Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Laboratoarele
La executarea constructiei se vor urmarii:
Inaltimea maxima a spatiilor sa fie de 3m
Pavimentul sa fie construit din materiale impermeabile,antiderapante,rezistente la
actiunea substantelor chimice si usor de igienizat
Tamplaria sa fie metalica
Instalatiile pentru ventilare sa asigure conditii adecvate de microclimat
Instalatiile de apa si canalizare sa fie executate conform cerintelor legal
admise;laboratoarele vor fi aprovizionate numai cu apa potabila, vor avea retea de
apa rece si calda,iar reteaua de canalizare se va conduce in exteriorul cladirii.
Laboratorul va avea urmatoarele incaperi:
Camera pentru primire si pregatire aa probelor
Camera pentru examenu organoleptic si depozit pentru contraprobe
Camera pentru examen fizico-chimic
Camera pentru examen microbiologic
Camera pentru prepararea mediilor de cultura
Camera pentru balante
Camera pentru aparate
Camera spalator
Camera pentru chimicale si sticlarie de laborator
Camera termostat
Camera pentru examen trichineloscopic
Camera biblioteca
Grupurile sociale trebuie sa fie despartite de spatiile de productie cu intrari izolate prin
camere tampon, coridoare sau anticamere.Daca sunt dispuse in afara cladirilor de
productie se recomanda contruirea de coridoare care sa faca legatura.
Dintre substantele chimice folosite frecvent mentionam: substantele alcaline, acizii, agentii
tensio-activi, polifosfatii, etc.
Mijloacele chimice sunt cele mai utilizate in abatoare si in intreprinderile pentru prelucrarea
produselor de origine animala. Efectul letal al substantelor asupra microorganismelor se poate
exercita prin mai multe cai:
prin blocarea gruparilor active ale enzimelor si blocarea metabolismului
energetic (aldehidele, sarurile metalelor grele, agentii oxidanti, etc.);
prin denaturarea unor constituenti celulari microbieni esentiali, cum sunt
proteinele (acizii, bazele, alcoolii, etc.);
prin modificarea permeabilitatii la nivelul peretelui celular si al membranei
citoplasmatice (fenolii, detergentii, sapunurile, etc.).
Categoria de Al Cu Ara Fe Ote Otel Zid Vop Te PVC
substante ma l special arie sele xti
le
Baze si acizi - - +
Clor - - +
Cloramine + + +
Aldehida formica + + +
Iodofori + + +
Compusi + + +
organimercuri
ci
Fenoli + + +
Acid paracetic + - +
Saruri de amoniu + - +
cuaternar
Tenside amfotere + + +
Exista foarte multe substante care au efecte antimicrobiene insemnate, dar numai relativ putine
substante se utilizeaza ca dezinfectanti in practica.
Substantele dezinfectante cele mai frecvent folosite in industria laptelui sunt compusii
clorului: hipocloritul de sodiu si cloramina; de asemenea se mai utilizeaza soda caustica si soda
calcinata care au si efect de saponificare a grasimilor.
Alti agenti chimici folositi mai frecvent in industria laptelui sunt:
fosfatul trisodic (tehnic calcinat sau cristalizat), emulsioneaza, saponifica grasimile si proteinele,
are actiune de dedurizare si mareste puterea de udare (patrunderea solutiei de spalare) si de
inmuiere. Contribuie la obtinerea suprafetelor lucioase a ambalajelor de sticla. Este coroziv
pentru aluminiu si cositor;
silicatul de sodiu intensifica actiunea de curatire a substantelor alcaline. Protejeaza suprafetele
confectionate din aluminiu sau tabla cositorita de actiunea coroziva a substantelor alcaline. E
usor solubil in apa si are o buna actiune emulsionanta si de umezire;
hexametafosfatul de sodiu este dedurizant, previne depunerea sarurilor de calciu si magneziu prin
formarea unor saruri complexe usor de indepartat prin clatire. De asemenea, are actiune de
emulsionare si dispersare a impuritatilor;
acidul azotic tehnic, indeparteaza piatra de lapte de pe suprafetele utilajelor, in special a
pasteurizatoarelor confectionate exclusiv din otel inoxidabil; azotatul de uree actioneaza identic
cu acidul azotic tehnic si are avantajul ca nu prezinta pericol in timpul manipularii.
