pretul de livrare a uleiului si margarinei a fost fundamentat pe urmatoarele criterii: Pentru piata interna: a) pretul de import al sortimentelor similare; b) pretul de vanzare cu amanuntul pentru sortimentele de calitate similara; c) stabilirea unei marje de profit care sa situeze pretul de desfacere cu amanuntul sub pretul practicat in prezent pe piata. Functie de aceste criterii, rezulta urmatoarele: 2.4.1. Ulei comestibil a) corelarea cu pretul de import In anul 1999 conform buletinelor vamale centralizate la Ministerul Comertului, preturile de import pentru uleiuri de floarea soarelui, de calitate superioara au fost urmatoarele: Provenienta Pret de import -lei/kg-$*/tBelgia 2308 1228 Cehia 2030 1080 Olanda 2042 1086 Austria 2104 1119

Germania Italia Sortimente calitativ superioare - total * 1$ = 1880 lei

1914 2018 2008

1018 1073 ~1070

Considerand conditiile de pret de import (franco frontiera romana) comparabile cu pretul de livrare loco fabrica, a fost luat in considerare, in prima etapa a analizei, un pret de 2005 lei/kg, deci sub pretul de import. Mentionam ca uleiul din Belgia 2308 lei/kg, Austria 2104 lei/kg si Italia 2018 lei/kg este calitativ comparabil cu cel ce se produce la EWING - IAH SA. b) Preturile de vanzare cu amanuntul pentru uleiurile de calitatea celui ce formeaza obiectul studiului variaza pe piata oraselor in care s-a facut analiza (Bucuresti, Ploiesti, Constanta, Buzau, Urziceni) intre 3400 - 3800 lei/kg, cu o medie de 3600 lei/kg. c) corelat cu cele de mai sus s-au analizat mai multe variante de pret si s-a optat in final pentru urmatoarea: - pret de livrare loco fabrica S.C. EWING - IAH 2005 lei/kg - TVA 9% 180 lei/kg - Cheltuieli de desfacere 100 lei/kg - Cheltuielile si profitul comerciantului 30% (adaos comercial) 690 lei/kg TOTAL 2970 lei/kg - TVA (dupa deducere) 87 lei/kg Pret cu amanuntul 3057 lei/kg sua rotunjit 3100 lei/kg Pretul preconizat se situeaza atat sub limita pretului minim actual practicat pe piata cat si cu 14% sub pretul mediu actual al pietii. Pentru exportul de ulei rafinat s-a luat in considerare pretul de bursa actual situat la circa 850 USD/t, ceea ce revine la circa 1650 lei/kg conditia frontiera romana. 2.4.2. Margarina a) In anul 1999 preturile la import pentru margarina de calitate superioara, exclusiv de masa sunt urmatoarele: Provenienta Israel Germania (margarina + halvarina care contine si grasimi animale) $/t 2583 1056 1820 Pret import lei/kg 4870 1986 3428

Rezulta un pret mediu de import, fara vama si TVA de 3428 lei/kg (la cursul de 1880 lei/ $). In acest calcul mediu margarina din Germania, cu pretul de 1056 $/t este calitativ inferioara fata de margarina avuta in vedere a se produce la S.C. EWING - IAH SA, dat fiind continutul de halvarina cu grasimi animale. Se accepta totusi in studiu media de mai sus, pentru o siguranta mai mare a calculelor. b) Preturile de vanzare cu amanuntul pentru margarina de masa importata, de calitatea celei prevazute in studiu, in orasele mari din tara, variaza intre 4600 - 6000 lei/kg. c) corelat cu cele de mai sus a fost elaborata varianta de pret pentru margarina, astfel:

- pret loco fabrica - TVA 18% - cheltuieli de desfacere TOTAL - cheltuielile si profitul comerciantului 30% TOTAL - TVA dupa deducere Pret cu amanuntul sau rotunjit

3000 lei/kg 540 lei/kg 100 lei/kg 3640 lei/kg 1090 lei/kg 4730 lei/kg 290 lei/kg 5020 lei/kg 5000 lei/kg

