PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR N INDUSTRIA ALIMENTAR

Probleme de tratat:
1. Uscatorii de cereale
2. Depozite de cereale si furaje
3. Mori sistematice
4. Fabrici de ulei
1. USCTORII DE CEREALE
Uscarea cerealelor se face natural, prin folosirea caldurii razelor solare, sau artificial.
Uscarea artificiala a cerealelor se poate realiza prin ventilarea activa a masei de cereale prin vnturarea
cerealelor, prin folosirea gazelor de ardere sau a razelor infrarosii, prin utilizarea curentilor de nalta
frecventa, cu ajutorul substantelor higroscopice sau folosindu-se vid. Dintre metodele aratate mai sus, cea
mai larga raspndire n agricultura, silozuri si industria moraritului o au metodele de ventilare prin
vnturarea cerealelor si folosirea unor agenti termici. Uscatoriile de cereale care functioneaza pe baza de
amestec de gaze si aer sunt de mai multe tipuri: cu vatra, cu stelaje, transportabile si tip vagon.
n conditiile normale de depozitare, cerealele nu prezinta prea mare pericol de incendiu, deoarece se aprind
greu si ard ncet. n cazul unui incendiu, cerealele depozitate se degradeaza, devenind inutilizabile n scopuri
alimentare si chiar furajere. Arderea si propagarea incendiului n masa de cereale cresc daca acestea contin
impuritati (paie, pleava etc). Este cunoscut ca 85% din substantele care alcatuiesc bobul sunt organice. Din
punct de vedere al comportarii lor la actiunea caldurii, cerealele se aseamana cu lemnul. Astfel: la 100110C se usuca, pierd umiditatea si ncep sa elimine substante volatile, la 150-230C se descompun,
degajnd o mica parte de substante gazoase si se carbonizeaza, la 270-300C se produce un proces intens de
carbonizare, iar la 350-400C are loc aprinderea.
Viteza si temperatura de ardere a cerealelor n conditii normale sunt n general mici.
Arderea cerealelor se intensifica pe masura ce creste fluxul de aer n locul unde a nceput arderea mocnita.
Cerealele ard foarte intens n stare de suspensie n timpul transportului pneumatic al cerealelor, la uscarea
lor n stare de suspensie si n anumite cazuri de ventilatie activa. Viteza de ardere n aceste cazuri este de 911,5 m/s la gru, 8,5-10 m/s la secara, 8-9 m/s la ovaz si 8,5-10,5 m/s la orz.
Pe timpul depozitarii cerealelor n conditii necorespunzatoare se pot produce acumulari de caldura, din
cauza activitatii vitale a microorganismelor si a proceselor biologice interne, care duc la autoncalzire
(ncingere). Cresterea temperaturii contribuie la intensificarea proceselor de respiratie a cerealelor si la
dezvoltarea microorganismelor, avnd drept urmare degajari apreciabile de caldura, modificarea compozitiei
chimice a cerealelor si a culorii (apare o culoare cafenie nchisa). Se degajeaza de asemenea un miros
specific, care permite descoperirea procesului de autoncalzire si luarea de masuri pentru a preveni
degradarea definitiva. n practica, nu au fost cazuri de autoncalziri care sa se transforme n incendiu. Praful
de cereale arde si poate forma cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiind destul de
mare, 227 g/m3, iar cea superioara de aproximativ 2 000 g/m3. Cel mai mare pericol de aprindere l prezinta
impuritatile existente n cereale, ca: paie sfarmate, pleava, buruieni etc. Acestea se aprind la 140-160C; ele
pot fi aprinse si de aerul fierbinte, la o temperatura de 185-195CC.
Cea mai frecventa cauza de incendiu la uscatoriile de cereale o constituie senteile scapate din focare, care,
mpreuna cu gazele arse, pot patrunde n camera de uscare sau, iesind pe cos n exterior, sa ajunga n contact
cu cerealele. Incendiul mai poate fi cauzat si de suprancalzirile produse prin nerespectarea regimului termic
de uscare: se introduce aer prea fierbinte, si aceasta fie din cauza reducerii aspiratiei aerului rece, fie din
cauza alimentarii excesive cu gaze arse. La iesirea din focar, temperatura gazelor ajunge la 600-800C.
