Cuprins:

Capitolul 1. .............................................................................................................................................. 2 1.1 Introducere n industria mobilei ..................................................................................................... 2 1.2.1 Scurt Istoric ............................................................................................................................. 3 1.2.2 Factorii evoluiei pieei ntreprinderii ...................................................................................... 4 Capitolul 2 ............................................................................................................................................... 6 2.0 Piata mobilei n Europa ..................................................................................................................... 6 2.1. Avantajele Integrarii Romniei n UE n industria mobilei .............................................................. 6 Captitolul 3.............................................................................................................................................. 7 3.0 Analiza SWOT a Gigantilor pieei mobilei din Romnia ....................................................................... 7 3.1. Tendinte n industria mobilei din Romnia ................................................................................. 10 3.1.2. Conditiile evolutiei ............................................................................................................... 11 3.1.3. Tendinte ale anului 2007 - 2008 ........................................................................................... 11 Capitolul 4 ............................................................................................................................................. 17 4.0 Gigantii industriei mobilei din Romnia............................................................................................ 17 Capitolul 5 ............................................................................................................................................. 22 5.1 Previziuni despre industria mobilei din Romnia. ........................................................................ 22 5.2 Perspectiva dezvlotarii pietei mobilei in Romnia......................................................................... 22 6.0 Concluzii Piata reala a mobilei din Romnia .................................................................................. 23 ANEXE ................................................................................................................................................... 24 Bibliografie ............................................................................................................................................ 32

Capitolul 1. Piata romaneasca a industriei mobilei

1.1 Introducere n industria mobilei

Casa este locul unde iti ncepi si unde iti nchei ziua, locul unde te pregatesti sa faci fata numeroaselor actiuni care te asteapta, unde te ncarci cu energie, unde petreci timp doar tu cu tine. Locurile unde ti petreci timpul liber ,biroul , cafeneaua sunt locurile unde ti petreci viata de zi cu zi .Ambientul ti face viata mai confortabila, oferindu-i comoditate si caldura. La sfrsitul unei zilelungi de munca, nimic nu poate fi mai relaxant dect cteva clipe petrecute n fotoliul preferat. Mobila determina stilul si nivelul de viata al oamenilor, reflecta lumea lor interioara. Stimuleaza capacitatea de a crea emotii pozitive , senzatii placute si o atmosfera mai agreabila . nca din secolul 8 .C. oamenii erau interesati de conceptul mobilei n Europa. nsa ncepnd cu secolul 14 A.D. putem vorbi de o renastere n design. Abia dupa al doilea razboi mondial , productia de mobilier a nceput sa se dezvolte mai rapid n toate tarile. Acest fapt este datorat refacerii zonelor afectate de razboi si totodata prin cresterea nivelului de trai. Cresterea nivelului de trai s-a concretizat printr-o crestere demografica accentuata ceea ce a dus la cresterea cererii si ofertei de mobilier 1. n evolutia sa istorica, mobila, obiect cu destinatie strict legata de necesitatile utilitare si estetice ale vietii omului, a avut o dezvoltare artistica si functionala, influentata direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfectionarea uneltelor de lucru, a materialelor si conditiilor sociale n care au aparut si s-au dezvoltat principalele stiluri de mobila.

n functie de perioadele istorice n care au aparut putem clasifica stilurile de mobilier

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mobilier

astfel:2 stilurile popoarelor vechi: egiptean, caldeo-asirian, indian, chinez japonez stilurile antice: grec si roman stilurile evului mediu: bizantin, islamic, romanic si gotic stilurile epocii moderne: renasterii, barocul italian, Ludovic al XIV -lea, Regence, stilul romanesc: romanesc popular si cul tromanesc.

Piata romaneasca a mobilei

1.2.1 Scurt Istoric

Fabricarea industriala de obiecte de mobilier se realiza n Romnia nca nainte de primul razboi mondial, astfel conform Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romnia 3 ca la finele anului 1915 existau 70 de tmplarii, 11 fabrici de mobila, din care 10 la Bucuresti si una la Iasi. Prima fabrica romneasca de mobila s-a nfiintat n 1870 la Galati. n anul 1944 erau 73 fabrici de mobila si 86 de tmplarii ,acestea produceau usi, ferestre si piese de mobila. Din anii '50 a nceput constructia a noi fabrici de mobila, iar ntre 1960 si 1965 s-au construit 11 fabrici de mobila n Romnia cu o productie de 10000 - 20000 garnituri anual fiecare, precum si 40 fabrici de scaune curbate ,cu o productie anuala de 600000 bucati fiecare. n anul 1990 se realiza mobila n 497 fabrici care functionau, n principal, n structurile

organizatorice ale unor combinate sau mari ntreprinderi de prelucrare a lemnului. Dupa anul 1990, toate aceste unitati de productie a mobilei au fost reorganizate ca societati comerciale, care sunt si n prezent n functiune.n anul 2003 erau nregistrate peste 3.876 societ ati comerciale avnd ca obiect principal de activitate fabricarea mobilei, din care cca. 80 sunt ntreprinderi mari, cca. 295 sunt ntreprinderi mijlocii, iar celelalte sunt ntreprinderi mici. Fabricile romanesti de mobila au fost proiectate si realizate ca sisteme complet integrate,fara cooperari cu alte fabrici sau sectii specializate n productia de prefabricate din lemn si de componente. n ceea ce priveste utilarea acestora, majoritatea fabricilor si-au modernizat