Acest pret se situeaza cu: - 17% sub pretul maxim de piata al produselor de calitate similara din import; - 6% sub pretul mediu de pe piata a margarinelor de calitate medie spre superioara. Functie de cerintele pietei se va putea produce si o margarina in amestec cu grasimi animale, cu un pret corespunzator mai mic, comparativ cu produsele similare din import. 2.5. Actiuni promotionale Avand in vedere ca produsele fabricii, in ce priveste calitatea, aspectul, ambalajele etc., sunt diferite (in sens pozitiv) fata de cele din tara, reprezentand avantaje, mai ales ca pret fata de cele din import, este necesara o sustinuta actiune promotionala (reclama) pentru atragerea atentiei viitorilor cumparatori. 2.5.1. Inainte de inceperea productiei Organizarea publicitatii in mass-media, prin prezentarea investitiei ce urmeaza a se realiza, desfasurarea lucrurilor, performanta utilajelor, calitatea produselor si avantajele folosirii acestora (din punct de vedere medical, durata de pastrare). 2.5.2. Lansarea produselor pe piata - Publicitate ca mai sus si prin panouri pe drumurile publice si in orase; - Spoturi publicitare la televiziune; - Design special la ambalaje, etichete etc.; - Concursuri cu premii pentru cei care fac dovada (bilete in ambalaj) ca sunt mari consumatori de produse; - Alte mijloace de promovare a produselor. Pentru aceste actiuni s-au prevazut fonduri in perioada anteproductie, in cadrul investitiei (20 mil. lei), iar dupa inceperea productiei, in costuri (10 mil. lei/an). 3. CAPACITATEA DE PRODUCTIE - PROGRAM DE PRODUCTIE 3.1. Capacitatea de productie a fabricii rezulta din studiul cererii interne si externe de produse si pe baza resurselor materiale posibile de asigurat, conduce la proiectarea dimensiunii optime a productiei, astfel: - Seminte de floarea soarelui prelucrate 200 t/24 ore din care se obtin: - Ulei rafinat - total 80 t/24 ore din acestea: 1. Ulei rafinat vandabil 70 t/24 ore

- ulei rafinat pentru margarina din care se produce: 2. Margarina 3. Turte presate (srot)

10 t/24 ore 12 t/24 ore 110 t/24 ore

3.2. Capacitatea nominala maxima, calculata pe baza capacitatii zilnice de mai sus, cu luarea in considerare a functionarii aproape continue in cursul unui an cu 24 ore/zi (opriri minime, calificare ridicata a personalului, management corect etc.), conduce la urmatoarea capacitate nominala maxima: - Ulei vandabil 70 t/zi x 350 zile 24500 t/an - Margarina 12 t/zi x 350 zile 4200 t/an - Srot 110 t/zi x 350 zile 38500 t/an 4. PROGRAMUL DE PRODUCTIE 4.1. Capacitatea tehnic fezabila, care reprezinta productia realizabila in conditiile unei rezerve de timp pentru opriri neprevazute, pentru reparatii, intretinere, avarii etc., a fost determinata pe baza unui grad de utilizare a capacitatii maxime de cca. 94%, respectiv un fond de timp de 330 zile/an. Rezulta ca in programul de productie, in anul in care se ating parametrii tehnici ai instalatiei, se includ urmatoarele niveluri: - Ulei vandabil 70 t/zi x 330 zile 23100 t/an - Margarina 12 t/zi x 330 zile 4000 t/an - Srot 110 t/zi x 330 zile 36300 t/an 4.2. Calitatea produselor a) Ulei rafinat - continut in apa cca. 0,01% - indice de iod min. 125 - continut in acizi grasi liberi max. 0,05% - miros fara - temperatura 40-50oC b) Margarina (2 calitati de vara si iarna) - continut in ulei 80% - continut in apa 15% - continut in lapte 4% - continut in sare - adaosuri (vitamine, betacarotina, emulgator, sare de lamaie, acid scorbic etc.) 0,7% c) Turte presate (srot) - rest continut ulei 5 - 7% - continut apa 6 - 7% - temperatura max. 10% peste temp. mediului inconjurator 4.3. Deseuri in noxe Tehnologia avuta in vedere (care va fi prezentata in continuare, la capitolul respectiv) asigura reducerea la minimum a deseurilor si noxelor. Astfel, materialul rezultat din presarea semintelor, ramas dupa separarea uleiului, este folosit in cea mai mare parte pentru producerea srotului, care se valorifica integral. Produsele chimice din apele uzate (acid fosforic, acid citric, lesie de soda etc.) se prevede sa fie neutralizate, eliminate si mentinute in limite admisibile. Anumite materiale (de ex. catalizator cu Ni) se vor recupera. Slamul rezultat, cantitate relativ redusa, nu va fi nociv.

C. RESURSE MATERIALE
1. CLASIFICAREA RESURSELOR MATERIALE 1.1. Materii prime a) Pentru uleiul rafinat: seminte de floarea soarelui b) Pentru margarina: ulei rafinat 1.2. Materiale si medii de functionare a) Pentru uleiul rafinat: acid citric, acid fosforic, soda caustica, pamant decolorant, abur, apa de racire, apa de proces, energie electrica, aer sub presiune. b) Pentru margarina: hidrogen, azot, acid citric, pamant decolorant, material filtrant, catalizator cu nichel, motorina, combustibil usor, abur, apa potabila rece, energie electrica, emulgator in pachete, sare de bucatarie, alte ingrediente (coloranti etc.) 1.3. Materiale auxiliare si consumabile pentru ulei si margarina - Sticle PET 1 l, cu capace si etchete, pahare dure de PVC, 500 g, cu capace si imprimare, adezivi, cutii ambalaj, materiale de reclama etc. 2. DESFACEREA RESURSELOR MATERIALE 2.1. Calitatea principalelor materii prime si materiale necesare productiei de ulei rafinat si margarina, la standard european, este aratata in anexa 2. 2.2. Resurse materiale disponibile, surse, furnizori a) Samanta de floarea soarelui - din tara (din judetul Ialomita si judetele limitrofe). Pentru productia fabricii, necesarul de peste 66000 t/an samanta de floarea soarelui poate fi recoltat de pe o suprafata de cca. 30 mii ha (2 - 2,5 t/ha), care reprezinta sub 20% din suprafata cultivata cu floarea soarelui in aceasta zona. In cazuri neprevazute, pentru asigurarea continuitatii productiei, atunci cand samanta nu poate fi achizitionata din tara, aceasta se poate procura din import (datele pentru ultimele luni ale anului si inceputul lui 2000 indica un pret aproximativ egal cu cel din tara). b) Ulei rafinat de floarea soarelui pentru margarina - integral din productia proprie aprovizionare directa din instalatia prevazuta in prezentul studiu. c) Materiale - acid fosforic - soda caustica - acid citric - material de filtrare - pamant decolorant - catalizator cu nichel import tara import import tara import retea centrala proprie statia de compresoare sistem propriu alimentare proprie tara tara tara