Incendiile pot izbucni si din cauza scurtcircuitarii conductoarelor electrice din instalatia de aprindere a
motorului sau datorita frecarilor produse la elevatoare, transportoare (patinarea pe saiba, suprancarcarea

etc), la lagare, care duc la suprancalziri locale, putndu-se aprinde cu usurinta praful depus, n special cel
mbibat cu ulei si unsori. Pentru a preveni incendiile la uscatoriile de cereale este necesar sa se ia o serie de
masuri, n primul rnd, ndreptate asupra unei bune construiri a focarelor si camerelor de uscare #
21421o1413v 1;i n al doilea rnd referitoare la o buna exploatare, respectndu-se cu strictete regimul de
lucru si regulile generale de prevenire a incendiilor specifice. Focarele si cosurile uscatoriilor de cereale se
construiesc n conditii optime, pentru a nu se produce crapaturi prin care sa iasa n exterior scntei si gaze
arse.
nainte ca uscatoriile sa se puna n functiune, focarele si cosul de fum se verifica prin facerea focului.
Fisurile si eventual degradarile mai mari se pot constata dupa drele de funingine si fum ce se fixeaza pe
partea exterioara a cosului si focarului. Orict de mici ar fi asemenea defectiuni, trebuie sa se nlature
imediat dupa constatare. Pentru a se evita patrunderea scnteilor n camera de uscare a uscatoarelor
transportabile, focarele uscatoriilor se prevad cu dispozitive de stingere a scnteilor, ca de exemplu n
camerele de ardere suplimentara, n cicloane etc. Uscatoriile mai simple din punct de vedere constructiv se
prevad cu site metalice sau cu un strat de material inert, care dupa un oarecare timp de folosire se curata de
funingine si cenusa, deoarece prin nfundare se reduce substantial tirajul.
Captarea scnteilor trebuie sa se faca integral si pentru aceasta este necesar ca dispozitivele destinate acestui
scop sa functioneze perfect, lucru ce se poate asigura prin supravegherea, verificarea si curatirea lor la timp.
Pentru a ntrzia o eventuala aprindere, toate elementele de lemn ale camerelor de uscare se trateaza cu
substante ignifuge. Amplasarea ventilatoarelor se va face astfel nct sa nu favorizeze declansarea sau
propagarea incendiului; cea mai avantajoasa amplasare din punct de vedere al protectiei mpotriva
incendiilor este dupa camera de uscare. Una dintre cele mai eficace masuri de prevenire a incendiilor este
controlul sistematic al temperaturii. Temperatura n camera de uscare depinde de constructia uscatoriei, de
felul si umiditatea cerealelor, nsa nu va depasi 60-80C. In afara de temperatura se mai controleaza cu
aparate si cantitatea de gaze arse introduse n camera de uscare, pentru a nu da mastere la suprancalziri.
Curelele de transmisie se vor ntinde normal, fara a patina pe saibe, interzicndu-se tratarea cu colofoniu,
deoarece prin marirea aderentei favorizeaza cresterea ncarcarii cu electricitate statica.
Motoarele electrice folosite n medii cu praf vor fi de tipul celor protejate mpotriva prafului. n cazul
folosirii motoarelor cu ardere interna, acestea se instaleaza ntr-o ncapere separata, iar teava de esapament
se prevede cu parascntei. Golurile executate pentru trecerea axelor si conductelor n peretii care separa
ncaperile motoarelor cu ardere interna, focarele si camerele de uscare se fac de dimensiuni minime si se
izoleaza cu presgarnituri.