http://www.artline.ro/1_613_Stiluri_de_mobilier_10424.htm Asociatia Producatorilor de mobila din Romnia -http://www.apmr.org/industry/industri.html

partial dotarile, dar fara sa ajunga la nivelul performantelor pe plan extern, ceea ce afecteaza nivelul productivitatii muncii si al calitatii produselor. Fondul forestier ocupa 26,7% din suprafata tarii, prelucrarea lemnului reprezinta un potential important de dezvoltare a tarii, iar n cadrul prelucrarii lemnului productia de mobilier ocupa un loc important. n industria mobilei din Romnia,societatile comerciale sunt cu capital privat. Nu exista monopol n productia de mobila sau n comercializarea acesteia, iar exportul de mobila este liberalizat n totalitate.

1.2.2 Factorii evoluiei pieei ntreprinderii

Sub influena unui complex de factori cu aciune, pe de o parte, pe termen scurt sau mediu (conjunctura economic i social, variaiile sezoniere ale consumului, tendinele pe pia dintr-o anumit perioad), iar pe de alt parte, pe termen lung (mutaiile n componentele macromediului, efectele ofertei, inovarea creatoare de no i piee, gradul de concuren, nivelul preurilor i elasticitatea cererii n funcie de pre), piaa ntreprinderii evolueaz ( Ristea A. L., Ioan-Franc V., Tnsescu D., Toma A., Topi M., 2002, p. 79) Piaa n care acioneaz i la care se raporteaz ntreprinderea este ntr-o dinamic continu; astfel, dimensiunile pieei se modific, structurile sale interne se schimb, se produc mutaii n spaiu, n modul de desfurare a tranzaciilor. Ca urmare, se schimb i proporiile absolute i relative ale pieei ntreprinderii, se modific n timp poziia i rolul ntreprinderii fa de ceilali parteneri i competitori. Toate acestea reflect necesitatea supravegherii i studierii atente a pieei, stabilirii unor raporturi elastice ale ntreprinderii cu piaa, capabile s-i permit o adaptare rapid, beneficiind de eventuale oportuniti. n acest scop, este necesar s se identifice i s se studieze principalii factori care determin fizionomia pieei la un moment dat i care i explic evoluia de la o perioad la alta (Jugnaru M., 1998, p. 146-147). Fizionomia pieei, mecanismul ei de funcionare, tendinele n evoluia sa reprezint rezultatul aciunii conjugate a unui ansamblu de factori. Exist mai multe posibiliti de clasificare a factorilor pieei. Dup direcia (localizarea) aciunii, se disting factori care acioneaz asupra cererii, asupra ofertei i asupra condiiilor confruntrii i realizrii cererii i ofertei sub forma actelor de vnzare-cumprare.
4

Activitatea de pia este marcat i de factori care determin cadrul manifestrii i confruntrii cererii i ofertei de mrfuri, al realizrii actelor de vnzare -cumprare. Din aceast grup fac parte: nivelul de dezvoltare, structura aparatului de distribuie (reeaua comercial i unitile prestatoare de servicii), calitatea infrastructurii (transporturi, telecomunicaii), nivelul competenei, sistemul legislativ, circulaia monetar (Jugnaru M., 1998, p. 147). Ca element specific pentru ara noastr, aciunea tuturor acestor factori a fost marcat de particularitile perioadei de tranziie la economia de pia: schimbri n mecanismul de funcionare a economiei, a pieei; evoluii dezordonate ale cererii, ofertei i preurilor; modificri n structura i comportamentul agenilor de pia, n modul de manifestare a concurenei. Factorii de influen ai pieei mai pot fi grupai i dup alte criterii, ntre care: aria aciunii (factori generali i factori specifici); direcia aciunii (asupra volumului, structurii, concentrrii, stabilitii pieei); durata aciunii asupra pieei (factori conjuncturali, sezonieri, periodici, de durat) (Jugnaru M., 1998, p. 148). Ali factori importani cu influen asupra pieei ntreprinderii sunt: factorii economici, demografici i social-culturali, politici, naturali. Sursele de informaii cu referitoare la coninutul i dimensiunile acestor factori ca i modalitile de abordare a aciunii lor asupra pieei sunt diferite. Pentru unii dintre ei (factori demografici, politici, geografici, climaterici) exist informaii bogate, accesibile cercetrii de marketing. Pentru ali factori (n special cei economici) informaiile sunt mai restrnse sau mai nesigure. Evoluia uneori brusc a unor factori (inflaia, cursul valutar, rata dobnzii, rata omajului) poate aduce schimbri importante n fizionomia pieelor externe, poate produce rsturnarea raportului de fore pe pia, ruperea echilibrului dintre cerere i ofert, modificarea indicelui raportului de schimb i alte fenomene (Jugnaru M., 1998, p. 149). Cunoaterea parametrilor care explic tendinele pieei are valene practice deosebite, analiza influenelor lor permind modelarea evoluiei unei ntreprinderi n contextul evoluiei generale a mediului su strategic. Aceti parametrii sunt indicatorii care trebuie analizai, sub condiia de a fi bine interpretat mesajul lor, precum i de a aprecia legturile dintre mai muli parametri pe o perioad de lung durat ( Ristea A. L., Ioan-Franc V., Tnsescu D., Toma A., Topi M., 2002, p. 79).
5