d) Fluide energetice, combustibili - energie electrica - abur saturat - aer comprimat - apa de racire - apa de proces - hidrogen - azot - combustibil usor incalzire

- motorina e) alte materiale - materiale adaos (margarina) - sticle PET 1 l (ulei) - cutii PVC (margarina) f) Piese de schimb

tara import + tara tara import import

3. PROGRAMUL DE APROVIZIONARE 3.1. Intocmirea programului cantitativ de aprovizionare s-a facut pe baza programului de productie, a consumurilor specifice, indicate de furnizorul extern de echipamente si tehnologie, necesarului de stocat, surselor de aprovizionare, pierderii datorita transportului si depozitarii, conditiilor locale etc. Consumurile anuale de materii prime, materiale, energetice si altele - Program de aprovizionare la atingerea capacitatii de profit Nr. Denumire materiale crt. MATERII PRIME 1. Samanta de floarea soarelui 2. Acid citric 3. Acid fosforic 4. Catalizator cu Ni 5. Material filtrant 6. Pamant decolorant 7. Soda caustica 8. Alte materiale - pentru ulei Materiale de adaos 9. Lapte 10. Vitamine, betacarotina, sare, emulgatori ALTE MATERIALE CONSUMABILE 11. Sticle PET de ulei 12. Cutii PVC margarina MATERIALE ENERGETICE 13. Abur saturat 14. Aer comprimat 15. Apa de proces 16. Apa racire 17. Hidrogen 99,9% 18. Azot 99,8% 19. Combustibil usor incalzire 20. Energie electrica 21. Motorina U.M. tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an mii lei tone/an mil. lei/an buc/an buc/an tone/an mii Nmc/an mii tone/an mii Nmc/an mii Nmc/an Nmc/an tone/an mii kwh/an tone/an Cantitate 66360.00 4.50 92.50 8.00 40.00 548.00 661.10 38.00 300.00 121.00 15550.00 8000.00 14220.00 52.90 47.90 676.90 234.00 10.00 10.70 9.32 95.20 import import import import tara tara tara ferma Hermes import + tara tara import productie proprie EWING productie proprie EWING productie proprie EWING retea IGO productie interna productie interna PECO RENEL PECO Surse de aprovizionare

Consumurile specifice, separate pentru ulei si margarina, sunt prezentate in anexa 1. 3.2. Preturile unitare ale resurselor materiale prezentate in anexa 1 au fost stabilite pe baza preturilor actuale de pe piata interna, pentru cele care se asigura din tara, respectiv a informatiilor furnizatede partenerul german pentru produsele din import.

D. LOCALIZARE SI AMPLASARE
1. AVANTAJE 1.1. Amplasarea in orasul Slobozia din judetul Ialomita a fost aleasa datorita faptului ca acest judet si judetele limitrofe sau apropiate (Calarasi, Giurgiu, Sectorul agricol Ilfov, Teleorman) au mari suprafete cultivate cu floarea soarelui, principala materie prima necesara (peste 30% din suprafata cultivata cu floarea soarelui din tara). 1.2. Localizarea la Slobozia s-a facut in zona industriala si in vecinatatea fabricii de ulei ULCOM SA, pentru a se falicita asigurarea unor utilitati si racordarea la retelele existente din aceasta zona. 1.3. Situarea noii fabrici la Slobozia, unde se afla centrala grupului HERMES, va permite acordarea unui sprijin operativ si eficient de catre acest grup, in toate domeniile de activitate, incepand cu realizarea investitiilor in regie proprie (partea ce revine partii romane conform proiectului general). 1.4. Terenul folosit (cca. 3,5 ha) in intravilan este liber de constructii, proprietate a primariei si a fost concesionat firmei S.C.EWING in vederea amplasarii fabricii noi. Vecinatatile pentru eventualele racordari la drumuri, retele energetice etc. se prezinta in planul de incadrare in zona, anexa 4. 2. INFLUENTA ASUPRA MEDIULUI 2.1. Asupra populatiei orasului - crearea a circa 130 noi locuri de munca, cu calificare ridicata, antrenand noi familii in circuitul activitatii industriale moderne. 2.2. Dezvoltarea infrastructurii in zona, drumuri, utilitati - energie, apa etc., care ar putea fi folosite in comun si de alti. 2.3. Sistemul ecologic Tehnologia moderna oferita de furnizor conduce la emisii reduse de substante poluante (de exemplu: ape uzate cu COD - chemical oxygen demand - cca. 2500 mg/l si BOD - biological oxygen demand - cca. 420 mg/l) in mediul inconjurator (aer, apa, sol). Investitiile propuse au in vedere eliminarea si neutralizarea noxelor permanente (acid fosforic, soda caustica in apele uzate, gaze de ardere etc.) si recuperarea altora (nichel din slam, pamanturi decolorante, materiale filtrante etc.) Tot din investitii se vor amenaja in incinta spatii verzi, plantatii etc.)

