Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA DE STAT „B.P.HASDEU” DIN MUN.

CAHUL
FACULTATEA DE ECONOMIE,INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE

MALACHI EUGENIU

RAPORT DE PRACTICĂ
FABRICA DE ULEI “ALEKRISAM”

Domeniul: Inginerie și activități inginerești


Specialitatea inginerie și management în industria alimentară

Conducător: Ceclu Liliana__________

Autor:_________

CAHUL.2020
CUPRINS
INTRODUCERE

I. CARACTERISTICA DE BAZĂ A ÎNTREPRINDERII ...................................................................................... 5


1.1. Informații despre istoria Societății cu Răspândire Limitată ”ALEKRISAM”, amplasarea geogefică
a întreprinderii .......................................................................................................................................... 5
1.2. Studiul planului general al întreprinderii ...................................................................................... 5
1.3. Genuri de activitate a întreprinderii.............................................................................................. 6
1.4. Aprovizionarea fabricii cu materii, combustibil, energie electrică, apă ....................................... 6
1.5. Productivitatea fabricii .................................................................................................................. 6
II. ETAPELE DE FABRICARE A ULEIULUI ÎN CADRUL FABRICII SRL “ALEKRISAM” ....................................... 7
2.1. Schema tehnologică de obțiere a uleiului de floarea soarelui în cadrul întreprinderii SRL
„ALEKRISAM”............................................................................................................................................. 7
2.2. Recoltarea și postmaturarea materiilor prime oleaginoase ......................................................... 7
2.3. Recepția materiilor prime și auxiliare ........................................................................................... 8
2.4. Descărcarea materiilor prime la întreprindere și depozitarea...................................................... 9
2.5. Transportul materiei prime din camera de depozitare spre camera de prelucrare a semințelor
de floarea soarelui cu ajutorul elevatorului cu cupe ..............................................................................10
2.6. Curățarea materiilor prime oleaginoase .....................................................................................11
2.7. Presarea semințelor de floarea soarelui .....................................................................................12
2.8. Filtrarea uleiului de floarea soarelui ...........................................................................................15
2.9. Depozitarea uleiului ....................................................................................................................17
2.10. Îmbutelierea ............................................................................................................................17
III. PROTECȚIA MUNCII LA ÎNTREPRINDERE .........................................................................................18
3.1. Numărul muncitorilor, personalul tehnic și ingineresc ...............................................................18
3.2. Cerințele privind securitate contra incendiilor cât și a exploziilor ..............................................18
CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE
Introducere

Fabricarea uleiurilor vegetale constituie o subramură importantă a industriei alimentare.