Capitolul 2 2.0 Piata mobilei n Europa

Din cantitatea totala de mobilier produsa n lume , jumatate se produce pe piata europeana ,cu o valoare de productie de 82 miliarde. Forta de munca folosita n industria mobilei n Europa este de cca. 1 milion de persoane. Sectorul mobilierului este n toate tarile industrializate o industria de baza , reprezinta ntre 2 si 4% din valoarea totala de productie din sectorul industrial. Industria European a a mobilei numara 8800 de firme cu peste 20 de angajati , care folosesco for ta de munca de 600 000 de oameni si peste 80 000 de firme mici cu mai putini de 20 angajati / per firma , unde lucreaza aproape 300 000 de persoane 4. Potrivit informatiilor Comisiei Europene 5 tara europeana care produce cel mai mult mobilier este Germania cu procentul de 27% din valoarea total a de productie din EU. Aceasta esteUrmat a ndeaproape de Italia care detine un procent de 21,6% , Franta 13,5% si UK cu 10,4%6. Daca n perioada postbelica Romnia se lauda cu locul 10 n lume la productia de mobilier , n 2007 , potrivit oficialilor si AMPR ,Romnia detinea locul 24 n lume si locul 14 n Europa. care

2.1. Avantajele Integrarii Romniei n UE n industria mobilei

Volumul exportului de mobila romneasca, n anul 2005, a fost de 896 mil. Euro, din care 77% s-a livrat n tarile UE (in principal, n Germania - 17%, n Franta - 18,25%, n Olanda 8,1%, n Italia - 12,5%)7. Exportul de mobila romneasca reprezinta 4% din totalul exporturilor romnesti. Forta de munca folosita n industria mobilei este de cca. 89.400 persoane, care reprezinta 6,3% din totalul fortei de munca din industria Romniei. Astfel, conform datelor furnizate de

4
5

Numarul firmelor de mobila clasificate pe sub-sectoare Comisia Europeana - http://ec.europa.eu/enterprise/furniture/index_en.htm

6 7

Valoarea producerii mobilierului per firma(studiu 2004) n UE . Valoarea producerii mobilierului per firma(studiu 2004) n UE

Asociatia Producatorilor de Mobila din Romnia 8 , numarul angajatilor n industria mobilei a scazut cu peste 10% pana la 90.000 de persoane n 2005. Pentru comparatie, n anul 2003 lucrau 124.000 de persoane. Odata cu Integrarea Romniei n UE s-a facilitat si accesul pe piata europeana. n Romnia industria mobilei este orientata spre export, ns a nu dispune de destule inovatii proprii, care sa fac a diferenta, nu exista suficiente proiecte proprii. Producatorii romni vor avea acces mai usor la anumite piete europene, nsa si piata autohtona va fi mai usor de penetrat pentru companiile straine. Trebuie sa nvatati repede sa va mentineti pe piata. Industria romneasca de mobila se confrunta cu costuri ridicate la energie, iar acest lucru nu se va schimba in anii ce urmeaza.9 Industria romneasc a a mobilei are potential de crestere pe piata UE, dar ea este atacata de firmele asiatice care vin cu preturi-bomba pentru consumatori, asa cum se ntmpla si n sectorul confectiilor. n timp ce mobila produsa n UE costa 4,9 euro / kg, cea importata din afara Uniunii valoreaza 2,42 euro/kg, datorita costurilor scazute cu forta de munca, se arata intrun studiu al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) 10.Ca urmare, accentul trebuie sa cada pe calificarea tot mai buna a angajatilor, dezvoltarea de creatii proprii si strategii de marketing eficiente, dezvoltarea pietei virtuale a mobilei.

Captitolul 3 3.0 Analiza SWOT a Gigantilor pieei mobilei din Romnia

n urma unor analize SWOT i ca urmare a observrii strategiilor sectoriale, a rezultat c domeniul produciei de mobilier i va ameliora capacitatea de absorbie a investiiilor. Analiza SWOT a industriei de mobilier din Romnia (prelucrat dup Camera de Comer i Industrie a Romniei Documentul strategiei sectoriale i a planului de aciune: www.ccir.ro)

8 9

http://www.apmr.org/industry/industri.htm ing. Klaus Maret discurs la seminarul desfasurat la Facultatea Lemnului din Brasov 10 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/23973/Exporturile-ar-putea-creste-industria-mobilei-cu-7.htm