3. MORI SISTEMATICE
Cerealele depozitate n siloz contin multe impuritati (corpuri straine, nisip, pamnt etc.) si din aceasta cauza
este necesara curatirea lor, operatie, care se face de obicei n aceeasi cladire cu silozul, nlaturarea corpurilor
straine grosiere ca : paie, coceni, fasole, mazariche, rapita sau nisip se face cu ajutourl tararelor asezate n
serie. In prima faza se nlatura aproape toate corpurile straine din cereale, obtinindu-se ca deseu principal
praful negru : n a doua faza cerealele se supun unor tratamente fizice si chimice, spre a se obtine boabe ct
mai bune pentru macinat, rezultnd ca deseu praful alb.
Pe timpul tuturor acestor operatii se degajeaza mult praf care prezinta un mare pericol de incendii si
explozie. Praful, depus pe diferite suprafete ncalzite este destul de fin si uscat, astfel ca se poate aprinde si
la 200 C. Temperatura de aprindere a amestecului de praf-aer este cuprinsa ntre 410 si 500 C.
Praful de cereale, de tarte este mai periculos la explozie si incendiu dect praful de faina.
Particulele cu pericol de explozie au ntotdeauna dimensiuni mai mici de 100 ti.
Pericolul de explozie a prafului de moara creste n lunile calduroase si secetoase, cnd particulele fine se
usuca complet si scade pe vreme umeda.

Limita de explozie a prafului de cereale si de faina, practic este cuprins ntre 20 si 2 000 g/m3. La o
concentratie de 100 g/m3 s-a constatat o presiune de explozie de 1,50 kgf/cm2, iar la 500 g/m3 de 2,8
kgf/cm2. Concentratiile de praf cele mai mari se constata, n general, la nsacuirea produselor finite si a
deseurilor, repararea sacilor, ncarcarea n vagoane a fainii, tartii, precum si n silozuri.
Intr-un depozit de faina, pericolul de explozie se poate constata practic, dupa vizibilitatea existenta. Astfel n
momentul n care nu se mai vede la o distanta de peste 1,00 m, n conditii de iluminare
normala, nseamna ca s-a depasit limita inferioara de explozie.
Prezenta de picaturi de ulei mareste pericolul de incendiu usurnd aparitia unor autoaprinderi la temperaturi
scazute de 200-300 C. In industria moraritului apare mai pregnant dect n oricare alta exploatare de
produse pulverulente pericolul exploziilor n lant din cauza turbionarii usoare a fainii, care n caz de
aprindere, mocneste si nu arde ou flacara. Sursele cele mai frecvente care pot genera explozii n industria
moraritului le constituie caldura degajata prin frecarea lagarelor masinilor la mersul n gol al valturilor si
scnteile formate n urma patrunderii corpurilor metalice n valturi. Majoritatea exploziilor snt urmate de
incendii. Electricitatea statica generata de frecari la curelele de transmisie reprezinta, de asemenea, sursa a
numeroase incendii si explozii. S-au nregistrat tensiuni de 13 000 V la curelele valturilor cu latimea de 130
mm. Situatii similare se produc la instalatiile de transport pneumatic, daca conductele metalice nu snt legate
la pamnt.
Explozia amestecului de praf-aer mai poate fi cauzata si de scnteile produse de lovirea de saiba a unei cupe
metalice desfacute, izbirea unor piese metalice ntre ele sau de alte corpuri tari etc.
Scurtcircuitele, flamele si scnteile electrice produse din cauza defectiunilor instalatiilor electrice de iluminat
si forta, n anumite conditii, ca de exemplu, existenta unui amestec de praf-aer sau chiar praf depus, pot
provoca, de asemenea, incendii.
Defectiunile la instalatia de ventilatie usureaza formarea amestecurilor explozive de praf-aer, a depunerilor
de praf pe diferite aparate, obiecte, masini, motoare electrice etc. n asemenea situatii, orice sursa de foc
deschis sau de natura electrica poate produce un incendiu datorita caldurii degajate.
La mori exista numeroase locuri unde formarea concentratiei periculoase de praf nu poate fi evitata. Ca
atare, n aceste locuri trebuie luate masuri riguroase pentru nlaturarea pericolului de explozie si incendiu.