Prelucrând materii prime oleaginoase obținute în agricultură, această industrie contribuie la
valorificarea potențialului agricolal țării noastre. Produsele obțitute sânt destinate consumului
uman, a uleiuri fluide, margarine și grăsimi culinare, ca și prelucrării într-o gamă largă de
produse industriale.
Prelucrarea semințelor oleaginoase și consumului uleiurilor vegetale are o veche tradiție
pe teritoriul țării noastre.
În R.Moldova sursele principale de obţinere a uleiurilor vegetale comestibile o constiuie
seminţele de floarea-soarelui, urmată de soia, porumb şi rapiţă.
Floarea soarelui este una din cele mai importante plante oleaginoase cultivată în lume şi
principala plantă oleaginoasă cultivată în R. Moldova. Uleiul de floarea-soarelui îi revine cca. 16
% din producţia mondială de uleiuri vegetale cu destinaţie alimentară.
Fiind o cultură cu un spectru larg de utilizare, floarea soarelui rezolva nu numai problema
aprovizionării cu ulei vegetal, dar aduce o mare contribuţie la sporirea producţiei de albumine,
produselor organice şi minerale.
Condiţiile pedoclimatrice a Republicii Moldova sunt destul de favorabile pentru obţinerea
recoltelor înalte ale acestei culturi.
După înlocuirea în tehnologiile de cultivare a soiurilor cu hibrizi de o înaltă
productivitate, producţia globală a florii soarelui a crescut cu mai bine de 5 q/ha.
În perioada anilor 1996 – 1998 suprafeţele ocupate cu floarea soarelui au atins limitele de
183 mii ha, cu o recoltă medie la hectar de 11,4 q/ha şi o producţie totală de 208 mii tone ceea
ce exprimate în procente faţă de anul 1950 ar constitui respectiv 943; 142; 133 %.
În scopul reducerii intensităţii proceselor de eroziune, sporirii fertilităţii solului,
ameliorării stării ecologice, suprafeţele de floarea soarelui în perspectivă se cer a fi reduse.
În programul de dezvoltare a agriculturii trebuie de prevăzut ca suprafeţele de floarea
soarelui să se stabilească la nivelul de 70 mii hectare, cu o producţie medie de 19 – 20 q/ha şi o
producţie totală de 130 – 140 mii tone.
Luând în consideraţie realizările pe plan mondial în ameliorarea rapiţei de toamnă,
cultura se cere a fi extinsă, atribuind acestei specii de plante şi multiplele avantaje pe care le
oferă sub aspectul fitotehnic, cu un loc important în producţia de ulei alimentar în R. Moldova.
Se cere ca această cultură să ocupe suprafeţele în limitele de 20 mii hectare cu o
producţie totală de 30 – 35 mii tone.
Floarea soarelui este una din cele mai rentabile culturi agricole. Obţinând de pe un hectar
o producţie evaluată la 4000 – 6000 lei, profitul constituie 2000 – 4000 lei/ha şi este de 1,5 – 2,0
ori mai înalt faţă de profitul obţinut de pe un hectar de grâu de toamnă şi porumb pentru boabe.
Un hectar de floarea soarelui, cu o recoltă de 2,5 t/ha, asigură obţinerea a 1200 kg ulei,
800 de şroturi (300 kg de proteine), 500 kg de coji (70 kg drojdii), 1500 kg calatidii (1000 kg de
fân calitativ), 30 – 40 kg de miere de albine ş.a. produse (M. Vronschkih ş.a., 2002).
Potenţialul biologic a soiurilor şi hibrizilor de floarea soarelui omologaţi şi cultivaţi în R.
Moldova este destul de înalt, dar cu părere de rău realizarea acestui potenţial nu este la nivelul
respectiv. Motive la momentul actual sunt multe şi diferite, dar din cele mai convingătoare ar fi
unele abateri de la cerinţele tehnologiilor de cultivare a florii soarelui printre care am putea
evidenţia nerespectarea locului în asolament şi revenirea culturii la locul vechi, nerespectarea
sistemelor de fertilizare, încălcări în ceea ce priveşte selectarea corectă a erbicidelor la reglarea
gradului de îmburuienare, aplicarea la timpul oportul şi argumentat ştiinţific a preparatelor de
combatere a bolilor şi buruienilor, respectarea cerinţelor tehnologice în ceea ce priveşte sistemele
de lucrare a solului avantajoase nu numai din punct de vedere agronomic dar şi economic şi
ecologic şi altele.
Totodată evaluările de ultimă oră a condiţiilor climaterice, ne demonstrează şi nişte
variaţii, oscilări destul de pronunţate pe parcursul anilor în ceea ce priveşte precipitaţiile
atmosferice, repartizarea acestora pe parcursul perioadei de vegetaţie a anului.
Acestea şi alte condiţii dictează necesitatea de evitare a cazurilor de şablonare a
tehnologiilor de cultivare, de zonare a sistemelor de lucrare a solului, de selectare a pesticidelor
pentru condiţii concrete atât pedologice cât şi climatice, ce ar permite o sporire a eficienţei
multor procedee tehnologice în tehnologia de cultivare a florii soarelui.
I. CARACTERISTICA DE BAZĂ A ÎNTREPRINDERII

1.1. Informații despre istoria Societății cu Răspândire Limitată ”ALEKRISAM”,


amplasarea geogefică a întreprinderii

Societatea cu răspândire limitată “ALEKRISAM”, are și ea rândul său istoria pe care


urmează de a fi prezentată. Această fabrică a fost condusă de director Pavel Bezman urmat de
fiul său Ruslan Bezman fiind director din anul 2004-2014 după care întreprinderea este vândută
lui Casâr Anatolii. La momentul actualment directorul societății cu răspândire limitată este Casâr
Anatolie, care în temeiul art. 11 al Legii nr. 220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat
a persoanelor juridice și a întreprinzătorului individual,registrul, a solicitat la data de 11.11.2014
înregistrarea pe sine a acestei întreprinderi dândui denumirea de SRL „ALEKRISAM”, iar sediul
acestei întreprinderi fiind MD-3928, str. Șcheia șos., s. Roșu, r.Cahul, Repubplica Moldova.
Istoria întreprinderii SRL “ALEKRISAM” este destul de scurtă, în felul acesta,
denumirea acestei întreprinderi a fost dată în cinstea ccelor trei fii a domnului Casâr Anatolie.
Modul de selecție acestui cuvânt reiesă din începutul fiecărui băiat a primelor trei litere din
numele fiecărui ( Alexei; Kristi; Samuel ). Secretul acestei denumire constă în aceea că a fost
gândită de la început ordinea fiilor, și anume “De la mic la cel mai mare”.

