1.Denumirea obiectivului proiectat, capacitatea de productie pe
sortimente Laptele este un aliment valoros, ns relativ perisabil, datorit contaminrii sale cu microorganisme, nc de la mulgere. Din cele mai vechi timpuri s-a cutat o metoda de conservare a laptelui sub diverse forme i n condiii convenabile. Transformarea laptelui este un proces complex care const n concentrarea laptelui mpreun cu o fraciune variabil de grsime si substane minerale, cu eliminarea unei cantiti importante de apa. n acest proiect am ales ca tem proiectarea unei fabrici destinata obtinerii de produse lactate fermentate. Capacitatea de producie a fabricii de obinere a produselor lactate fermentate este de 37.500 litri/zi lapte integral, avand continutul de grasime 3,5%. Fabrica trebuie sa produca: 1. Produse lactate fermentate: a) 5150 litri/zi iaurt cu 2,8% grasime; b) 4500 litri/zi lapte batut cu 2% grasime. 2. Lapte de consum cu 1,5% grasime. 3. Smantana cu 28% grasime. Am ales aceast tem deoarece mi s-a prut interesant ca plecnd de la laptele integral i trecnd prin mai multe operaii se obin produsele lactate fermentate. Produsele lactate fermentate sunt fabricate din lapte i/sau produse lactate prin aciunea unor microorganisme specifice care determin reducerea pH-ului i coagularea. Microorganismele utilizate trebuie s fie viabile, active i n numr important n produsul finit n momentul vnzarii la consumator. Produsele lactate fermentate (PLF) sunt extrem de populare n ntreaga lume att datorit caracteristicilor senzoriale plcute ct i potenialului pe care l au pentru meninerea i chiar mbuntairea sntii consumatorilor. Consumul de produse lactate n general i de produse lactate fermentate n particular a atins o nou dimensiune n ultimii ani, datorit efectelor benefice asupra sntii, efecte demonstrate de ani de cercetri nutriionale i medicale. Corelaiile dintre consumul de iaurt i kefir i buna funcionare a sistemelor digestive, circulator i chiar imunitar sunt doar cteva dintre motivele pentru care consumatorii din ntrega lume sunt din ce n ce mai atrai de aceste alimente. De altfel, importana unui aport ridicat de produse lactate pentru o alimentaie sntoas este evideniat i de recomandrile cuprinse n noua piramid a alimentelor propus n 2005 de ctre Centrul Federal pentru Politici Nutriionale al Departamentului Agriculturii din SUA. Biotehnologia produselor lactate fermentate, n forma sa empiric, a existat ca o metod cunoscut de mii de ani pentru conservarea laptelui prin protecie acid. Produsele lactate fermentate sunt considerate ca fiind alimente sntoase n special datorit efectelor fiziologice benefice asupra organismului uman, care pot fi grupate n trei categorii: a) Efectele directe ale bacteriilor lactice folosite in fabricatie b) Efectele metabolitilor produsi de bacteriile lactice c) Efectele unor componente rezultate din transformari ale laptelui materie prima supus actiunii bacteriilor lactice.
2.Descrierea schemei tehnologice adoptate, cu indicarea parametrilor de desfasurare a fiecarei operatii si transformarile care au loc 1.Obtinerea iaurtului Iaurtul este definit ca fiind produsul din lapte coagulat obtinut prin fermentarea lactica prin actiunea microorganismelor lactice, a laptelui pasteurizat, laptelui concentrat, a smantanii pasteurizate, laptelui partial sau complet degresat si pasteurizat, cu sau fara adaos de lapte praf. Se poate prepara din lapte de vac, oaie, bivolita sau din amestec de lapte de la aceste specii, integral, partial sau total smntnit, pasteurizat, omogenizat sau nu, concentrat sau neconcentrat. Exista mai multe tipuri de iaurt care se fabrica cum sunt iaurtul de consistenta dura, batut, aromat, cu fructe, etc. In tehnologia produselor lactate acide au aparut putine modificari n ultimul timp, s-au realizat putine progrese n comparatie cu cele obtinute la fabricarea altor categorii de produse lactate. Aceste produse se preteaza mai greu la mecanizarea procesului de fabricatie propriu-zis, datorita necesitatii mentinerii unei anumite consistente caracteristice fiecarui sortiment, ceea ce exclude manevrarea n vrac a produsului cu ajutorul pompelor. Tehnica noua s-a facut simtita n special n gasirea de noi tulpini de microorganisme care sa confere produsului fermentat nsusiri noi, organoleptice si terapeutice superioare si de asemeni n perfectionarea mijloacelor de combatere a bacteriofagilor. Fermentarea laptelui la fabricarea iaurtului este produsa de doua bacterii lactice asociate: Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus thermophilus. Streptococul are temperatura optima de dezvoltare la 37 400C, iar lactobacilul la 45 500C, ultimul avand o putere acidifianta importanta (pana la 2,7% acid lactic). Cele doua bacterii se dezvolta in iaurt intr-o stransa simbioza, Lactobacillus bulgaricus favorizand dezvoltarea bacteriei Streptococcus thermophilus printr-o activitate proteolitica prin care se elibereaza o serie de aminoacizi din cazeina. La fabricarea iaurtului se folosesc utilaje pentru pasteurizare, omogenizare, concentrare, distribuire in borcane sau pahare, termostatare si racire precum si utilaje pentru spalarea borcanelor. Pentru fabricarea iaurtului la care distribuirea in ambalaje se face dupa fermentare, racire si amestecare, se folosesc termostatare de racire, vane paralelipipedice cu pereti dubli avand un capac bombat, prevazut cu o deschidere acoperita cu plasa; in acest fel se mentine contactul cu exteriorul si se impiedica patrunderea prafului 1.2 Descrierea proceselor tehnologice de obtinere a iaurtului Receptia cantitativa si calitativa se face prin cantarire sau masurarea volumului. Laptele trebuie sa fie de buna calitate. Laptele adunat de la punctele de colectare, centrele de colectare sau unitati zootehnice de crestere a animalelor producatoare de lapte este transportat cu ajutorul cisternelor la unitatea de prelucrare a sa in vederea obtinerii laptelui concentrat. Aceste mijloace de transport trebuie sa asigure anumite conditii in timpul deplasarii: pastrarea unei temperaturi scazute si evitarea baterii laptelui. In timpul verii se vor folosi si containere izoterme, ca agent frigorific se foloseste gheata; iarna, temperatura poate fi asigurata de mediul exterior, iar folosirea unui agent termic nu mai este necesara. Odata ajuns in unitatea de prelucrare, laptele va fi supus unor analize pentru a determina daca calitatea laptelui corespunde normelor tehnologice in vederea obtinerii laptelui concentrat. In acest sens, probele vor fi analizate sub trei aspecte diferite: - examenul organoleptic: analiza culorii, gustului, mirosului si a consistentei; - examenul fizico-chimic: determinarea aciditatii, continutului de grasime, a densitatii, a indicelui de refractie si a altor caracteristici fizico-chimice; - examenul microbiologic: determinarea compozitiei microflorei bacteriene. Dupa realizare receptiei calitative se va trece la receptia cantitativa. Aceasta succesiune poate fi realizata numai daca in timpul receptiei laptelui este racit si depozitat la o temperatura de circa 4-6 C. Daca nu se pot realiza aceste conditii, imediat dupa primire, din masa laptelui se va lua o proba de 500 ml pentru analize, iar restul cantitatii de lapte se va masura cantitativ prin doua metode: - masurarea gravimetrica: - masurarea volumetrica. Masurarea gravimetrica se realizeaza prin cantarirea cisternelor si autocisternelor. Aceasta metoda este mai putin precisa dar necesita costuri mai ridicate ale dispozitivelor de cantarire. Masurarea volumetrica se poate face manual prin masurarea nivelului cisternei tinandu-se seama de anumite modificari ale geometriei incintei de transport si temperatura laptelui sau cu ajutorul unor instrumente speciale numite galactometre. Acestea permit realizarea concomitenta a doua operatii: golirea incintelor de transport