ORDIN Depozitare Butelii

ORDIN
Nr. 1610 din 28 martie 2007
pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea

buteliilor transportabile pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI
COMERTULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR.
266 din 20 aprilie 2007
Având în vedere prevederile art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 941/2003
privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare repetată a echipamentelor
sub presiune transportabile, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Economiei şi Comerţului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul economiei şi comerţului emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind depozitarea buteliilor transportabile

pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL, prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul economiei şi comerţului,
Varujan Vosganian
*) Ordinul nr. 1.610/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea

I, nr. 266 din 20 aprilie 2007 şi este reprodus şi în acest număr bis.
ANEXĂ
REGULAMENT
privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate,

lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL
- Indicativ: RG 01/05 -
1. Date generale
1.1. Obiect, domeniu de aplicare
1.1.1. Prezentul regulament cuprinde condiţiile tehnice şi măsurile obligatorii

care trebuie respectate la proiectarea, executarea şi exploatarea depozitelor pentru butelii
transportabile sau cadre de butelii pentru gaze comprimate, lichefiate ori dizolvate sub
presiune, exclusiv GPL.
1.1.2. In înţelesul prezentului regulament, prin butelii transportabile pentru gaze

comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL, denumite în continuare
butelii, se înţelege atât echipamente sub presiune transportabile, reglementate, în ceea ce
priveşte condiţiile de introducere pe piaţă şi utilizare, prin Hotărârea Guvernului nr.
941/2003, cu modificările aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 1.941/2004, cât şi buteliile
pentru aparate de respirat individuale, reglementate, privitor la cerinţele ce trebuie
respectate pentru a fi admise să fie introduse pe piaţă şi puse în funcţiune, ca
„echipamente sub presiune", conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004,
modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.168/2005.
1.1.3. Prevederile prezentului regulament se aplică la proiectarea, execuţia şi

exploatarea depozitelor noi, precum şi la lucrările de extindere, modificare, modernizare,
reabilitare şi reparaţii capitale ale depozitelor existente, indiferent de forma de
proprietate. Pentru depozitele aflate în exploatare la data intrării în vigoare a
regulamentului, în termen de 2 ani, proprietarii sunt obligaţi să evalueze încadrarea în
prevederile legale şi să ia măsurile necesare pentru respectarea cerinţelor prezentului
regulament. Utilizatorii prezentului regulament sunt răspunzători de aplicarea corectă a
prevederilor acestuia.
1.1.4. Scopul principal al prezentului regulament este crearea unui cadru legal
unitar care să reglementeze regimul depozitelor şi depozitarea buteliilor din punctul de
vedere al securităţii şi igienei muncii, al siguranţei la foc, protecţiei mediului înconjurător
şi proprietăţii şi al respectării prescripţiilor tehnice ISCIR. Prezentul regulament
constituie o detaliere a secţiunilor privind depozitele şi depozitarea buteliilor din
Prescripţiile tehnice ISCIR, PT-C5, Normele specifice de securitate a muncii şi
Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-99.
1.1.5. Depozit pentru butelii, în sensul prezentului regulament, este definit ca

locaţie, spaţiu, clădire, parte din clădire special amenajată, în care se păstrează în condiţii
de siguranţă butelii.
1.1.6. Prevederile prezentului regulament sunt aplicabile pentru:
- depozitele aferente instalaţiilor de producţie sau de umplere a buteliilor;

- depozitele independente de distribuţie a buteliilor angro sau en detail;
- depozitele aferente staţiilor de distribuţie a gazelor din butelii existente la locul
de consum al utilizatorilor casnici sau industriali.
1.1.7. Prevederile prezentului regulament se aplică depozitelor pentru

următoarele tipuri de butelii:
- butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, executate
din: oţel fără sudură, aluminiu nealiat şi aliaje cu aluminiu fără sudură, oţel nealiat sudat,
cu capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv, care fac obiectul Prescripţiei tehnice
PT C5, colecţia ISCIR;
- butelii pentru aparate de respirat individuale, ce fac obiectul Prescripţiei

tehnice PT C5, colecţia ISCIR;
- cadre de butelii care fac obiectul prevederilor Prescripţiei tehnice PT C5,