1.2. Studiul planului general al întreprinderii

Întreprinderea SRL “ALEKRISAM” este amplasată pe teritoriul municipiului Cahul str.


Șoseaua șcheia 1A. Republica Moldova, la depărtare de centrul or.Cahul 2.4 km, iar de la
Chișinău 131.8 km.

Figura 1.2.1. Amplasare întreprinderii SRL. “ALEKRISAM” pe hartă


[https://www.google.com/maps/@45.9250077,28.2018749,207m/data=!3m1!1e3?hl=ru]
1.3. Genuri de activitate a întreprinderii

Ceea cu ce se ocupă fabrica de morărit SRL “ALEKRISAM”:


• Fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale
• Fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon
• Fabricarea făinii
• Fabricarea crupelor
• Fabricarea nutrienților gata pentru animale
• Comerțul cu ridicata al făinii, inclusiv făină din porumb
• Comerțul cu ridicata al crupelor, inclusiv leguminoase boabe
• Comerț cu ridicata al uleiului vegetal,inclusiv cel de porumb (după necesitate)
• Comerț cu ridicata, și alte tipuri de comerț cu amănintul în magazine
• Comerț cu amănuntul ambulant
• Transporturi rutiere de mărfuri
• Activități de servicii particulare
[ https://www.infobase.md/ro/companies/1014603002434/societatea-cu-raspundere-limitata-
alekrisam ]

1.4. Aprovizionarea fabricii cu materii, combustibil, energie electrică, apă

Aprovizionarea întreprinderii este făcută în general de către deținătorii materiei


prime,luând în considerație a fiecare compartiment, în deosebi cererea consumatorului dar și
posibilitatea fabricei de producție.
În ceea ce privește aprovizionare cu apă potabilă, întreprinderea are contract cu Apa
Canal din mun.Cahul.
În referință de combustibil, întreprinderea cumpără de la orice stație luând în considerație
calitatea acesteia dar și prețul prestabilit de benzinăriile din Republica Moldova.
Energia electrică care este esențială pentru întreprindere SRL. “ALEKRISAM” și anume
pentru buna funcționare a utilajelor, este apovizionată de la S.A.”Gas Natural Fenosa”.

1.5. Productivitatea fabricii

Capacitatea de producere a întreprinderii este de 1t pe zi, pe lună îi revine 20t, iar pe timp
de un an 240t variind .
II. ETAPELE DE FABRICARE A ULEIULUI ÎN CADRUL FABRICII
SRL “ALEKRISAM”

2.1. Schema tehnologică de obțiere a uleiului de floarea soarelui în cadrul întreprinderii


SRL „ALEKRISAM”

SEMINŢE OLEAGINOASE

Recepţie cantitativă/calitativă

Depozitare

Curățire

Măcinare

Presare

Filtrare

Depozitare

Îmbuteliere

2.2. Recoltarea și postmaturarea materiilor prime oleaginoase

Recoltarea seminţelor oleaginoase se realizează după atingerea stadiului de maturitate


tehnologică.
Stadiul de maturitate tehnologică urmează stadiul de maturitate fiziologică. În seminţele
ajunse la maturitate fiziologică conţinutul în apă este de 3 ori mai mare (35%, faţă de 12-14% la
maturitatea tehnologică în cazul florii-soarelui), iar aciditatea liberă a uleiului este ridicată (3-
5,3%), deaorece nu au fost sintetizaţi acizii graşi specifici şi structurile triacilglicerolice (TAG)
carcateristice soiului şi varietăţii.
După recoltare, urmează stadiul de postmaturare, după desprinderea de organismul –
mamă. Postmaturarea reprezintă o epuizare completă a stadiului de maturizare tehnologică, dacă
aceste nu a vost incheiat. În timpul etapei de postmaturare continuă procesele vitale ale seminţei
(respiraţie, sinteză).
Seminţele oleaginoase suferă un proces de reducere a acidităţii libere a uleiului şi a
conţinutului în fosfatide. Postmaturarea are un efect tehnologic pozitiv, având rolul unei
condiţionări naturale a seminţelor şi a unei autopurificări a uleiului din seminţe/fructe
oleaginoase.