E. ASPECTE TEHNICE SI DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI

1. STRUCTURA SI DESTINATIA PRODUCTIEI
Nr. crt. 1. Denumire indicator U.M. 2002 PRODUCTIE TOTALA SI VENIT ULEI RAFINAT DE FLOAREA SOARELUI Productie fizica - total mii tone/an - intern mii tone/an - export mii tone/an MARGARINA Productie fizica - intern tone/an SROTURI Productie fizica intern tone/an 20050 10000 10000 3500 33000 2003 23100 11500 11500 4000 36300 ANII 2004 23100 15550 7550 4000 36300 2005 23100 15550 7550 4000 36300 2006 23100 15550 7550 4000 36300

2. 3.

2. TEHNOLOGII FOLOSITE Tehnologiile folosite sunt cele mai avansate in prezent pe plan mondial. 2.1. Pentru obtinerea uleiului rafinat se aplica procedeul de presare mecanica, cu prese de mare performanta, extragandu-se direct uleiul brut (fara a se folosi extractia cu solvent - benzina sau hexan, cu instalatii suplimentare, consum mare de energie, pericol de explozie, poluare si randament de extractie relativ redus). In continuare uleiul brut se rafineaza printr-un procedeu fizic, in flux continuu, urmat de de demucilaginare, albire, dezodorizare, folosind agenti fizici - apa calda, abur, aer sub presiune, apa de racire etc., cu economie de materii chimice, energie electrica si termica precum si reducere la minimum a apelor uzate poluate. Caracteristicile acestei tehnologii sunt randamentele ridicate de circa 95% extractie de ulei din seminte si calitatea superioara a produsului. 2.2. Margarina de masa se produce din uleiul rafinat, tot in flux continuu, prin hidrogenare (cu catalizator cu Ni), intarire filtrare, albire si dezodorizare ulterioara a rafinatului hidrogenat, amestec de adaosuri, filtrare, umplere in cutii, maturizare frigorifica. 2.3. Procedeele tehnologice nu sunt comparabile cu cele folosite in prezent la unitatile din tara. Fata de cele din strainatate, acestea reprezinta tehnologii de varf in domeniu. 2.4. In anexa 3 se prezinta schemele de flux tehnologic. 3. INVESTITII Investitiile au fost proiectate pornind de la oferta, respectiv contractul - cadru incheiat cu furnizorul extern de echipamente, utilaje, unele parti ale constructiei metalice pentru corpul central al fabricii de ulei, know - how, engineering. 3.1. Calculul investitiilor Preturile s-au calculat la valoarea de 1350 lei = 1 DM Valoarea furniturii externe cuprinzand cele aratate mai sus: 23200 DM x 1350 lei/DM = 31320 mil. lei In 31320 mil. lei sunt cuprinse:

- 3500 mil. lei - materiale pentru lucrari de constructii - montaj (constructie metalica de sustinere a instalatiei principale tehnologice, elementele metalice ala rezervoarelor de pastrare a produselor si rezervoarelor de combustubil, armaturi, conducte etc.) - 950 mil. lei - alte cheltuieli - engineering, know - how, transport, asistenta tehnnica. - 26870 mil. lei - utilaje specifice. 3.2. Valoarea utilajelor - import - taxa vamala - utilaje, dotari - tara TOTAL 26870 mil. lei 2700 mil. lei 430 mil. lei 30000 mil. lei

3.3. Valoarea lucrarilor de constructii - montaj - import 3500 mil. lei - tara 3700 mil. lei TOTAL 7200 mil. lei 3.4. Alte cheltuieli de investitii - proiectare, know - how, taxe autorizare, cheltuieli cu specialisti straini, cheltuieli cu reclama, comision bancar, concesiune teren, asistenta tehnica 3500 mil. lei. 3.5. Structura investitiilor Investitii 40700 Constructii-montaj 7200 Utilaj 30000 Alte cheltuieli 3500

Termen de executie a lucrarilor - 18 luni, incepand din semestrul II 2000. Esalonarea investitiei este urmatoarea: Perioada - anii 2002 2003 2004
-

U.M.
Investitii, din care: - constructii-montaj - utilaj - alte cheltuieli - rezerva inv. (din profit) mil.lei mil.lei mil.lei mil.lei mil.lei