Deoarece cele mai multe incendii se declanseaza la elevatoare, se recomanda ca actionarea lor sa se faca
individual cu motoare electrice protejate mpotriva prafului, sa se previna alunecarea lor de pe roti, sa fie
just calculata viteza de miscare si numarul de cupe, iar mpotriva mersului napoi sa se prevada dispozitive
de siguranta.
Celulele de siloz, dupa golire si cel putin o data pe ar. se curata, cu peria, de praf si de resturi. O atentie
deosebita trebuie acordata tuturor transmisiilor deoarece destul de des curelele de transmisie patineaza din
cauza suprasarcinilor sau aluneca de pe saibe, producndu-se frecari cu degajari mari de caldura.
Elevatoarele se prevad cu ferestruici eu geam pentru observarea functionarii. La trecerea curelelor de
transmisie pe lnga grinzi, prin plansee, locurile se captusesc cu tabla sau se monteaza pe role de ghidare,
pentru a feri lemnul de ncalzire prin frecare. n locurile de ncarcare sau de descarcare a cerealelor pe
benzile de transport sau n (alte locuri de producere a prafului se instaleaza guri de absorbtie. La gurile de
absorbtie instalate la partea de jos a elevatoarelor (piciorul elevatorului) se recomanda montarea unor capete
sprinkler.
Masinile si cntarele automate se etanseaza si se prevad cu instalatii de aspirat praful. Instalatiile de
ventilatie si de transport mecanic se supravegheaza si se controleaza n permanenta, pentru a nu se defecta.,
deoarece se creeaza multe perturbatii procesului tehnologic. Agregatele pentru ventilatie trebuie sa
corespunda din punct de vedere constructiv si functional specificului morii. Instalatiile de transport, ct este
posibil, trebuie sa fie nchise, etanse la praf.

O instalatie de aspiratie bine dimensionata si exploatata este att de importanta ca si o instalatie de filtrare.
Construirea unor instalatii nchise, nlatura posibilitatea producerii scnteilor produse la ventilatoare sau a
altor surse de aprindere.
nlaturarea posibilitatilor functionarii lagarelor si a agregatelor defecte, cu degajari mari de caldura, se
asigura printr-un control sistematic, defectiunile nlaturndu-se imediat. Lagarele si angrenajele se ung la
timp (o data pe schimb), se curata de praf si se controleaza o data pe saptamna.
Celulele silozurilor si sorburile se prevad cu armaturi etanse la praf.
Pentru evitarea concentratiilor si temperaturilor periculoase, este nevoie sa se ia urmatoarele masuri:
- prevenirea scaparilor de praf din utilaje, fapt ce se poate realiza, prin construirea de masini si instalatii
etanse ;
- functionarea utilajelor etanse la o usoara subpresiune, n scopul evitarii eliminarii de praf in exterior ;
- amenajarea locurilor de nsacuire sub forma de boxe iar daca aceasta nu este posibil, utilizarea de hote,
deschiderile fiind reduse la minimum;
- evitarea stocarii de saci cu faina n ncaperile de productie, n special n cele cu valturi si site ;
- pastrarea unei curatenii perfecte si eliminarea prafului din ncaperi, pe masura acumularii acestuia.
Masura cea mai eficace pentru nlaturarea exploziilor consta n evitarea depunerilor de praf n ncaperi, pe
masini, obiecte etc. Praful depus este foarte periculos si din aceasta cauza este necesar sa fie ndepartat la
timp si din toate locurile orict de inaccesibile ar fi (colturile elevatoarelor, spatiile ascunse etc).
Pentru nlaturarea efectelor exploziilor, suprafata ferestrelor este recomandabil sa fie 1/5 din suprafata
podelei. Atenuarea pericolului de explozie mai poate fi asigurata si prin folosirea ventilatiei de siguranta,
care se declanseaza la o anumita presiune.