2.3. Recepția materiilor prime și auxiliare

După recoltare şi postmaturare seminţele de floarea soarelui sunt colectate şi depozitate


temporar în bazele centralizate de recepţie de unde vor fi livrate, pe bază de comandă, firmelor
producătoare de uleiuri vegetale.
Recepția cantitativă la întreprindere se face prin directa cântărire a sacilor cu ajutorul
cântarului.
Recepția calitativă a semințelor de floarea soarelui are drept scop aprovizionarea cu
surse vegetale de ulei/grăsimi care să permită o procesare eficientă şi valoroasă, prin verificarea
următoarelor caracteristici de calitate: MH, umiditate, impurităţi şi seminţe cu defecte, infestare
cu dăunători; analize senzoriale (aspect, culoare, miros, gust); condiţii de transport.
Recepţia cantitativă – calitativă permite previzionarea randamentului de fabricaţie, a
consumului de utilităţi şi construirea bilanţului de materiale pentru fiecarea operaţie din fluxul de
procesare industrială a seminţelor oleaginoase.

Figura.2.2.1 Metoda de transportare a materiei Figura.2.2.2 Cântar electronic


prime către întreprindere
2.4. Descărcarea materiilor prime la întreprindere și depozitarea

Descărcarea materiilor prime în cadrul acestei fabrici se face manual, din motiv că nu este
necesar de anumit utilaj. Semințele de floarea soarelui care sunt transportate cu ajutorul
mașinilor până în unitatea prelucrătoare a uleiului sunt în genere aduse în saci, după care are loc
descărcarea din mașină, cântărirea sacilor și alături este și locul de stocare a materiei prime.

Figura. 2.3.1 Depozitul materiei prime a întreprinderii


Depozitarea seminţelor oleaginoase mature tehnologic şi condiţionate (curăţate, uscate)
trebuie să asigure un stoc-tampon de aprovizionare cu materie primă de calitate standard,
reprezentată de seminţele de uz industrial. Succesul tehnologiei industriale de procesare a
seminţelor oleaginoase este influenţat de buna condiţionare şi depozitare a materiei prime
Obiectivele operaţiei de depozitare a materiilor prime oleaginoase sunt următoarele :
- păstrarea compoziţiei chimice iniţiale, caracteristicilor seminţelor mature şi
sănătoase;
- prevenirea proceselor de degradare şi de alterare;
- îmbunătăţirea însuşirilor tehnologice ale seminţelor oleaginoase;
- formarea loturilor având caracteristici omogene ca sort, varietate şi caliatate.
Procesele care au loc în timpul depozitării seminţelor oleaginoase sunt de natură
biologică, chimică şi biochimică.
Spaţiile de păstrare temporară a seminţelor (5-12 zile) trebuie să asigure stocul-tampon de
materie primă, care să constituie o rezervă de continuitate productivă şi de calitate a fluxului de
producţie şi să dea posibilitatea efectuării setului de operaţii preliminarii procesului de producţie
propriu-zis.
Depozitele de materii prime oleaginoase trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1. capacitate şi structură constructivă corelate riguros cu capacitatea de producţie a
fabricii de ulei (300 – 1200 t seminţe);
2. posibilitatea depozitării seminţelor pe loturi diferenţiale ca sort, calitate şi
varietate
3. continuizarea proceselor de descărcare, manipulare, păstrare, condiţionare;
4. asigurarea condiţiilor optime de microclimat, igienă şi securitate în depozite

2.5. Transportul materiei prime din camera de depozitare spre camera de prelucrare a
semințelor de floarea soarelui cu ajutorul elevatorului cu cupe

În cadrul întreprinderii transportul din depozit spre buncer se face cu ajutorul elevatorului
cu cupe, după care are loc curățare (separare) semințelor de impurități.

Figura.2.4.1 Elevatorul cu cupe Figura 2.4.2. Elevatorul cu cupe


Sursa: direct de la întreprindere Sursa:http://feisa.usch.md/wp-
content/uploads/2017/03/CURS-Tehnologie-si-
control-in-industria-uleiului.pdf
Elevatorul se foloseste pentru transportul materialelor solide in plan vertical. Elevatoarele
pot fi cu bandă sau cu lanţuri. Elevatorul cu bandă se utilizează la transportarea materialelor
uscate (seminţe, şrot uscat, coajă). Elevatorul cu lanţuri se utilizează pentru transportul
materialelor umede sau uleioase (şrot umed, măcinătură, zaţ etc)
Descrierea celor 9 componente ale elevatorului cu cupe : 1, 6 – carcasa; 2 – bandă de
transport; 3 – tambur de aţiune; 4 – tambur de întindere; 5 – dispozitiv de întindere; 7 – gură de
alimentare; 8 – gură de descărcare; 9 – cupe.
Transportorul elicoidal cu melc
Transportorul elicoidal cu melc este utilizat pentru transportul semințelor, măcinăturii,
șrotului și brochenului.
Figura 2.4.3. Transportorul elicoidal
1-jgheab; 2- melc transportor; 3- arbore; 4,5-lagărede capăt; 6- lagăr intermediar, 7-angrenaj cu
roți conice; 8- motor electric; 9- pâlnie de alimentare; 10-pâlnie de descărcare; 11-reductor; 12-
volant; 13- suport.
Aceste transportoare prezintă avantajul unei construcții simple, deservire ușoare și sigure,
pot fi închise etanș evitându-se pierderile de material și impurități atmosferice.
Ca dezavantaj se menționează consumul mare de energie datorită frecării interioare dintre
elice,material și jgheab. Se utilizează rapid jgheabul și elicea, iar materialul se mărunțește.