colecţia ISCIR. Indiferent de fluidul de umplere sau de data introducerii pe piaţă, buteliile
având o capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv, ce se depozitează, trebuie să
îndeplinească prevederile actelor normative menţionate la art. 1.1.2 şi/sau în prevederile
Prescripţiei tehnice PT C5, colecţia ISCIR.
1.1.8. Prezentul regulament se aplică depozitelor în care este stocată cel puţin
cantitatea minimă de gaz definită la art. 2.2 pentru depozite mici.
1.1.9. Nu fac obiectul prezentului regulament:
- buteliile fără încărcătură, noi sau scoase din uz în vederea casării ori pregătite
pentru reparare şi/sau verificare tehnică periodică;
- instalaţiile de golire a buteliilor;
- instalaţiile de îmbuteliere a gazelor;
- depozitele pentru următoarele tipuri de butelii:
• butelii construite din materiale nemetalice;
• butelii de unică folosinţă;
• butelii cu o capacitate până la 0,5 litri inclusiv;
• recipientele-containere şi recipientele-butoaie metalice;
• butelii de injecţie şi de pornire a motoarelor cu ardere internă;

• butelii stingătoare de incendiu;
• butelii sudate din oţel, transportabile, cu capacitate până la 26 de litri, pentru

gaze petroliere lichefiate (GPL) care fac obiectul Prescripţiei tehnice PT C3, colecţia
ISCIR;
• butelii pentru gaze petroliere lichefiate sau gaze naturale comprimate din
componenţa instalaţiilor de alimentare cu GPL sau GNC a motoarelor autovehiculelor;
• depozitele având o capacitate de depozitare mai mică decât cantitatea minimă

prevăzută în coloana 2 din tabelul 1.2.2 (pentru aceste depozite prevederile din prezentul
regulament pot fi avute în vedere ca o recomandare).
1.1.10. Prezentul regulament se referă strict la depozitele de butelii pentru gaze

comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL, şi activităţile specifice
din punctul de vedere al organizării şi funcţionării acestora, nefiind aplicabil la
transportul sau distribuţia buteliilor.
1.1.11. Prezentul regulament nu interzice, nu limitează şi nu împiedică

proprietarii, furnizorii sau utilizatorii să prevadă cerinţe de proiectare, execuţie şi
exploatare a depozitelor mai restrictive, impuse de caracteristicile fizico-chimice sau de
riscurile potenţiale ale fluidelor îmbuteliate.
1.2. Clasificarea depozitelor
1.2.1. Depozitele pentru butelii se pot clasifica astfel:
a) după tipul construcţiei în:
- depozite amenajate în construcţii închise (depozite închise);
- depozite în spaţii deschise (depozite deschise), depozite amenajate în construcţii

deschise „tip şopron" sau în aer liber pe platforma betonată;
b) după natura fluidelor îmbuteliate în buteliile depozitate:
- specifice, când sunt depozitate butelii umplute cu un singur fluid sau cu

amestecuri din aceeaşi grupă, conform definiţiilor din ADR/RID (de exemplu, depozite
pentru butelii de oxigen, argon etc);
- mixte, când sunt stocate butelii încărcate cu fluide din grupe diferite, conform
definiţiilor ADR/RID.
Proprietăţile periculoase ale gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate, uzuale,

care sunt încărcate în butelii expuse temperaturii ambiante, sunt prezentate în anexa A;
c) după amplasare:
- depozite amenajate în construcţii închise sau deschise, independente;
- depozite amenajate în clădiri sau încăperi alipite la alte construcţii;
- depozite amenajate în încăperi înglobate în construcţii;
d) după capacitatea de depozitare:
- mici;
- medii;
- mari.
Capacitatea de depozitare a celor 3 tipuri de depozite se determină conform

prevederilor art. 1.2.2.
1.2.2. Cantitatea totală de gaz din buteliile stocate în depozitele mici, medii şi
mari se determină cu ajutorul datelor din tabelul următor:
Tabelul 1.2.2.
Categoria Grupa de periculozitate a Cantitatea de gaz din buteliile depozitate

gazului gazului Depozite mici Depozite Depozite mari
medii
min max min max mai mult de
0 1 2 3 4 5 6
1 Gaze toxice (grupa T, TO, 20 100 - - -
TC, TF)
2 Amoniac, clor (grupa 2TC) 50 250 - - -
3 Gaze inflamabile (grupa F) 333 1.665 1.666 9.990 9.990
4 Gaze neiflamabile şi/sau 1.000 5.000 5.001 40.000 40.000

comburante (grupa A, 0)
In tabelul de mai sus prin cantitatea de gaz din buteliile depozitate (coloanele 2-6)
se înţelege:
a) în situaţia în care sunt depozitate în acelaşi depozit gaze din aceeaşi categorie:
- pentru gaze lichefiate şi gaze dizolvate, masa netă în kilograme;