a laptelui si masurarea volumului de lapte primit. Aceasta a doua metoda este mai putin exacta datorita factorului uman si a posibilitatii de aparitie a unor pierderi in aceasta etapa. Filtrarea laptelui. Dupa receptia calitativa, inainte ca laptele sa intre in circuitul tehnologic de fabricare, sa face curatirea laptelui in vederea indepartarii impuritatilor mecanice pe care le contine. O prima indepartare a impuritatilor se face in momentul trecerii laptelui receptionat calitativ in bazinele de receptie, prin strecurarea laptelui , folosindu- se in acest scop tifon impaturit 4-6 straturi , fixat pe o rama sau alte materiale filtrante netesute. Tifonul utilizat pentru strecurarea laptelui, dupa folosirea trebuie bine spalat, dezinfectat prin fierbere si clatite cu apa clorurata, iar apoi uscat. In cazul nerespectarii acestor masuri, tifonul devine o sursa de infectare cu microflora daunatoare, iar impuritatile pot fi spalate de lapte, partea solubila trecand in filtrat Procedeul cel mai eficient pentru indepartarea impuritatilor din lapte si care se foloseste in mod curent in industrie este curatarea centrifuga a laptelui. Efectul de curatire se asigura prin separarea impuritatilor cu greutate specifica diferita de cea a laptelui, sub actiunea fortelor centrifuge. Normalizarea laptelui. Fiind operatiunea prin care laptele este adus la un anumit continut de grasime. Normalizarea laptelui poate fi efectuataprin : adaugarea de smantana proaspata in lapte ; amestecarea unui lapte ce contine putina grasime (lapte smantanit sau eczemat) cu lapte mai bogat in grasimi. In vederea scaderii cantitatii de grasime se poate proceda in urmatoarele feluri : extragerea unei parii de grasimi din lapte ; amestecarea de lapte bogat in grasimi cu lapte mai sarac in grasime ; amestecarea laptelui integral cu lapte smantanit. De aceea pentru operatia de normalizare totdeauna trebuie sa se determine mai ini continutul in grasime al laptelui. Printre procedeele folosite la normalizarea laptelui se utilizeaza si patratul Person. Metoda poate fi aplicata in doua situatii: cand cantitatea de lapte normalizat este mai mare decat cantitatea de lapte materie prima; cand cantitatea de lapte normalizat este egala cu cantitatea de lapte materie prima. Omogenizarea laptelui. In faza de omogenizare se urmareste stabilirea emulsiei de grasime, evitandu-se separarea acesteia la suprafata produsului, in timpul depozitarii. Omogenizarea se realizeaza prin marirea gradului de dispersie a grasimii, datorita reducerii dimensiunii globulelor de grasime. In procesul de omogenizare diametrul globulelor de grasime se reduce de la 6 in medie la 0,5 - 1. Maruntirea globulelor de grasime conduce la imbunatatirea gustului la iaurt omogenizat care impresioneaza papilele gustative pe o suprafata mai mare decat in mod obisnuit. Grasimea dim lapte omogenizat nu se mai separa spontan la suprafata lichidului. Grasimea din lapte omogenizat nu se mai separa spontan la separarea lichidului. Eficienta omogenizarii se apreciaza print- un examen microscopic al probelor de lapte inainte si dupa omogenizare, facandu-se o numaratoare a globulelor de grasime ce depasesc diametrul de 2. Se considera lapte omogenizat acel produs care dupa o depozitare de 48 ore nu prezinta o separare vizibila de grasime. In iaurtul provenit lin lapte omogenizat, grasimea este repartizata mai uniform in toata masa, lactoza si cazeina sunt mai usor digestibile, iar eliminarea zerului este mai redusa. Omogenizarea se realizeaza in omogenizatoarea compuse dintr-o pompa cu piston care refuleaza laptele printr-o fanta. Diametrul globulelor de grasime se micsoreaza ca urmare a frecarii acestora intre ele in cursul procesului de laminare caruia laptele ii este supus in momentul tercerii prin fanta. Frecarea globulelor de grasime intre ele creste cu cat curentul de lapte este mai ingust si cu cit viteza de deplasare a acestuia este mai mare. Efectul de maruntire este insotit de scaderea presiunii in momentul cand laptele pareseste supapa de omogenizare si unele fenomene de cavitatie ce au loc la nivelul supapei de omogenizare. Temperatura optima de omogenizare este cca 60 o C, omogenizatorul fiind alimentat cu laptele provenit din cel de-al doilea sector de recuperare al aparatului de pasteurizare. Presiunea de omogenizare este cuprinsa intre 120 si 180 kgf/cm 2 . Pasteurizarea laptelui. Se face obligatoriu si aceasta urmareste distrugerea cu ajutorul temperaturii a tuturor microorganismelor aflate in stare vegetativa si inactivarea celor existente in stare sporulata. In general germenii patogeni existenti in lapte sub forma vegetativa si acestia pot fi distrusi in totalitate daca sunt supusi la temperaturi de 65 90 (C, tratament termic prin care se poate obtine un lapte salubru. Referindu-se in continuare la distrugerea germenilor patogeni putem arata ca acestia sunt supusi la temperatura de 75 (C se distrug in totalitate in timp de 2-12 secunde. Timpul de pasteurizare este dependent de temperatura si variaza in mod invers proportional cu aceasta. Adica cu cat timp temperatura este mai mare cu atat timpul de pasteurizare este mai mic si invers. Pe acest principiu au fost fondate metodele de pasteurizare cunoscute si anume : pasteurizare joasa ; pasteurizare inalta ; pasteurizare instantanee. Pasteurizarea joasa este o metoda lenta, de durata si aceasta se face la temperaturi de 63- 65 (C, timp de 30 de minute si se aplica cu rezultate bune in fabricarea branzeturilor. Aceasta se poate face in cazane cu pereti dubli prin care circula apa incalzita sau in rezervoare moderne care functioneaza pe acelasi principiu. Pasteurizarea rapida se face prin expunerea laptelui la temperatura de 72-74 (C pe o durata de timp de numai 15 secunde. Este cea mai potrivita pasteurizare recomandata pentru unitatile de productie, deoarece aceasta se face mecanizat si chiar automatizat cu pasteurizatoarespeciale. Pasteurizarea instantanee sau de tip flash consta in incalzirea laptelui la 80-90 o C pe o durata de minim 10 secunde, urmata de o racire brusca a laptelui. Racirea laptelui. Se face in ultima parte a instalatiei de pasteurizare prin care circula agentul frigorific care asigura laptelui o temperatura de 4-6 (C dupa care aceasta se depoziteaza in tancurile izoterme de unde trece in fabricatie ca lapte de consum sau pentru preparatele din lapte. Indiferent de produsele lactate care se proceseaza, fazele tehnologice descrise anterior sunt obligatorii in obtinerea unor produse salubre. Prin racirea laptelui imediat dupa muls se impiedica dezvoltarea microorganismelor, asigurandu-se prelungirea fazei bactericide in functie de nivelul temperaturii de racire. In cazul laptelui neracit, tinut la 25 (C numarul de microorganisme creste cu 50-60% in primele 3 ore dupa muls. Temperatura de racire a laptelui este in functie de durata pastrarii acestuia pana in momentul ajungerii in unitatile de prelucrare, variind intre 12 si 3 0 C. Racirea laptelui sub punctul de inghet cat si pastrarea la temperaturi scazute mai mult de 36-38 ore provoace defecte in special de gust si de aspect ca urmare a inmultirii microorganismelor criofile si a modificarii echilibrului coloidal. Racirea laptelui se face imediat dupa receptionare in vederea depozitarii, fie chiar in timpul depozitarii in functie de utilajul de care dispune laptarie. In functie de posibilitatea fermelor, racirea se poate face cu apa sau folosind instalatii frigorifice. Racirea laptelui cu instalatii frigorifice : Instalatiile frigorifice sunt utilizate in laptarii atat pentru racirea laptelui imediat dupa muls cat si pentru mentinerea unei temperaturi scazute a laptelui pe tot timpul pastrarii in tancurile de depozitare sau a derivatilor din lapte (smantana, branza) in dulapuri sau camere frigorifice. In laptarii se utilizeaza