Puncte tari: posibilitatea asigurrii din ar a principalelor sortimente de materii prime lemnoase regenerabile, n proporie de peste 90%, precum i a materialelor auxiliare din industria textil, industria chimic, accesorii etc. necesare fabricrii diverselor categ orii de mobilier; existena unei piee i a unor clieni tradiionali; existena personalului calificat i cu abiliti deosebite spre perfecionare, care este remunerat sub nivelul statelor nvecinate ce au aderat deja la structurile europene; tradiie i experien ndelungat n producia de mobilier i alte produse finite din lemn (ui-ferestre, instrumente muzicale, chibrituri, creioane, case prefabricate etc.); diversitatea mare a produselor fabricate, ceea ce conduce la o flexibilitate sporit n satisfacerea cerinelor pieei; rspndirea pe ntreg teritoriul rii a agenilor economici productori de mobilier sau cu profil de comercializare a acestor produse; valorificarea superioar a resurselor lemnoase regenerabile; existena unei tradiii n pregtirea i perfecionarea personalului; contribuia anual la realizarea PIB-ului, fr s beneficieze de subvenii substaniale. Puncte slabe: decalajul tehnologic existent fa de rile dezvoltate; meninerea unor capaciti de producie cu nivel redus privind performanele tehnologice de realizare a produselor de mobilier; existena unui nivel sczut de dotri tehnologice n sectoarele de exploatare i prelucrare primar a lemnului; accesul dificil la resursele lemnoase i financiare; meninerea poziiei dominante a Regiei Naionale a Pdurilor ROMSILVA, a furnizorilor de energie electric i termic, precum i a unor productori de semifabricate (PAL, MDF, adezivi ureoformaldehidici etc.); lipsa unor strategii proprii de marketing i a unor reele proprii de distribuie pe pieele externe;
8

comercializarea produselor prin intermediari, ceea ce creeaz o dependen fa de clieni; volumul relativ sczut al investiiilor efectuate, n special n tehnologii asistate de calculator, precum i n promovarea IT.

Oportuniti: existena unor proiecte de investiii pentru protecia mediului i de dezvoltare regional; produsele beneficiaz de o pia relativ stabil, cu posibiliti reale de extindere; aciunile de implementare a sistemului de certificare a calitii i a sistemului de management de mediu sunt n curs de desfurare; sectorul este atractiv pentru crearea de IMM-uri cu cheltuieli relativ reduse, n comparaie cu alte sectoare de activitate; capacitile noi de producie se pot dezvolta n apropierea furnizorilor de materii prime pe platformele industriale i pot contribui la dezvoltarea rural i regional, prin formarea unor clustere; capacitile de producie existente pot deveni mai performante, prin aciuni de retehnologizare i modernizare.

Riscuri: lipsa unei mrci comerciale specifice industriei mobilei din Romnia; lipsa unei imagini proprii a firmelor; dezvoltarea incipient a colii de design, care nu este n msur s ofere o colecie de anvergur pentru activitatea de producie; creterea nsemnat a produselor din import similare, care se bucur de sprijinul statului n rile de origine, prin susinerea investiiilor sau a condiiilor de calitate; aprecierea monedei naionale n raport cu celelalte valute, poate conduce la pierd erea unor piee de desfacere, chiar tradiionale;

consumuri materiale i energetice mai ridicate, fa de produsele similare concurente i productiviti fizice mai sczute, n raport cu rile dezvoltate; fragilitate n relaiile contractuale cu furnizorii de materii prime i utiliti. Concluziile ce reies din aceast analiz sunt c piaa mobilei se afl n cretere,

rezultatele indicatorilor la nivel micro i macroeconomic sunt favorabile, iar tradiia i resursele lemnoase constituie premise pentru meninerea trendului n acest domeniu. Oportunitile conferite de calitatea Romniei ca ar membr U.E. sunt numeroase : firmele productoare de mobilier au posibilitatea accesrii de fonduri europene pentru modernizare, retehnologizare, pentru implementarea de noi sisteme de management, de producie, de calitate. Exist varianta gruprii micilor productori n organizaii pentru ca acetia s-i poat apra mai bine drepturile, s fac parte dintr -un sistem informaional bine pus la punct i s poat beneficia de consultri, dezbateri care s vin n sprijinul elaborrii de tactici i strategii viitoare. Ca puncte negative se menin ns decalajul tehnologic ntre ara noastr i rile din U.E., precum i numeroase riscuri n ceea ce privete lipsa unei imag ini proprii a produselor romneti, a unei coli de design i consumul mare de resurse, care genereaz o productivitate sczut.

3.1. Tendinte n industria mobilei din Romnia

Cu totii ncercam sa tinem pasul cu tendintele, att n moda, ct si n amenajarile interioare.Luam parte voit sau ntmplator la evenimente care contribuie la conturarea stilurilor actuale, fara a ne ntreba cum se nasc ele, ce le influenteaza si ce le schimba . Strns legat de istoria arhitecturii de exterior, designul de interior se mparte la rndul lui nstiluri, perioade si evolutii. Progresul designului tine de factori ca istorie, geografie, clima, traditii.Un stil nou reflecta interesele si preocuparile unei noi generatii. Acesta poate fi creat de membrii unei organizatii, de persoane cu influenta, celebritati sau artisti foarte talentati. Astazi, cele mai multe stiluri sunt date de companii care au investit n designeri, ntr-o buna publicitate

10

si in piese cu originalitate, devenind cunoscute pe plan international (Armani Casa, Zara Interior etc).