2.6. Curățarea materiilor prime oleaginoase

Curăţarea loturilor de seminţe oleaginoase pentru uz industrial, reprezintă operaţia de


reducere a conţinutului de impurităţi (minerale şi organice) şi seminţe cu defecte în limitele
impuse prin standardele de reglementare a calităţii materiilor prime pentru industria uleiului şi
grăsimilor comestibile.
Eliminarea impurităţilor seminţelor cu defecte din masa de seminţe oleaginoase apte
pentru consum industrial reprezintă eliminarea factorilor de risc ai declanşării proceselor de
biodegradare şi/sau degradare microbiologică, care diminuează nivelul de calitate iniţial al
lotului. În plus, impurităţile şi seminţele cu defecte reprezintă un balast indezirabil sub aspect
cantitativ şi calitativ, lipsit de interes tehnologic, cu efecte negative asupra derulării procesului
industrial şi asupra calităţii produsului finit.
Principalele grupe de impurităţi şi seminţe cu defecte care trebuie eliminate în timpul
etapei de curăţare a seminţelor oleaginoase sunt:
• impurităţi minerale inerte: pământ, nisip, pietriş, bucăţi de metale;
• impurităţi organice neoleaginoase: paie, pleavă, bucăţi de plantă;
• impurităţi organice oleaginoase şi seminţe cu defecte: mucegăite, strivite, râncede,
decojite, spărturi.
Curăţirea loturilor de seminţe oleaginoase la fabricile de ulei se realizează în două etape:
• antidepozitare (precurăţirea- cînd se elimină ~ 50% din impurităţi)
• postdepozitare şi la trecerea în fabricaţie (postcurăţirea- cînd se elimină ~ 75% din
impurităţi).
Procedeele de separare a impurităţilor şi seminţelor cu defecte sunt următoarele
- separarea pe baza diferenţei dintre caracteristicile granulometrice;
- separarea pe baza diferenţei de masă volumică;
- separarea pe baza diferenţei de masă volumică şi proprietăţile granulometrice;
- separarea impurităţilor feroase pe baza proprietăţilor feromagnetice.
La întreprindere este folosit următorul utilaj pentru separarea impurităților regăsite în
semințele de floarea soarelui.

Figura.2.5.1 Separator de semințe


Acest separator separă semințele de floarea soarelui pe bază caracteristicilor
granulometrice și anume presupune clasarea (cernerea) în fracţiuni granulometrice pe baza
diferenţei de formă şi dimensiuni, a claselor care trebuie separate dintr-un amestec (seminţe
oleaginoase/seminţe cu defecte).
Cernerea se realizează cu ajutorul sitei. La cernere, prin orificiile sistemului de separare
trec particulele de dimensiuni mai mici decât ale orificiilor de pe suprafaţa de cernere, care
formează cernutul sau curentul inferior iar pe sită rămân particulele cu dimensiuni mai mari
decât al ale orificiilor (refuzul sau curentul superior). Mișcarea sitelor este vibratorie

2.7. Presarea semințelor de floarea soarelui

Presarea reprezintă operaţia tehnologică de separare a uleiului brut din măcinăturile