Total
40700 7200 30000 3500 10000

2000
4500 2700 100 1700 -

2001
36200 4500 29900 1800 -

2005
(2005)

2006
(8000)

4. ECHIPAMENTUL (utilaje, dotari) Pentru ca investitia sa fie eficienta, realizandu-se toti indicatirii proiectati - productie, (cantitatea si calitatea produsului), costuri (consumuri specifice, cheltuieli cu: forta de munca, reparatii-intretinere, aprovizionare, transport, desfacere etc.), durata de executie, termen de atingere a parametrilor, un rol principal il au performantele utilajelor specifice si adoptarea tehnologiei la aceste utilaje. Ca urmare se are in vedere achizitionarea utilajelor principale si a celor ce determina realizarea productiei, de la furnizorul extern, care confera garantiile in aceasta directie, cu asigurarea supravegherii montajului, a punerii in functiune si a efectuarii probelor. In tabelul de mai jos sunt prezentate livrarile de instalatii tehnologice, utilaje si servicii oferite de firma straina: Nr. Denumire Valoare

1.

Instalatie de presare, completa:

- prepararea semintelor - presarea, curatarea uleiului brut - constructie tehnologica din otel

7.283.000 DM

2.

Instalatie de rafinare:
- demucilaginare - albire - dezodorizare - constructie tehnologica din otel

3.948.000. DM

3. 4.

Instalatie de inbuteliere ului comestibil Instalatie pentru margarina:

- intarire gelatina, albire si dezodorizare ulterioare - linie tehnologica pentru producerea margarinei - ambalare in cutii - instalatie frigorifica

1.152.000 DM 7.820.000 DM

5.

Centrala termica:
- cazan aburi - instalatie de preparare apa potabila - cos de fum

750.000 DM

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Statie compresor Sistem de apa de recire Agregat de curent electric Laborator Atelier Instalatie PSI Cantar pentru autovehicule Depozit de rezervoare Depozit pentru combustibili lichizi Conducere montaj si punere in functiune Costuri transport pina la Slobozia TOTAL

48.000 DM 285.000 DM 290.000 DM 130.000 DM 93.000 DM 9.000 DM 87.000 DM 225.000 DM 160.000 DM 560.000 DM 360.000 DM 23.200.000 DM

In Anexa 6 se arata componenta detaliata a pricipalelor instalatii tehnologice si de servire. 5. LUCRARI DE CONSTRUCTII - MONTAJ 5.1. Constructiile sunt urmatoarele: 1. Silozuri tampon pentru materia prima (saminta de floarea soarelui) - 2005 tone in prima etapa 2. Instalatia tehnologica pentru producerea uleiului (presare, rafinare, imbuteliere) 3. Hala de ambalare ulei 4. Hala de fabricare margarina 5. Cladire administratie + laborator 6. Depozit de produse finite 7. Centrala termo-energetica 8. Atelier intretinere, vestiare, grup sanitar 9. Depozit de materiale consumabile (sticle PET, cutii PVC) 10. Depozit de turte presate (srot) 11. Depozit combustibil 12. Post trafo 13. Depozitare deseuri 14. Cantar autovehicole 15. Cabina portar 16. Cisterne 17. Turnuri de racire

5.2. Alte lucrari de constructii 1. Drumuri in incinta 2. Retele electrice, termice, apa, canalizare 3. Rezervor incendiu - statie pompare 4. Amenajare teren, imprejmuire incinta 5. Lucrari de alimentare cu apa, canalizare, evacuare ape uzate, racordari 6. Racord calea ferata In planul general din Anexa 5 sunt figurate constructiile mentionate. Executia acestor lucrari se preconizeaza sa se faca in regie proprie, cu unele subantreprize de specialitate. 6. PUNEREA IN FUNCTIUNE 6.1. Etape de implementare a obiectivelor preconizate Etapele de implementare sunt urmatoarele: - Inceperea lucrarilor de investitii pe baza asigurarii la timp a fondurilor necesare (credite) ar fi posibila, dupa cum s-a aratat anterior, la inceputul semestrului II 2000 si terminarea la finele anului 2001. - Punerea in functiune este prevazuta la inceputul anului 2002. - Atingerea capacitatii proiectate este preconizata in cca.un trimestru de la data punereii in functiune. Pe parcursul lucrarilor de montare a utilajelor (majoritatea din import) si de punere in functiune, cat si partial la inceperea productiei efective, va participa personalul roman - scolarizat de furnizor sub conducerea specialistilor straini. Finantarea investitiei, a lucrarilor din proiect este aratata desfasurat pe luni, in aniio 2000 2001 in Anexa .