- pentru gaze comprimate, conţinutul nominal al recipientului în litri (volumul
hidraulic al recipientului);
b) în situaţia în care sunt depozitate în acelaşi depozit gaze de categorii diferite,
atunci suma:
- cantităţii de gaz din categoria 1, depozitată, înmulţită cu 50;
- cantităţii de gaz din categoria 4, depozitată trebuie să depăşească cifra de 1.000

pentru coloana 2, iar pentru coloanele 3 şi 5 nu trebuie să depăşească cifrele 5.000,
respectiv 40.000.
Dacă cantitatea de gaz din depozit este mai mică decât cea indicată în coloana 2,
conform lit. a), sau suma cantităţii de gaze de categorii diferite, conform lit. b), nu
depăşeşte pentru coloana 2 cifra de 1.000, atunci depozitul de butelii nu face obiectul
prezentului regulament (a se vedea art. 1.1.9 alineatul ultim).
1.2.3. Conform RID/ADR, fluidele, în funcţie de caracteristicile de periculozitate,

se clasifică în una dintre următoarele grupe:
A asfixiant
O comburant
F inflamabil
T toxic
TF toxic, inflamabil
TC toxic, corosiv
TO toxic, comburant
TFC toxic, inflamabil, corosiv
TOC toxic, comburant, corosiv
1.2.4. Exemplificări privind art. 1.2.2 (exemple alese la întâmplare)
Nr. Tipul de gaz şi de butelii Capacitatea depozitului (butelii)

crt. Depozit mic Depozit mediu Depozit mare
min max min max mai mult de
0 1 2 3 4 5 6
a) Depozite specifice pentru butelii care conţin un singur fluid sau amestec de gaze
din aceeaşi categorie
1. Gaze comprimate inerte gr. A (azot, 20 100 101 800 800
argon, heliu etc.) sau comburante gr. 0
(oxigen), îmbuteliate în butelii având
capacitatea nominală de 50 l (indiferent
de presiunea din butelie de 150 sau de
200 bari, de exemplu)
2. Gaze comprimate inerte gr. A (azot, 25 125 125 1.000 1.000
argon, heliu etc.) sau comburante gr. 0
(oxigen), îmbuteliate în butelii având
capacitatea nominală de 40 l (indiferent
de presiunea din butelie de 150 sau de
200 bari, de exemplu)
3. Gaze comprimate inflamabile gr. F 6 33 34 200 200
(hidrogen, metan, deuteriu) îmbuteliate
în butelii având capacitatea nominală
de 50 l (indiferent de presiune)
4. Gaze comprimate inflamabile gr. F 33 166 167 999 999
(hidrogen, metan, deuteriu) îmbuteliate
în butelii având capacitatea nominală
de 10 l (indiferent de presiune)
5. Gaze comprimate toxice gr. TF 2 10 - - -
(monoxid de carbon) îmbuteliate în
butelii având capacitatea nominală de
10 l
6. Gaze lichefiate inerte gr. A (dioxid de 26 133 134 1.070 1.070
carbon) îmbuteliate în butelii având
capacitatea de de 50 I (37,5 kg)
7. Butelii acetilenă gr. F 10 KgC2H2 (şi 12 15 75 76 480 480
Kg acetonă)
b) Depozite mixte pentru butelii cu gaze din categorii diferite
1. - butelii hidrogen 50 I gr. F - 2 - 24 30
- butelii azot 50 I gr. A - 2 - 24 100
- butelii heliu 50 I gr. A - 2 - 12 24
- butelii oxigen 40 I gr. O 10 30 36 240 440
- butelii argon 40 I gr. A 6 12 24 120 120
- butelii amestec Ar 40 I gr. A - 12 - 240 800
- butelii dioxid de carbon 33 kg gr. A 2 30 36 96 650
- butelii acetilenă 10 kg gr. F 5 15 22 120 120
TOTAL (nr. butelii): 23 114 118 876 2.180
Exemple de calcul pentru stabilirea capacităţii depozitului (tabelul 1.2.4-b)
coloanele 2-4):
- 10 but O2x401 +6 but Ar x 401 + 2 but CO2 x 33 kg + 5 but C2H2 x 22 kg x 3 =