prăjite prin acţiune mecanică intensivă (presare definitivă) sau semiintensivă (antepresare sau
presare preliminară). Materialul oleaginos parţial epuizat în ulei prin presare constituie turtele de
presare.
La întreprinderea SRL. “ALEKRISAM” după separarea semințelor de impurităților care
sunt regăsite în loturile de stocare are loc nemijlocita dubla presare. Diferența acestei
întreprinderi de celelate constă în procesul tehnologic diferit de cel propus de știință, și anume:
• Uscarea semințelor are loc direct în depozitul de stocare, datorită aerului ce
pătrunde direct în depozit (tip deschis în timpul muncii);
• Utilaj pentru decojirea semințelor, întreprinderea nu dispune, de aceea presarea
este directă cu coajă;
• Tratamentul hidrotermic (prăjirea),nu se face la întreprindere
• Prima presare de fapt are ca rol de măcinare dar totodată se face și stocarea
uleiului în vene corespunzătoare de stocare a uleiului;
• A doua presare (care este socotită finală) are drept scop de a presa măcinatura din
prima fază de presare, astfel încât să se obțină un randament cât mai ridicat de ulei de floarea
soarelui.
Presarea în ambele faze este făcută la rece-deci are loc presarea fără încălzirii
preliminare a seminţelor oleaginoase. Uleiul îşi păstrează astfel cea mai mare parte a substanţelor
benefice pentru sănătate.

Figura.2.6.1 Prima presare a semințelor de Figura.2.6.2 A doua presare a semințelor de


floarea soarelui la rece floarea soarelui la rece

Procesul de presare determină:


• modificările structurale, sub acţiunea forţelor de compresiune exercitate în spaţiul
camerei de presare;
• modificări compoziţionale, sub acţiunea forţelor de frecare a particulelor între ele
şi faţă de spire şi cilindrul strecurător al preselor.
Modificările structurale ale materialelor oleaginoase în cursul procesului de presare au
loc în etape, corespunzătoare treptelor de compresiune progresivă:
1. eliminarea aerului dintre particulele de măcinătură;
2. separarea uleiului liber din măcinătură;
3. deformarea şi compactarea materialului, cu formarea unui sistem de canale
capilare care străbat masa de măcinătură şi prin care se scurge uleiul liber eliberat din particulele
destrămate mecanic.
4. compactarea avansată a materialului adus la limita de expulzare a uleiului prin
presare, când se produce afectarea drastică a structurii capilare a materialului presat, care nu mai
permite eliberarea uleiului prin acţiune mecanică de compresiune.
• Presiunea de expulzare a fazei uleioase creşte odată cu scăderea vâscozităţii
uleiului şi amplificării presiunii mecanice exercitate în presă.
• Lungimea capilarelor poate fi micşorată prin distrugerea avansată a structurii
celulare prin măcinare şi, parţial, în timpul prăjirii, ca şi prin reducerea distanţei de parcurs de
către ulei pînă la orificiul de ieşire a uleiului din camera de presare (stratul de material din
camera de presare, să aibă o grosime cît mai mică).
• Cu cît brochenul conţine mai mult ulei, cu atît va fi mai sfărîmicios, deoarece
peliculele de ulei nu permit particulelor de măcinătură să se bricheteze. Invers, cu cât brochenul
va conţine mai puţin ulei, cu atât va fi mai dur, deoarece brichetarea particulelor se face mai
intens. Totuşi, la presare nu are loc o brichetare completă, astfel că la sfărâmarea brochenului nu
se observă o masă omogenă, ci părţi separate, incomplet legate şi cu goluri între ele.
Modificările compoziţionale ale materialelor oleaginoase la presare sunt de natură
cantitativă şi calitativă.
Factorii care influenţează procesul de presare
• Din punct de vedere cantitativ are loc reducerea treptată a conţinutului de ulei din
materialul presat, care depinde de: presiunea de lucru, durata presării, compresibilitatea şi
grosimea stratului de material în presă.
• Din punct de vedere calitativ se urmăreşte randamentul şi puritatea uleiului brut
a. Forţa de presare P este dată de spirele axului melcat din interiorul camerei de
presare. .Evoluţia forţei de compresiune în timpul presării trebuie să fie treptată, pentru a evita
brichetarea prematură a măcinăturii neepuizate în ulei, afectarea structurii multicapilar-poroase şi
infundarea capilarelor.
b. Durata presării τ - durata presării trebuie să fie atît de mare încît să permit
scurgerea uleiului în condiţiile date. O prelungire a timpului de presare peste acest interval nu
duce la mărirea importantă a randamentului de ulei, în schimb determină micşorarea sensibilă a
producţiei presei.
c. Turaţia axului presei influenţează invers proporţional durata de presare, dar peste
o anumită limită, creşterea turaţiei determină scăderea neglijabilă a duratei de presare.
d. Grosimea stratului de brochen la ieşire prin conul de evacuare al preselor
mecanice influenţează invers proporţional durata de presare, deoarece cu cât grosimea este mai
mică cu atât scade durata presării.
e. Carcateristicile structurale ale măcinăturii şi disponibilitatea de separare a
fracţiunii caracteristicile structurale ale măcinăturii (porozitate, granulozitate,uleioase structură
capilară, rezistenţă opusă la presare) sunt determinate de calitatea setului de operaţii preliminare
obţinerii uleiului prin presare (decojire, măcinare, prăjire).
f. Caracteristicile constructive ale preselor şi condiţiile de funcţionare ale preselor
mecanice determină productivitatea, randametul şi puritatea uleiului brut. Principalele
caracteristici constructive care influenţează procesul de presare sunt următoarele:
• capacitatea de prelucrare a preselor;
• turaţia axului cu melci;
• dimensiunile orificiului de evacuare a brochenului din prese;
• coeficientul de reducere a diametrului secţiunii camerei de presare şi dimensiunea
şliţurilor de scurgere a uleiului;
• reglarea dispozitivului de alimentare a presei.