F. FORTA DE MUNCA
1. PERSONALUL DE EXECUTIE Necesarul a fost determinat pornind de la asigurarea muncitorilor care opereaza in punctele cheie ale instalatiilor tehnologice (tinand seama si de recomandarile furnizorului de echipamente) pentru un mers continuu cu 3 schimburi in 24 ore, pe o durata de 330 zile - ceea ce inseamna lucru si in zilele libere, evitarea prin intretinere curenta si constanta, a opririlor accidentale, programarea reviziilor intre schimburi si a reparatiilor planificate in cele 35 zile ramase pe an. In aceste conditii s-a prevazut un schimb de rezerva (al 4-lea) cu personal care lucreaza direct pe instalatii si cel care asigura intretinerea, fluidele energetice, controlul fabricatiei, inbutelierea si impachetarea produselor, paza si protectia contra incendiilor. 2. Personalul de conducere si administratie a fost dimensionat la minimul necesar pentru un management eficient. 3. Structura, organizarea si salarizarea personalului se prezinta in tabelul urmator: Nr. personal
Total 1. Direct productivi si auxiliari Total 1 pers/1 schimb Ing.sef cu productia 3 pers./4 schimburi Sef de tura 8 pers./4 schimburi Muncitor - operator pe instalatie 1 pers./4 schimburi Muncitor - centrala termica 2 pers./4 schimburi Lacatus mecanic intretinere 2 pers./4 schimburi Electrician intretinere 4 pers./1 schimb Transport intern 3 pers./4 schimburi Laborant 6 pers./4 schimburi Muncitor - imbuteliere, impachetare 2. Conducere si administratie Total Director Director economic Birou contabilitate-preturi Birou aprov.-desfacere Birou organizare, pregatire cadre Administrativ Altii 2 pers./1 schimb 1 pers./4 schimburi 1 pers./4 schimburi 1 pers./4 schimburi 1 pers./4 schimburi Total Lucrator atelier mecanic -intratinere Lucrator aprov.-desfacere (depozite) Paznic Pompier Lucrator curatenie 133 105 1 12 32 4 8 8 4 12 24 10 1 1 3 2 2 1 18 2 4 4 4 4

Castig lunar -mii lei322.6 700 450 400 300 300 300 300 250 250 900 700 300 250 250 300 300 200 250 200 200

Fond de salarii -mii lei42900 35100 700 5400 12800 1200 2400 2400 1200 3000 6000 3800 900 700 900 500 500 300 4000 600 800 1000 800 800

Fond de salarii anual Contributii CAS, somaj s.a. (30%)

= 42900 mii lei TOTAL

12

= 514.800 mii lei = 154.000 mii lei = 669.000 mii lei

Date fiind automatizarea, complexitatea si performantele instalatiilor, necesitatea respectarii stricte a tehnologiilor, continuitatea fluxului etc., personalul trebuie sa aiba un grad inalt de specializare si calificare. Selectarea acestuia trebuie facuta cu mare grija. 4. PRODUCTIVITATEA MUNCII

Venitul anual (calculat in anul de referinta 2004, in capitolele care urmeaza) este de 62.820 mil.lei. Productivitatea muncii pe salariat este de 472.3 mil.lei/salariat si an. O companie cu situatia de la fabricile de ulei existente din tara nu poate fi facuta, dat fiind ca diferentele in ce priveste nivelul tehnic al utilajelor, randamentul de extractie a uleiului, personalul, calitatea produselor etc. Pentru exemplificare, la fabrica de ulei ULCOM Slobozia, care prelucreaza circa 200 tone de seminte pe zi, se extrage 30-35% ulei, srotul contine sub 2% ulei iar personalul este de 1500 salariati.

?
1. VOLUMUL DE VENITURI ESTIMAT Din capitolele anterioare au rezultat productia, destinatia acesteia si pretul de vanzare. 1.1. Productia - ulei rafinat comercializabil - margarina - srot 1.2. Dupa destinatie a. ulei rafinat b. margarina si srot 1.3. Preturi medii Ulei rafinat Margarina Srot 1.4. Venituri Cantitate anuala 20042002 2003 2006
20050 10000 10000 3500 33000 23100 11550 11550 4000 36300 23100 15550 7550 4000 36300

70 tone/zi 12 tone/zi 110 tone/zi

primii 2 ani urmatorii 3 ani

1/2 export 1/3 export 100% la intern Intern 2005 3000 200 Extern 1650 -

mii lei/tona mii lei/tona mii lei/tona

Nr. crt
1. 2. 3.

Produsul
Ulei rafinat - tara -export Margarina (tara) Srot - (tara) TOTAL

UM
mii T. mii T. mii T. mil.lei

Pret mii lei/T.

2005 1650 3000 200

Valoare (mii lei/an ) 20042002 2003 2006

36500 20050 16500 9800 6600 52900 42160 23100 19060 12005 7260 61420 43560 31100 12460 12005 7260 62820

2. VOLUMUL DE CHELTUIELI

Cheltuielile de productie si de desfacere au fost determinate pe baza consumurilor specifice materiale si energetice si a manoperei directe prevazute in proiectul tehnic de furnizorul extern, precum si pe baza compararii cu cheltuielile de la unitati similare din tara pentru cheltuieli generale ale intrprinderii si a celor de desfacere, astfel: Cantitate anuala 20042002 2003 2006 Pret mii lei/T. Valoare (mii lei/an ) 20042002 2003 2006

Nr. crt
1. 2. 3.