1.036 > 1.000
2 but H2 x 501 x 3 + 2 but N2 x 501 + 2 but Hex 501 +30 but O2 x 401 +12 but Ar
x 401+12 but AmAr x 401 + 30 but CO 2 x 33 kg + 15 but C2H2 x 22 kg x 3 = 4.940 <
5.000.
Cantitatea de gaz din buteliile depozite fiind cuprinsă între 1.000 şi 5.000,
conform tab. 1.2.2, depozitul se încadrează în categoria depozit mic;
- 36 but O 2 x 401 + 24 but Ar x 401 + 36 but CO2 x 33 kg + 22 but C2H2 x 22 kg

x 3 = 5.040 > 5.000. Conform tab. 1.2.2 depozitul se încadrează în categoria depozit
mediu.
1.3. Terminologie
Termeni si definiţii generale
1.3.1. Butelie - orice recipient transportabil în care se poate obţine sau se

dezvoltă o presiune a fluidului mai mare de 0,5 bar la o temperatură de +15°C (gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune).
1.3.2. Butelii goale - buteliile din care a fost golit gazul şi au o presiune
remanentă de minimum 0,6 bari (cu excepţia buteliilor pentru acetilenă, în care presiunea
remanentă minimă este în funcţie de natura dizolvantului şi a temperaturii ambiante).
1.3.3. Butelii goale şi curăţate - buteliile din care a fost golit gazul şi au fost
spălate (cu apă sau suflate cu gaz inert) şi care pot fi inertizate şi menţinute la o presiune
a gazului de inertizare mai mică de 0,5 bari la +15°C.
1.3.4. Cadre de butelii - ansamblul transportabil format din butelii legate între
ele printr-un colector şi care se transportă şi utilizează numai ca ansamblu nedemontabil.
1.3.5. Staţie de distribuţie a gazului din butelii - instalaţia şi accesoriile aferente

acesteia (existentă la utilizatori), destinată distribuirii către locurile de consum a gazelor
din butelii. Staţia de distribuţie a gazelor din butelii poate cuprinde, de la caz la caz,
instalaţia (colector) de golire a buteliilor, spaţii pentru depozitarea buteliilor pline şi/sau
goale şi poate fi amenajată în aer liber sau într-o incintă construită.
1.3.6. Instalaţie (colector) de golire a buteliilor - instalaţia specială destinată

racordării a două sau mai multe butelii ori cadre de butelii în vederea golirii gazului
pentru distribuirea la locul de consum al utilizatorilor.
1.3.7. Regim de unică folosinţă - regimul în care buteliile încărcate cu fluid se
distrug după utilizare şi golire.
1.3.8. Staţie de umplere (staţie de îmbuteliere) - instalaţia şi accesoriile aferente

acesteia, aparţinând unui operator economic autorizat ISCIR, care este destinată umplerii
buteliilor.
1.3.9. Producător - persoana fizică autorizată sau persoana juridică responsabilă

pentru proiectarea şi realizarea unui produs în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al
punerii în funcţiune, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, în numele
său. Responsabilităţile producătorului se aplică oricărei persoane fizice autorizate sau
persoane juridice care asamblează, ambalează ori etichetează produse în vederea
introducerii pe piaţă şi/sau a punerii în funcţiune sub nume propriu.
1.3.10. Operator economic - persoana juridică, constituită în una dintre formele

de constituire reglementate prin lege, înscrisă la Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, al cărei obiect de activitate conţine şi domeniile reglementate în prezentul
regulament, în condiţiile prescrise de lege.
1.3.11. Deţinător - persoana fizică sau juridică ce are în posesie sau în păstrare o
butelie. Deţinătorul poate fi şi proprietarul buteliei.
1.3.12. Proprietar - persoana fizică sau juridică care face dovada proprietăţii
unei butelii.
1.3.13. Gaz natural comprimat - gazul natural îmbuteliat sub presiune în stare
gazoasă, definit conform ADR/RID, care poate fi metan.
1.3.14. Gaz petrolier lichefiat - amestecul de hidrocarburi, în principal propan şi

butan (şi procente mai mici de hidrocarburi mai uşoare sau mai grele), aflate în stare
gazoasă în condiţii normale, care poate fi lichefiat prin coborârea temperaturii şi/sau
creşterea presiunii.
1.3.15. Gaz dizolvat - gazul care se transportă îmbuteliat sub presiune, dizolvat
într-un solvent în fază lichidă.
1.3.16. Document normativ - documentul care prevede reguli, linii directoare ori
caracteristici pentru activităţi sau pentru rezultatele acestora. Termenul este generic şi
include standarde, specificaţii tehnice, coduri de bună practică şi reglementări.
1.3.17. Instrucţiuni de utilizare - documentul scris privind utilizarea