3.1.2. Conditiile evolutiei

Un designer profesionist trebuie sa cunoasca istoria designului, ceea ce s-a practicat n trecutsi ce a contribuit la crearea celor mai interesante si influente tendinte din design. n 1720 a aparut termenul de decorator de interior n Europa vestica. William Kent a fost primul decorator de interior, reu sind sa dea alta nfatisare locuintelor aristocratiilor din Anglia. nainte sa apara meseria de decorator de interior, cel care se ocupa de amenajarile interioare era tapiserul . n Franta decoratorul era cunoscut sub numele de negustor de lucruri frumoase. Pentru orice designer din orice domeniu, trecutul a nsemnat inspiratie. Multe colectii noi vin cu o tematica care este data de anumite perioade din istoria unor culturi apuse. Recunoscnd valoarea unor piese clasice consacrate si la adapost de pericolul plagiatului artistic, marile firme actuale producatoare de mobilier le preiau, cu modificari minore de culori sau materiale pe care le numesc renterpretari. Se pare ca ceea ce n trecut a fost considerat perfect,totusi n prezent nu este suficient si are nevoie de mbunatatiri, de sensuri noi. Renterpretarea elementelor unui stil din trecut este la mare moda acum, cnd se gasesc noi definitii si corelari cu trecutul. Elemente de factura baroca cu un finisaj modern si introduse n interioare ntru totul moderne ne sunt deja familiare.
3.1.3. Tendinte ale anului 2007 - 2008

Tendintele n materie de mobila s-au schimbat de la an la an .Romnii s-au plictisit de mobila din lemn masiv, sculptata, de masa din centrul sufrageriei si canapelele gigantice, n stilul anilor '80.

11

Figura 3.1Tendinta anilor 80 "Coltarii" din anii '90 si mobila din fag si stejar sunt nlocuite de bibliotecile din rafturi, canapelele ergonomice si dulapurile modulare.

Figura 3.2Tendinta anilor 90

12

Designul de interior, arta dcorarii, amenajarile interioare si exterioare au venit cu Modificari, foarte interesante , n ultimul an. Se poarta simplitatea , culorile relaxante , etno , formele geometrice. Cel mai des folosite tematici de catre arhitectii si designerii n amenajari pe parcursul ultimilor 2 ani sunt cele legate de natura, liniste , relaxare. Fie ca vorbim despre mobilier, culori, materiale, accesorii, simplitatea revine la moda precum si spatiile largi si luminoase. ncaperile trebuie sa fie ct mai luminoase si ncapatoare , cele ncarcate sunt depasite, sufocante. 2008 aduce

tendinta minimalista. Ct mai mult spatiu, ct mai multa lumina. Daca nainte preferinta era pentru culori vii, aprinse, din anul 2007 au venit schimbarimajore n acest sens. Atmosfera relaxanta se va simti n culoarea accesoriilor, peretilor,mobilierului, covoarelor. Tonurile care vor face ravagii se nuanteaza prin culoarea verde, albastru,maro. Se prefera piesele lucrate manual, chiar picturile pe mobilier, materialele mai putin obisnuite, aplicatiile sau ornamentele cu influente etnice. Suvenirurile locale sau din strainatate dau un plus de originalitate atmosferei caminului tau. Personalitatea beneficiarului locuintei este pusa n valoare mai mult dect oricnd. Specialistii n design spun ca utilizarea accesoriilor din diferite materiale completeaza foarte bine piesele de mobilier alese. Tendinta actuala o reprezinta mobilierul realizat din module, deoarece acestea pot modifica permanent imaginea ansamblului. Accesorizarea diferitelor materialecontrastante (lemn, sticla, aluminiu) da o nota de eleganta si discretie locuintei.O alta tendinta o reprezinta setul format din masa si scaune, plasat fie n living, fie n bucatarie, pentru crearea unei atmosfere mai relaxante alaturi de persoanele care iti calca pragul casei. Ultimele tendinte in amenajarea interioara fac parte din categorii opuse. Unii designeri spun ca moda mobilierului masiv, din lemn, a revenit, iar altii pledeaza pentru un design minimalisPentru cei care locuiesc n apartamente de bloc, unde fiecare centimetru de spatiu conteaza, ultimavarianta este mult mai practica. Pentru o astfel de amenajare interioara, a sa-zis minimalista, cuvntul cheie este de fapt simplitatea.

Corpurile de mobilier nu mai sunt apasatoare prin dimensiuni, ci sunt ct mai joase. De exemplu, pentru o sufragerie sunt suficiente acum o canapea de 2-3 locuri, 2 fotolii, taburete . Orice corp de mobilier se bazeaza pe forme geometrice simple, clar conturate: cub, dreptunghi,
13

prisma, sfera, cilindru, iar liniile foarte taioase, muchiile ferme au rolul de a da impresia de curat, bine lucrat.

Figura 3.3Tendinta anului 2007-2008

Cubul e vedeta n interioarele moderne. Mai multi designeri au prezentat n ultimul timp colectii bazate pe aceasta forma, indiferent daca este vorba de canapele, biblioteci sau mobilier de bucatarie.