Produsul
Ulei rafinat - tara -export Margarina (tara) Srot - (tara) TOTAL

UM
mii T. mii T. mii T. mil.lei

3. PROFITUL Ca urmare a celor prezentate in paragrafele anterioare din acest capitol, balanta de venituri si cheltuieli, se prezinta dupa cum urmeaza: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Indicatorul Volumul total de venituri Volumul total de cheltuieli Profitul brut Rata profitului brut Impozit pe profit Profit net Rata profitului net UM mil.lei mil.lei mil.lei % mil.lei mil.lei % Perioada - anii Valoare (in preturi Aprilie 2000) 2004-2006 2002 2003 52900 61420 62820 32266 36031 37756 20634 25389 25064 39 40.7 40 7840 9648 9524 12794 15741 15540 24.2 25.6 24.7

Comentarii: rata ridicata a profitului permite rambursarea creditelor, acumularea de fonduri pentru investitii de dezvoltare si o cota din profit pentru dividente. Esalonarea profitului pe 5 ani este aratata in Anexele nr.1 si 16. 4. BILANTUL ACTIV-PASIV Datele estimate, cuprinse in situatiile si tabelele financiare de mai sus, stau la baza aprecierii evolutiei economice a proiectului si au permis proiectarea bilantului fabricii de ulei si margarina pentru primii 5 ani de activitate (Anexa nr.17). La stabilirea elementelor de bilant sunt avute in vedere: - valoarea mijloacelor fixe puse in functiune; - rambursarea creditelor si plata dobanzilor; - obligatii - creditori; - profitul; - nivelul stocurilor; - creante (clienti); - disponibilitatile banesti. Proiectul de bilant da un tablou complet al functionarii si exploatarii fara intrerupere a fabricii de ulei, pe toata durata sa.

Elementele de bilant ajuta la crearea unei imagini clare asupra indicatorilor necesari analizei financiare, cum sunt: - indicatori de lichiditate; - indicatori de solvabilitate; - indicatori de gestiune; - indicatori de rentabilitate si altii. In bilant, la rezerve, a fost prevazuta o dotare (investitie) suplimentara acoperita din profit, incepand cu anul 2005. 5. FLUXUL DE NUMERAR AL FABRICII DE ULEI - CASH-FLOW 5.1. Fluxul de numerar pentru rambursare a creditelor si dobanzilor In anexa nr.18 este aratata situatia rambursarii creditelor si dobanzilor, incepand cu data primirii acestora. Restituirea incepe dupa primul an de productie - 1977 - iar acoperirea acesteia este aratata in varianta a. din profit net si b. din Profit net + Amortisment. Pe cumulat, rambursarea este acoperita, din anul 2003, in varianta b.

6. EFICIENTA INVESTITIEI 6.1. Termenul de recuperare a investitiei Tr - Costul investitiei este cca. 40700 mil.lei (cf. anexei nr.7) - Profitul net mediu pe perioada de 5 ani (Cbm/an) = 15150 mil.lei (cf.anexei nr.16) i 40700 Tr = -------------- = ---------- = 2,7 ani Cbm/an 15150 in care: Tr = termen de recuperare, in ani i = total invrstitie Cbm/an = profitul mediu anual Termenul de recuperare de cca.3 ani defineste o investitie deosebit de avantajoasa. 6.2. Indicatori de lichiditate 6.2.1. Rata lichiditatii generale RL Lichiditatea exprima capacitatea fabricii de ulei de a face fata datoriilor, pe termen scurt, din activele curente. active curente RL = ------------------pasive curente mil.lei Indicatorul Perioada - anii 2002 2003 2004 2005 2006 Active curente 29567 22335 13232 7422 7631 Pasive curente 3770 3900 4000 4000 4000

RL

7.8

5.7

3.3

1.82

1.9

Evolutia descrescatoare a ratei lichiditatii generale, determinata de acumularea de profit, este favorabila. 6.2.2. Rata lichiditatii imediate RTA (testul acid) active curente - stocuri RTA = ---------------------------pasive curente mil.lei Indicatorul Active curente Stocuri Pasive curente RL 2002 29567 3000 3770 7.0 2003 22335 3200 3900 4.9 Perioada - anii 2004 13232 3300 4000 2.5 2005 7422 3500 4000 0.9 2006 7631 3500 4000 1.0

Si in testul acid, rata lichiditatii indica posibilitatile firmei de respectare a obligatiilor curente. 6.3. Indicatori de solvabilitate Solvabilitatea exprima capacitatea fabricii de ulei de a-si onora obligatiile fata de terti, din activele sale. 6.3.1. Rata datoriilor RD total datorii RD = ---------------total active mil.lei Indicatorul Total datorii Total active RD 2002 3770 65957 0.06 2003 3900 55955 0.07 Perioada - anii 2004 4000 44055 0.09 2005 4000 35675 0.11 2006 4000 33527 0.12

Raportul subunitar reflecta capacitatea fabricii de a acoperi in orice moment datoriile din activele sale. Raportul de 0.12 la nivelul anului 2006 reflecta o situatie financiara deosebit de buna a firmei. 6.3.2. Rata de acoperire a activelor fixe RAA - rata de acoperire a activelor fixe indica der cate ori valoarea activelor fixe nete acopera suma imprumuturilor pe termen lung. active fixe nete RAA = -------------------------------------------------imprumuturi pe termen lung (dob.+credit) mil.lei Indicatorul Perioada - anii 2002 2003 2004 2005 2006