cel mai perfect instalatiile frigorifice cu compresor. Temperatura de racire a unei instalatii frigorifice depinde de temperatura de evaporare a agentului frigorific ; cu cat aceasta temperatura este mai joasa cu atat este mai joasa temperatura creata de agentul frigorific, deci de instalatie. In cazul instalatiilor cu racire indirecta saramura din corpul evaporatorului poate avea diferite concentratii, concentratia saramurii se alege in functie de temperatura de racire dorita. Punctul de inghet al saramurii este cu atat mai coborat cu cat concentratia este mai mare si se alege astfel incat sa fie cu cel putin 10 (C sub temperatura de inghet a corpului ce trebuie racit. In mod obisnuit pentru racirea laptelui se foloseste saramura in concentratie de 18 21 %. Racitoarele de lapte pot fi plane sau cu placi. I nsamantarea laptelui. Insamantarea laptelui pentru fermentarea iaurtului se face cu o cultura formata din doua specii de microorganisme: Streptococcus thermophilus si Lactobacillus bulgaricus. Cultura de productie se introduce in laptele racit (45 48 o C), dupa ce in prealabil a fost bine omogenizata, pentru a distruge particulele de coagul care pot produce fermentari nedorite, avand ca rezultat formarea de goluri de fermentare in masa iaurtului. Dupa omogenizare, cultura se dilueaza cu o cantitate mica de lapte si se introduce in jet subtire, sub continua agitare, pentru a realiza o cat mai uniforma repartizare in masa de lapte. Proportia de cultura variaza intre 0,5 2%, depinzand de calitatea laptelui, activitatea culturii si temperatura de termostatare, astfel incat sa asigure un proces de fermentare al iaurtului care sa nu depaseasca 6 ore. Termostatarea iaurtului. Termostatarea asigura conditiile de dezvoltare a microflorei specifice si fermentarea laptelui. Laptele insamantat este introdus in vane sau tancuri de fermentare. Racirea iaurtului. Dupa terminarea termostatarii, se trece la racirea iaurtului, care se realizeaza in doua etape: - preracirea pana la temperatura de 20 o C, timp de 3 4 ore, avand scop intarirea coagulului si prevenirea separarii zerului; - racirea propriu-zisa la temperatura de 10 o C, faza in care coagulul devine mai compact, aroma se accentueaza si gustul devine mai placut. Depozitarea iaurtului. Reprezinta ultima faza a procesului tehnologic la iaurt. In conditii de temperatura scazuta, coagulul devine mai compact, aroma se accentueaza si gustul devine mai placut. Timpul minim de mentinere la temperatura de depozitare este de 6 ore, iar optim de 12 ore la 2 6 o C.
2. Obtinerea laptelui batut
Produsele lactate acide se obtin prin fermentarea lactozei din lapte cu ajutorul unor bacterii lactice, si/sau cu aportul unor specii de drojdii, cand se realizeaza o fermentatie lactica si alcoolica. Produsele rezultate in urma fermentarii lactice sunt: iaurtul, laptele batut si laptele acidofil, iar prin fermentatie dubla, lactica si alcoolica chefirul. Produsele lactate acide, prin acidul lactic pe care il contin, impiedica dezvoltarea in intestine a microflorei daunatoare, ajutand la prevenirea si chiar la vindecarea unor boli gastrointestinale. De asemenea, sub actiunea bacteriilor lactice, substantele proteice din lapte sufera transformari chimice, fiind descompuse in substante mai simple, devenind mai usor de digerat de organism si deci mai usor asimilabile. De aceea,aceste produse se caracterizeaza printr-o deosebita valoare nutritiva, continand toate elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor asimilabila. Produsele lactate acide se caracterizeaza si prin calitatea de a se conserva timp mai indelungat decat laptele, ceea ce prezinta un avantaj important si din punct de vedere economic. Dupa iaurt, laptele batut este sortimentul cel mai apreciat de catre consumatori, fiind fabricat in cantitati insemnate.Aceasta datorita calitatilor pe care le are exprimate printr-un gust placut, racoritor si o valoare nutritiva ridicata, usor asimilabil de organism.Este indicat ca aliment dietetic precum si in alimentatia zilnica a unor categorii mari de consumatori. Laptele batut se obtine prin fermantarea laptelui de vaca tratat termic,insamantat cu culturi selectionate de streptococi lactici acidifianti si aromatizanti (Streptococcus lactis, Streptococcus cremoris,Streptococcus diacetillactis,Leuconostoc citrovorum). Se fabrica mai multe tipuri de produs, dintre care cel mai solicitat in tara noastra este Sana,sortiment cu un continut mai mare de grasime. Dupa continutul de grasime, laptele batut se clasifica in patru tipuri: - tip extra,cu 4% grasime; - tip I, sana cu 3,4% grasime; - tip II gras cu 2% grasime; - tip III dietetic cu 0,1% grasime.
2.2 Descrierea proceselor tehnologice de obtinere a laptelui batut Receptia laptelui Receptia laptelui se face cantitativ si calitativ. Receptia cantitativa se realizeaza in doua moduri: volumetric sau gravimetric. Calitativ, laptele se receptioneaza pe baza aprecierilor senzoriale: miros, gust, culoare, impurificare si vascozitate, cat si pe baza analizelor de laborator determinanduse: densitatea, gradul de impurificare, aciditatea, continutul de grasime si proteinele.
Curatirea laptelui Cu toate masurile de igiena ce se iau,in lapte patrund pe diferite cai, destul de multe impuritati formate din particule de praf, par de animale, murdarie de grajd, resturi de nutreturi, nisip, care trebuie indepartate inaintea trecerii laptelui la prelucrare, operatiune ce se face prin filtrare si prin curatire cu ajutorul curatitoarelor centrifugale. Cea mai simpla metoda de filtrare consta in trecerea laptelui prin mai multe straturi de tifon(4....6) operatiune ce poate fi facuta in mai multe locuri ale traseului tehnologic inaintea pasteurizarii,cum ar fi: la umplerea cilindrului de masurare,la golirea laptelui in bazinul de receptie,la golirea in vanele de prelucrare. In sctiile de fabricatie cu un nivel tehnic de dotare mai ridicat,curatirea laptelui de impuritatile continute se face cu ajutorul curatitorului centrifugal,acesta fiind procedeul cel mai eficace de indepartare a tuturor impuritatilor aflate in stare de suspensie, fara sa aiba nici o influenta nefavorabila asupra componentilor. Curatirea laptelui se face in conditii bune si cu eficienta maxima daca laptele este preincalzit la temperatura de 35-400C, dar exista curatitoare care functioneaza si cu lapte rece.
Normalizarea laptelui Toate produsele lactate ce se fabrica trebuie sa aiba continutul de grasime stabilit conform standardelor in vigoare sau a standardelor de firma aprobate. Deoarece in majoritatea cazurilor laptele receptionat din zona de colectare are continutul de grasime diferit de cel necesar,se impune aducerea acestuia la valoarea stabilita, astfel ca produsele finite ce se vor obtine sa corespunda conditiilor de calitate prevazute. Aceasta operatiune de reglare a continutului de grasime este numita normalizarea sau standardizarea laptelui. In functie de continutul de grasime al materiei prime si de continutul de grasime pe care trebuie sa il aiba laptele supus prelucrarii pentru obtinerea diferitelor produse lactate, procesul de normalizare poate consta in efectuarea uneia din urmatoarele operatiuni: smantanirea laptelui in totalitate si utilizarea laptelui smantanit rezultat,ca atare,pentru fabricarea unor produse dietetice,hipocalorice,cu continut foarte redus de grasime; reducerea continutului de grasime a laptelui integral destinat prelucrarii prin adaugare de lapte smantanit.Aceasta este situatia cel mai fecvent aplicata la fabricarea lactatelor. majorarea continutului de grasime a laptelui destinat prelucrarii prin adaugarea de smantana dulce pasteurizata sau lapte integral cu continut de grasime mai mare, operatiune ce se impune in cazul fabricarii unor sortimente de branzeturi cu un continut foarte mare de grasime.
