Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea S.A.I.A.P.M Specializarea B.I.A.

Anul III

PROIECT FRIGOTEHNICA
Coordonator: Conf.dr.ing. Ilie Lica CandinLazar C. Sergiu-Ionut Student:

-2011-

Sa se proiecteze din punct de vedere al necesarului de frig un abator (frigorifer uzinal), amplasat in Constanta destinat prelucrarii si depozitarii prin frig a carnii de porc rezultata in urma abatorizarii a 160 buc.porci/zi, avand in medie 120 kg/bucata la viu.

Date de proiectare: 1.Abatorul va fi amplasat in Constanta;n=10 2.Refrigerarea se va face la temperature de 1,00C. 3.Spatiile de depozitare a carnii refrigerate vor putea prelua productia pe 5 zile si vor asigura o temperatura de 1,50C. 4.Frigoriferul va dispune de o rampa auto orientata in directia N. 5.Cladirea va fi protejata contra intemperiilor cu : -placa de beton izolata hidrofug ,pentru ca n=2k 6.Sectia functioneaza in doua schimburi complete.In schimbul trei nu se fac manipulari de carne. 7.Sectia dispune de toate utilitatile necesare in cantitati suficiente (curent electric,apa,canal,etc). 8.Pentru acoperirea necesarului de frig se va folosi I.F.C.M.V. de amoniac. 9.Intregul echipament tehnologic va fi asigurat din productia curenta a Societatilor Comerciale din Romania.

Continutul proiectului:
1.Borderou de piese scrise
1.1. Documentarea de proiectare 1.1.1. Prelucrarea prin frig a carnii 1.1.2.Depozitarea carnii prelucrate prin frig 1.1.3.Conditii exterioare de calcul (temperatura exterioara de calcul tec , umiditatea exterioara 1.2.Dimensionarea frigoriferului 1.2.1.Calculul cantitatii de produse pe sortimente rezultate in urma abatorizarii 1.2.2.Calculul suprafetelor de prelucrat si depozitat prin frig 1.3.Dimensionarea optima a izolatiei frigoriferului (termica si hidrofuga) 1.3.1.Calculul de proiectare 1.3.2.Calculul de verificare 1.4.Calculul termic al frigoriferului (calculul necesarului de frig ) 1.4.1.Calculul necesarului de frig datorat aportului de caldura din mediul exterior spre interior (Q1) 1.4.2.Calculul necesarului de frig tehnologic(Q2) 1.4.3.Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului proaspat (Q3) 1.4.4.Calculul necesarului de frig datorat exploatarii spatiilor frigorifice (Q4) 1.4.5.Calculul necesar total de frig (Q1) pe fiecare incapere si pe circuite de frig. 1.5.Calculul instalatiilor de frig. 1.5.1.Calculul si alegerea schemei de principiu a instalatiei. 1.5.2.Calculul si alegerea compresoarelor 1.5.3.Calculul si alegerea vaporizatoarelor 1.5.4.Calculul si alegerea condensatoarelor 1.5.5.Calculul si alegerea conductelor ,armaturilor,aparatelor auxiliare 1.5.6.Reguli de constructive ,montaj si exploatare a instalatiei frigorifice. 1.6.Lista de utilaje si aparate.

2.Borderou de piese desenate

2.1.Plan frigorifer. 2.2.Desen de ansamblu a unui tunel. 2.3.Detalii de constructive a minimul trei elemente delimitatoare diferite (perete exterior,perete interior,tavan,pardoseala,etc.)cu reprezentare grafica,la scara a temperaturii si presiunii partiale de vapori. 2.4.Schema simplificata a vaporizatoarelor cu legaturi spre central de frig. 2.5.Schema de principiu a instalatiei de frig pe circuite.Reprezentarea ciclului in diagram h-p. 2.6.Fise tehnice ale aparatelor si masinilor alese.

1.Borderou de piese scrise

1.1. Documenta

ia de prelucrare

Schema tehnologic folosit n abator pentru ob inerea carcaselor Porcine

Odihn

Sp lare

Asomare

Sngerare Snge Op rire

ndep rtare p r

Sp lare

Jupuire

Crupoane

Eviscerare Inim , pl mni, intestine Cur ire , sp lare

Controlul sanitar veterinar

Tran are

Cap

R cire

Semicarcase sau sferturi 5

1.1.1.

Prelucrarea prin frig a c rnii

Din punct de vedere tehnologic, prin termenul de carne se n elege carcasa mamiferelor n condi iile n care rezult dup sacrificarea animalelor, adic dup ndep rtarea subproduselor comestibile i necomestibile i a p r ilor utilizabile n alte domenii de activitate dect industria alimentar . n mod curent, n alimenta ia uman este folosit carnea de porcine. Din punct de vedere tehnologic i comercial, carnea se clasific n func ie de vrsta animalului la sacrificare, starea de ngr are, greutate. n cazul porcinelor, exist reglement ri de ncadrare n grupe de greutate n viu, c rora le corespund anumite grupe de greut i i anumite caracteristici ale carcaselor rezultate dup abatorizare. Tehnologia general de abatorizare cuprinde urm toarele faze mai importante : preg tirea pentru sacrificare, asomarea animalelor, sngerarea, ndep rtarea capului, pielii i a p r ilor inferioare al membrelor, eviscerarea, sec ionarea carcaselor n dou jum t i simetrice (la porcine i bovine), toaletarea, du area. n cadrul fazei de preg tire a animalelor trebuie asigurat odihna acestora deoarece, dac animalele sunt stresate i obosite, sngerarea va fi incomplet i apare posibilitatea trecerii n snge i apoi n carne a unor microorganisme. Dup sacrificare viscerele trebuie scoase n cel mult 30-40. Toaletarea uscat i umed a semicarcaselor sau carcaselor are rolul de a asigura ndep rtarea cheagurilor de snge, a p r ilor contuzionate, nivelarea marginilor la locul de njunghiere etc. Toaletarea se face cu ap avnd o temperatur de aproximativ 43 C. n final, carcasele se cnt resc i se du eaz cu ap rece, eliminndu-se astfel resturile de snge i impurit ile ce pot gr bi alterarea; opera ia contribuie i la reducerea pierderilor de greutate prin evaporare i contribuie la o r cire mai rapid a carcaselor, acestea urmnd ca apoi s fie introduse n spa iile de refrigerare. Carcasele trebuiesc introduse n spa iile de refrigerare ct mai repede posibil, urmnd ca temperatura acestora s scad sub 10 C n mai pu in 15 ore pentru carnea de porcine; refrigerarea se consider terminat n momentul n care temperatura n centrul termic este de maximum 7 C, temperatur considerat ca limit inferioar de dezvoltare a unor agen i patogeni care contamineaz frecvent carnea de porc . Pierderile de suc dup tran are sunt reduse dac intervalul dintre t iere iintroducerea la refrigerare scade i dac procesul de r cire este mai rapid. Refrigerarea rapid va avea ca efect reducerea pierderilor de greutate prinevaporarea apei datorit mic or rii diferen ei de presiune par ial fa de presiuneavaporilor de ap din aerul incintei r cite; refrigerarea lent va conduce la pierderi de greutate mai mari, dar i la cre terea consumului de energie. Refrigerarea poate influen a decisiv nsu iril organoleptice ale c rnii i produselor de carne(fr gezime, suculen , aspect etc.) Refrigerarea carcaselor se desf oar n spa ii frigorifice prev zute cu liniiaeriene. Pentru a asigura o r cire uniform i rapid a c rnii este necesar circula ia aerului la parametrii corespunz tori peste ntreaga suprafa a carcaselor. n acest sens, de o deosebit importan este alegerea sistemului de distribu ie a aerului r cit, astfel nct aerul s circule peste o suprafa ct mai mare a produselor.
6

n cazul r cirii rapide se recomand ca viteza aerului n zonele dintre produse s fie de 5...6 m/s, ceea ce corespunde unor viteze de circula ie de 2...3 m/s atunci cnd spatial de r cire este gol. n cazul refriger rii n dou faze, temperatura aerului din prima faz este limitat la -8...-10 0C pentru carnea de porc ,n cea de a doua faz de refrigerare, temperatura aerului trebuie s fie de aproximativ 0 0C.

1.1.2.Depozitarea c rnii prelucrate prin frig

Refrigerarea produselor alimentare este urmat de cele mai multe ori de o depozitare de scurt durat n acela i spa iu n care s-a f cut refrigerarea sau n alte spa ii r cite destinate special depozit rii. Temperaturile sc zute, deasupra punctului de congelare a produselor, frneaz dar nu opresc total dezvoltarea i nmul irea microorganismelor, mai ales a celor psihrofile. Modific rile biochimice i chimice din produsele de origine aanimal determinate de enzime snt de asemenea ncetinite de temperaturile sc zute. n carnea animalelor, imediat dup sacrificare, aceste modific ri pot mai nti ameliora calitatea. Dup terminarea proceselor din perioada de rigor mortis urmeaz perioada de maturitate, perioad n care calitatea se conserv . La depozit ri de lung durat ns , n carne i pe te se produce progresiv degradarea albuminei ( fenomenul de autoliz ) care poate conduce n final chiar la degradarea complet . Pentru fiecare produs n parte, n func ie de parametri de depozitare care vor fi trata i n continuare, exist durate limit de depozitare peste care produsele perisabile devin inutilizabile. Pentru depozitarea produselor refrigerate este necesar, dar nu suficient, ca temperaturile s fie men inute la valori sc zute toat durata depozit rii. n afara asigur rii unor depozit ri sc zute constante de depozitare mai trebuiesc respectate o serie de condi ii referitoare la: -temperatura aerului ; -umiditatea aerului; -puritatea aerului ( att din punct de vedere al nc rc turii microbiologice ct i din punct de vedere al polu rii de orice natur ). -ventila ia i distribu ia aerului la nivelul produselor; -ambalarea i a ezarea produselor n spa iul r cit; -refrigerarea prealabil a produselor introduse n depozit; -compatibilitatea de depozitare mixt a mai multor feluri de produse; -gradul de nc rcare cu produse a spa iului de depozitare; -func ionarea instala iei frigorifice ( mai ales n sensul corel rii permanente a puterii frigorifice cu necesarul de frig ); -asigurarea igienei pe tot parcursul depozit rii produselor. Condi ii recomandate la depozitarea produselor refrigerate. Temperatura aerului Nivelul temperaturii aerului necesar n depozitele de produse refrigerate este determinat de tipul de produse depozitate. Acest nivel va fi ns ntotdeaun mai sc zut, la
7