(exploatarea) buteliei, elaborat de operatorul economic care realizează umplerea, şi care
se distribuie utilizatorului.
1.3.18. Utilizator - persoana fizică sau juridică deţinătoare a unui aparat

consumator alimentat de o butelie.
Definiţii speciale:
1.3.19. Distanţă de securitate - distanţa ce trebuie respectată între depozitul de

butelii şi instalaţii, amenajări, clădiri învecinate, cu scopul de a proteja depozitul de
posibile influenţe negative, ca de exemplu încălzirea periculoasă a buteliilor. Instalaţiile
şi amenajările care pot reprezenta un pericol sunt, de exemplu, depozite de materiale
combustibile (lemn, materiale de ambalaj) sau rezervoare supraterane pentru lichide
combustibile).
1.3.20. Spaţiu de protecţie - aria spaţială în jurul buteliilor pentru gaze

combustibile, toxice sau foarte toxice, în care, ca urmare a unor neetanşeităţi la armături
sau datorită unor greşeli de manipulare, nu poate fi evitată apariţia gazului sau a unor
amestecuri de gaz.
Spaţiul de protecţie este:
- în cazul gazelor mai uşoare decât aerul, format dintr-un spaţiu cilindric încheiat
în partea superioară de o emisferă (vezi fig. 1);
- în cazul gazelor mai grele decât aerul, format dintr-un spaţiu în formă de con
(vezi fig. 2).
a)in spatii inchise

b) in spatii deschise
Fig1: spatiide protectie penlru buretii cu gaze mai uşoare decat aerul
a) in spatii inchise
b) in spatii deschise
Fig.2 Spatii de prorectie pentru bureti cu gaze mai grele decat aerul
1.3.21. Distanţă de protecţie - distanţa dintre depozitul de butelii şi un obiect din

afara depozitului, care să fie protejat de efectele scăpărilor de gaze în cazul unei abateri
faţă de exploatarea normală. Distanţa de protecţie este distanţa în afara căreia:
- în cazul gazelor combustibile, periclitarea prin formarea unei atmosfere

explozive este exclusă, adică nu este depăşită limita inferioară de explozie (LEL);
- în cazul gazelor foarte toxice poate fi exclusă periclitarea prin formarea unei
atmosfere care poate fi vătămătoare pentru sănătate, adică valoarea concentraţiei maxim
admisibile (CMA).
1.3.22. Distanţa de protecţie trebuie păstrată faţă de:
- clădiri de locuit;
- alte clădiri decât cele proprii operatorului economic;
- alte clădiri din cadrul propriei incinte a operatorului economic, cu încăperi
destinate prezenţei permanente a persoanelor pentru care nu sunt prevăzute măsuri de
protecţie în caz de avarie, precum şi pentru proprii colaboratori (plan de alarmare şi de
înlăturare a pericolului).
1.3.23. Alte clădiri decât cele proprii operatorului economic sunt considerate:
- instalaţii, clădiri şi amenajări în afara teritoriului societăţii;
- clădiri şi instalaţii din incinta proprie, în care în mod regulat şi concomitent se
pot afla multe persoane străine de întreprindere (societăţi comerciale);
- căi de circulaţie publice.
1.3.24. Zonă cu pericol de explozie - spaţiul, locul în care în condiţii normale de

funcţionare se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori, ceaţă de lichide
inflamabile ori pulberi în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive
în amestec cu aerul.
1.3.25. Atmosferă explozivă gazoasă - amestecul cu aerul, în condiţii atmosferice

normale, a substanţelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceaţă în care, după
aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.
1.3.26. Clasificarea (zonarea) spaţiilor cu pericol de explozie
Locurile periculoase sunt clasificate pe zone în funcţie de frecvenţa şi durata

permanenţei unei atmosfere explozive. Zonele cu pericol de explozie constituie baza
stabilirii volumului (severităţii) de măsuri de protecţie.
Zona 0
Arie în care este prezentă în permanenţă, frecvent sau pentru perioade lungi de
timp, o atmosferă explozivă gazoasă.
Zona 1
Arie în care este probabilă apariţia (este posibil să apară ocazional) unei atmosfere
explozive gazoase în timpul funcţionării normale.
Zona 2
Arie în care nu este probabilă apariţia unei atmosfere explozive gazoase la

funcţionare normală, iar dacă totuşi apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai
rareori şi doar pentru o perioadă scurtă de timp.
Abrevieri:
ADR - Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor

periculoase, încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin
Legea nr. 31/1994, şi care se aplică transporturilor interne în baza Ordonanţei Guvernului
nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 122/2002;
GNC - gaz natural comprimat (metan);
GPL - gaz petrolier lichefiat;
ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite;
RID - Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor

periculoase, Apendicele C la Convenţia cu privire la transporturile internaţionale
feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, ratificată de România prin Decretul
nr. 100/1983, care se aplică transporturilor interne în baza Ordonanţei Guvernului nr.
49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 788/2001;
LEL - limita inferioară explozivă;
UEL - limita superioară explozivă;
CMA - concentraţia maximă admisibilă.
2. Amplasarea şi organizarea depozitelor
2.1. Prescripţii generale şi date referitoare la amplasare
Cerinţe generale
2.1.1. Depozitele destinate păstrării buteliilor pline sau goale pot fi construite sau
amenajate astfel:
a) în încăperi (depozite închise);
b) în spaţii deschise (depozite deschise);
- depozite amenajate în construcţii deschise (construcţie descoperită sau acoperită

tip şopron, deschisă perimetral pe cel puţin două laturi ori delimitată de elemente
neetanşe: plasă, grilaj etc);
- depozite amenajate în aer liber pe platformă betonată.
Pot fi considerate depozite în spaţii deschise şi cele care sunt amplasate în

construcţii, deschise numai pe una dintre laturi, dacă adâncimea părţii deschise nu este
mai mare decât înălţimea laturii deschise.
2.1.2. Construcţiile pentru depozitarea buteliilor pot fi amplasate independent, la

distanţe normate, sau compartimentate faţă de alte construcţii ori instalaţii, iar porţiunile
de construcţie alipite ori înglobate vor fi separate de restul construcţiei prin elemente de
compartimentare conform prezentului regulament şi Normativului de siguranţă la foc a
construcţiilor, indicativ P118-99.
2.1.3. La amplasarea depozitelor se vor avea în vedere:
- riscurile potenţiale în exteriorul locaţiei pentru proprietăţile şi populaţiile

învecinate (spaţiul de protecţie - conform pct. 1.3.20);
- securitatea depozitului (distanţa de securitate conform pct. 1.3.19);
- capacitatea depozitului;
- căile de acces şi de evacuare în caz de urgenţă.
2.1.4. Zona de depozitare nu va fi accesibilă traficului general şi persoanelor

neautorizate. Acest lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare sau prin realizarea unei
împrejmuiri.
2.1.5. Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile

învecinate sau peste căile publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi limitat pe cel
mult două laturi, dacă pe partea adiacentă se realizează pereţi de protecţie de cel puţin 2
m înălţime, fără deschideri şi confecţionaţi din materiale incombustibile. O latură poate fi
şi un perete de clădire, care în zona de protecţie este lipsit de deschideri. Aceştia nu
trebuie dimensionaţi la solicitările în caz de explozie.
2.1.6. Depozitele de butelii trebuie amplasate astfel încât să existe spaţiul necesar
de acces al mijloacelor de transport ce fac aprovizionarea, respectiv livrarea buteliilor,
precum şi asigurarea căilor de acces şi de intervenţie în caz de incendiu.
2.1.7. La amplasarea depozitelor deschise pentru butelii cu gaze toxice sau

combustibile se va avea în vedere şi direcţia predominantă a vântului.
Distante de amplasare
2.1.8. Depozitele pentru butelii din cadrul instalaţiilor de producere şi

îmbuteliere a fluidelor ce fac obiectul prezentului regulament se amplasează conform
prevederilor din normele specifice în vigoare sau, în lipsa acestora, conform proiectului
tehnologic şi de montaj.
2.1.9. Depozitele pentru butelii din cadrul staţiilor de umplere a buteliilor se

amplasează în funcţie de cerinţele procesului tehnologic, de condiţiile de montaj şi
intervenţie în condiţiile prezentului regulament (distanţele dintre diferitele obiecte ale
staţiei de umplere nu se normează).
2.1.10. Distanţele de securitate (definite conform pct. 1.3.19) dintre construcţiile

depozitelor pentru butelii (depozite închise) şi construcţiile din incinta societăţii (altele
decât cele din cadrul instalaţiilor de producere şi/sau îmbuteliere a gazelor) sunt
prezentate în tabelul 2.1.10.
Tabel 2.1.10 - Distanţe de securitate între depozitele închise şi construcţii

vecine
Gradul de Distanţe minime de securitate (m) faţă de construcţiile

rezistenţă la foc al industriale din incinta societăţii având gradul de rezistenţă la
depozitului conform foc
pct. 3.1.1.7 I-II III IV-V
I-II 3 4 5
III 4 5 6
IV-V 5 6 7,5
Distanţele se consideră de la peretele depozitului la elementul de construcţie cel

mai apropiat al obiectivului învecinat şi se măsoară în metri.
Pentru spaţii de producţie şi/sau de depozitare încadrate la categoria A sau B

pericol de incendiu, distanţele se securitate se majorează cu 50%, indiferent dacă în
categoria A sau B sunt încadrate depozitele ori spaţiile de producţie şi/sau depozitare din
vecinătate.
Distanţele de securitate dintre depozitele amenajate în spaţii deschise (în aer liber
sau construcţii deschise), măsurate de la împrejmuirea depozitului şi instalaţiile sau
amenajările învecinate din incinta societăţii, vor fi conform tabelului 2.1.10, depozitele în
spaţii deschise fiind asimilate unui depozit închis de grad de rezistenţă la foc IV-V.
Aceste distanţe pot fi înlocuite de un perete, rezistent la foc, de minimum 2 m