Sticla folosita pentru dulapuri nu trebuie n nici un caz sa fie transparenta, ci mata sau semitransparenta. n plus, pentru ca mobilierul dumneavoastra sa se nscrie cu adevarat ntr-o linie moderna, usile trebuie sa fie taiate n forme curbe, fara sa aiba nici un fel de unghiuri drepte. Mobilierul minimalist este practic, usor de manevrat, dar are si un dezavantaj: de multe ori se poate dovedi nencapator. Astfel nct puteti face un compromis. Folositi materialele indicate n toata casa dar, n dormitor, puteti sa iesiti putin din tipare. Aspectul general al
14

apartamentului va fila fel de placut daca sifonierul va fi nalt pna n tavan si daca va avea usi culisate din sticla mata si inox. n schimb, astfel de artificii nu sunt indicate pentru sufragerie sau living. Cu forme rotunde sau patrate, cu accente simetrice sau dimpotriva, culori mai vii sau nuante mai sterse, tendintele fiecarui an aduc modificari in casele celor care redecoreaza fie si o singura camera. Totusi, spun designerii, n alegerea mobilierului si a decoratiunilor interioare trebuie sa primeze confortul personal, n ciuda curentelor din piata.

n acest an se poarta : materialele lucioase si liniile drepte candelabrele negre din sticla de Murano, combinatii de alb si negru sau auriu si negru

Figura 3.4 Tendinta minimalista

15

Producatorii romni au nceput sa realizeze tot mai mult mobilier multifunctional, din materiale usoare, iar una din tendintele actuale este mobilierul modular, spun specialistii de pe piata mobilei.

"Un mobilier construit din placi usoare, cu multe elemente ce pot fi usor modificate, simplu de transportat, usor de ntretinut si care arata foarte bine. Asta vor majoritatea clientilor, mai cu seama ca preturile au ajuns sa nu mai fie la ndemna oricui", explica Aurel Rizea, presedintele Asociatiei Producatorilor de Mobila. Canapelele de tip Chesterfield sunt la mare moda n 2008 nsa nasturii mbracati pna acum n piele vor fi nlocuiti cu cei din cristal

Figura 3.5 Canapea Chesterfield

Tendinte n mobilierul de birou Ca si n industria modei si n industria mobilei se poate vorbi de trenduri, tendinte n ceea ce priveste materialele, culorile si formele care predomina n anumite perioade. Exista nsa si linii clasice, nuante si volume cu bun gust, a caror modernitate nu se pierde cu timpul. Alegerea depinde n totalitate de imaginea pe care doreste sa si-o promoveze compania si de impresia pe care vrea sa o lase celor ce-i trec pragul. Specialistii n design recomanda ca mobilierul de birou sa fie realizat n culori complementare celor ale companiei, pentru a crea un contrast placut, proaspat, revigorat. n zona de Office, se poate vorbi n 2008 despre o tendinta care impune culorile deschise,

16

formele lejere si ansamblurile minimaliste. "Metalul rece aluminiul, elementele cromate etc. sunt foarte prezente n tot ce nseamna mobilierul pentru zona de birou", conform reprezentantului Mobexpert. "Peretii grisi birourile prafuite de acum ctiva ani au fost ncet, ncet nlocuite cu pete de culoaresi forme din ce n ce mai ndraznete. Designul minimalist, cu linii simple si elegante, este completat de atentia deosebita acordata detaliilor", explica Mirela Alina Dumitru , specialist n domeniul designului Gama de produse si servicii pe care firmele producatoare de mobilier de birou le pun la dispozitia clientilor sunt dintre cele mai variate si mai ingenioase, adaptate nevoilor si preferintelor tuturor.

Capitolul 4 4.0 Gigantii industriei mobilei din Romnia

Analiznd industria mobilei din Romnia am ales 3 giganti ai industriei mobilei , care reprezinta cel mai bine piata mobilei din Romnia cu succesele si esecurile ei.

MOBEXPERT

nfiintat n urma cu 15 ani, Grupul Mobexpert este liderul pietei de mobilier din Romnia.Cu o cifra de afaceri de 168 de milioane EUR n 2007, Mobexpert se plaseaza ntre primele 12 ntreprinderi europene din industria mobilei. Numai n Bucuresti si n orasele mari, Mobexpert detine 18% din piata de mobilier de casa si 30% din cea a mobilierului de birou. Ambele divizii sunt lider pe pietele de profil din Romnia.

17

Obiective :

n 2008, Mobexpert si propune sa investeasca peste 8 de milioane de EUR n patru noi hipermagazine la Ploiesti, Pitesti, Suceava si Bucuresti Sun Plaza Berceni. Toate hipermagazinele Mobexpert vor fi localizate n centre comerciale alaturi de alte magazine de mare suprafata de tip Carrefour, Cora, Bricostore sau MediaGalaxy. ncepnd cu hipermagazinul din Suceava, care va fi deschis n aprilie 2008, Mobexpert va opera cu un nou concept de hipermagazin cu o suprafata de 6.000 de metri patrati, special adaptat oraselor de dimensiuni mai mici. Pe termen lung, Grupul intentioneaza sa transforme marca Mobexpert ntr-o marca regionala. Se are n vedere operarea a 26 de hipermagazine n regiunea balcanic a pna n 2011. Mobexpert a fost desemnat a drept cea mai de ncredere marca n 2005 la categoria mobilier, n studiul Most Trusted Brands, pe baza votului publicului. Studiul este o traditie a publicatiei Readers Digest ce se desfasoara n 14 tar i europene.