Actiunea agentilor chimici de spalare este in general favorizata de temperatura. In cazul
in care se spala ambalaje, recipiente, conducte si instalatii care nu prezinta depuneri de reziduuri
uscate din lapte, se va proceda in mod obligatoriu la o clatire prealabila cu apa potabila rece
pentru indepartarea prin antrenare mecanica a resturilor de lapte. Clatirea cu apa calda, in acest
caz ingreuneaza operatiile ulterioare de curatenie datorita depozitelor de proteine coagulate ce s-
ar crea in acest mod. Foarte frecvent recipientele returnate din reteaua comerciala prezinta
reziduuri uscate, greu de indepartat. In aceasta situatie indepartarea reziduurilor uscate este
precedata de o inmuiere prealabila a recipientelor intr-o solutie alcalina 0,5-1% la temperatura de
35-40°C. Acelasi principiu se aplica si in cazul bidoanelor, recipientelor si conductelor, care
prezinta reziduuri uscate aderente. De aceea, este indicat ca imediat dupa golirea de lapte,
bidoanele si sticlele sa fie clatite cu apa rece pentru a se indeparta resturile de lapte si a se evita
astfel uscarea acestora pe peretii ambalajelor.
Prelungirea duratei de contact favorizeaza in general eficienta spalarii. La o spalare mai
amanuntita este necesara o durata de contact mai mare cu solutia. Concentratia solutiilor de
spalare este de 0,5-1,5% solutie activa. Marirea concentratiei nu este eficienta si nici economica.
Retete de solutii pentru spalare. In functie de natura impuritatilor care trebuie indepartate,
de materialul din care este facuta suprafata ce urmeaza a fi spalata si de modul cum se executa
spalarea (manual sau mecanic) se vor folosi urmatoarele retete pentru formarea solutiilor de
spalare:
a) pentru spalarea mecanica a ambalajelor de sticla, a utilajelor si instalatiilor de otel inoxidabil,
componentele amestecului de spalare pentru 1 Kg substanta ce se introduce la 100 l apa sunt:
hidroxid de sodiu tehnic 0,500 Kg;
silicat de sodiu 0,350 Kg;
hexametafosfat de sodiu 0,050 Kg.
b) pentru spalare mecanizata a ambalajelor de aluminiu si pentru spalari manuale (ambalaje,
utilaje, cisterne, tancuri, diferite ustensile) componentele amestecului de spalare pentru 1 Kg
substanta ce se introduce la 100 l apa sunt:
carbonat de sodiu 0,450 Kg;
fosfat trisodic 0,300 Kg;
silicat de sodiu 0,150 Kg;
hexametafosfat de sodiu 0,100 Kg.
c) pentru spalare acida a pasteurizatoarelor cu placi se vor folosi:
acid azotic 0,700 Kg/100 l apa sau;
azotat de uree 1Kg/100 l apa (aceasta se va prefera cand este posibil deoarece nu produce
accidente).
Retete de solutii pentru dezinfectie. In cazul utilizarii pentru dezinfectie a clorurii de var
si a hipocloritului de sodiu ca surse de clor activ, se vor folosi urmatoarele retete pentru
prepararea solutiilor de lucru pentru dezinfectie:
clorura de var,pentru prepararea solutiei mama cu concentratia de 20 sau 25 g clor activ/l apa se
adauga cantitati de var cloros (in Kg) mentionate in tabelul 4.
Din solutia mama se va folosi 1 litru la 100 litri apa pentru prepararea solutiei de lucru cu
concentratia de 200-250 mg clor activ/l.
Concentratia Cantitatea de var cloros necesara
clorului activ din pentru obtinerea solutiilor cu clor
varul cloros % activ g/l
20 25
20 10,00 12,50
22 9,25 11,50
24 8,50 10,50
26 8,00 9,75
28 7,25 9,00
30 6,75 8,50
32 6,25 8,00
34 6,00 7,50
36 5,75 7,00
38 5,25 6,50
40 5,00 6,25
Hipocloritul de sodiu: pentru 100 l solutie de lucru cu 200-250 mg clor activ/litru din hipocloritul
de sodiu se adauga cantitatile mentionate in tabelul 5.
Cantitatea de hipoclorit de sodiu Concentratia clorului activ din
(I) necesara pentru obtinerea hipocloritul de sodiu %
solutiei de lucru cu concentratia
de clor activ de:
200 mg/l 250 mg/l
0,16 12,5 0,2
0,2 10,5 0,25
0,25 8,0 0,31
Dupa golirea de lapte, recipientii se clatesc cu apa rece apoi cu apa calda la temperatura
de 35-40°C. Urmeaza spalarea cu apa calda cu solutie alcalina 1% (reteta b) la temparatura de
50°C cu perii de plastic. Se va spala exteriorul recipientului (capac, margini). Manual se spala
gura de vizitare a tancurilor (usa si garniturile), vizorul, orificiile de evacuare a aerului,
dispozitivul indicator de nivel, agitatoarelor, orificiul pentru recoltare probe.