înălţime, confecţionat din materiale incombustibile, având RF60 minute.
2.1.11. Distanţa de protecţie (definită conform pct. 1.3.21) dintre depozitele

pentru butelii deschise (în aer liber) şi vecinătăţi sunt prezentate în tabelul 2.1.11.
Tabelul 2.1.11. - Distanţele de protecţie (exprimate în metri) dintre depozitele

deschise pentru butelii (măsurate de la împrejmuirea depozitului) şi construcţiile
vecine (clasificarea depozitelor conform pct. 1.2.2)
Nr. Vecinătatea faţă de care se determină distanţa Distanta recomandată (metri)

crt. Depozite Depozite Depozite
mici medii mari
1. Clădiri de locuit 8 10 12
2. Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ, 10 15 25
sănătate, cultură, sport, turism, construcţii de
agrement etc.)
3. Instalaţii, clădiri de producţie amenajări din afara 8 8 8
teritoriului agentului economic
4. Clădiri social-administrative din cadrul incintei 8 8 8
proprii a agentului economic
5. Căi de circulaţie publice (străzi, drumuri) - 6 8 10
distanţa se măsoară de la marginea părţii
carosabile
6. Căi ferate, linii de tramvai şi troleibuz (măsurarea 7,5 9,5 11,5
se face de la vehicul)
7. Instalaţii electrice (posturi TRAFO etc), linii Conform prevederilor
aeriene de energie electrică, reţele de cabluri normativelor
electrice de specialitate (NTE 003/04, PE
101 A/85, PE 107/95, PE 106/99)
NOTĂ:
1. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi de către pereţii
de protecţie de minimum 2 m înălţime fără deschideri şi confecţionaţi din materiale
incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire care în zona de protecţie este
lipsit de deschideri.
2. In cazul depozitelor pentru butelii închise (în încăperi), distanţele de protecţie
se pot reduce cu 50%. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu
pereţii încăperii de depozitare, dacă în zona de protecţie aceştia sunt confecţionaţi din
materiale incombustibile şi sunt lipsiţi de deschideri.
2.1.12. In cazul depozitării în spaţii deschise (depozite în aer liber sau construcţii
deschise), distanţa de protecţie, măsurată de la împrejmuirea depozitului, faţă de limita de
proprietate a societăţii (împrejmuire) este de minimum 10 m pentru butelii cu gaze toxice
şi de minimum 5 m pentru alte gaze, indiferent de mărimea depozitului.
2.2. Organizarea depozitelor pentru butelii
Generalităţi
2.2.1. Operatorii economici care depozitează butelii sunt obligaţi să elaboreze

instrucţiuni de depozitare şi manipulare a buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune, specifice categoriilor de fluide depozitate, precum şi planuri
de urgenţă în caz de evenimente (scăpări de gaze sau de vapori, incendiu, explozie).
Respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 este obligatorie. După caz, se
va elabora Raportul de securitate.
2.2.2. Dacă în prezentul regulament numărul buteliilor pline este limitat, este
permisă depozitarea unui număr dublu de butelii goale şi necurăţate.
2.2.3. Nu este permisă depozitarea buteliilor în:
- încăperi sub nivelul solului;
- casa scărilor, holuri, coridoare, curţi înguste, treceri pietonale sau porţi ori în
imediata lor apropiere;
- pe treptele unor amenajări exterioare;
- garaje sau parcările pentru vehicule;
- spaţii de lucru (locurile de consum);
- lângă drumuri şi căi de refugiu special marcate.
2.2.4. Buteliile pentru gaze, cum ar fi oxigenul şi aerul comprimat, pot fi

depozitate şi în încăperi sub nivelul solului, prin derogare de la prevederile pct. 2.2.3.
2.2.5. Prin derogare de la prevederile pct. 2.2.3 pot fi, de asemenea, amenajate
depozite mici pentru butelii (maximum 50 de butelii, conform tabelului 1.2.2. coloana 2)
în încăperi sub nivelul solului, în cazul în care:
- instalaţia de ventilare artificială asigură un schimb de aer pe oră egal cu de