Figura 3.6 Screenshot web-site Mobexpert 11

11

www.mobexpert.ro/

18

Noutati aduse pe piata din Romnia:

Focalizarea activitatii preponderent spre piata romaneasca, diminund exporturile pna la 30% , face parte din strategie Mobexpert de consolidarea ca brand regional. Mobexpert numara, n prezent, 35 hipermagazine si magazine. n Romnia, reteaua cuprinde 4 hipermagazine n Bucuresti, 1 hipermagazin n Brasov si 27 de magazine n tara. Mobexpert comercializeaza cu succes aceleasi produse si pe alte piete de pe continent. Acest fapt le confirma statutul de lideri n domeniu, creatori de produse accesibile, de o calitate reala si n ton cutendintele europene; Grupul Mobexpert a exportat n 2007 aproximativ 27% din productia proprie n Franta, Germania, Olanda si alte tari, n timp 73% din productie a fost destinat pietei regionale.

O noua strategie de promovare a produselor pe piata romneasca.

Conceptualizarea ofertelor a implicat o analiza fina a segmentului vizat (cumparatori cu veniturmici si medii), a produselor oferite, a raportului calitate - pret, a imaginii dorite, a conceptului grafic, precizeaza oficialii Mobexpert. n privinta site-ului oficial, reprezentantul companiei a precizat ca vizitatorii online vor putea utiliza o noua aplicatie, Interactive Planner, aplicatie de amenajare a casei sau biroului cuproduse de mobilier Mobexpert. "Alegi forma si dimensiunea camerei, alegi mobilierul care-ti place,editezi o lista cu piesele de mobilier alese si primesti o calculatie estimativa de pret", precizeaza oficialii companiei.

NEOSET

NEOSET produce si distribuie mobilier ntr-o gama variata acoperind categoriile pentru casa: camere pentru copii, camere de zi si sufragerii, dormitoare, canapele, saltele, scaune, bucatarii ct si mobilier pentru birouri si hotelier. Prima fabrica NEOSET a fost nfiintata n Grecia - Menidi n anul 1980. Pe piata din Romnia NEOSET a intrat n 1991 deschiznd un magazin si de atunci mobilierul atractiv NEOSET a avut un impact excelent asupra clientilor devenind astfel un nume prestigios.
19

Obiective: NEOSET si are sursa n satisfactia consumatorilor, dovedita de cresterea continua a vnzarilor, de la an la an.

Figura 3.7 Screenshot web-site NEOSET12

IKEA Magazinul IKEA s-a deschis pe 21 martie 2007 n Zona Comercial a Baneasa. .Magazinul IKEA din Romnia corespunde conceptului IKEA de a reuni totul sub un singur acoperis. Gama de produse cuprinde solutii complete pentru toate ariile casei, att mobila, ct si accesorii si decoratiuni. n magazin se gasesc peste 7.000 de articole, de la mobilier pentru sufragerii, bucatarii,dormitor, camera copilului, camera de baie, mobilier de birou, pn

12

www.neosetgroup.ro

20

a la textile de casa (perdele,covoare, textile de pat, de baie), corpuri de iluminat, articole pentru bucatarie, articole pentru organizarea casei si nu n ultimul rnd decoratiuni. Produsele IKEA raspund la nevoi si gusturi diverse, pastrnd caracteristica de functionalitate si accesibilitate.

Obiective: Obiectivul lor este sa i ajute pe romni sa aiba o viata ct mai buna si sa se bucure de propria locuinta.

Figura 3.8. Screenshot web-site IKEA Romnia13

13

www.ikea.ro

21

IKEA nseamna o adevarata filozofie de reducere a costurilor de productie, transport si Distributie si n al doilea rnd pentru ca scopul lor este sa aiba preturi accesibile pentru ct mai multi oameni. Catalogul cu produse nu are preturi promotionale si nu se gaseste doar la magazin. Este anual, are aproximativ 300 de pagini si este livrat la usa fiecarei locuinte. Daca nu esti acasa, l gasesti la ntoarcere, agatat n clanta usii sau n poarta. Va fi distribuit n 860.000 de exemplare familiilor din Bucuresti, Pitesti, Targoviste, Urziceni, Ploiesti si, mergnd pe DN1, pna la Comarnic. Compania Electronic Arts, care producesi comercializeaza jocuri video, a anuntat ncheierea unui acord cu Ikea n urma caruia mobila producatorului suedez va aparea n jocul Sims,o serie care simuleaza viata de zi cu zi a unei familii virtuale.

Capitolul 5
5.1 Previziuni despre industria mobilei din Romnia.
Directorul fabricii de mobila Silvarom, Ioan Marginean, spune ca schimbarea perceptiei clientilor cu privire la mobila poate ajuta industria autohtona sa reziste crizei de pe piata internationala si poate crea, pe viitor, o legatura permanenta ntre producator si client. "n Occident, a-ti schimba periodic mobila reprezinta un lucru absolut normal. La noi tendinta a aparut ceva mai greu, dar n anii care urmeaza va fi un trend mai puternic, fapt ce va ajutafabricile sa produca periodic noi tipuri de mobilier, si, din aceasta situatie, vor avea de cstigat att clientii ct si producatorii", a mai spus Marginean 14.