limit egal, cu temperatura final a produselor refrigerate, temperatura impus de tehnologia de refrigerare respectiv . n capitolele de tehnologii frigorifice specifice diferitelor grupe de produse alimentare, se vor analiza temperaturile optime de depozitare n stare refrigerat a acestora. Pentru un acela i produs, nivelul temperaturii aerului la depozitare n stare refrigerat este influen at de durata depozit rii. Durate mai mari de depozitare necesit temperaturi mai sc zute de depozitare. Pentru asigurarea temperaturii necesare a aerului, instala ia frigorific aferent depozitului se va dimensiona n corelare cu caracteristicile produselor respective. Limitele admisibile ntre care poate varia temperatura aerului din depozit snt de asemenea determinate de caracteristicile produselor. Men inerea temperaturii ntre limitele admisibile necesit prevederea regl rii automate a acesteia de cele mai multe ori, aceast reglare se face prin intermediul unor bucle de reglare automat bipozi ional . n general, pentru depozitarea n stare refrigerat a produselor alimentare de origine animal se admit pentru temperatura aerului varia ii 10C ...20C. Snt ns i produse, cum ar fi pe tele, ou le i bananele, la care varia ii admisibile ale temperaturii aerului snt mai restrnse, ajungnd pn la +0,50 C. Din punct de vedere al pierderilor n greutate, la depozitarea unor produse, utilizarea de temperaturi sc zute ale aerului mic oreaz presiunea par ial a vaporilor de ap din aer, fapt care determin o cre tere a pierderilor n greutate. Umiditatea relativ a aerului Pe l ng temperatur , umiditatea relativ a aerului are o influen important asupra comport rii produselor refrigerate la depozitare. Umiditatea relativ ridicat favorizeaz dezvoltarea microorganismelor, mai ales la temperaturi ridicate ale aerului din depozit. Astfel, de exemplu, pentru carne, num rul bacteriilor cre te relativ lent, la umiditatea relativ de 75% i la temperatura de 00C , nedep ind 105 pe 1 cm2 de carne dup 8 zile de depozitare, n timp ce la 95% umiditate relativ , dup 8 zile num rul bacteriilor ajunge aproape 108 pe 1cm2 de carne. Umiditatea ridicat a aerului determin pentru unele produse o intensificare a dezvolt rii de mucegaiuri i n consecin determin dezvoltarea de mirosuri. Rezult deci c , din punct de vedere microbiologic snt de dorit umidit i ct mai sc zute ale aerului. n acela i timp ns , o umiditate sc zut a aerului determin pierderi n greutate a produselor mai mari dec t n cazul unei umidit i mai ridicate. n plus, uscarea suprafe ei produselor determin n general sc derea valorii comerciale a acestora. Cele dou aspecte cu influen e diferite, respectiv aspectul microbiologic i cel al pierderilor n greutate, determin nivelul optim al umidit ii relative a aerului din depozit. De re inut este faptul c , n general, valorile umidit ii aerului sub 85% conduc la pierderi n greutate exaggerate ale produselor depozitate n stare refrigerat . Pentru a cre te nivelul umidit ii relative a aerului este necesar sc derea nivelului temperaturii aerului.
8

Puritatea aerului n interiorul spa iilor frigorifice de depozitare a produselor refrigerate trebuie asigurat o puritate c t mai mare a aerului. Poluarea aerului interior este determinat de zestrea ini ial de nc rc tur microbiologic i de substan e chimice poluante de degaj rile de substan e sau mirosuri ale produselor, precum i de dezvoltarea microorganismelor n timpul ventil rii aerului. Pentru mic orarea polu rii aerului interior este necesar o mprosp tare, de obicei periodic . Aerul proasp t introdus, trebuie filtrat i tratat termic pn la atingerea temperaturii de regim interior. Dac debitul de aer proasp t introdus este relativ mare, atunci, pentru a asigura neperturbarea parametrilor aerului interior, se procedeaz la o tratare complet , n sensul aducerii lui la nivelul aerului interior at t ca temperatur , c t i ca umiditate. n acest fel se evit i pericolul condens rii vaporilor de ap pe suprafa a produselor. Debitul de aer proasp t i frecven a introducerii lui n depozitele de produse refrigerate se determin n func ie de natura produselor, durata lor de depozitare, de volumul spa iilor de depozitare i de frecven a introducerii i scoaterii de produse n i din depozit. Compozi ia atmosferei interioare a spa iului de depozitare Utilizarea atmosferei modificate de depozitare n stare refrigerat determin o reducere a proceselor de respira ie, inhibarea dezvolt rii microorganismelor i prelungirea duratei de p strare a produselor n condi iile men inerii calit ii acestora. Ventila ia i distribu ia aerului Sistemul de ventila ie a aerului n interiorul spa iilor frigorifice pentru depozitarea produselor refrigerate este determinat de tipul de depozit i de natura produselor. n cazul depozitelor cu elemente de r cire, circula ia aerului este asigurat de convec ia natural . Ventila ia mecanic a aerului intensific transferul de c ldur la nivelul produselor i uniformizeaz temperaturile i umidit ile aerului. Distribu ia aerului are o deosebit importan n asigurarea unor condi ii c t mai apropiate de depozitare pentru toate produsele. Orientativ, debitul total de aer recirculat este de cca 1m3 / h pentru fiecare 4,19 kJ/h necesar de frig. n func ie de natura produselor de depozitate, vitezele recomandate ale aerului au valori cuprinse ntre 0,3 m/s i 0,7 m/s la nivelul produselor. n general, sistemul de ventila ie este prev zut i cu posibilitatea de introducere a aerului proasp t. Ambalarea i modul de a ezare a produselor O mare parte dintre produsele alimentare refrigerate snt introduse la depozitare n stare ambalat . Dac ambalarea se face f r vacuum, atunci trebuie asigurat o etan eitate ct mai bun a ambalajului. Materialele folosite pentru ambalaje trebuie s nu reac ioneze n nici un fel cu produsul, s aib o permeabilitate ct mai redus la vapori de ap , s fie impermeabile la lichide igr simi. Modul de a ezare a produselor n depozit trebuie s asigure condi ii bune de circula ie a aerului printre produse. La a ezarea produselor trebuiesc respectate anumite
9

distan e minime ntre produse i pere i, stlpi sau tavan. Dispozi ia produselor n deposit este de preferat s se fac lotizat i cu interspa ii corespunz toare ntre loturi pentru a permite o manipulare corect i posibilitatea permanent de control. n general este de dorit ca toate produsele introduse la depozitare s fie corect i total refrigerate n prealabil, astfel nct, n timpul depozit rii, temperatura acestora s nu mai suporte varia ii. Gradul de nc rcare cu produse ale spa iului de depozitare Prin proiect, un spa iu frigorific pentru depozitarea produselor refrigerate este dimensionat i echipat pentru o anumit capacitate de nc rcare cu produse, n func ie de natura produselor .a. n consecin , spa iul respectiv se va nc rca numai la capacitatea sa nominal . Att supranc rcarea cu produse, ct i subnc rcarea cu produse au efecte negative asupra calit ii produselor depozitate i asupra pierderilor n greutate. Exploatarea spa iului tehnologic i a instala iei frigorifice aferente Este recomandabil ca spa iul tehnologic de depozitare a produselor refrigerate s fie conceput i exploatat numai n scopul de p strare a produselor refrigerate. n acest caz, n depozit vor fi introduse numai produse deja refrigerate, evitndu-se varia ile importante de temperatur i umiditate a aerului care s-ar produce la introducerea de produse calde. Pentru asigurarea condi iilor de microclimat necesare unei bune depozit ri a produselor refrigerate, trebuie ca permanent s existe egalitate ntre necesarul de frig i puterea frigorific a r citoarelor de aer. Pentru aceasta, este recomandabil i necesar ajustarea automat a puterii frigorifice a compresoarelor instala iei frigorifice aferente depozitului respectiv.De asemenea, de regul , se prevede reglarea temperaturii aerului. Dat fiind faptul c n cele mai multe cazuri temperatura medie a suprafe ei r citorului de aer se afl sub temperatura punctului de rou a aerului, pe aceast suprafa se formeaz de obicei z pad care se acumuleaz n timp. Ca urmare a acestei acumul ri, puterea frigorific a r citorului de aer scade, att datorit mic or rii coeficientului global de transfer termic, ct i datorit sc derii debitului de aer al ventilatoarelor. Se impune n consecin decongelarea periodic a r citoarelor de aer. Frecven a necesar a decongel rii depinde de mul i factori, printre care: aportul de umiditate la produse, nivelul temperaturii suprafe ei r citorului, limita admisibil a sc derii puterii frigorifice i a debitului de aer .a. Deoarece prin sec iunea u ii deschise p trunde n depozit o cantitate apreciabil de c ldur i umiditate, este foarte important ca manipul rile de produs s se fac n a a fel, nct s se reduc la minimum perioada de timp n care u ile stau n pozi ie deschis . M suri igienico-sanitare Deoarece la temperaturile uzuale ale aerului din spa iile frigorifice de depozitare a produselor refrigerate, ca de altfel i din spa iile frigorifice de refrigerare, microorganismele psihrofile au condi ii de dezvoltare, se impun m suri de asigurare a cur eniei i m suri suplimentare de dezinfec ie.
10

Un prim aspect igienico-sanitar este legat de nc rc tura microbian ini ial a produselor care urmeaz a fi refrigerate sau depozitate n stare refrigerat . n acest sens se impune respectarea tuturor m surilor preliminare r cirii care s asigure o nc rc tur microbian minim a produselor, m suri care depind de natura acestor produse i care vor fi analizate n capitolele de aplica ii ale tehnologiilor frigorifice. Al doilea aspect al asigur rii igienei este legat de spa iile tehnologice propriu-zise. Cur enia permanent n interiorul spa iilor r cite este strict necesar . Pentru aceasta se vor ndep rta resturile de produse i oricare corpuri str ine care constituie focare de contaminare microbiologic . Sp larea spa iilor tehnologice se face cu ap cald sub presiune i detergent. Dup cur ire i sp lare urmeaz opera ia de dezinfectare care se efectueaz de regul numai dup golirea de produse a spa iului respectiv i decongelarea complet a r citoarelor de aer. Sisteme de r cire la depozitarea produselor refrigerate Spa iile de depozitare a produselor refrigerate snt prev zute cu acelea i sisteme de r cire ca i cele de la spa iile frigorifice pentru refrigerare. n ultima perioad de timp, pe plan mondial, se manifest ca spa iile frigorifice de depozitare s fie prev zute cu mai multe r citoare de aer montate de-a lungul unui perete: fiecare dintre aceste r citoare de aer fiind cu func ionare independent , n a a fel, nct s se formeaze decongelarea secven ial. Concomitent cu aceasta, exist tendin a de automatizare a decongel rii, astfel nct, prin intermediul unui programator automat, la intervale prestabilite de timp, fiecare dintre r citoare este decongelat automat. R citoarele de aer independente au de cele mai multe ori aspira ia i refularea liber f r utilizarea detulbur turi de aspira ie sau sisteme de distribui ie a aerului. Dac sistemul de r cire este construit dintr-un singur r citor, atunci acesta este racordat la un sistem de circula ie i distribui ie a aerului care depinde de natura produsului depozitat, de modul de a ezare a produselor .a. n cele mai multe cazuri, n tunelele de refrigerare, dup terminarea procesului de r cire, are loc i depozitarea, pentru o anumit perioad de timp, a produselor refrigerate. Manipularea i transportul produselor refrigerate Modul de manipulare i mijloacele utilizate n acest scop snt n func ie de natura produsului, m rimea unit ii respective i gradul de dotare a acesteia din punct de vedere tehnic. Un aspect important care trebuie avut n vedere la manipularea i transportul produselor refrigerate este prevenirea condens rii vaporilor de ap din atmosfer pe produse. Condensarea poate s se produc atunci cnd temperatura produselor refrigerate este sub punctul de rou al aerului nconjur tor. Pericolul condens rii este mai mare vara ( cnd temperatura aerului exterior este ridicat ) i este cu att mai mare cu ct umiditatea aerului este mai ridicat . Pentru prevenirea condens rii pe produse a vaporilor de ap din aer la scoaterea din depozite este recomandabil , n unele cazuri, opera ia denumit temperare. Aceast opera ie
11

const n nc lzirea par ial a produselor refrigerate nainte de a veni n contact cu aerul exterior, pn cnd temperatura suprafe ei lor cre te peste temperatura punctului de rou al aerului exterior. n func ie de durata n care produsele scoase din depozite vor sta n contact cu aerul exterior, de natura produselor, de dimensiunele acestora i de intensitatea circula iei aerului exterior peste produse, temperarea se face pn la o anumit temperatur peste cea a punctului de rou al aerului exterior. Pentru transportul produselor refrigerate se utilizeaz mijloace de transport auto, feroviare, navale sau aeriane, prev zute cu instala ii proprii de producere a frigului sau cu posibilit i de men inere a microclimatului interior f r instala ii de producere a frigului ( r cire cu ghea de ap , cu ghea carbonic , r cire cuzerotoare ).
1.1.3. Caracteristici climaterice a zonei de amplasare a fabricii