Declansarea instalatiei se produce la o presiune de aer mai ridicata, premergatoare exploziei amestecului de
praf-aer ntr-o camera de explozie preventiva, avnd drept consecinta nchiderea clapetelor si deci
ntreruperea circulatiei prafului si aerului. Dupa aceasta se pune imediat n functiune instalatia de
semnalizare acustica si optica si de stingere.
Urmarile exploziilor si propagarea incendiilor se pot reduce si prin :
- separarea prin ziduri antifoc a silozurilor de cladirea precuratatoriei si de sectia de macinat, a curatatoriei
de precuratitorie, precum si a sectiei de macinat de magazia de faina;
- construirea de plansee rezistente la foc si explozie;
- separarea prin constructii rezistente la foc a sectiilor de productie de casele de
scari;
- asigurarea mijloacelor suficiente pentru evacuarea personalului de exploatare si pentru o buna interventie a
pompierilor;
- construirea de instalatii speciale de stingere (sprinklere si drencere);
- folosirea instalatiilor pneumatice de transport si a tubulaturii metalice.

Pentru eliminarea corpurilor metalice, care eventual s-ar gasi n cereale, la tarare se monteaza coloane de
magneti si guri aspiratoare de praf, naintea intrarii cerealelor n decojitoare. ndepartarea corpurilor metalice
de pe magneti, se face de 4 ori pe schimb.
Masinile descojitoare trebuie sa functioneze fara trepidatii. O buna functionare se asigura printr-un control
periodic al distantei dintre paletele rotorului si manta, care trebuie sa fie de 20 mm. Pentru a nu se produce
scapari de piese n interior, se controleaza suruburile si piulitele.
Masinile descojitoare vor functiona cu usitele si capacele de vizitare nchise. Deseurile rezultate n sectii din
curatirea cerealelor se evacueaza zilnic. Locurile unde s-ar putea produce frecari (piese, curele de transmisie
etc.) se descopera prin observare sau prin zgomotul produs. Functionarea valturilor nu este permis sa se faca
n gol si nici cu sistemul de cuplare-decuplare defect, deoarece se pot produce scntei datorita frecarilor ntre
piesele metalice ; n momentul realimentarii cu produs valtul se cupleaza.
Blocarea cu saci de faina a cailor de acces la hidrantii de incendiu nu este permisa. Se recomanda folosirea
la site a pnzelor de matase ignefugate. Sectia de valturi si de site plane se prevede cu instalatie de sprinklere, care trebuie curatita de praf si verificata periodic. n magaziile de faina, atentia trebuie ndreptata
asupra respectarii regulilor de stivuire a sacilor, a cantitatii admise de depozitare, a folosirii corespunzatoare
a utilajului de transport si de manipulare (macarale, electrocare etc). La morile care au planseele si podurile
combustibile, acestea se trateaza cu substante ignifuge.
Utilajul si ntregul aparatai electric (motoare electrice, ntrerupatoare, prize etc.) trebuie protejate mpotriva
prafului. Se folosesc motoare protejate mpotriva prafului, prize etanse, ntrerupatoare n ulei si tablouri de
distributie capsulate.

6. FABRICI DE ULEI
n tara noastra, marea majoritate a materiei prime pentru fabricarea uleiului comestibil o constituie semintele
de floarea soarelui. Acestea se depoziteaza n silozuri compuse din celulele pro-priu-zise, turnul
elevatoarelor cu aspiratoare cascade si podul silozului, n care se gasesc transportoarele orizontale pentru
repartizarea semintelor n celule.