Pasteurizarea laptelui Pentru fabricarea laptelui batut,laptele se pasteurizeaza la temperaturi inalte,respectiv 85-870C,cu mentinerea timp de 25-30 min., iar daca este posibil, se recomanda ridicarea temperaturii la 90-950C si mantinerea timp de 3-5 minute. Aplicarea acestiu regim de pasteurizare se face cu scopul de a distruge toate formele de microorganisme posibil a fi prezente,respectiv a bacteriilor daunatoare precum si a microflorei banale a laptelui,formata din bacterii lactice, drojdii si mucegaiuri, creandu-se astfel conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor lactice selectionate cu care se insamanteaza laptele. Pasteurizarea laptelui se face in vane(cu pereti dubli sau canale spirale), in instalatii cu placi sau printr-o combinatie a acestor utilaje. Pasteurizarea laptelui mai poate fi facuta si prin recircularea laptelui printr-un schimbator de caldura racordat la conducta de alimentare cu apa fierbinte si apa de la retea. Astfel,daca sectia de fabricare este dotata cu instalatii de pasteurizare cu placi care au serpentina de mentinere atunci laptele este incalzit la temperatura de 71- 74C timp de 15-20 sec., dupa care trece prin sectoarele de recuperare, apoi, fara a mai fi racit este trecut direct in vana de insamantare cu pereti dubli sau cu canale spirale, in care , in scopul imbunatatirii consistentei produsului, este recomandat sa fie incalzit din nou pana la temperatura de 85-87C si mentinut timp de cca. 20 min. la aceasta temperatura. Dupa pasteurizare si mentinerea in vana,laptele este racit la o temperatura cat mai apropiata temperaturii de insamantare, care este de 24-270C sau 30-33C(in funtie de tehnologia de fabricatie aplicata). Operatiunea se realizeaza prin introducerea de apa de la retea intre peretii dubli sau in canalele spirale ale vanei, sub agitare continua a laptelui.
Insamantarea laptelui Pentru fermentarea laptelui si obtinerea laptelui batut,laptele se insamanteaza cu o cultura liofilizata de bacterii lactice, cu inoculare directa in lapte ce are in componenta bacterii lactice mezofile acidifiante si aromatizante: Lactococcus lactis ssp. Lactis,Lactococcus lactis ssp. Cremoris,Lactococcus lactis ssp.diacetylactis. Unele culturi folosite pot sa mai contina si Leuconostoc mesenteroide ssp.cremoris. Pentru repartizarea uniforma in intreaga cantitate a culturii liofilizate sau a maielei adaugate, laptele din vana este amestecat cu electroagitatorul prevazut. In continuarea, efectuarea operatiunilor tehnologice depinde de modul in care se face fermentarea laptelui,respectiv,in ambalaje sau in vane de insamantare. Aplicarea uneia dintre aceste metode sau a ambelor metode in aceiasi zi de productie, depinde de conditiile pe care le are sectia si de scopul urmarit. Astfel, in situatia in care productia ce trebuie realizata este mai mare, iar capacitatea vanelor de insamantare, a masinii de ambalat si a camerei de termostatare sunt mai reduse, este indicata aplicarea in aceeasi zi de productie a ambelor metode. In acest caz este recomandabil ca laptele batut tip I Sana si tip II sa fie obtinut prin procedeul fermentarii in ambalaje, iar laptele batut de tip III, prin fermentare in vana. Daca sectia are in dotare mai multe vane de insamantare, iar capacitatea masinilor de ambalare si a camerelor de termostatare este suficient de mare, atunci intreaga productie de lapte batut poate fi obtinuta prin procedeul fermentarii in ambalaje.
Ambalarea laptelui insamantat si etichetarea ambalajelor Ambalarea laptelui insamantat se face in pahare de plastic inchise prin termosudare cu capace din folie de aluminiu. Dupa ambalare si inchidere, paharele sunt asezate in navete de pvc,in vederea introducerii in camera de termostatare. Ambalarea laptelui insamantat in pahare din material plastic,poate fi facuta cu masini ce functioneaza in regim semiautomat sau automat. In sectiile de capacitate mica sunt utilizate in acest scop mai multe tipuri de masini, avand,in general, sistemul constructiv si modul de functionare asemanator.
Fermentarea laptelui Fermentarea laptelui in procesul de fabricare a laptelui batut este o operatiune deosebit de importanta, prin care se urmareste crearea conditiilor corespunzatoare de temperatura pentru dezvoltarea si activitatea bacteriilor lactice din cultura selectionata adaugata, ce determina cresterea aciditatii si coagularea laptelui. In acest scop,navetele ce contin ambalajele cu lapte insamantat sunt introduse in camera de termostatare si asezate pe mai multe randuri si se aplica urmatorul regim de fermentare: fermentarea de scurta durata,timp cca. 6-10 ore,la temperatura mai ridicata,cuprinsa intre 30-330C,regim termic indicat in special la fabricarea laptelui batut tip II si tip III. Procesul de fermentare a laptelui se considera incheiat atunci cand aciditatea a ajuns la 85-90T, iar coagulul obtinut este bine legat,nu se desprinde de peretele ambalajelor cand sunt inclinate si nu elimina zer.
Racirea produsului Pentru a se preveni cresterea aciditatii peste limita admisa si eliminarea de zer,este necesar ca produsul sa fie cat mai repede racit. Operatiunea se realizeaza in doua faze, respectiv preracirea la temperatura de 18-20C, prin ventilarea aerului din termostatat (neincalzit), dupa care se face racirea profunda, la temperatura de 4-8C,in camera frigorifica.
Depozitarea produsului Laptele batut rezultat se depoziteaza in camere frigorifice curate, dezinfectate, fara mirosuri straine, la temperatura de 2-8C. In depozit navetele de pvc cu produs, sunt asezate pe paleti din material plastic si stivuite pe mai multe randuri. Defecte ce pot aparea la produsul final Calitatea produselor lactate acide dietetice se apreciaza dupa caracteristicile organoleptice si fizico-chimice. Probele medii pentru examinare se recolteaza si examineaza in functie de scopul urmarit si regulamentul (standardul) in vigoare. La aprecierea indicilor organoleptici se examineaza aspectul si consistenta, gustul, mirosul si culoarea, care trebuie sa corespunda criteriilor de calitate pentru fiecare produs in parte. Examenul fizico-chimic al produselor lactate acide se face prin determinarea continutului de grasime si a aciditatii produsului, valorile carora trebuie sa corespunda sortimentului si standardelor in vigoare.
Defectele produselor lactate acide Defectul Cauza aparitiei Masuri de prevenire Coagul moale Laptele de calitate proasta; infectie cu bacteriofagi; insamantare si termostatere la temperature scazute sau timp insufficient; folosirea culturilor cu activitate redusa. Folosirea materiei prime de calitate; respectarea tehnologiei de preparare; reactivarea culturii microbiene. Consistenta filanta, mucilaginoasa Folosirea culturilor vechi Inlocuirea maielei de productie Coagul spongios - buretos Pasteurizare insuficienta a materiei prime; conditii igienice necorespunzatoare a utilajului si ambalajului Respectarea temperaturii de pasteurizare; respectarea regimului igienic Separare de zer Suprafermentatie din cauza mentinerii in termostat sau a racirii insuficiente; agitare in timpul fermentarii sau dupa fermentare(a laptelui acru) Respectarea parametrilor tehnologici Superfermentare, aparitie de gaze Folosirea culturilor necalitative(impurificare cu bacterii din grupa coli sau drojdii); pasteurizare insuficienta; utilaj murdar Inlocuirea culturii bacteriene; respectarea regimului de pasteurizare si de curatire a utilajului Gust fad Temperatura scazuta de fermentare Respectarea temperaturii de fermentare. Gust amar si superfermentat Calitate proasta a laptelui; temperatura ridicata de fermentatie; mentinere in termostat dupa coagulare; racire insuficienta Folosirea laptelui calitativ, respectarea temperaturilor de fermentare si racire Gust de drojdie, mucegai, branzos Infectarea culturii microbiene cu drojdii sau mucegaiuri; utilaje si ambalaj murdar Inlocuirea culturii microbiane; respectarea regimului igienic Gust metalic, uleios Urme de metale in materia prima si in apa; actiunea luminii asupra produsului Controlul cositoririi utilajului; controlul calitatii apei; pastrarea produsului finit la intuneric Gust sapunos Starea igienica necorespunzatoare a ambalajului; apa necalitativa Respectarea normelor igienice; controlul calitatii apei.