Temperatura de referin Localitate Constan a Zona de temperatur I Zon de umiditate II Iunie 19,5 Iulie 22,0

[oC] August 22,0

Nr . crt. 1 2 3

Luna Iunie Iulie August

13oo 6,7 6,2 6,2

tM 14oo 6,8 6,2 6,3

15oo 6,7 6 6,1

tm 4,5 3,7 3

Se stabile te c t0 exterioar de calcul tec pentru luna cea mai cald utiliznd rela ia: tec=0,4*tm+0,6*tMoC tm-temperatura medie lunar cea mai c lduroas tM- media de temperatur maxim n luna respectiv tz- temperatura pe luna i ziua respectiv

tm=tz+tm tM=tz+tM tec=0,4(tz+tm)+ 0,6(tz+tM) teciunie 13oo= 19,5+0,4*4,5+0,6*6,7= 25,32 teciunie 14oo= 19,5+0,4*4,7+0,6*6,8= 25,38 teciunie 15oo= 19,5+0,4*4,5+0,6*6,7= 25,32 teciulie 13oo= 22,0+0,4*3,7+0,6*6,2= 27,2 teciulie 14oo= 19,5+0,4*3,7+0,6*6,2= 27,2
12

teciulie 15oo= 19,5+0,4*3,7+0,6*6= 27,08 tecaugust 13oo= 22+0,4*3+0,6*6,2= 26,92 tecaugust 14oo= 22+0,4*3+0,6*6,3= 26,98 tecaugust 15oo= 22+0,4*3+0,6*6,1= 26,86 Se adopt tec maxim : tec=28 oC Determinarea umidit
e=
m= m+c*zu

ii: zu- zona de umiditate= II

tm= 21,8 oC xm=11,8

m=

pentru 21,8 oC xsm=16,428

=0,7243=72,43%

ec=72,43+0,8*2=74,03%

Se adopt :

e=74%

1.2. Dimensionarea frigoriferului Capacitatea de depozitare(cantitatea de produse care trebuiep strate), esteunul din parametriiprincipali de proiectare a unuidepozit frigorific. Acestparametrudepinde de natura idimensiunileproduselor, de suprafa aspa iilor r cite, ca i de n l imea de stivuire.Capacitateacamerelor de depozitare se calculeaz nfunc ie de cantit ilemaxime dem rfurivehiculate, ncondi ii de maxim eficien aopera iilor de distribu ie a m rfurilor. Suprafa autil necesar a spa iilor de depozitare se determin mp r indcantitatea de produse care trebuiep strate, la nc rcareaspecific [kg/m2] stabilit prin normative i care difer de la un produs la altul. Suprafa aconstruit a spa iului de depozitare, este cu 2040% mai mare dect suprafa autil , deoarece se ineseama de faptulc exist stlpipentrusus inereacl dirii, culoare ispa iiliberentreproduse ipere i, necesarecircula ieiaerului. Pentrudimensionareatunelelor de refrigerare i de congelare se va ineseama de func ionareaacestoran arje, iarsuprafe ele se vorcalculanfunc ie de cantitatea de produse r citentr-o arj . Trebuiecunoscut iluat nconsideraredurata de prelucrare, care depinde denaturaproduselor. Suprafe ele utile de nc rcare cu produse se calculeaz cu rela ia: Sui= [m2]

unde: -mi[kg] estecantitatea de produsepentruspa iul de depozitare i;

13

-Ni [kg/m2] estenorma de nc rcare cu produsepeunitatea de suprafa a pardoselei,recomandat de literatura de specialitate. Suprafe eleconstruite ale camerelor de depozitarese calculeaz cu rela ia: S = Sui[m2] unde: i estecoeficientul de adaus, care ineseama de suprafe elenecesarespa iilordintreproduse, spa iilordintreproduse ipere i, culoarelorpentrucircula iaautostivuitoarelor, respectiv de existen astlpilor de sus inere; Ctevavaloriorientativepentru i suntprezentatencontinuare: - Pentrutunele de refrigerareavndsuprafa autil Su<80 m2 =1,4; - Pentrutunele de congelare =1,4; - Pentrudepozite de refrigerareavndsuprafa entre 80300 m2 =1,3; - Pentrudepozite de congelareavndsuprafe epeste 300 m2 =1,2. Dac frigoriferul se varealizaprinamenajareauneiconstruc iiexistente, atunci cuajutorulrela iilorprezentate se vorcalculacantit ilemaxime de produse care vorputea fip stratendepozit.

1.2.1. Calculul cantit

ii de produse pe sortimente, rezultate n urma abatoriz rii

Masa unui porc 130-n=130-10=120 kg/bucat viu Masa porci pe zi 120*160=19200 kg carne/zi porc viu Masa carcas 120*79/100=94,8 kg/carcas porc Mas semicarcas 94,8/2=47,4 kg/ semicarcas porc Nr. de porci pe zi 130+3*n=130+3*10=160 buc porci Masa total pe zi 94,8*160=15168 kg semicarcas pe zi Masa total pe 5 zile 15168*5=75840 kg/5 zile

cap=5,7% creier=0,06% limba fara slung=0,23% slung=0,28% ficat=1,7% inima=0,23% rinichi=0,2% splina=0,13% sange=3% picioare=1,2% bumbare=1% plamani=0,85% bazari=1,3%-1,8%
14

Nr. Crt. Denumire produs 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Semicarcas Cap porc Creier Limb f r lung lung Fi at Inim Rini hi Splin Snge Pi ioare Ma e sub iri Pl mni B z ri

confiscari Bucat 320 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 Kg/buc 47.4 6.84 0.072 0.276 0.336 2.04 0.276 0.24 0.156 3.6 1.44 0.3875 1.02 1,68 Kg/zi 15168 1094.4 11.52 44.16 53.76 326.4 44.16 38.4 124.8 576 230.4 62 163.2 268.8 Kg/5 zile % 75840 5472 57.6 220.8 268.8 1632 220.8 192 124.8 2880 1152 310 816 1344 3 2 50 50 10 0.5 30 kg 2559.6 109.44 816 110.4 19.2 0.624 864 -

1.2.2.Calculul suprafetelor spatiului de abatorizare

Calculul duratei de refrigerare: Xf = *  

-coeficient de refrigerare ta- temperatura mediului de racire o C tmf- temperatura finala o C tmi temperatura initiala o C = k- coeficient total de transmitere a caldurii din centrul termic al produsului, la mediul de racire m- masa semicarcasei, kg s- suprafta exterioara a produsului corespunzatoare cantitatii, m2 c- caldura specifica masica a produsului, J/kgK

15

-coeficient partial de transmitere a caldurii prin convectie, W/m2 k -conductivitatea termica a produsului -dimensionarea caracteristica a corpului = =0.48 W/m K; c=2.300 J/Kg K; s=0.013*m+1.4=0.013*47.4+1.4 s=2.02 m2 W=4 m/s <5 m/s atunci =4+(5.8+4*w)(1+( p/ t)) [W/m2K] =4+(5.8+4*4)(1+(3.094/38))=27.57 W/m2 K p=p v-pv p=8.4-4.275=4.125 mbar=3.094 torr =27.57 W/m2K k=9.739 W/m2K =1.8045*10-4 s-1 Xf= *  =  

Xf=X X!!h 48 si 44
r=3

h(plus 2 h incarcarea si descarcarea) y Se efectueaza 3 sarje pe zi y La refrigerare pierderile sunt de 1,2%in procesul de refrigerare si 0,8% pe perioada de depozitare SUTC= m =15168 =15,16 m2 NS*nSJ 200*5 SCTR= *Su=1,5*15,16=22,75 m2
Camer frigorific Masa de produse Kg Norma de nc rcare Kg/m Suprafa a total m X m

SUDR=1516 8/200=75, 84 m2 SCDR=1,33* 75,84=100 ,86 m2

Dimensi onarea suprafet elor

16

Tunel de refrigerare Depozit de refrigerare Depozit cap i picioare Depozit de organe Depozit pentru snge Depozit pentru ma e si bazari Depozit pentru confisc ri

3033.6 15168 6624 3532.8 2880 1654 4479

170 200 200 200 200 200 200

1,3 1,4 1,4 1.5 1,5 1,5 1,4

24 107 47 27 22 13 32

2 Tr 6 Dr 1 Dc+p 1 Do 1 Ds 1 Dm 1 Dconf

63 (2*7*4,5) 729 (6*13,5*9) 121,5 (1*13,5*9) 40,5 (1*9*4,5) 40,5 (1*9*4,5) 40,5 (1*9*4,5) 40,5 (1*9*4,5)

17

Schita cladirii Modul in care sunt amplasate spatiile de depozitare si de prelucrare prin frig, precum si spatiile anexe, sunt deosebit de importante pentru proiectarea frigoriferului. Diferentele de temperatura dintre spatiile frigorifice trebuie sa fie munime ,in vederea reducerii de frig, respectiv pentru diminuarea puterii frigorifice a instalatiei de racire aferente. Dispunerea spatiilor racite impreuna cu culoarele necesare circulatiei produselor, se va realiza intr-o forma cat mai apropiata de un patrat.Astfel patrunderile de caldura dinspre exterior spre racire vor fi minime. Sectiile de prelucrare prin frig a produselor se vor amplasa avand in vedere cateva aspecte particulare: -Existenta unor trasee cat mai scurte pentru transportul produselor si cu cat mai putine intersectii; -Reducerea gradata a temperaturii dinspre exterior spre centru; -Amplasarea spatiilor cu temperaturile cele mai scazute, spre latura de nord, sau in centrul frigoriferului; -Amplasarea spatiilor cu temperaturiile cele mai ridicate (de ex. Sala masinilor sau vestiarele) se va realiza spre latura de sud. Accesul la frigorifer se va asigura prin amplasarea cat mai aproape de caile de comunicatii (sosea si cale ferata). Se recomanda ca rampa auto si rampa C.F. sa fie amplasate pe laturi opuse ale delozitului frigorific, si sa fie acoperite. Copertinele de acoperire vor fi mai late decat rampele cu minim 30 cm. Mecanizarea transportului intern se va asigura printr-un amplasament al frigoriferului astfel incat sa permita manevre usoare si cat mai putine, atat pe orizontala cat si pe verticala. Culoarele se dimensioneaza in functie de necesitatiletehnologice si de mijloacele de transport utilizate. In cazul stivuirii mecanizate, latimea culoarelor de circularie este cuprinsa intre 3...5m. Usile frigorifice ale spatiilor racite se construiesc din lemn sau metal si sunt izolate termic. Constructia usilor trebuie sa prevada o bariera de vapori pe partea exterioara (calda) a usilor, astfel incat sa fie impiedicata umezirea izolatiei. Este util ca toate laturile usilor sa fie prevazute cu rezistente electrice montate in teci de protectie. Astfel este posibila degivrarea usilor si se impiedica blocarea acestora in pozitia inchis prin inghetare, respectiv se elimina situatiile in care datorita depunerilor de gheata usile nu se pot inchide etans. Instalatiile electrice din cladirea frigoriferului vor fi de tip etans. Pentru a minimiza degajarile de caldura din spatiile frigorifice se vor utiliza cabluri in manta din pluta sau material plastic. Tablourile de distributie a energiei electrice vor fi de constructie speciala si se recomanda amplasarea intr-o camera speciala incalzita la +15oC. Sala masinilor se va incalzi de preferinta cu aer cald, asigurandu-se in sezonul rece temperaturi de minim 16oC. Ventilatia acestor Sali se realizeaza astfel incat concentratia maxima a vaporilor de amoniac sa nu depaseasca nici in caz de avarie limitele admise. Evazuarea apei provenite din degivrarea racitoarelor de aer din spatiile frigorifice pentru produse congelate, se va realiza fara amplasarea de sifoane, care sunt interzise in ceste spatii. Tevile de scurgere ale racitoarelor se vor goli direct prin conducte de diametru mare pt a evacua bucatile de gheata sau zapada.
18