Cu toate masurile oare se iau pentru prentmpinarea incendiilor, totusi se mai produc incendii, care n
general au drept cauza autoaprinderea.
n masa semintelor de floarea soarelui se produc procese exo-terme n strnsa legatura cu transferul de apa si
cu reactiile chimice oxidative. In anumite puncte se degaja o mare cantitate de caldura. Aceasta nu se poate
transmite n mediul nconjurator at* din cauza bioxidului de carbon rezultat din reactia de oxidare a
semintelor, ct si mai ales datorita slabei oonductibilitati termice ia semintelor, al caror coeficient de
conductivitate termica variaza ntre 0,12-0,20 kcal/mohC. Caldura produsa neputnd fi evacuata, dujce
implicit la crearea unor centre de autoncalzire. La aparitia si dezvoltarea centrelor de autoncalzire un rol
nsemnat l are si respiratia microorganismelor, cum snt bacteriile si mucegaiturile,, la care se mai adauga
prezenta impuritatilor si a daunatorilor, cum ar fi de exemplu insecte, soareci, sobolani etc. Distrugerea
nvelisului semintelor de catre daunatori, mai ales n centrele de autoncalzire, fac posibila scurgerea
uleiului, accentuarea oxidarii si degajarea deci a unei mari cantitati de caldura.
Apa existenta n masa semintelor constituie unul din factorii esentiali ai aparitiei fenomenelor de
autoncalzire si autoaprindere.
La aparitia autoncalzirii influenteaza si caldura solara n conditiile de depozitare a semintelor de floarea
soarelui, n magazii. De cele mai multe ori cuiburile de autoncalzire apar, n stratul
superior, n cel de jos sau lateral catre peretele batut de soare. Cazurile de autoncalzire apar cel mai
frecvent toamna si primavara, din cauza ca se depoziteaza seminte umede, rncede, nematurizate cu

impuritati si fara a se exercita un control riguros si sistematic al temperaturii. Pentru evitarea autoncalzirii
se impune o serie de masuri n special pentru reducerea umiditatii semintelor. Semintele de floarea soarelui
trebuie sa fie bine uscate (coapte) nca de la recoltare. nainte de introducerea n magazii este necesar sa fie
curatite de impuritati (buruieni, frunze, paie, nisip, pietricele, cioburi de sticla), precum si de corpuri
metalice (saibe, cuie, suruburi etc). Impuritatile de natura vegetala favorizeaza procesul ide autoncalzire, iar
corpurile metalice, prin provocarea de scntei mecanice pe timpul operatiilor de curatire a semintelor pot
initia explozii de amestecuri de praf-aer. Uscarea semintelor de floarea soarelui se poate realiza prin
folosirea diferitelor tipuri de uscatoare, nsa temperatura nu trebuie sa fie prea ridicata ; n general nu trebuie
sa depaseasca 180C. Uscatoarele tip tambur trebuie bane supravegheate pe timpul functionarii pentru a se
evita carbonizarea sau aprinderea semintelor datorita particulelor incandescente de combustibil sau a
temperaturii ridicate a agentului termic. In lipsa uscatoarelor este necesar sa se faca ventilarea semintelor sau
n cel mai rau caz, prefirarea lor. Umiditatea care nu influenteaza buna depozitare a semintelor esije cea de
8-9% si n acest caz trebuie sa se execute controlul permanent al temperaturii, pentru a nu depasi 25 C.
Pentru unele seminte, cum ar fi cele de ricin sau de bumbac, nu se recomanda de ia se pastra n silozuri
celulare, deoarece sub actiunea greutatii proprii s-ar strivi. Pe timpul decojirii semintelor de floarea soarelui
se degajeaza foarte mult praf, care formeaza cu aerul amestecuri explozive. Pericolul de incendiu exista si la
prajitoare, deoarece se lucreaza la temperaturi ridicate. In sectia de prese, pnzele si filtrele mbibate n ulei
si lasate n contact cu aerul se autoaprind.
Incendiile mari pot fi provocate si de:
-caldura degajata pe timpul frecarilor puternice n lagare;
-scurt circuite, scntei sau flame electrice, cauzate de suprasarcini sau datorita exploatarii si ntretinerii
nerationale a instalatiilor electrice;
-scntei mecanice produse la izbiri, loviri, ale corpurilor feroase ntre ele sau de alte corpuri tari (unelte,
ncaltaminte cu cuie etc.);
-focul deschis (flacara, tigara, chibrituri etc).