3. Obtinerea laptelui de consum Laptele este unul din cele mai vechi alimente, fiind unul din principalele alimente consumate de om. Laptele se prezint ca o emulsie de grsime n ap, n care mai sunt dizolvate i alte substane chimice i provine de la glanda mamar a mamiferelor (vaca, oaie, bivoli, capr sau amestec). Prin definiie, prin lapte se nelege produsul de secreie al glandei mamare a unor mamifere sntoase, bine hrnite, obinut prin mulgere igienic, nentrerupt i complet . Laptele este alimentul cel mai complet prin compoziia sa chimic variat i bogat n principalele grupe de substane hrnitoare necesare. Valoarea caloric a laptelui i produselor lactate obinut din prelucrarea laptelui este foarte mare. n mare laptele conine: ap, gaze, substan uscat. Gazele ntlnite se prezint sub form de: dioxid de carbon, oxigen,amoniac. Substana uscat cuprinde: substane anorganice (sruri minerale) i substane organice (grsimi, substane azotate, substane neazotate, vitamine, pigmeni). Laptele este unul dintre cele mai importante alimente, destinat att pentru hrana omului, ct i pentru hrana animalelor. Reprezint de asemenea o materie prim deosebit de important pentru industria alimentar. Este un aliment pentru copii i pentru majoritatea bolnavilor, foarte bun pentru adolesceni, btrni, muncitori care lucreaz n medii ce prezint o toxicitate mare. Laptele este un aliment valoros i necesar avnd o aciune deosebit de fortificare a organismului. n condiiile unei civilizaii moderne, consumul de lapte reprezint un indicator important al standardului de via. Consumul de lapte variaz cu climatul i latitudinea, n zrile cu climat temperat se produce o cantitate mai mare de lapte i de asemenea se consum mai mult lapte i produse lactate (laptele reprezint 10-20% din raia alimentar). Au fost evaluate nevoile alimentare zilnice ale omului sub aspect energetic i al principalelor componente i proporia n care acestea sunt acoperite de lapte. O importan deosebit o reprezint faptul c laptele furnizeaz proteine cu o nalt valoare biologic, mai ieftine dect cele din carne sau pete. Pe de alt parte coeficientul de utilizare digestiv, care exprim proporia de substan absorbit n intestin, este foarte ridicat pentru proteinele din lapte, asemntoare celui din carne sau din ou (9097%). De asemenea lactoza nu este doar o surs de energie ci i o substan cu o valoare nutritiv particular, n special pentru copii. n prezent se consider c lactoza este glucida cea mai bine adaptat la capacitatea digestiv a copilului mic. Sub aspect energetic, grsimea laptelui asigur 50% din valoarea caloric a laptelui. Digestibilitatea bun a grsimii laptelui este rezultatul concentraiei de acid oleic, uor asimilabil, i a concentraiei de acid stearic, care este mai greu absorbit. Lecitina din lapte, prin coninutul su de colin, faciliteaz echilibrul lipidic din organism. Substanele minerale din lapte sunt mai bine absorbite de organism, n comparaie cu substanele minerale din alimente, att datorit prezenei lactozei, ct i datorit prezenei acidului citric. Prin calciul pe care l conine, laptele ofer o protecie deosebit de eficient mpotriva cariilor dentare, chiar i n prezena zahrului. n ceea ce privete vitaminele, este de remarcat c n laptele de vac exist majoritatea vitaminelor ntr-o proporie mai mare dect n laptele uman.
3.2 Descrierea proceselor tehnologice de obtinere a laptelui de consum Procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum trebuie s asigure obinerea unui produs gata de consum", fiind pasteurizat i normalizat la un coninut de grsime constant. Principalele faze tehnologice pentru fabricarea laptelui de consum sunt: 1. recepia calitativ i cantitativ 2. curire i filtrare 3. standardizare coninut de grsime - pasteurizare 4. depozitare tampon lapte pasteurizat - rcire 5. ambalare 6. depozitare, transport i livrare lapte de consum Recepia calitativ si cantitativ a laptelui materie prim Laptele-materie prim este transferat de la ferm, cu ajutorul autocisternelor izoterme, la fabric pentru prelucrare. Recepia calitativ innd seama de rolul hotrtor al calitii materiei prime n ceea ce privete obinerea unui produs de calitate, o deosebit atenie se acord determinrii calitii laptelui-materie prim. Aspectul calitativ al desfurrii procesului tehnologic este urmrit prin determinarea pe parcursul ntregului flux tehnologic a principalilor indici fizico - chimici si bacteriologici ai materiei prime i ai produsului finit, prin analize de laborator. Recepia calitativ const n analiza organoleptic i examenul fizico-chimic i microbiologic, prin analize de laborator. Examenul organoleptic al laptelui se va face pe o prob medie, recoltat din ambele compartimente ale autocisternei de transport, determinndu-se culoarea, vscozitatea, mirosul i gustul, pe baza analizei senzoriale. Indicii fizico- chimici i microbiologici importani pentru stabilirea calitii laptelui materie prim sunt: aciditatea, coninutul de grsime, densitatea, temperatura, punctul crioscopic, respectiv numrul total de germeni aerobi mezofili (NTG) i celulele somatice. De asemenea, se determin substanele inhibitoare din laptele materie prim (reziduuri de antibiotice). Aciditatea, coninutul de grsime i densitatea se determin la recepia laptelui n secia de prelucrare. Aciditatea se determin prin titrarea cu o soluie de hidroxid de sodiu 0.1N a 10 ml lapte, numrul de mililitri de soluie alcalin, folosit pentru neutralizarea aciditii laptelui, reprezentnd numrul de grade de aciditate Thorner a laptelui. Aciditatea maxim admis pentru laptele materie prim este de 19 Thorner. Determinarea coninutului de grsime se face n mod curent prin metoda acido- butirometric Gerber, care s-a impus a fi rapid i are o precizie satisfctoare. Coninutul de grsime minim admis pentru laptele materie prim este 3.2%. Densitatea laptelui - materie prim se determin prin metoda areometric. Densitatea minim admis n cazul laptelui destinat prelucrrii pentru obinerea laptelui de consum este de 1,029 g/cm 3 . Deoarece n cursul procesului tehnologic nu poate avea loc o mbogire n substan uscat a laptelui de consum obinut, rezult c o materie prim cu densitatea inferioar acestei valori trebuie dirijat spre fabricarea altui produs. Determinarea numrului total de germeni, a numrului de celule somatice, a inhibitorilor i a punctului crioscopic pentru laptele provenit de la ferm se realizeaz prin sondaj, cel puin de dou ori pe lun, n laboratoarele proprii sau la un laborator extern. Valorile admise pentru aceti parametri sunt: 1. numrul total de germeni/ml lapte materie prim trebuie s fie mai mic de 500.000 ( Ordin nr.11 /2004 pentru modificarea O.M 1106/2003) ; 2. numrul de celule somatice/ml lapte materie prim trebuie s fie mai mic de 400.000; 1. inhibitori, test prezena antibiotice trebuie s fie negativ; 2. punctul de congelare al laptelui materie prim trebuie s fie mai mic, cel mult egal cu - 0.520C. Determinarea numrului total de germeni din lapte este util pentru a interveni n mbuntirea condiiilor de recoltare a laptelui i a pstrrii calitii acestuia pn n momentul transferului la fabric. Recepia cantitativ Recepia cantitativ se realizeaz volumetric, prin msurarea volumului de lapte din bazinul de recepie cu ajutorul unei tije gradate. n cazul msurrii cu un aparat de msurare volumetric (debitmetru - galactometru) pentru evitarea erorilor de msurare se previne ptrunderea aerului n conductele de transport al laptelui. Curire