Pentru peretii interiori care se invecineaza cu vestibul sau coridoare, se pot recomanda urmatoarele valori pentru coeficientul global de transfer termic k[W/m2k], in functie de temperatura interioara din spatiul frigorific

Spatiul racit Spatii de depozitare

Temperatura -18....-20 0

K[W/m2k] 0.40 0.52 0.70 0.91

Spatii de refrigerare

4 12

Pentru calculele rapide se pot adopta valorile coeficientului global de transfer termic k[W/m2k], in functie de diferentele de temperatura t=te-ti pe cele doua fete ale peretilor izolati termic, indiferent de tipul acestora, astfel: t [oC] 50..35 35....30 30...25 25.....20 20.....15 15....10 10

K[W/m2k] 0.23..0.35 0.4

0.45

0.52

0.58

0.63

0.7

Valorile obtinute din calculul pentru grosimea stratului de material termoizolator, se rotunjeste la o valoare imediat superioara standardizata si existenta in productia de serie, iar apoi se recalculeaza valoarea coeficientului global real, de transfer termic kr[W/m2k], in vederea determinarii patrunderilor reale de caldura prin pereti, dinspre exterior spre interiorul spatiului racit :

Unde notatiile au aceeasi semnificatie prezentata anterior:

dep=86-95% antecamere=80-95%

19

temp

Perete interior T1
strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum polistiren tencuiala3 tec c t ti te
(m) 0.007 0.02 0.25 0.02 0.006 0.12 0.03 (W/mK) 2.03 1.16 0.8 0.93 0.37 0.04 0.7 1/ 20 22 9 9.3 1200 3 6.3 ext= int= 0.92 0.9 ext (W/m2K)= int (W/m K)=
2

11.6 27.57

28 0.8 24.8 -3 21.8

Pve(mbar)= Pvi (mbar)=

24.0175 4.275

0.12026

stas

0.12

Kef qef

0.28279 7.01309 pvs (mbar) 26.11 25.16 25.12 24.93 21.77 21.57 21.42 4.98 4.86 4.75 pv (mbar) 24.02 24.02 23.76 22.95 18.83 18.49 5.28 4.62 4.28 4.28

mw

1.83395

e 1 2 3 4 5 6 7 8 i

t (C) 21.80 21.20 21.17 21.05 18.86 18.71 18.59 -2.45 -2.75 -3.00

ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

pvs<pv = nu condenseaza

20

-20 -19 -18 -17 -16 -15 -14 -13 -12 -11 -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

pvs 1.029 1.13 1.25 1.37 1.5 1.65 1.81 1.98 2.17 2.37 2.59 2.83 3.09 3.38 3.68 4.01 4.37 4.75 5.17 5.62 6.11 6.56 7.05 7.57 8.13 8.72 9.35 10.01 10.72 11.47 12.27 13.12 14.01 15 15.97 17.04 18.17 19.36 20.62 21.96 23.37 24.85 26.42 28.08 29.82 31.6 33.6 35.64 37.78 40.04 42.41 44.91 47.53 50.29 53.18 56.22

Perete interior T2
strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum poliuretan exp. tencuiala3 tec c t ti te
(m) 0.007 0.02 0.25 0.02 0.006 0.06 0.03 28 0.6 18.6 -3 15.6 0.0521 stas 0.06 (W/mK) 2.03 1.16 0.8 0.93 0.37 0.025 0.7 1/ 20 22 9 9.3 1200 3.5 6.3 ext= int= 0.85 0.9 ext 2 (W/m K)= int (W/m K)=
2

8 27.57

Pve(mbar)= Pvi (mbar)=

15.0603 4.275

Kef qef

0.3361 6.252 pvs (mbar) 17.72 16.85 16.82 16.71 14.74 14.60 14.50 4.96 4.85 4.75 pv (mbar) 15.06 15.06 14.92 14.47 12.18 12.00 4.68 4.47 4.28 4.28

mw

1.016043

e 1 2 3 4 5 6 7 8 i

t (C) 15.60 14.82 14.80 14.69 12.74 12.60 12.50 -2.51 -2.77 -3.00

ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

pvs<pv = nu condenseaza

21

Pereteintermediar 2' Sas-Dr

strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum poliuretan exp. tencuiala3 tec c t ti te

(m) 0.007 0.02 0.25 0.02 0.006 0.05 0.03

(W/mK) 2.03 1.16 0.8 0.93 0.37 0.025 0.7

1/ 20 22 9 9.3 1200 3.5 6.3 ext= int= 0.85 0.9 ext (W/m2K)= int (W/m K)=
2

11.6 8.12

28 0.6 15.9 1.5 17.4 0.0412

Pve(mbar)= Pvi (mbar)=

16.8844 6.1245

stas

0.05

Kef qef

0.3812 6.0615 pvs (mbar) 19.86 19.21 19.19 19.06 16.89 16.75 16.64 7.31 7.18 6.81 pv (mbar) 16.88 16.88 16.74 16.29 14.01 13.82 6.49 6.32 6.12 6.12

mw

1.017004

e 1 2 3 4 5 6 7 8 i

t (C) 17.40 16.88 16.86 16.75 14.86 14.73 14.63 2.51 2.25 1.50

ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

pvs<pv = nu condenseaza

22

Perete intermediar Tr1 nu funct-Tr2funct

pereteintermediar Tr1 nu funct-Tr2funct

strat tencuiala BCA tencuiala

1/ 0.02 0.4 0.02 0.7 0.25 0.7 6.3 5 6.3 ext int 0.8 0.9 9.688 4.275 ext int 8 27.57

tec c t ti te
BCA

28 0.4 12.4 -3 9.8 0.3883 0.5499 6.8191 t e 1 2 3 4 I 9.80 8.95 8.75 -2.16 -2.35 -3.00 pvs 12.11 11.43 11.28 5.10 5.02 4.75 pv 9.69 9.69 9.39 4.58 4.28 4.28

Pve Pvi

q
stas

7 0.4

Kef qef

mw
ok ok ok ok ok ok

2.403641

pvs<pv = nu condenseaza

23

Perete interior 4 Dr-C

perete interior 4 Dr-C

strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum polistiren tencuiala3 tec c t ti te

(m) 0.007 0.02 0.25 0.02 0.006 0.1 0.03 28 0.8 21.2 1.5 22.7 0.09622

(W/mK) 2.03 1.16 0.8 0.93 0.37 0.04 0.7

1/ 20 22 9 9.3 1200 3 6.3 ext= int= 0.92 0.9 ext 2 (W/m K)= int 2 (W/m K)= 11.6 8.12

Pve(mbar)= Pvi (mbar)=

25.3754 6.1245

stas

0.1

Kef qef

0.32019 6.78807 pvs (mbar) 27.58 26.61 26.57 26.38 23.16 22.96 22.80 7.38 7.22 6.81 pv (mbar) 25.38 25.38 25.12 24.33 20.29 19.95 7.00 6.46 6.12 6.12

mw

1.79831

e 1 2 3 4 5 6 7 8 i

t (C) 22.70 22.11 22.09 21.97 19.85 19.71 19.60 2.63 2.34 1.50

ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

pvs<pv = nu condenseaza

24

Perete intermediar 5 Dr-funct-Tr nu funct

pereteintermediar 5 Dr-funct-Tr nu funct

strat tencuiala BCA tencuiala

1/ 0.02 0.3 0.02 0.7 0.25 0.7 6.3 5 6.3 ext int 0.8 0.9 11.2872 6.1245 ext int 8 8.12

tec c t ti te
BCA

28 0.4 10.6 1.5 12.1 0.30225 0.66432 7.04181 t e 1 2 3 4 I 12.10 11.22 11.02 2.57 2.37 1.50 pvs 14.11 13.32 13.14 7.35 7.24 6.81 pv 11.29 11.29 10.92 6.50 6.12 6.12

Pve Pvi

q
stas

7 0.3

Kef qef

mw
ok ok ok ok ok ok

2.94675

pvs<pv = nu condenseaza

25

Perete intermediar 5 Tr funct_Dr sta

pereteintermediarTrfunct_Drsta

strat tencuiala BCA tencuiala

1/ 0.02 0.3 0.02 0.7 0.25 0.7 6.3 5 6.3 ext int 0.8 0.9 8.2352 4.275 ext int 8 27.57

tec c t ti te
BCA

28 0.4 10.4 -3 7.4 0.31683 0.70501 7.33213 t e 1 2 3 4 I 7.40 6.48 6.27 -2.52 -2.73 -3.00 pvs 10.29 9.67 9.53 4.95 4.86 4.75 pv 8.24 8.24 7.95 4.56 4.28 4.28 ok ok ok ok ok ok

Pve Pvi

q
stas

7 0.3

Kef qef

mw

2.26039

pvs<pv = nu condenseaza

26

Versiunea P5 Dr-Tr funct

ver P5 Dr-Trfunct

strat tencuiala BCA tencuiala

1/ 0.02 0.3 0.02 0.7 0.25 0.7 6.3 5 6.3 ext int 0.8 0.9 5.444 4.275 ext int 8.12 27.57

tec c t ti te
BCA

28 0.4 4.5 -3 1.5 0.106573 0.705932 3.176694 t e 1 2 3 4 I 1.50 1.11 1.02 -2.79 -2.88 -3.00 pvs 6.81 6.61 6.57 4.84 4.80 4.75 pv 5.44 5.44 5.36 4.36 4.28 4.28 ok ok ok ok ok ok

Pve Pvi

q
stas

7 0.3

Kef qef

mw

0.667237

pvs<pv = nu condenseaza

27

Perete intermediar 6 Dr func-Do sta

pereteintermediar 6 Drfunc-Do sta

strat tencuiala BCA tencuiala

1/ 0.02 0.3 0.02 0.7 0.25 0.7 6.3 5 6.3 ext int 0.8 0.9 11.2872 5.9922 ext int 8 8.12

tec c t ti te
BCA

28 0.4 10.6 1.5 12.1 0.3022 0.6643 7.0418 t e 1 2 3 4 I 12.10 11.22 11.02 2.57 2.37 1.20 pvs 14.11 13.32 13.14 7.35 7.24 6.66 pv 11.29 11.29 10.91 6.37 5.99 5.99

Pve Pvi

q
stas

7 0.3

Kef qef

mw
ok ok ok ok ok ok

3.02226

pvs<pv = nu condenseaza

28

Perete intermediar 6 Do func-Dr sta

pereteintermediar 6 Do func-Drsta

strat tencuiala BCA tencuiala

1/ 0.02 0.3 0.02 0.7 0.25 0.7 6.3 5 6.3 ext int 0.8 0.9 11.2872 6.1245 ext int 8 9.28

tec c t ti te
BCA

28 0.4 10.6 1.5 12.1 0.3061 0.6712 7.1146 t e 1 2 3 4 I 12.10 11.21 11.01 2.47 2.27 1.50 pvs 14.11 13.31 13.13 7.29 7.19 6.81 pv 11.29 11.29 10.92 6.50 6.12 6.12