2.8. Filtrarea uleiului de floarea soarelui

Filtrarea este operația de separare a fazelor unui amestec eterogen solid-lichid prin
trecerea amestecului printr-o suprafață sau printr-un strat filtrant,care reține faza dispersă
( sedimentul solid) și lasă să treacă faza dispersantă (filtrantul).
Viteza de filtrare depinde de mai mulți factori, ca : presiunea, structura și grosimea
stratului de sediment, viscozitatea, respectiv temperatura la care se face filtrarea. Presiunea de
filtrare se realizează fie prin greutatea coloanei de lichid, fie prin presiunea suplimentară, cu
ajutorul unei pompe de alimentare sau a vidului aplicatla evacuarea filtratului din filtru.
Viteza de filtrare scade o dată cu creșterea vâscozității care, la rândul ei, variază intens
proporțional cu temperatura lichidului. În practică creșterea temperaturii de filtrare este limitată
de considerente tehnologice. Astfel, la filtrarea uleiului brut de presă, temperatura maximă de
filtrare trebuie să fie de 70℃
Figura.2.7.1 Filtrarea sub vid cu ajutorul tamburului

Filtrarea sub vid cu ajutorului tamburului este proiectat pentru a filtra uleiul vegetal în
special cel de floarea soarelui
Complexul dispozitivului de filtrare :
Complexul de echipamente constă dintr-un tambur montat pe un cadru (ramă) , care este
condus în rotație de o acționare printr-o transmisie a lanțului.
Sub tambur este o baie( vană ) de ulei. Axa de câmp a tobei este conectată folosind un
produs de țeavă la receptor. Resursa are o partiție care este împărțită în 2 containere. Folosind o
stație de vid pentru lichid și o pompă cu inel.
Receptorul este conectat la o stație de vid folosind o conductă de vid. Lângă tambur este
instalată o stație de pompare, formată dintr-o pompă electrică și un recipient pentru un amestec
de perlit cu ulei. Un dulap electric este instalat într-un loc convenabil pentru întreținere.
Modul de lucru a filtrului
În stația de pompare, prin pomparea repetată a uleiului cu perlit, se prepară un amestec,
care este apoi pompat în baia situată sub tambur și apoi perlita este spălată pe cârpa de filtru
întinsă pe tambur.
Tamburul se rotește cu o viteză de 0,5 rpm, este scufundat într-o baie cu ulei murdar,
uleiul trecând printr-un strat de perlită (30 mm), o cârpă filtrantă, este curățat de particule
suspendate și intră în receptor. Partea contaminată a stratului de perlită este tăiată folosind un
cuțit special echipat cu o alimentare micrometrică, care taie 0,05 mm pentru fiecare revoluție a
tamburului, a stratului de perlită spălat împreună cu particulele suspendate filtrate. Cuțitul are
alimentare automată și manuală.
Uleiul pur se umple alternativ pe partea stângă sau dreapta a receptorului, de unde uleiul
este pompat periodic în ambalaje de consum sau într-un rezervor de depozitare.
Conducerea și controlul utilajului de filtrare:
Procesul este controlat de la panoul de control, care este instalat într-o locație
convenabilă
Sursă 2.8.1: http://www.ukrboard.com.ua/ru/board/m-2389268/prodam-kompleks-filtratsii-
rastitelnykh-masel-m8-kfm-barabannyj-vauum-filtr/

2.9. Depozitarea uleiului

Depozitarea uleiului la întreprindere “ALEKRISAM” se face cu scopul de a stopa o


anumită cantitate de ulei ca mai apoi din rezervorul de depozitare să fie făcută îmbutelierea
propriu zisă a uleiului în sticle

Figura 2.9.1.Rezervor de stocare a uleiului


Capacitatea rezervorului de stocare a uleiului este de 2.5 t

2.10. Îmbutelierea

Îmbutelierea la fabrica SRL „ALEKRISAM” se face în sticle de regulă de 5 l. Procesul


de îmbuteliere este manual. Sticlele fiind procurate de la alte întreprinderi specializate pe
domeniu.