i filtrare n prima faz a procesului tehnologic propriu-zis se urmrete ndeprtarea impuritilor mecanice ptrunse n lapte pe diferite ci, nainte de umplerea bazinului de recepie, chiar dac a fost filtrat la locul de producere, n ferm. Impuritile sunt reinute prin montarea unor site la tuurile de golire a laptelui din autocisterne i n timpul prelucrrii ulterioare, n separatorul centrifugal. Standardizare coninut de grsime - pasteurizare Standardizarea coninutului de grsime In vederea asigurrii unei caliti i valori nutritive constante a laptelui de consum, coninutul n grsime al acestuia este adus la o valoare constant, funcie de coninutul de grsime al sortimentului dorit (lapte smntnit, parial smntnit, ex. 1.8% grsime sau lapte integral: 3,5...4% grsime). Aceasta presupune o reducere a coninutului iniial de grsime, cu ajutorul separatorului centrifugal, care asigur separarea grsimii din lapte sub aciunea forei centrifuge, pe baza diferenei de greutate specific a componentelor laptelui integral, i anume smntn i laptele smntnit. Separatorul centrifugal este inserat n fluxul de pasteurizare-rcire lapte, smntnirea avnd loc dup prenclzirea laptelui n zona de prenclzire a pasteurizatorului. Pasteurizarea Pasteurizarea laptelui se realizeaz printr-un regim termic care asigur distrugerea microorganismelor patogene, eventual prezente n laptele -materie prim. Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie s asigure distrugerea bacilului tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis) i a tuturor germenilor patogeni, precum i a florei banale, n proporie de peste 99,9%, astfel nct laptele s corespund normelor igienico - sanitare prevzute n standardele naionale i europene, fr s fie afectat structura fizic a laptelui, echilibrul su chimic, ct i elementele biochimice - enzime i vitamine. Regimul de pasteurizare aplicat n secia de prelucrare lapte este de 85C, cu un timp de 20 secunde de meninere la temperatura de pasteurizare. n concordan cu reglemetrile UE, instalaia de pasteurizare a laptelui este echipat cu: -control automat al temperaturii; -nregistrare temperatur; -deviator automat n caz de temperatur insuficient de pasteurizare; - sistem pentru prevenire amestec lapte pasteurizat cu lapte nepasteurizat; -sistem automat de nregistrare. Omogenizarea Omogenizarea laptelui prin aceasta etapa tehnologica se urmareste obtinerea unei emulsii de grasime care se realizeaza prin diminuarea globulelor sub presiune, in instalatii cu orificii fine sau cu ajutorul ultrasunetelor. Aceasta operatiune determina micsorarea vitezei lor de ascensiune de 7 - 11 ori, laptele astfel obtinut avand o vascozitate mai mare, culoare mai alba, aroma placuta, gust mai bun si un grad de digestibilitate mai ridicat. Depozitare tampon Depozitarea laptelui pasteurizat se realizeaz n vana tampon pentru lapte de consum, unde se realizeaz i rcirea final a laptelui la temperatura de maxim 4 o C, deoarece secia nu este dotat cu instalaie de ap gheat. Ambalare lapte de consum Ambalajul utilizat asigura protecia produsului, i conserv valoarea nutritiv i coninutul de vitamine pe toat durata de valabilitate. Funciile principale ale ambalajului sunt: -asigur distribuia eficient a produsului; -menine igiena produsului; -protejeaz componentele nutritive i aroma; -marete termenul de valabilitate al produsului; -transmite informaii despre produs. Deoarece laptele este un produs uor perisabil, iar expunerea la lumin are un efect de distrugere a vitaminelor i de a influena aroma produsului, ambalajul trebuie s-l protejeze de ocurile mecanice, de lumin i oxigen. Laptele pasteurizat pentru consum se ambaleaz n pungi din folie de polietilen multistrat, imprimat. Ambalarea se face cu o main automat de ambalare lapte la pung, tip ML 1800 cu o productivitate de maxim 1800 buc./h. Cantitatea dozat poate fi reglat pentru gramaje de 0,500litri si 1 litru. Maina asigur dozarea volumetric a laptelui, cu o eroare maxim admis de 1,5%, urmat de termosudarea pungilor. Operaiile de dozare i de sudare a pungilor sunt comandate i controlate electronic. Depozitare, transport si livrare lapte de consum Navetele cu pungi de lapte de consum sunt stivuite pe europalei, care sunt transportai cu ajutorul unui crucior tip liz n camera frigorific a seciei( dulap frigorific), la o temperatur de depozitare de 2 - 4 o C. Transportul laptelui de consum, din momentul ieirii din camera frigorific i pn n momentul ajungerii n reeaua de distribuie, va trebui asigurat la o temperatur de maxim 4 o C, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice i termoizolate. Perioada de valabilitate a laptelui pasteurizat pentru consum, ambalat n pungi de folie polietilen nchise prin termosudare este stabilit de productor, pe baza testelor de stabilitate (analiza periodic a probelor meninute la o temperatur de maxim 4 o C.
4. Obtinerea smantanii
Smntna reprezint un produs lactat cu coninut mrit de grsime, fabricat n ara noastr din lapte de vac, iar n Romnia i din cel de bivoli. Smntna are o compoziie asemntoare cu a laptelui, avnd un coninut mai mare de grsime, care variaz n limite destul de largi, ntre 20 i 70%, n mod obinuit fiind cuprins ntre 20 40 %. Denumirea de smntn (conform normelor FAO) se aplic numai produsului care are un coninut de minimum 18% grsime. n cazul cnd produsul are un coninut ntre 10 i 18%, denumirea de smntn trebuie s fie nsoit de un prefix sau un sufix; de exemplu "semismntn", "smntn pentru cafea". Smntna fermentat numit i "smntn de consum" se obine din smntn proaspt, pasteurizat i fermentat prin nsmnare cu culturi de bacterii lactice selecionate avnd proprieti acidifiante i aromatizante. Pentru fabricarea smntnii se folosesc culturi mixte, n componena crora intr streptococi lactici i streptococi productori de arom. Pentru fabricarea sortimentelor de smntn cu coninut redus de grsime i a smntnii acidofile, se folosesc culturi mixte i bacterii mezofile i termofile sau bacterii aromatizante i acidofile cu proprieti de vscozitate mrite. Aceste culturi permit obinerea produselor finite cu vscozitatea normal, consisten omogen i proprieti de reinere a zerului sporite. Bacteriile mezofile folosite la fabricarea smntnii sunt Str. lactis, Str. cremoris, Str. diacetilus. Una din proprietile organoleptice cele mai importante, apreciate n mod deosebit de consumatori, este consistena vscoas, ce se datorete procesului de fermentare nsoit de creterea aciditii , precum i de modificarea structurii globulelor de grsime. Datorit valorii nutritive ridicate, smtn fermentat este recomandat a se consuma de ctre copii, tineri i persoane adulte sntoase, ntruct aduce un aport energetic important n alimentaia acestora. Se consum ca atare sau ca adaos la diferite preparate culinare (supe de zarzavaturi, ciorbe, salate, produse de cofetrie i patiserie) sau n amestec cu brnz proaspt de vac. 4.2 Descrierea proceselor tehnologice de obtinere a smantanii