Pve Pvi

q
stas

7 0.3

Kef qef

mw
ok ok ok ok ok ok

2.946747

pvs<pv = nu condenseaza

29

Perete intermediar 7 Do-Ds

pereteintermediar 7 Do-Ds

strat tencuiala BCA tencuiala

1/ 0.02 0.3 0.02 0.7 0.25 0.7 6.3 5 6.3 ext int 0.8 0.9 11.2872 6.1245 ext int 8 9.28

tec c t ti te
BCA

28 0.4 10.6 1.5 12.1 0.3061 0.6712 7.1146 t e 1 2 3 4 I 12.10 11.21 11.01 2.47 2.27 1.50 pvs 14.11 13.31 13.13 7.29 7.19 6.81 pv 11.29 11.29 10.92 6.50 6.12 6.12

Pve Pvi

q
stas

7 0.3

Kef qef

mw
ok ok ok ok ok ok

2.946747

pvs<pv = nu condenseaza

30

Perete interior 8 Ds-C

perete interior 8 Ds-C

strat faianta tencuiala zidarie tencuiala2 bitum polistiren tencuiala3 tec c t ti te

(m) 0.007 0.02 0.25 0.02 0.006 0.1 0.03 28 0.8 21.2 1.5 22.7 0.0968

(W/mK) 2.03 1.16 0.8 0.93 0.37 0.04 0.7

1/ 20 22 9 9.3 1200 3 6.3 ext= int= 0.92 0.9 ext (W/m2K)= int (W/m2K)= 11.6 9.28

Pve(mbar)= Pvi (mbar)=

25.37544 6.1245

stas

0.1

Kef qef

0.3218 6.8217 pvs (mbar) 27.58 26.61 26.57 26.37 23.14 22.94 22.78 7.32 7.17 6.81 pv (mbar) 25.38 25.38 25.12 24.33 20.29 19.95 7.00 6.46 6.12 6.12

mw

1.798313

e 1 2 3 4 5 6 7 8 i

t (C) 22.70 22.11 22.09 21.97 19.84 19.69 19.58 2.53 2.24 1.50

ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

pvs<pv = nu condenseaza

31

Perete intermed spatii frigo 9 Dr-Dr

pereteintermedspatiifrigo 9 Dr-Dr

strat tencuiala BCA tencuiala

1/ 0.015 0.3 0.015 0.7 0.25 0.7 6.3 5 6.3 ext int 0.8 0.9 11.2872 6.1245 ext int 8 8.12

tec c t ti te
BCA

28 0.4 10.6 1.5 12.1 0.305819 0.670686 7.109276

Pve Pvi

q
stas

7 0.3

Kef qef

mw

3.056661

t e 1 2 3 4 I 12.10 11.21 11.06 2.53 2.38 1.50

pvs 14.11 13.31 13.17 7.32 7.25 6.81

pv 11.29 11.29 11.00 6.41 6.12 6.12

ok ok ok ok ok ok

pvs<pv = nu condenseaza

32

Perete interior 10 Dconf Ext

perete interior 10 Dconf -Ext

strat tencuiala zidarie tencuiala2 bitum polistiren tencuiala3 tec c t ti te

(m) 0.02 0.25 0.02 0.006 0.1 0.03

(W/mK) 1.16 0.8 0.93 0.37 0.04 0.7

1/ 22 9 9.3 1200 3 6.3 ext= int= 0.92 0.9 ext 2 (W/m K)= int 2 (W/m K)= 11.6 9.28

28 1 26.5 1.5 28 0.1273

Pve(mbar)= Pvi (mbar)=

34.7576 6.1245

stas

0.1

Kef qef

0.3221 8.5366 pvs (mbar) 37.78 36.21 35.89 30.62 30.29 30.05 7.46 7.27 6.81 pv (mbar) 34.76 34.76 33.57 27.47 26.96 7.45 6.64 6.12 6.12

mw

2.710185

e 1 2 3 4 5 6 7 i

t (C) 28.00 27.26 27.12 24.45 24.27 24.13 2.79 2.42 1.50

ok ok ok ok ok ok ok ok ok

pvs<pv = nu condenseaza

33

Tavan Dr
tavanDr

strat betonasfaltic bitum sapabeton placabeton tencuiala1 bitum polistiren tencuiala2 tec c t ti te

1/ 0.02 0.014 0.02 0.14 0.02 0.006 0.14 0.03 1.04 0.34 1.16 1.62 0.93 0.37 0.04 0.7 100 1200 22 32.2 9.3 1200 3 6.3 ext int 0.74 0.92 ext int 23.2 8.12

28 1 26.5 1.5 28

Pve Pvi
stas 0.14

27.9572

6.57616

0.1381

Kef qef

0.2557 6.7759

mw
pvs 37.78 38.17 36.86 36.28 36.03 36.86 34.52 34.29 33.92 7.22 7.15 pv 27.96 27.96 26.61 15.29 15.00 11.96 11.84 6.99 6.70 6.58 6.58

0.673567

t e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 i 28.00 27.71 27.58 27.30 27.18 26.60 26.45 26.34 2.62 2.33 1.20

ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

34

pvs<pv = nu condenseaza

Tavan Do
Tavan Do

strat betonasfaltic bitum sapabeton placabeton tencuiala1 bitum polistiren tencuiala2 tec c t ti te

1/ 0.02 0.01 0.02 0.14 0.02 0.006 0.11 0.03 1.04 0.34 1.16 1.62 0.93 0.37 0.04 0.7 100 1200 22 32.2 9.3 1200 3 6.3 ext int 0.74 0.9 ext int 23.2 9.28

28 1 26.5 1.5 28

0.136079

stas

0.11

Pve Pvi

27.9572 6.1245

Kef qef

0.319107 8.456337

t e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 i 28.00 27.64 27.47 27.22 27.08 26.35 26.17 26.03 2.77 2.41 1.50

pvs 37.78 37.00 36.65 36.12 35.81 34.31 33.94 33.66 7.45 7.26 6.81

pv 27.96 27.96 26.33 16.57 16.22 12.55 12.40 6.55 6.28 6.12 6.12 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

mw

0.813045

35

pvs<pv = nu condenseaza

Tavan Tr
TavanTr

strat betonasfaltic bitum sapabeton placabeton tencuiala1 bitum polistiren tencuiala2 tec c t ti te

1/ 0.02 0.006 0.02 0.14 0.01 0.006 0.17 0.03 1.04 0.37 1.16 1.62 0.93 0.37 0.04 0.7 100 1200 22 32.2 9.3 1200 3 6.3 ext int 0.74 0.9 ext int 23.2 27.57

28 1 31 -3 28

0.165611

stas

0.17

Pve Pvi

27.9572 4.275

Kef qef

0.220346 6.830738

t e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 28.00 27.71 27.57 27.46 27.35 26.76 26.68 26.57 -2.46 -2.75

pvs 37.78 37.15 36.87 36.63 36.38 35.14 34.99 34.77 4.98 4.85

pv 27.96 27.96 25.82 18.12 17.65 12.82 12.72 5.02 4.48 4.28 ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

mw

1.069657

36

-3.00

4.75

4.28

ok

pvs<pv = nu condenseaza

Podea Tr
podeaTr

strat nisip beton sapa de egalizare bitum pluta betonusorarmat strat de uzura tec c t ti te

1/ 0.35 0.12 0.02 0.006 0.15 0.07 0.03 15 1 18 -3 15 0.125302 stas 0.15 0.58 0.75 1.16 0.37 0.075 2.03 1.16 4.6 10 22 1200 222 25 22 ext int 0.47 0.9 ext int infint 23

q Pve Pvi

8.0088 4.376983

Kef qef

0.344741 6.205337 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 i 15.00 15.00 11.26 10.26 10.16 10.05 -2.36 -2.57 -2.73 -3.00 pvs 17.04 17.04 13.35 12.49 12.40 12.32 5.02 4.93 4.86 4.75

mw
pv 8.01 8.01 7.88 7.78 7.75 7.17 4.52 4.38 4.32 4.32

0.079818

ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok

37

pvs<pv = nu condenseaza

Podea Do
podea Do

strat nisip beton sapa de egalizare bitum pluta betonusorarmat strat de uzura tec c t ti te

1/ 0.35 0.12 0.02 0.006 0.1 0.07 0.03 15 1 13.5 1.5 15 0.072267 stas 0.1 0.180295 0.58 0.75 1.16 0.37 0.075 2.03 1.16 4.6 10 22 1200 222 25 22 ext int 0.74 0.9 ext int infint 9.28

q Pve Pvi

12.6096 6.407222

Kef qef

0.435096 5.873798 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 15.00 15.00 11.46 10.52 10.41 10.32 2.49 2.28 2.13 pvs 17.04 17.04 13.53 12.71 12.62 12.54 7.30 7.20 7.12

mw

pv 12.61 12.61 12.32 12.10 12.02 10.73 6.72 6.41 6.29 ok ok ok ok ok ok ok ok ok

38

1.50

6.81

6.29

ok

pvs<pv = nu condenseaza

Podea Dr
podeaDr

strat nisip beton sapa de egalizare bitum pluta betonusorarmat strat de uzura tec c t ti te

1/ 0.35 0.12 0.02 0.006 0.1 0.07 0.03 15 1 13.5 1.5 15 0.071113 stas 0.1 0.58 0.75 1.16 0.37 0.075 2.03 1.16 4.6 10 22 1200 222 25 22 ext int 0.74 0.9 ext int infint 8.12

q Pve Pvi

12.6096 6.447287

Kef qef

0.432201 5.834717 t e 1 2 3 4 5 6 7 8 15.00 15.00 11.48 10.55 10.44 10.35 2.57 2.37 2.22 pvs 17.04 17.04 13.55 12.73 12.65 12.57 7.35 7.24 7.16

mw
pv 12.61 12.61 12.32 12.11 12.03 10.74 6.76 6.45 6.33

0.17913

ok ok ok ok ok ok ok ok ok

39

1.50

6.81

6.33

ok

pvs<pv = nu condenseaza

.4 Calculul necesarului de frig 1.4.1Calculul necesarului de frig datorat aportului de caldura din mediul exterior spre interior Q1 Q1-cantitatea de caldura patrunsa din esterior prin izolatii, datorita diferentelor de temperatura si datorita radiatiei solare, se determina cu relatia: [kJ/24h] Q1= Unde: ki-coeficientul global de transfer termic pentru elementul de constructie i (perete) -este suprafata elementului de constructie i; -este diferenta de temperatura pe fetele elementului de constructie i; -este cresterea suplimentara a diferentei de temperatura, datorata radiatiei solare; Pentru peretii exteriori se considera temperatura conventionala de calcul tex pentru localitatrea in care este amplasat frigoriferu (temperatura medie multianuala in luna cea mai calda a anului ) si se noteaza: tmax=tex-ta Pentru pereti interiori se calculeaza diferenta de temperatura pe fetele acestora ta=c* tmax Unde: -c=0.7....0.8 pentru pereti care separa spatiile racite (izolate) de cele neizolate care comunica direct cu spatiul exterior (valorile mai mici sunt recomandate in cazul refrigerarii, iar cele mai mari in cazul congelarii) -c=0.6....0.7 pentru peretii care separa spatiile racite de cele neracite, dar nu comunica direct cu exteriorul -c=0.4 pentru paretii care separa spatiile racite de cele neracite, avand izolatii termice Influenta radiatiei se ia in considerare numai pentru peretii exteriori si pentru plafoanele care reprezinta si acoperisul cladirii: tr=0oC pentru peretii exteriori orientati spre N tr=5...10 oC pentru peretii exteriori orientati spre E,V tr=15 oC pentru peretii exteriori orientati spre S tr=15...18 oC pentru plafoane care sunt si acoperis sau terasa.
40