Figura 2.10.1. Ulei îmbuteliat în sticle


III. PROTECȚIA MUNCII LA ÎNTREPRINDERE

3.1. Numărul muncitorilor, personalul tehnic și ingineresc

Drept normă fundamentală în domeniul securității și sănătății în muncă ne servește legea


securității și sănătății în muncă, intrată în vigoare prin Hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova nr.186-XVI din 10 iulie 2008 precum și Codului Muncii, acte legislative al Republicii
Moldova, standarte, normative, regulamente, instrucțiuni, acte normative, internaționale
retificate de Republica Moldova și toate prevăzând cerințele de securitate și igienă în organizarea
muncii, față de mijloacele de producere,produsele tehnologice, locuri de muncă. Legile,
standartele, normele, formele de instruire în protecția muncii sunt obligatorii pentru toate
întreprinderile, funcționarii și lucrătorii lor.
Legilor cu privire la securitatea și sănătateîn muncă sunt supuși toți lucrătoriic, care au
legătură sau relații de muncă cu întreprinderile și instituțiile de diferite forme de proprietate și
gospodărie precum și studenții din sistemul de învățământ superior, elevilor școlilor
profesionale, școlilor medii specializate și școlilor de învățământ general, care se află în
momentul corespunzător la practică și/saula diferite forme de muncă.

3.2. Cerințele privind securitate contra incendiilor cât și a exploziilor

Fabrica SRL “ALEKRISAM”aprobă și ea la rândul său un set de instrucțiuni privind


securitatea și sănătatea în muncă, atât și pentru asigurarea securității întreprinderii.
Cerințele generale ne sugerează că în conformitate cu legislația în vigoare,
responsabilitatea pentru asigurarea securității antiincendiare o poartă persoanele desemnate
pentru stingerea incendiilor și evacuarea personalului în caz de incendiu, iar în lipsa lor o suportă
conductorul unității.
Conducătorii și persoanele desemnate care poartă responsabilitate pentru securitatea
incendiară sânt obligați:
• Să organizeze cu salariații studierea și să asigure respectarea prezentei instrucțiuni
pentru asigurarea securității incendiare
• Să urmărească buna funcționare a tuturor dispozitivilor/utilajelor și a instalațiilor
electrice
• Să i-a imediat măsuri de înlăturare a factorilor care pot provoca incendii. Se
interzice încălzirea încăperilor cu dispositive improvizate.
• Să petreacă pregătirea antiincendiare cu personalul muncii, care este alcătuită din
instructajul antiincendiar (primar și periodic) și activitatea practică pentru minimum ethnic
incendiar în conformitate cu un program , aprobat de conducător. Personalul care nu a trecut
testul de instructaj antiincendiar să nu fie admis la lucru.
• Să se controleze însușirea de către lucrători a instructajului care a fost petrecut.
Cum să acționeze în timpul incendiului, cum și cui să comunice despre incendiu în caz de
întâmplare și utilizarea mijloacelor de stingere a incendiului.
Concluzii

La finele acestei practici concluzionăm că întreprinderea SRL”ALEKRISAM” din punct


de vedere a activității, este amplasată rațional pe teritoriul mun. Cahul, ceea ce îi permite
vânzarea nemijlocită pe piața a acestui oraș dar și aprovizionarea magazinelor din apropierea
orașului Cahul. Această întreprindere lucrează distul de bine și rațional cu idei prospere și multă
trudă depunând effort cot de la cot de toți lucrătorii din această întrepridere, indifferent de
sarcinile propuse și pe care trebuie să fie îndeplinite cu exactitate de câtre muncitori.
Întreprindere SRL” ALEKRISAM ” susține ideia că „Prin muncă omul este proslăvit”,de
aceea acolo directorul Casîr Anatolii lucrează în rând cu muncitorii săi, chiar deseori și mai mult
pentru ca întreprinderea să fie prosperă cu un colectiv unit și înțelegerile să fie bazate pe cuvinte
și încredere reciprocă între muncitori dar și vizitatori sau consumatori.
BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI

1. Ceclu Liliana Tehnologie și Control în Industria Uleiului 2013


2. Gheorghe Boeru, Dumitru Puzdrea Tehnologia uleiurilor vegetale, editură tehnică
București

S-ar putea să vă placă și