Receptia cantitativa si calitativa a materiei prime. In calitate de materie prima pentru fabricarea smantanii pentru alimentatie se foloseste lapte proaspat integral, colectat in unitatile de productie cu aciditatea plasmei de maximum 24T, lapte degresat cu aciditatea maxima de 19T, lapte degresat si smantana dulce -praf de calitate superioara si diferite substante stabilizatoare etc. Materia prima esteareceptionata cantitativ (gravimetric), iar calitatea ei este apreciata in laboratoarele unitatilor de industrializare conform standardelor pentru fiecare substanta in parte. Smantanirea laptelui se efectueaza cu ajutorul separatoarelor centrifugale reglate pentru obtinerea smantanii dulci cu un continut de grasime cu 1-2% superior continutului de grasime din produsul finit. De regula, pentru fabricarea smantanii grase (30% si mai mult) se obtine smantana dulce cu 35-38% grasime. Pentru sortimentele de smantana cu continut redus de grasime - (10-15%) separatorul se regleaza pentru obtinerea concentratiei de grasime corespunzatoare sortimentului. Normalizarea materiei prime pentru fabricarea smantanii dulci pana la continutul de grasime prevazut de standard se realizeaza, de regula, prin adaos in smantana cu continut sporit de grasime a laptelui degresat proaspat. Cantitatea de lapte degresat necesara de adaugat se calculeaza conform uneia din metodele descrise anterior in functie de continutul de grasime in smantana care se normalizeaza si in conformitate cu cerintele standardului la acest indice pentru sortimentul de smantana fabricat. Densitatea smantanii dulci dupa normalizare trebuie sa fie pentru sortimentul cu 8-10% grasime - de 1,024 g/cm 3 , 20% grasime- de 1,018 s/cm 3 , 35% grasime - de 0,998 g/cm 3. Unul din indicii de calitate ai smantanii fermentate este viscozitatea, care este conditionata de continutul de substanta uscata in produsul finit, in special, de grasime si substanta uscata degresata. Pentru obtinerea viscozitatii normale in cazul fabricarii sortimentelor de smantana cu continut redus de grasime, materia prima se normalizeaza si dupa continutul de substanta uscata degresata - aceasta se realizeaza prin adaos de concentrate proteice de origine lactata (lapte-praf degresat, cazeinati) sau vegetala (proteina din soia, orz). Substantele complementare (proteine, uleiuri vegetale, substante stabilizatoare) se dizolva anterior in lapte degresat sau smantana dulce conform instructiunilor tehnologice, apoi se adauga in masa totala de produs, amestecandu-se permanent. Pasteurizarea amestecului normalizat la fabricarea smantanii pentru alimentatie, se efectueaza la temperaturi inalte - 84-88 C timp de 15 s - 10 min sau 92-96C timp de 15-20 s. Aceasta se face in scopul distrugerii microflorei, inactivarii enzimelor care pot provoca aparitia unor defecte, cat si pentru cresterea viscozitatii si aromei specifice de pasteurizare in produsul finit. Alegerea regimului de pasteurizare depinde de calitatea materiei prime; in cazul prelucrarii materie prime cu o incarcatura bacteriana sporita si unele defecte de ordin organoleptic, se recurge la o temperatura mai inalta de pasteurizare, iar in cazul prelucrarii materiei prime cu aciditate ridicata la o temperatura mai scazuta si o durata de mentinere la aceasta temperatura mai mare pentru a atinge eficacitatea pasteurizarii (distrugerea a 99,9% din microflora vegetativa). Temperaturile ridicate de pasteurizare denatureaza proteinele serice din materia prima, care impreun cu cazeina participa la formarea coagulului. Ca rezultat creste viscozitatea smantanii. In afara de aceasta, sub actiunea temperaturilor crescute se formeaza compusi noi, (grupari sulfhidrice libere, combinatii carbonilice volatile, lactone), care formeaz aroma smantanii. Pentru a pastra aceste substante in masa pasteurizata si pentru a reduce descompunerea vitaminelor, aceasta operatie tehnologica se recomanda a fi efectuata in sistem inchis. Curirea i filtrarea laptelui n prima faz a procesului tehnologic se urmrete ndeprtarea impuritilor mecanice ptrunse n lapte pe diferite ci. Eliminarea impuritilor (nisip, diferite corpuri tari) se face pentru prevenirea uzurii premature a utilajelor: pompe, rotoarele galactometrelor, a dzelor instalaiilor de mbuteliere. Aceste impuriti sunt reinute prin montarea unor site la tuurile de evacuare a laptelui din bazinele de recepie. Reinerea impuritilor mai fine se asigur cu ajutorul unor filtre speciale pentru lapte. Eficiena filtrrii crescnd o dat cu scderea viscozitii laptelui, filtrele se plaseaz la ieirea laptelui din sectorul de recuperare al aparatului de pasteurizare. Procedeul cel mai eficace de eliminare a impuritilor din lapte este curirea centrifugal. Efectul de curire se asigur prin separarea impuritilor cu greutate specific diferit de cea a laptelui, sub aciunea forei centrifuge. Spaiul dintre pachetul de talere i pereii tobei servete la acumularea impuritilor, numit ml de separator. Principala deosebire ntre un curitor centrifugal i un separator de smntn o constituie numrul mai redus de talere i lipsa orificiilor, iar talerele sunt mai distanate ntre ele la curitoare. Un curitor trebuie oprit dup 2 - 3 ore de funcionare pentru demontarea i evacuarea mlului acumulat n tob. Pentru a se asigura continuitatea desfurrii procesului tehnologic se pune n funciune un curitor suplimentar de rezerv. Dar s-au construit curitoare cu evacuarea automat a mlului, care asigur evacuarea mlului din timp n timp, pe msura acumulrii acestuia n tob. Curitoarele moderne pot funciona i cu lapte rece sau cu lapte prenclzit din sectorul de recuperare al aparatului de pasteurizare. Smntnirea laptelui se efectueaz cu ajutorul separatoarelor centrifugale reglate pentru obinerea smntnii dulci cu un coninut de grsime cu 1 - 2% superior coninutului de grsime din produsul finit. De regul, pentru fabricarea smntnii grase (30% i mai mult) se obine smntn dulce cu 35 - 38% grsime. Pentru sortimentelede smntn cu coninut redus de grsime (10 - 15%) separatorul se regleaz pentru obinerea concentraiei de grsime corespunztoare sortimentului. Pasteurizarea amestecului normalizat la fabricarea smntnii pentru alimentaie, se efectueaz la temperaturi nalte 84 - 88C timp de 15 s - 10 min sau 92-96C timp de 15-20 s. Aceasta se face n scopul distrugerii microforei, inactivrii enzimelor cxare pot provoca apariia unor defecte, ct i pentru creterea vscozitii i aromei specifice de pasteurizare n produsul finit. Alegerea regimului de pasteurizare depinde de calitatea materiei prime; n cazul prelucrrii materiei prime cu o ncrctur bacterian sporit i unele defecte de ordin organoleptic, se recurge la o temperatur mai nalt de pasteurizare, iar n cazul prelurii materiei prime cu aciditate ridicat - la o temperatur mai sczut i o durat de meninere la aceast temperatur mai mare pentru a atinge eficacitatea pasteurizrii (distrugerea a 99,9% din microflora vegetativ). Temperaturile ridicate de pasteurizare denatureaz proteinele serice din materia prim, care mpreun cu cazeina particip la formarea coagulului. Ca rezultat crete vscozitatea smntnii. In afar de aceasta, sub aciunea temperaturilor crescute se formeaz compui noi (grupri sulfhidrice libere, combinaii carbonilice volatile, lactone) care formeaz aroma smntnii. Pentru a pstra aceste substane n masa pasteurizat i pentru a reduce descompunerea vitaminelor, aceast operaie tehnologic se recomand a fi efectuat n sistem nchis. La stabilirea temperaturii se ine seama de aciditatea plasmei i nu de aciditatea smntnii ca atare, deoarece pentru aceeai aciditate a smntnii, dar cu un coninut diferit de grsime, aciditatea din plasm este diferit. Omogenizarea materiei la fabricarea smntnii de consum are ca scop stabilirea emulsiei de grsime. Prin aceast operaie se obine o fracionare a globulelor de grsime i repartizarea mai uniform a acestora n masa produsului. n produsul omogenizat se obine dispersarea mai mare a