Val.active fixe nete Rambursare (dob.+credite) RAA

36390 49383 0.7

33620 36304 0.9

30823 24505 1.2

28253 13992 2.0

25896 5723 4.5

Valoarea activelor fixe nete fata de obligatiile de rambursare a creditelor indica o situatie pozitiva, in continua ameliorare, pe masura restituirii acestora. 6.4. Indicatori de gestiune 6.4.1. Viteza de rotatie a stocurilor RS Viteza de rotatie a stocurilor exprima viteza cu care firma isi roteste stocurile de materii prime necesare, pentru a sustine nivelul volumului de ulei fabricat. vanzari RS = -----------stocuri mil.lei Indicatorul Perioada - anii 2002 2003 2004 2005 2006 Vanzari 52900 61420 62820 62820 62820 Stocuri 3000 3200 3300 3500 3500 RS (rotatii/an) 17.6 19.2 19.0 17.9 17.9 Numarul de 18 - 19 rotatii pe an a stocurilor reflecta atat durata mica a ciclului de fabricatie cat si de desfacere a produselor finite. Aceasta viteza este si rezultatul conceptiei managementului societatii privind stocurile de materii prime, respectiv achizitionarea (din tara sau din import) a unor loturi de floarea soarelui care asigura consumul pe 10-15 zile. 6.4.2. Viteza de rotatie a activelor circulante RAc vanzari RAc = ---------------------------total active circulante mil.lei Indicatorul Vanzari Total activ. circul. RAc ; ori 2002 52900 29567 1,8 2003 61420 22335 2,7 Perioada - anii 2004 62820 13232 4,7 2005 62820 7422 8,5 2006 62820 7631 8,2

Pe aceasta perioada analizata RAc este crescatoare. Atat marimea indicatorului, cat si evolutia acestuia, sunt favorabile in acest domeniu de activitate. Viteza de rotatie a activelor circulante este influentata de ponderea ridicata (in aceasta perioada) a partii din disponibilitati reprezentand reflectarea in activ a datoriilor din credite si dobanzi. Luand in considerare numai activele circulante care participa direct, in anul respectiv, la procesul de productie, viteza de rotatie va fi de 2 - 3 ori mai mare. 6.5. Indicatori de rentabilitate

6.5.1. Marja de profit (rentabilitatea vanzarilor) M P profit net MP = --------------- x 100 vanzari mil.lei Indicatorul Profit net Vanzari Rata rentabilitatii nete % 2002 12794 52900 24% 2003 15741 61420 25% Perioada - anii 2004 15540 62820 25% 2005 15673 62820 25% 2006 15794 62820 25%

Rata profitului net de 25% arata ca proiectul este foarte avantajos din punct de vedere al rentabilitatii. 6.5.2. Rentabilitatea activelor totale RAT profit brut RAT = --------------- x 100 total active mil.lei Indicatorul Profit brut Total active RAT 2002 20634 65957 31% 2003 25389 55955 45% Perioada - anii 2004 25064 44055 57% 2005 25278 36675 69% 2006 25474 33527 76%

Rentabilitatea activelor totale creste pe masura cresterii profitului brut, dar si pe masura scaderii acestor active, ceea ce demonstreaza o investitie rentabila. 6.6. Rata interna de recuperare a creditelor IRR profit net IRR1 = --------------- ; rambursari Indicatorul Profit net Profit net + amortiz. Rambursari IRR1 ; ori IRR2 ; ori 2002 12794 15854 21468 0,6 0,74 2003 15741 18546 11799 1,33 1,57 profit net + amortiz. IRR1 = -------------------------rambursari mil.lei Perioada - anii 2004 15540 18110 10513 1,48 1,72 2005 15673 18029 8269 1,9 2,18 2006 15794 17954 5723 2,76 3,14

Rezulta ca profit net, respectiv profitul net plus fondul de amortizare varsat acopera (cu exceptia primului an) rambursarile de credite, ceea ce confera credibilitate proiectului si constituie o sustinere pentru obtinerea de credite. O tendinta descrescatoare (sau negativa) a IRR ar indica ineficienta investitiei (proiectul NU TRECE). In cazul de fata, raporturile fiind supraunitare, proiectul TRECE. 6.7. Eficienta economica valutara sau efectele de curs pret intern de productie pentru export 1370 a) Curs de revenire = ----------------------------------------------- = ------------ lei/$ pret extern net ($/kg) 0,88 b) Aport net valutar (ANV) = pret extern (export) - Cost de productie si expeditie = 1650 - 1470 = 180 lei/kg = 0,095 ~ 0,1 $/kg

ANV 180 c) Rata aportului valutar = ---------------- = ---------- = 204,5 pret extern 0,88 cheltuieli de manopera si regie 219 d) Curs de revenire al ANV = -------------------------------------- = ----------- = 1,2 ANV 180