Pentru pardoseli asezate pe sol se poate admite ca temperatura de calcul a solului are val de 15 C. Se recomanda ca toate calculele pentru determinarea necesarului de frig al frigoriferului sa se efectueze tabelar, pentru fiecare spatiu racit si pentru fiecare perete sau element de constructie in parte. La stabilirea valorii Q1 ca necesar de frig pentru vaporizatoarele racitoare de aer, se iau in considerare fluxurile de caldura patrunse prin toate cele 6 elemente de constructie delimitatoare ale fiecarui spatiu frigorific in parte, considerand conditiile de lucru cele mai grele, corespunzatoare situatiei cand nici unul din spatiile invecinate nu sunt racite.
o

41

Nr crt.
0

cf

ti [rC]

dimensiuni [m] L
3

l
4

h
5

tc [K]
6

element lungimea

A [m2]

k [W/m2*K]
10

t [K]
12

tr [K]
13

tT [K]
14

* 1 [W]
15

Q1 [kJ/zi] Qaparate Q1comp

16a 16b

11

Tr 1

-3

7.5

4.5

5.4

31

P2-V P1-S P2-E P3-N T P

4.5 7.5 4.5 7.5

24.3 40.5 24.3 40.5 33.75 33.75

0.33613 0.28279 0.33613 0.54993 0.22035 0.34474 0.66432 0.33613 0.54993 0.33613 0.22035 0.34474 0.66432 0.38122 0.32019 0.66432 0.32019 0.2557 0.4322 0.32178 0.66432 0.32178 0.67119 0.31911 0.4351

0.6 0.8 0.6 0.4 1 0.4 0.6 0.4 0.6 1 0.4 0.6 0.8 0.4 0.8 1 0.8 0.4 0.8 0.4 1 -

18.6 24.8 18.6 12.4 31 18 12.4 18.6 12.4 18.6 31 18 10.6 15.9 21.2 10.6 21.2 26.5 13.5 21.2 10.6 21.2 10.6 26.5 13.5

0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 0 25 0

18.6 24.8 18.6 12.4 56 18 12.4 18.6 12.4 18.6 56 18 10.6 15.9 21.2 10.6 21.2 51.5 13.5 21.2 10.6 21.2 10.6 51.5 13.5

151.9 284.0 151.9 276.2 416.5 209.4 1490 333.6 151.9 276.2 151.9 416.5 209.4 1540 253.5 174.6 293.2 456.3 293.2 1600.0 708.9 3780 294.7 456.3 294.7 461.0 1996.7 713.7 4217

13,126 24,540 13,126 23,861 35,982 18,095 128,731 28,825 13,126 23,861 13,126 35,982 18,095 133,015 21,903 15,083 25,336 39,425 25,336 138,236 61,251 326,570 25,462 39,425 25,462 39,832 172,518 61,661 364,360

13,126 24,540 13,126 35,982 18,095 104,869 0 13,126 0 13,126 35,982 18,095 80,329 0 15,083 25,336 0 25,336 138,236 61,251 265,242 0 39,425 0 39,832 172,518 61,661 313,436

Q1 total Tr1 2 Tr 2 -3 7.5 4.5 5.4 31 P5-N P2-V P3-S P2-E T P 3 Dr1 1.5 13.5 9 4.8 26.5 P5-S P2'-S P4-E P6-N P4-V T P 4 Do 1.5 13.5 9 4.8 26.5 P8-V P6-S P8-E P7-N T P 9 13.5 9 13.5 7.5 6 9 13.5 9 7.5 4.5 7.5 4.5 40.5 24.3 40.5 24.3 33.75 33.75 36 28.8 43.2 64.8 43.2 121.5 121.5 43.2 64.8 43.2 64.8 121.5 121.5

Q1 total Tr2

Q1 total Do

25 0

Q1 total Ds

42

Dc+p

1.5

13.5

4.5

4.8

26.5

P8-V P7-N P8-E P7-S T P P8-E P7-N P8-V P7-S T P P8-E P7-N P8-V P7-S T P

4.5 13.5 4.5 13.5

21.6 64.8 21.6 64.8 60.75 60.75 21.6 64.8 21.6 64.8 60.75 60.75 21.6 64.8 21.6 64.8 60.75 60.75

0.32178 0.67119 0.32178 0.67119 0.31911 0.4351 0.32178 0.67119 0.32178 0.67119 0.31911 0.4351 0.32178 0.67119 0.32178 0.67119 0.31911 0.4351

0.8 0.4 0.8 0.4 1 0.8 0.4 0.8 0.4 1 0.8 0.4 0.8 0.4 1 -

21.2 10.6 21.2 10.6 26.5 14.5 21.2 10.6 21.2 10.6 26.5 13.5 21.2 10.6 21.2 10.6 26.5 14.5

Ds

1.5

13.5

4.5

4.8

26.5

4.5 13.5 4.5 13.5

Dm

1.5

13.5

4.5

4.8

26.5

4.5 13.5 4.5 13.5

Dconf

1.5

13.5

4.5

4.8

26.5

P8-E P7-S P8-V P10-N T P P4-E P4-S P4-V P9-N T P

4.5 13.5 4.5 13.5

21.6 64.8 21.6 64.8 60.75 60.75 43.2 64.8 43.2 64.8 121.5 121.5

0.32178 0.67119 0.32178 0.32214 0.31911 0.4351 0.32019 0.32019 0.32019 0.67069 0.2557 0.4322

0.8 0.4 0.8 1 1 0.8 0.8 0.8 0.4 1 -

21.2 10.6 21.2 26.5 26.5 14.5 21.2 21.2 21.2 10.6 26.5 13.5

Dr2

1.5

13.5

4.8

26.5

9 13.5 9 13.5

0 21.2 0 10.6 0 21.2 0 10.6 25 51.5 0 14.5 Q1 total Ds 0 21.2 0 10.6 0 21.2 0 10.6 25 51.5 0 13.5 Q1 total Dm 11 32.2 0 10.6 0 21.2 0 10.6 20 46.5 0 14.5 Q1 total Dconf 21.2 0 10.6 21.2 26.5 25 51.5 0 14.5 Q1 total Dr1 0 21.2 0 21.2 0 21.2 0 10.6 22 48.5 0 13.5 Q1 total Dr2

147.3 461.0 147.3 461.0 998.4 383.3 2598 147.3 461.0 147.3 461.0 998.4 356.8 2572 223.8 461.0 147.3 461.0 901.4 383.3 2578 147.3 461.0 147.3 553.2 998.4 383.3 2691 293.2 439.9 293.2 460.7 1506.7 708.9 3703

12,731 39,832 12,731 39,832 86,259 33,114 224,500 12,731 39,832 12,731 39,832 86,259 30,830 222,216 19,337 39,832 12,731 39,832 77,884 33,114 222,731 12,731 39,832 12,731 47,794 86,259 33,114 232,461 25,336 38,004 25,336 39,803 130,183 61,251 319,914

0 39,832 0 39,832 86,259 33,114 199,038 0 39,832 0 39,832 86,259 30,830 196,754 0 39,832 0 39,832 77,884 33,114 190,663 12,731 12,731 47,794 86,259 33,114 192,629 25,336 38,004 25,336 39,803 130,183 61,251 319,914

43

10

Dr3

1.5

13.5

5.4

26.5

P4-E P9-S P4-V P9-N T P P9-N P4-V P9-S P4-E T P P9-N P4-E P9-S P4-V T P P4-N P9-S P4-E P4-V T P

9 13.5 9 13.5

48.6 72.9 48.6 72.9 121.5 121.5 72.9 48.6 72.9 48.6 121.5 121.5 72.9 48.6 72.9 48.6 121.5 121.5 72.9 72.9 48.6 48.6 121.5 121.5

0.32019 0.67069 0.32019 0.67069 0.2557 0.4322 0.67069 0.32019 0.67069 0.32019 0.2557 0.4322 0.67069 0.32019 0.67069 0.32019 0.2557 0.4322 0.67069 0.67069 0.32019 0.32019 0.2557 0.4322

0.8 0.8 0.8 0.4 1 0.4 0.8 0.4 0.8 1 0.4 0.8 0.4 0.8 1 0.8 0.4 0.8 0.8 1 -

21.2 10.6 21.2 10.6 26.5 13.5 10.6 21.2 10.6 21.2 26.5 13.5 10.6 21.2 10.6 21.2 26.5 13.5 21.2 10.6 21.2 21.2 26.5 13.5

11

Dr4

1.5

13.5

5.4

26.5

13.5 9 13.5 9

12

Dr5

1.5

13.5

5.4

26.5

13.5 9 13.5 9

13

Dr6

1.5

13.5

5.4

26.5

13.5 13.5 9 9

0 21.2 0 10.6 0 21.2 0 10.6 25 51.5 0 13.5 Q1 total Dr5 0 10.6 0 21.2 0 10.6 0 21.2 25 51.5 0 13.5 Q1 total Dr5 11 21.6 0 21.2 0 10.6 0 21.2 25 51.5 0 13.5 Q1 total Dr5 0 21.2 0 10.6 0 21.2 0 21.2 25 51.5 0 13.5 Q1 total Dr5

329.9 518.3 329.9 518.3 1600.0 708.9 4005 518.3 329.9 518.3 329.9 1600.0 708.9 4005 1056.1 329.9 518.3 329.9 1600.0 708.9 4543 1036.5 518.3 329.9 329.9 1600.0 708.9 4523

28,503 44,778 28,503 44,778 138,236 61,251 346,049 44,778 28,503 44,778 28,503 138,236 61,251 346,049 91,246 28,503 44,778 28,503 138,236 61,251 392,517 89,556 44,778 28,503 28,503 138,236 61,251 390,828

28,503 44,778 28,503 44,778 138,236 61,251 346,049 44,778 28,503 0 28,503 138,236 61,251 301,271 0 28,503 44,778 28,503 138,236 61,251 301,271 89,556 44,778 0 28,503 138,236 61,251 362,324

44

45

1.4.2Calculul necesarului de frig tehnologic Q2 Q2-necesarul de frig tehnologic, pentru refrigerarea sau congelarea produselor se calc cu relatia: Q2= Unde: -m este cantitatea de carne prelucrata prin frig; -hi,hf sunt entalpiile specifice ale carnii in starea initiala si finala recomandate de literatura de specialitate; -mt masa mijloacelor de transport ce insotesc produsul pe tot timpul procesului de racire; -ct caldura specifila masica ale materialului din care sunt confectionate mijloacele de transport; -Tref timpul de refrigerare La procesele de refrigerare, temperatura finala a produselor este de tf=0...4oC

46

47

Calcululnecesarului de frig Q2 Q2=m[(hi-hf)+(p%/100)ls]+7mac+mtc)(ti-tf)

Consumator de frig Tunel de refrigereare Tunel de refrigereare Depozit de refrigerare 1 Depozit de refrigerare 2 Depozit de refrigerare 3 Depozit de refrigerare 4 Depozit de refrigerare 5 Depozit de refrigerare 6 Depozit cap+ picioare Depozitorgane Depozit mate Depozitsange Depozitconfiscari

m[kg] 7584 7584 15168 15168 15168 15168 15168 15168 6624 3532.8 1654 2880 4479

hi[KJ/kg]
339.9 339.9 339.9 339.9 339.9 339.9 339.9 339.9 339.9 339.9 339.9 339.9 339.9

hf[KJ/kg]
214.12 214.12 215.33 215.33 215.33 215.33 215.33 215.33 215.33 215.33 215.33 215.33 215.33

P%
1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2

ls
335 335 335 335 335 335 335 335 335 335 335 335 335

mt[kg]
1280 1280 1280 1280 1280 1280 1280 1280 371 191 121 162 216

ct 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477 0.477

ti
35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35

tf
1 1 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5

Q2a [kJ/24h]
603,097 603,097 394,181 394,181 394,181 394,181 394,181 394,181 857,709 457,335 214,621 372,928 579,406