grsimii, crete fora de atracie dintre globule, toate acestea nbuntind structura smntnii. Omogenizarea acioneaz nu numai asupra fazei grase a amestecului, dar i a celei proteice. Se observ o reducere a stabilitii acesteia i absorbia la suprafaa membranei globulelor de grsime nou formate. Crete vscouzitatea amestecului, i deci, a produsului finit. Eficacitatea acestei operaii tehnologice depinde de temperatura produsului, presiunea i coninutul de grsime n materie prim. Temperatura amestecului la omogenizare pentru smntn de consum, variaz n limitele de 60 800C n funcie de calitatea materiei prime . Presiunea omogenizrii este n funcie de coninutul de grsime n materie prim i calitatea acesteia. Odac cu creterea coninutului de grsime, scade presiubea de omogenizare. O presiune mai redus de omogenizare se folosete n cazul prelucrrii materiei prime cu termorezisten redus sau obinut n perioada de toamn - iarn, cnd grsimea lactat se gsesc mai multe gliceride greu fuzibile. In practica de producie, pentru fabricarea smntnii cu 8, 10, 15, 20% grsime se recomand presiunea de 9 - 12 Mpa. Se practic omogenizrea ntr-o treapt i n dou trepte. Smntn fabricat prin omogenizare n dou trepte are o consisten mai uniform, mai rezistent la aciunea factorilor mecanici i termici etc. Presiunea total n cazul omogenizrii n dou trepte nu trebuie s depeasc 2 - 3 Mpa presiunea omogenizrii ntr-o treapt. Presiunea n treapta I. In cazul fabricrii smntnii cu coninut redus de grsime, se practic omogenizarea ntr-o treapt. Omogenizarea poate fi realizat nainte sau dup pasteurizarea materiei prime n funcie de scopul urmrit. Dac este necesar obinerea unei mase absolut uniforme, omogenizarea se realizeaz dup pasteurizare, ns din motive igienice se recomand ca aceast operaie s se efectueze nainte de pasteurizare. Odat cuomogenizarea se efectueaz i dezodorizarea, dac smntn prelucrat are unele defecte de miros. Omogenizarea este o operaiune absolut necesar n cazul fabricrii sortimentelor de smntn cu coninut redus de grsime, mbogite cu proteine lactate i de origine vegetal i a celor sortimente de smntn cu adaos de grsimi vegetale. Rcirea i maturarea fizic. Materia prim omogenizat i pasteurizat se rcete pn la 2 - 6 C cu ajutorul pasteurizrii cu plci pentru smntn sau n rezervoarele pentru fermentare i se menine la aceast temperatur 1 - 2 ore. Sub aciunea temperaturii joase se obine o cristalizare n mas a grsimii lactate care se menine i n perioada fermentrii. Aceasta particip la formarea structurii coagulului i mrete vscozitatea smntnii. In continuare materia prim se nclzete treptat pn la temperaturi de nsmnare (20 - 24C), spre a evita topirea grsimii solodificate. Insmnarea. n materia prim cu temperatura 20 - 24C se introduc 1 - 5% de maia (cultur) de producie, preparat special pentru fabricarea anumitor sortimente de smntn. Nu se admite pstrarea materiei prime la temperatura ridicat, ntruct n lipsa microflorei lactice distruse n procesul pasteurizrii, n ea se pot dezvolta speciile de microorganisme termosensibile, care pot provoca unele defecte ale smntnii. Depozitarea produsului finit se face la temperatura de 1.-8 C timp de 48 ore. Daca smantana este fabricata cu adaos de substante stabilizatoare, ea poate fi pastrata pana la 3 zile, iar in ambalaje ermetice cca 15-30 zile.
5. Alegerea si stabilirea numarului de utilaje Utilajele folosite la obtinerea produselor lactate fermentate
Figura nr. 1. Seciune in tamburul separatorului centrifugal. Principiul de funcionare al separatorului centrifugal, pentru separarea laptelui integral n smntn i lapte smntnit este redat n figura nr. 1. Pentru separarea grsimii, laptele se nclzete n zona de prenclzire a pasteurizatorului la temperatura de 35-45C i este introdus n tamburul de separare al separatorului centrifugal. Odat cu separarea grsimii are loc i o curire a laptelui, impuritile din lapte adunndu-se pe pereii capacului tamburului i se elimin prin demontarea i curirea manual a tamburului. Deoarece cantitatea de lapte prelucrat este redus, maxim 2000litri/zi, iar coninutul de grsime dorit n laptele de consum este, n general, mai mic dect coninutul de grsime al laptelui integral, procesul de standardizare are loc prin combinarea laptelui integral cu lapte smntnit, obinut prin extragerea grsimii din laptele integral cu ajutorul separatorului centrifugal. Astfel, se introduce n vana de lapte de consum (figura nr. 2), o anumit cantitate de lapte integral , la care se adaug apoi cantitatea de lapte smntnit necesar, rezultat din calcul
Figura nr. 2. Van cu rcire pentru rcirea-normalizarea laptelui, montat in linia de fabricaie a laptelui de consum .
Principiul de standardizare pentru obinerea laptelui de consum este prezentat n figura nr. 3.
Figura nr. 3. Standardizarea laptelui pentru consum, la un coninut de grsime de 1.8%, utiliznd amestec de lapte integral cu 4% grsime i lapte smntnit cu 0.05% grsime (separat din lapte integral, cu ajutorul separatorului centrifugal). Standardizarea laptelui de consum se realizeaz dup finalizarea operaiei de pasteurizare a laptelui integral, n vana de depozitare tampon i de rcire a laptelui de consum, prin adaosul laptelui smntnit pasteurizat (laptele smntnit colectat ntr-un rezervor de la separatorul centrifugal) preluat cu o pomp.
Figura nr. 4. Schema instalaiei de pasteurizare a laptelui.
Figura nr. 5. Instalaia de pasteurizare a laptelui, montat n linia de fabricaie a laptelui de consum
Figura nr. 6. Maina de ambalat lapte la pungi (folie polietilen), montat n linia de fabricaie a laptelui de consum
6. Alegerea mijloacelor de transport
Cisternele
-sunt de obicei mprite n dou sau trei compartimente separate ntre ele; -n unele cazuri, umplerea cisternelor se face cu ajutorul vidului,ceea c e p e r mi t e e v i t a r e a f o l o s i r i i p o mp e i i s i mp l i f i c a r e a c o n d u c t e l o r , c a r e constituie o serioas surs de contaminare a laptelui. -att cisterna propriu-zis ct i accesoriile ei trebuie s fie astfel construite i montate nct s permit o uoar splare i eficient. S p r e d e o s e b i r e d e t r a n s p o r t u l l a p t e l u i n b i d o a n e , u t i l i z a r e a autocisternelor izoterme prezint mari avantaje, i anume: -menine aproape constant temperatura laptelui -simplific munca i reduce timpul de ncrcare i descrcare; -asigur condiii igienice superioare; Singurul dezavantaj const n faptul c introducnd ntr-o cistern ocantitate mic de lapte puternic contaminat, se contamineaz ntregul coninut.
BIBLIOGRAFIE
1.Costin, Gh., M., (coordonator) si colectiv, Produse lactate fermentate, Ed. Academica, Galati, 2005. 2.http://www.scrigroup.com/tehnologie/merceologie/DESCRIEREA- ETAPELOR-TEHNOLOGIC85876.php 3.http://ro.scribd.com/doc/98097510/Proiectarea-Si-Implementarea- HACCP-Iaurt-2-8-Grasime 4. http://lapte1.blogspot.ro/p/fazele-tehnologice-de-obtinere-laptelui.html 5. http://ro.scribd.com/doc/40130583/Industrie-ax-Obtinerea-Laptelui-de- Consum 6.http://facultate.regielive.ro/licente/industria-alimentara/laptele-de- consum-259642.html 7. Gheorghe Voicu si Mihaela-Florentina David, Instalatii si tehnologii in industria de prelucrare a laptelui, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2008. 8.http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/BIOTEHNOLOGIA- PRODUSELOR-LACTA92.php 9. Georgescu, Gh. (coordonator) si colectiv, Cartea producatorului si procesatorului de lapte, Ed. Ceres, Bucuresti, 2005