Pentru evitarea incendiilor trebuie luate o serie de masuri de prevenire. Astfel la instalatia de curatire a
semintelor de floarea soarelui, separatorul preliminar si cel definitiv se prevad cu magneti si eleotromagneti,
asezati pe fundul jgheaburilor pe care curg semintele. Magnetii si electromagnetii se prevad si la masinile de
decojit si valturi, pentru culegerea eventualelor corpuri feroase scapate de la instalatiile de curatire.
Masinile separatoare de impuritati, elevatoarele pentru transportul semintelor, crntarele automate se prevad
cu aspiratoare de praf (guri de absorbtie). Sacii filtrelor se curata periodic si automat ; curatirea de praf a
suprafetei filtrelor se face prin scuturarea sacilor si prin suflarea n acelasi timp cu aer a tesaturii, n directia
opusa functionarii normale. Ciclonul si colectorul de praf se curata la timp si cu multa grija. Conductele de
transportat seminte de floarea soarelui, nainte si dupa filtre se prevad cu obturatoare cu nchidere automata,
pentru limitarea propagarii incendiului. Supravegherea si exploatarea rationala a mijloacelor de transport si
curatire a florii soarelui constituie o masura eficienta, care nlatura multe cauze de incendiu. Supapele pentru
ndepartarea amestecului si a cojii se supravegheaza permanent spre a nu se nfunda.
La orice zgomot anormal si la o debalansare a masinilor, acestea se opresc imediat, pentru a se nlatura
cauzele. Cojile semintelor de floarea soarelui trebuie depozitate departe de constructii, re-ecwnandndu-se
folosirea lor n diferite scopuri, pe masura evacuarii din sectia de productie. La prajitoare este necesara
montarea unor instalatii de racire sau de inundare cu abur (n caz de incendiu). Pastrarea curateniei n jurul
benzii rulante care transporta amestecul de prajitoare si supravegherea functionarii ei nlatura multe
nceputuri de incendiu. Pnzele de filtru, imediat dupa ncetarea lucrului, se sufla cu aer si se spala ; spalarea
si uscarea trebuie sa se faca n camere destinate special acestui scop. n sectia de extractie nu se admite, la
descarcarea extractoa-reior, folosirea lopetilor din metale feroase ; se ntrebuinteaza lopeti dirt lemn, alama,
aluminiu sau alte materiale neferoase. Scurgerile de benzina pe la mbinari, robinete trebuie nlaturate
imediat ce se produc. Sectia de extractie se prevede cu o instalatie de stingere cu abur. Pentru evacuarea

prafului si a vaporilor de benzina se construiesc instalatii de ventilatie adecvate si independente, agregatele

de ventilatie montndu-se n exterior ca de altfel si prizele de curent electric.
Iluminatul electric sa se faca din exterior, iar motoarele electrice vor fi de tipul sigur contra exploziilor.
Lampile portative se folosesc numai n cazuri speciale, alimentate din exterior la 12 V. n sectia de extractie
se recomanda folosirea pompelor actionate cu abur. Pe linga unele fabrici de ulei functioneaza si sectia de
solidi-ficare (hidrogenare). De obicei, hidrogenul folosit la solidificara se obtine pe cale electrolitica.
Folosirea hidrogenului n poreesu! de fabricatie prezinta un accentuat pericol de explozie, deoarece
formeaza cu aerul amestecuri explozive, urmate de incendii. Acest lucru este posibil ori de cte ori se
produc scapari de gaze pe conducte, la robinete sau la aparatul de solidificare. Hidrogenul se aprinde usor n
contact cu o flacara si se auto-aprinde la o temperatura de 57OC el formeaza cu aerul amestecuri explozive
ntre 4 si 74,2%. Pentru nlaturarea pericolului de incendiu n sectiile de hidro-genare este necesar sa se
asigure etansarea perfecta a tuturor conductelor prin care circula hidrogenul. n spatiile unde snt posibile
scapari de hidrogen trebuie sa functioneze instalatii de ventilatie, absorbtia facndu-se la partea cea mai
ridicata a ncaperii.