Q2c[kJ/24h]
502,581 502,581 328,484 328,484 328,484 328,484 328,484 328,484 714,757 381,112 178,851 310,773 482,838

48

1.4.3.Calculul necesarului de frig pentru conditionarea aerului Q3

Q3-necesarul de frig pentru ventilatia camerelor In functie de natura produselor si de temperatura din spatiul frigorific, este necesar uneori sa se asigure un anumit numar de schimburi ale aerului din incinta in 24h. Ca ex, intotdeauna va fi necesara ventilatia prin introducere de aer proaspat de pastrare a depozitelor de fructe si legume refrigerate. Aceste produse vii respira in timpul pastrarii si necesita in consecinta ventilatia spatiilor de pastrare. In cazul depozitelor de carne, doar in depozitul de mate se introduce aer proaspat. Aceasta componenta a necesarului de frig se poate calcula cu relatia: [kJ/24h]

Unde: -V este volumul camerelor frigorifice ventilate -a este nr de schimburi de aer in 24h pt spatiul respectiv - -este densitstea aerului din interiorul spatiului racit

49

Q3=aVV(hext-hint) Depozitulma e Vdepozit a=3 Noh tex=28rC tin=1,5C

V3 [kJ/zi]=

Noh*qo

210 V'=a*V= V"=12*25=

ext=74% int=90%

m3 630 300 m3/zip m3/zi hext[kJ/kg]= hint [kJ/kg]= 93702.77 0.794 93702.77 26.25 73 11 50 m /ora
3

Q3=V*VX(hex-hin)=L*X*(hex-hin)= 1.259446 V( kg/m3) Q3 (kj/zi)= Depozitulconfisc ri Vdepozit a=3 Noh tex=28rC tin=1,5C 210 V'=a*V= V"=12*25=
ext=74% ext=90%

m3 630 300 m3/zip m3/zi hext[kJ/kg]= hint [kJ/kg]= 93702.77 0.794 93702.77 26.25 73 11 50 m3/ora

Q3=V*VX(hex-hin)=L*X*(hex-hin)= 3 1.259446 V( kg/m ) Q3 (kj/zi)= Depozitulsnge Vdepozit a=3 Noh tex=29rC tin=1,5C 210 V'=a*V= V"=12*25=
ext=74% ext=90%

630 300

m /zip m3/zi hext[kJ/kg]= hint [kJ/kg]=

26.25 73 11

50

m /ora

Q3=V*VX(hex-hin)=L*X*(hex-hin)= 1.259446 V( kg/m3) Q3 (kj/zi)=

93702.77 0.794 93702.77

50

1.4.4Calculul necesarului de frig datorat exploatari Q4

Q4-necesar de frig pentru acoperirea pierderilor din timpul exploatarii, datorate deschiderii usilor, prezentei corpurilor de iluminat, a motoarelor, a persoanelor care presteaza diverse activitati in depozite. Q4=Q41+Q42+Q43+Q44 Q41-se datoreaza caldurii care degaja corpurile de iluminat Q41 =Sc*qi*XX-timpul in care ilumineaza becu [s] Sc-suprafata construita a depozitului [m2] qi-norma de iluminat[W/m2k] Q42-se datoreaza caldurii degajate de motoarele electrice Q42
-puterea

motorului [kW]

-timpul in care functioneaza motoarele Q43-se datoreaza caldurii degajate de la oameni Q43=Noh*qi*XMXMtimpul in care sunt oameni in depozit [s] Noh-nr de oameni qi-caldura degajata de la oameni [kj/h] Q44-se datoreaza deschideri usilor Q44 =Sc*qu*XX-timpul de deschidere a usilor [s] Sc-suprafata construita a depozitului [m2] qu-norma de deschidere al usilor [W/m2h] Tunel de refrigerare Q4c=0.75*Q4a Depozit de refrigerare Q4c=0.5*Q4 Depozit de organe,mate,sange,capsi picioare,confiscari Q4c=0.5*Q4

51

52

Q4=Q41+Q42+Q43+Q44 Q41=Sc*qi*ti Q42= ni*ti Q43=Noh*qo*ti Q44=Sc*qu*tu Q4 total Q44a 828 828 1500 1500 1500 1500 1500 1500 825 825 825 750 750 Q4a 104580 104580 8500 8500 8500 8500 8500 8500 6925 6925 6925 6850 6850 Q4c 62748 62748 2975 2975 2975 2975 2975 2975 2770 2770 2770 2740 2740 6 6 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Q41 Consumator frig Tunel de refrigerare 1 Tunel de refrigerare 2 Depozit de refrigerare1 Depozit de refrigerare 2 Depozit de refrigerare 3 Depozit de refrigerare 4 Depozit de refrigerare 5 Depozit de refrigerare 6 Depozitcap+picioare Depozit de organe Depozit de mate Depozit de sange Depozitconfiscari Sc 23 23 100 100 100 100 100 100 55 55 55 55 55 qi 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 X 6 6 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 Q41a 552 552 2000 2000 2000 2000 2000 2000 1100 1100 1100 1100 1100 Ni 3 3

Q42 X 9 9 Q42a 97200 97200 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Noh 6 6 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Q43 qo 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 Q43 6000 6000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 Sc 23 23 100 100 100 100 100 100 55 55 55 55 55 qu

Q44 X 6 6 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

53

Consum frig

tint [rC]

sistemul de r cire

Q1 [kJ/24h] Q1aparate 128,731 133,015 326,570 319,914 346,049 346,049 392,517 390,828 224,500 364,360 222,731 222,216 232,461 Q1compresor 104,869 80,329 265,242 319,914 346,049 301,271 301,271 362,324 199,038 313,436 190,663 196,754 192,629

Q2 [kJ/24h] Q2aparate 603,097 603,097 394,181 394,181 394,181 394,181 394,181 394,181 857,709 457,335 214,621 372,928 579,406 Q2compresor 502,581 502,581 328,484 328,484 328,484 328,484 328,484 328,484 714,757 381,112 178,851 310,773 482,838

Q3 [kJ/24h]

*t Q4 [kJ/24h] Q4aparate 104,580 104,580 8,500 8,500 8,500 8,500 8,500 8,500 6,925 6,925 6,925 6,850 6,850 Q4compresor 62,748 62,748 2,975 2,975 2,975 2,975 2,975 2,975 2,770 2,770 2,770 2,740 2,740 Qt [kJ/24h] Qtaparate 836,408 840,693 729,251 722,595 748,731 748,731 795,199 793,509 1,089,133 828,620 537,980 695,697 912,420 Qtcompresor 670,198 645,658 596,701 651,373 677,509 632,731 632,731 693,784 916,565 697,318 465,987 603,970 771,910
aparate(W)

Tr1 Tr2 DR1 DR2 DR 3 DR4 DR5 DR 6 Dc+p Do Dm Ds Dconf.

-3 -3 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5

Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd Rd

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 93,703 93,703 93,703

30978.1 31136.8 8440.4 8363.4 8665.9 8665.9 9203.7 9184.1 12605.7 9590.5 6226.6 8052.0 10560.4

*tcompresor[kW] Rd-t0=Rd-t0=o o 8C 30 C 7.756924 7.472894 6.906264 7.539041 7.841537 7.323271 7.323271 8.029903 10.60839 8.070815 5.39337 6.990395 8.934144

*t compresor [kW]
*oi=

100.2 0.0
108.2 0.0

54

55

1.5 Calculul instalatiilor de frig Compresoare cu piston Compresoarele cu piston fac parte din familia compresoarelor volumice alternative. Cilindri-pot fi prelucrati prin procedee de precizie ridicata, direct in corpul carterului, pana la suprafata oglinda, sau pot fi realizati din camasi amovibile prelucrate din fonta extrafina centrifugata, avand tot suprafata oglinda. Partea inferioara a camasii se monteaza pe parter, iar in partea superioara a acesteia se monteaza supapele de aspiratie. Diametrul inferior defineste alezajul D, exprimat in milimetri. Chiulasa care inchide cilindrii poate sa fie comuna pentru mai multi cilindri. Pistonul-este realizat din aliaj de aluminiu, cu o prelucrare particulara a capului, conforma cu forma supapelor, in scopul reducerii la minim a spatiului mort. Pistonul este prevazut cu doi sau trei segmenti din fonta cromatica si un segment reclor pentru uleiul de ungere. In fusta pistonului sunt prevazute orificiile pentru montarea boltului, realizat sub forma tubulara din otel de inalta rezistenta (90 kg/mm2). Pe bolt este asamblat piciorul bilei. Deplasarea pistonului intre punctul mort interior si punctul mort exterior, constituie cursa S, exprimata in milimetri si indicata de firmele constructoare in cataloage. Vaporizatoarele In orice masina frigorifica, vaporizatorul este aparatul care absoarbe caldura din mediul racit, realizand efectul util al masinii. Din acest punct de vedere se poate considera ca este unul din cele mai importante aparate ale instalatiilor frigorifice si simplificand, se poate considera chiar ca restul instalatiei nu are decat rolul de a permite intoarcerea agentului frigorific lichid in vaporizator. Exista numeroase tipuri de vaporizatoare, in functie de destinatia acestora, totusi se remarca doua categorii importante: vaporizatoare pentru racirea aerului; vaporizatoare pentru recirea lichidelor. Proiectarea si alegerea corecta a vaporizatoarelor are o importanta mare pentru functionarea corecta a instalatiilor frigorifice si pentru eficienta acestora. Un vaporizator gresit dimensionat poate sa produca o scadere excesiva a temperaturii de vaporizare, iar la reducerea acesteia cu fiecare grad, corespunde si o reducere aputerii frigorifice cu cca.3...4%. Acesta este si motivul pentru care nu se poate disocia vaporizatorul de sistemul sau de alimentare cu lichid. In practica, adesea fiecarui tip de vaporizator ii corespunde un sistem propriu de destindere agentului frigorific. Alimentarea cu agent frigorific a vaporizatoarelor se poate realiza in principal in trei moduri: 1.prin detenta directa 2.circulare prin termosifon; 3.recircularea fortata; In cazul utilizarii amoniacului ca agent frigorific, se utilizeaza mai rar detenta directa, datorita posibilitatii contaminarii aerului cu amoniac.