5.2 Perspectiva dezvlotarii pietei mobilei in Romnia

Pe fondul cererii tot mai mare de mobila modulara, piata de profil din Romnia va nregistra n acest an vnzari de 1,785 de miliarde de euro, n crestere cu 8% fata de cel nregistrat n anul trecut, considera presedintele Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romnia, Aurel Rizea. n 2007, 75% din vnzari au reprezentat productia autohtona, procent ce s-ar putea mentinesi n acest an, a mai spus Rizea.
14

http://www.dailybusiness.ro/stiri-lifestyle/noua-tendinta-pe-piata-mobilei-elemente-mici-usoare-si-modulare-9190

22

"Preturile vor creste cu siguranta, procentul de majorare urmnd sa difere de la un producator la altul, n functie de politica financiara a fiecaruia. Cert este ca, n conditiile deprecierii leului si a cresterii costurilor la utilitari, chiar din aceasta luna, majorarile se vor regasi n pretul final al produsului", a declarat presedintele APMR la nceputul anului 2008. Intr-un interviu luat de DailyBusiness lui Dan Sucu , presedintele Mobexpert acesta spune ca piata mobilei din Romnia este o piata in curs de maturizare. La acest moment se poate observa deja nceputul acestui proces care vizeaza att producatorii si retailerii de mobilier ct si consumatorul final. Segmentarea pietei de mobilier se va adnci, clarificndu-se la nivelul ofertelor directiile economice, de tip "do-it-yourself", directiile dedicate publicului cu venituri medii si mari si cele destinate categoriei de lux. Este foarte probabila, prin urmare, definirea unor directii de specializare pe tipuri de utilizare: mobilier pentru baie, living, bucatarii etc.

6.0 Concluzii Piata reala a mobilei din Romnia

Lipsa muncitorilor si dificultatea accesarii fondurilor UE accentueaza problemele industriei mobilei . Piata imobiliara si cea a mobilierului se afla n interdependenta. Dezvoltarea unora depinde de evolutia celorlalti, de aceea industria producatoare de mobilier din Romnia se afla n momentul de fata ntr-o situatie aproape paradoxala. Pe de-o parte este solicitata sa se dezvolte ntr-un ritm alert datorita cresterii exporturilor si amploarei constructiilor de locuinte din ultima perioada. Iar, pe de alta parte, dezvoltarea ar putea fi stopata din pricina a mai multor probleme, cum ar fi: majorarea preturilor la materiile prime si utilitari, lipsa fortei de munca, documentatia complexa pentru obtinerea aprobarilor necesare accesarii fondurilor europene. Aflata pe un trend usor ascendent n ultimii ani, industria mobilei ar putea sa-si pastreze Ascensiunea . n anul 2007, exportul de mobilier a fost de 1.133 mil. euro, n crestere cu 17,5% fata de anul anterior, iar importul a nsumat 436,2 mil. euro, fiind cu 43,5% mai mare comparativ cu anul 2006. Exporturile de mobila reprezinta acum aproximativ 60% dinvolumul productiei realizate, acestea fiind ndreptate cu prioritate catre tarile UE Strategia UE n domeniul mobilei cuprinde trei directii principale bazate pe avantaje competitive: reducerea costurilor; design/ calitate/ inovatie/ instruire; noi tehnologii/ eficienta vnzarilor/ relatii privilegiate cu detailistii .

23

ANEXE

Figura 1 Numarul firmelor de mobila clasificate pe sub-sectoare

24

Figura 2 Valoarea producerii mobilierului per firma(studiu 2009) n UE

25

Figura 3 Valoarea producerii mobilierului per firma(studiu 2009) n UE

26

Figura 3.1Tendinta anilor 80

27

Figura 3.2Tendinta anilor 90

Figura 3.3Tendinta anului 2007-2008

28

Figura 3.4 Tendinta minimalista

Figura 3.5 Canapea Chesterfield

29

Figura 3.6 Screenshot web-site Mobexpert11

30

Figura 3.7 Screenshot web-site NEOSET12

Figura 3.8. Screenshot web-site IKEA Romnia13

31

Bibliografie
[1] INDUSTRIA MOBILEI DIN ROMANIA - scurta prezentare- Asociatia Producatorilor de Mobila Romnia -http://www.apmr.org/industry/industri.html [2] Jugnaru M., Teorie i practic n cercetarea de marketing, Bucureti, 1998,Editura Expert. [3] Ristea A. L. (coordonator), Ioan-Franc V., Tnsescu D., Toma A., Topi M., Marketing premise i provocri ale economiei nalt competitive, Bucureti, 1999, Editura Expert. [4] http://www.artline.ro/1_613_Stiluri_de_mobilier_10424.html [5] Mobilier Wikipedia Inc. -http://ro.wikipedia.org/wiki/Mobilier

[6] Study on the competitiveness, economic situation and location of production in the textiles and clothing, footwear, leather and furniture industries , Comisia Europeana http://ec.europa.eu/enterprise/furniture/documents.htm

[7] Asociatia Romna de Marketing Direct - http://www.armad.ro/ [8] Teodora Roman , Univ. Al.I.Cuza - Industria mobilei din Romnia n perspectiva integrarii n Uniunea Europeana, Iasi [9] Stoica G., IKEA a fcut fine tunning pe piaa romneasc, revista Sptmna financiar, nr. 111, luni 21 mai 2007

[10] Dailybusiness , Noua tendinta pe piata mobilei: elemente mici, usoare si modulare http://www.dailybusiness.ro/stiri-lifestyle/noua-tendinta-pe-piata-mobilei-elemente-mici-usoaresimodulare-9190 [11] Ministerul Integrrii Europene - documentul Politici i strategii la nivel romnesc i european: www.mie.ro.

32