Evacuarea solutiei pentru spalare se face prin clatire cu un jet de apa calda la 45-50°C.
Dezinfectia se face cu solutie clorinata (200 mg clor activ/litru), iar inainte de folosire este
necesar sa clatim recipientii cu apa fierbinte si rece.
Se realizeaza in doua trepte: spalarea acida pentru indepartarea pietrei de lapte (reduce
schimbul termic; scade eficienta pasteurizarii; reprezinta o sursa de contaminare) si spalarea
alcalina pentru indepartarea reziduurilor formate din grasime si substante proteice. Spalarea se
executa mecanic sau manual.
Spalarea mecanica se efectueaza prin recircularea solutiilor chimice. Indiferent de tipul
spalarii, dupa terminarea lucrului se trece prin aparat apa de conducta timp de 10-15 minute. Se
aranjeaza traseele conductelor asigurandu-se trecerea solutiilor prin toate sectoarele si piesele
prin care a trecut laptele sau smantana. Se scoate din circuit separatorul centrifugal care se spala
manual. Se executa spalarea acida (reteta c) timp de 30 minute la temperatura de 75-80°C. Se
elimina solutia acida din aparat, se continua clatirea in circuit cu apa timp de 15 minute pentru a
elimina urmele de solutie acida, apoi se continua spalarea cu solutie alcalina (reteta a) la
temperatura de 75-80°C timp de 30 minute. Se clateste din nou cu apa pana cand apa de clatire
are reactie neutra (pH 7-7,3).
Spalarea manuala se efectueaza la aparatele care nu sunt integral confectionate din otel
inoxidabil, la curatirea prin demontarea periodica a aparatelor sau in cazul blocarii aparatelor
datorita depunerii de substante proteice precipitate. Mai intai se clateste cu apa instalatia sau
piesele demontate, apoi se curata cu perii de plastic prin frecare si inmuiere in solutia alcalina
(reteta b) la 50°C, urmeaza apoi clatirea cu apa calda la 35-40°C si dezinfectia instalatiei,
placilor si pieselor, cu apa fierbinte la 83°C.
Pentru lapte se executa dupa ce in prealabil s-au demontat piesele ce au venit in contact
cu laptele. Spalarea pieselor se face manual sau mecanic.
Spalarea manuala. Dupa terminarea smantanirii sau curatirii laptelui, se trece apa calda la
35-45°C prin toba separatorului pentru antrenarea resturilor de lapte sau de smantana. Se
porneste separatorul si se demonteaza partile componente care au venit in contact cu laptele. Se
clatesc apoi piesele cu apa la temperatura de 25-30°C dupa care se inmoaie in solutie alcalina 1%
(reteta b) la 40-50°C si se spala prin frecare cu perii de plastic, acordandu-se atentie deosebita
orificiilor. Se face clatirea cu apa rece pentru indepartarea urmelor de solutie pana la reactie
neutra, apoi se face dezinfectia cu solutie clorigena 200 mg clor activ/litru. Spalarea si
dezinfectia traseelor si utilajelor se face zilnic. Filtrele se spala alternativ din 2 in 2 ore, in fiecare
schimb. Omogenizatoarele se spala zilnic in fiecare schimb. In continuare, se clatesc piesele cu
apa calda la 40-45°C pentru indepartarea resturilor de solutie alcalina, dupa care se dezinfecteaza
cu apa fierbinte la minimum 83°C timp de 5 minute sau cu solutie clorigena, 200 mg clor
activ/litru. Piesele spalate si dezinfectate se aseaza pe rafturi curate pentru scurgere. Corpul tobei
se curata de namol si se spala cu apa calda.
Spalarea mecanica. Tobele se aseaza pe un suport si se scufunda intr-un bazin cu solutie
alcalina (reteta b) la 70-75°C. Piesele se freaca cu perii sau prin stropire cu jeturi de solutie
alcalina. Dupa indepartarea impuritatilor, talerele se clatesc abundent cu apa pentru inlaturarea
rsturilor de solutie alcalina si se dezinfecteaza cu apa fierbinte la minimum 83°C.