56

Condensarea In orice masina frigorifica, rolul condensatorului este de a evita caldura cedata de agentul frigorific prin condensare. Caldura evacuata de condensator reprezinta practic suma dintre caldura absorbita de vaporizator din mediul racit si echivalentul caloric al lucrului mecanic din compresor. In pompele de caldura condensatorul are acelasi rol, dar este aparatul care realizeaza efectul util, furnizand caldura mediului incalzit. In functie de natura agentului de racire, exista trei tipuri de condensatoare: 1.racite cu aer 2.racite cu apa 3.racite mixt (cu apa si aer). Dimensionarea condensatoarelor este foarte importanta, deoarece la fiecare grad de crestere a temperaturii de condensare, puterea absorbita de compresor creste cu cca.4%. Condensatoare racite cu aer Aerul ca agent are avantajul ca este cel mai abundent si mai ieftin, deci este utilizat intens, chiar daca prezinta proprietati termofile mediocre din punct de vedere termic. Principalul parametru care influenteaza comportarea condensatorului este temperatura termometrului uscat(temperatura aerului). Acest parametru variaza in timpul in timp, de la un anotimp la altul, ziua fata de noapte, sau chiar de la o ora la alta. In aceste conditii trebuie sa se aleaga totusi o valoare a temperaturii aerului in functie de care sa se determine temperatura de condensare si trebuie sa se cunoasca si valorile maxime si minime pe care la va avea temperatura de condensare in functie de temperatura aerului. In cazul pompelor de caldura, problema se pune diferit, deoarece temperatura aerului la intrarea in condensator este constanta, fiind apreciata de temperatura care trebuie realizata. Condensatoarele cu circulatie naturala a aerului sunt utilizate in aparatele frigorifice, casnice, friogidere si congelatoare. Condensatoarele cu circulatie fortata a aerului sunt cele mai raspandite in instalatii comerciale si industriale, iar curgerea aerului este asigurata de ventilatoare. Cele mai importante caracteristici ale acestor aparate sunt urmatoarele: -agentul frigorific, curge in curenti incrucisati (isi schimba sensul de curgere prin condensator); -zona de despuraincalzire a vaporilor, reprezinta 5......10% din suprafata condensatorului si se gaseste la intrarea agentului frigorific in aparat; -zona de subracire a vaporilor reprezinta tot 5...10% din suprafata condensatorului si se gaseste la iesirea agentului frigorific din aparat; -zona de condensare propriu-zisa, la temperatura constanta se gaseste in partrea centrala a aparatului si reprezinta 80...90% din suprafata condensatorului; -temperatura de condensare nu este riguros constanta datorita caderilor de presiune dar pentru calcule preliminare sau de alegere, aceasta variatie a temperaturii poate sa fie neglijata; debitul de aer este uzual inter 300-600 m3/h pentru fiecare kw de sarcina termica a condensatorului;
57

1.5.1.Calculul si alegerea schemei de principiu a instalatiei Se utilizeaza o instalatie frigorifica cu doua trepte de comprimare, cu racire intermediara completa, cu doua lamilari pe treptele de joasa presiune si doua nivele de temperatura de racire .

tk=ta+ tk ta=1...2K tk=6...9K ta=tai+ ta/2 tai=tec-(3...6K) tai=28-3=25oC ta=25+2/2=26oC tk=26+(6...9K)=32....35 oC tk=32 oC tSR=tap+(4...6K)=15+5=20 oC tRI=tap+(12...16)=15+15=30 oC

02=1.08* TC=1.08*97.2=105kw to=-7oC po=3.28 o tk=32 C pk=12.5

m02=

02/(h8-h9)=0.0811

kg/s

012=1.08* TC=1.18*52...3=61.71kw to=-30oC po=1.2 o tk=32 C pk=12.5

m12=

012/(h12-h102)=0.0487

kg/s

011=1.2* TC=1.2*51.5=62kw to=-40oC po=0.718 o tk=32 C pk=12.5

m12= 011/(h11-h101)=0.0496 kg/s m1=m11+m12=0.0496+0.0487=0.0983kg/s m11h21+m12h22=m1h2 h2=(m11*h21+m12*h22)/m1=1934.3

58

Circulatia de -8rC

t0 (rC)=

-8 t (C) -8 0 100 32 18 -8

tk(C)=

32

tsr(C)= v 3 (m /kg)

18 s [kJ/kg.K]

starea 1 1' 2 3 3' 4

p (bari)

h (kj/kg) 1751.42 1774.28 1973.68 647.36 584.21 584.21

3.1 3.1 13.2 13.2 13.2 3.1

0.392 0.4 0.142

6.74

*t comp! *!*t comp=

108.21 115.7798

kw/24h kw/24h

6.8 m=*0/(h1-h4)= 0.099194 kg/s 6.8 Pc=m(h2-h1)= *k=m(h2-h3)= *sr=m(h3h3)= V=mv1`=

19.77921 131.5625 6.264079 0.039677 kw/24h kw/24h kw/24h m3/s 142.8389 m3/h

4.258065

5.853610832

5.470664329

59

1.5.2 Calculul si alegerea compresoarelor Se va calcula debitul volumic teoretic Vt al compresoarelor: Vt=Vr/ -coeficient de debit ( <1) Micsorearea debitului real aspirat de compresor se datoreaza urmatoarelor cauze: *existenta spatiului mort de volum Vo care diminueaza volumul cu un coeficient( 1) *laminarii gazului in supapa de aspiratie ( 2) *incalzirile vaporilor de agent frigorific la intrarea in compresor ( 3) Reducerea totala de volum va fi data de coeficientul: 1* 2* 3* 4= Daca pk/po>8, instalatia frigorifica in doua trepte Daca pk/po<8, instalatia frigorifica o singura treapta Prin circuitul trasat e diagrama se citesc marimile necesare in calculul debitului masic de agent frigorific si apoi al volumului agentului in compresor. 1/m -1] 1=1-c-[(pk/po) c=0.01.....0.1
2=p o/p 3=t o/t o 4=0.96...0.98 o

=0.95.....098

Vt=V/

Se face caclului initial instalatiei, se determina valorile reale conform relatiilor de mai sus si in functie de volum se alege tipul de compresor care se va folosi. Se calculeaza volumul agentului frigorific care circula, in instalatie. Pentru a putea calcula acest volum se traseaza ciclul instalatiei frigorifice care in functie de raportul de comprimare poate fi intr-o treapta sau in doua trepte frigorifice. Din ciclul trasat pe diagrama se citesc marimile necesare in calculul debitului masic de agent frigorific si apoi al volumului agentului in compresor.

60

Circuitul de -8rC

m= n`= pk(bar)= p0 (bar)=

1= 2=

0.05 1.1 13.2 3.1

0.86337 0.965 T1 (K)= T1` (K)= 265 273 43.332

3= 4=

0.970696 0.96 0.776388 V= Vt= Vt =

C

142.8389 183.9787 43.332

m3/h m3/h 3 agregat 2-AV-10 (VtC0.29342 Vt)/Vt= plus 1rezerv

61

1.5.3 Calculul si alegerea vaporizatoarelor Se va calcula suprafata de schimb de caldura necesara: ASC= T/k* tmed tmed=( tM - tm)/ln( tM - tm) 1.5.4 Reguli de montaj, exploatare a echipamentului frigorific Reguli de montaj: pornirea si oprirea se face conform regulilor si indicatiilor fabricii constructoare, tinandu-se seama de particularitatile compresorului

1.5.4 Calculul si alegerea condensatoarelor Condensatoarele racite cu aer sunt utilizate preponderent in instalatiile de puteri frigorifice mici dar si in instalatii industriale de puteri mari, amplasate in zone cu surse de apa insuficiente sau atunci cand se doreste economisirea acesteia. Condensatorul este unul dintre cele mai importante schiumbatoare de caldura dintr-o instalatie frigorifica. In acesta ale loc transferul termic de la vaporii supraincalziti de agentul frigorific la agentul termic de racire, care in cazul de fata este aerul, avand o circulatie fortata peste serpentinele condensatorului. Vaporii de agent frigorific sunt refulati de catre compresor in distribuitorul de vapori de unde sunt distribuiti in serpentinele plane nervurate ale condensatorului. In urma transferului termic se produce condensarea agentului frigorific in interiorul tevilor, iar condensul se scurge gravitational colectandu-se intr-un colector inferior de lichid care uneste toate sectiile la baza inferioara. Acest aparat se asambleaza din tevi drepte legate prin coturi si poate fi realizat din 2 pana la 8 sectii legate in paralel pe circuitul de agent frigorific si spalate in serie de catre aer. Tevile sunt cele mai des confestionate din cupru cu lamele de aluminiu. Contactul lamelei cu teava se poate realiza prin marirea sub presiune, care determina cresterea diametrului interior al tevii cu realizarea unui bun contact intre lamele si teava; sau un procedeu mecanic prin impingerea fortata prin tevi a unei bile sau a unui trunchi de con cu diametrul ce 0.5 mm mai mare decat al tevii. Viteza aerului in sectia ingustata este de (2...5)m/s. Densitatea de flux termic are valoarea qse=180...350E/m2. Serpentinele sunt incadrate intr-o rama care constituie canalul de curgere a aerului circulat de ventilator. Fata de sensul de curgere a aerului, tevile din fascicul se pot dispune in coridor sau decalat. Din datele de proiectare ale instalatiei frigorifice se cunosc:agentul termic primar (agentul frigorific), debitul masic (mi) de agent frigorific, agentul termic secundar (aerul), sarcina termica a aparatului ( k), temperatura de condensare(tk) si temperatura aerului la intrarea in aparat (tLi) In general, incalzirea aerului intr-un astfel de aparat este t=(4...6)oC, iar diferenta dintre temperatura de condensare a agentului frigorific (freon) si temperatura de intrare a agentului termic secundar (aer) este: tk-tLi=(10...20)oC.
62

aleg 2 condensatoare CEF-180

63

64

ti (C)

Qap(w) -3 -3 30978.1 31136.8 8440.4 8363.4 8665.9 8665.9 9203.7 9184.1 12605.7 9590.5 6226.6 8052.0 10560.4

tmed (K) 8.732305 8.732305 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5

K (w/m2k) 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844 14.41844

A (m2) 246.0408 247.3012 61.61994 61.05752 63.26593 63.26593 67.19236 67.04958 92.02912 70.01634 45.45799 58.78468 77.09729 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 aleg 2 RAC -100-330 aleg 2 RAC -100-330 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 9 EDP -24x4000 aleg 2 RAA -60-27 aleg 2 RAA -60-27 aleg 1 RAA -60-27 aleg 1 RAA -60-27 aleg 2 RAA -60-27 660 m2 660 m2 108,9 m2 108,9 m2 108,9 m2 108,9 m2 108,9 m2 108,9 m2 54 m2 54 m2 27 m2 27 m2 54 m2

Tunel de refrigereare 1 Tunel de refrigereare 2 Depozitrefrigerare 1 Depozitrefrigerare 2 Depozitrefrigerare 3 Depozitrefrigerare 4 Depozitrefrigerare 5 Depozitrefrigerare 6 Depozitcap+picioare Depozitorgane Depozit mate Depozitsange Depozitconfiscari

1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2

108.9

5.092557 5.046076 5.228589 5.228589 5.553087

65

66

1.5.5 Calculul si alegelea aparatelor auxiliare

A.Subracitorul QSR=QSR1+QSR1=87.48+48.72=135.56KW K=250W/m2k tmed=5 A=7.55 Aleg 2 SCC-5 B.Separatorul de ulei Se monteaza pe conductele de refulare a vaporilor din compresor pe fiecare treapta de comprimare. Separarea de ulei din amestec cu agentul frigorific se realizeaza prin schimbarea brusca a vitezei si directiei amestecului, realizarea de socuri pe pereti si racirea amestecului. Alegerea separatorului de ulei se face pe baza calculului diametrului acestuia d=



d=0.524 m pentru:-prima treapta

QV=0.37 m3/s W=0.85 m/s d=0.744 m

Aleg SU-750

67

68

subracitor circuit -8 Qsr(kw) 6.264079 Qsr total(kw) 6.264078897 K (w/m2k) 250 tmed (K) 9 A (m2) 2.784035065 13 SCC 6

separator de ulei circuit -8 Qv(m /s) 0.145

3

w (m/s) 0.85

d (m) 0.466046872

SU-600

separatoare de lichidverticale circuit -8 w (m3/s) 0.039677459 w (m/s) 0.5 d (m) 0.317864469 SLV 750

rezervor de amoniac circuit -8 m (kg/s) 0.099193648 m (kg/h) 357.0971343 mtotal(kg/h) 357.0971343 vcondens (*10-3 m3/kg) 1.694 Vcondens (m3/h) 0.604923 Vrezervor (m3) 0.302461 RA2000

69

70

71

Reprezentare perete, podea si tavan(izolat hidrofug)

72

73

74

75

76

77

78

Tunele de refrigerarerapid a c rniiprinconvec ie iradia ie 1-r citoare de aer; 2-ventilatoare; 3-fante de distribu ieaaerului; 4-baterii de r cireprinradia ie

79