două ori volumul încăperii.
Instalaţia de ventilare artificială trebuie să funcţioneze continuu sau, în caz

contrar, trebuie să pornească în mod automat, la comanda unei instalaţii cu detectoare de
concentraţie pentru gaze, la atingerea unei concentraţii a gazului de 20% din LEL sau
CMA.
In cazul nefuncţionării instalaţiei de detectare a concentraţiei gazului, trebuie să se

declanşeze automat instalaţia de alarmare optică şi acustică;
- instalaţia de ventilare naturală are o secţiune minimă egală cu 10% din
suprafaţa pardoselii încăperii şi asigură o ventilare eficientă a încăperii;
- pardoseala este de maximum 1,5 m sub nivelul solului.
2.2.6. La locul de consum nu se permite depozitarea buteliilor, ci numai utilizarea

celor strict necesare în procesul tehnologic. In cazul unui număr mai mare de locuri de
consum în aceeaşi hală, numărul total al buteliilor în rezervă nu trebuie să depăşescă
numărul minim de butelii prevăzut la pct. 1.2.2, pentru depozitele mici.
2.2.7. Spaţiile de depozitare a buteliilor nu sunt considerate a fi locuri

permanente de lucru, cu toate că aici se desfăşoară anumite activităţi (primire-expediere
butelii).
2.2.8. In spaţiile de depozitare nu este permisă reîmbutelierea gazelor sub
presiune sau repararea buteliilor.
2.2.9. In depozite sunt interzise accesul şi circulaţia persoanelor străine. Acest

lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare.
2.2.10. Spaţiile de protecţie, aşa cum au fost definite la pct. 1.3.20, a mai multor
butelii pentru gaze se pot intersecta. In acest caz, buteliile pot sta alăturat (vezi fig. 3).
a) in încăperi închise
b) in incapen deschise
Fig. 3 Spatii de protectie pentru mai multi recipienti pentru gaze comprimate
2.2.11. In cazul depozitării buteliilor cu gaze foarte toxice trebuie să existe

instalaţii prin care în caz de incendiu sau de accidente să se poată cere ajutor. Această
cerinţă este îndeplinită dacă există acces rapid la un telefon.
2.2.12. In încăperile de depozitare nu este permisă amplasarea cuvelor, canalelor

sau a scurgerilor spre canale fără sifon, precum şi a acceselor la pivniţe sau a altor
deschideri spre pivniţe. De asemenea, este interzisă amplasarea în aceste încăperi a unor
guri de curăţare sau a altor deschideri ale coşurilor de fum.
In cazul depozitării în aer liber a buteliilor îmbuteliate cu gaze mai grele decât
aerul sau gaze lichefiate, prima interdicţie enunţată este valabilă numai pentru spaţiul de
protecţie.
2.2.13. In zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile sunt interzise

sursele de foc care ar putea produce aprinderea acestora.
2.2.14. In zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile se pot utiliza

mijloace de transport uzuale, acţionate cu motoare cu combustie internă sau electrice, cu
excepţia cazurilor în care aceste gaze sunt într-o concentraţie periculoasă.
2.2.15. Zonele de protecţie şi periculozitatea acestora (pericol de explozie sau de

otrăvire) trebuie marcate corespunzător prin plăcuţe avertizoare.
2.2.16. Buteliile vor fi păstrate de regulă în poziţie verticală, aşezate în paleţi,

rastele sau în boxe de câte 20-25 de butelii, asigurate împotriva căderii sau răsturnării,
dispuse în grupuri cu spaţii libere de acces între ele cel puţin pe o parte, de minimum 1,5
m. Nu este necesară o asigurare specială, dacă, de exemplu, prin tipul constructiv al
recipientelor, prin aşezarea în grupe mai mari sau prin modul de depozitare se asigură
protecţia necesară.
2.2.17. Buteliile fără postament pot fi păstrate în poziţie orizontală pe rame sau
stelaje de lemn, fără ca acestea să se atingă între ele. Inălţimea stivei nu poate fi mai mare
de 1,5 m, iar robinetele vor fi îndreptate într-o singură direcţie.
2.2.18. Buteliile cu un volum mai mare de 1 I, îmbuteliate cu gaze combustibile

sau gaze foarte toxice lichefiate, trebuie păstrate şi depozitate în poziţie verticală.
2.2.19. Este permisă depozitarea în aceeaşi încăpere sau acelaşi compartiment a

buteliilor pline şi a buteliilor goale. Buteliile pline vor fi depozitate în zone separate faţă
de buteliile goale. Zonele respective vor fi bine delimitate şi prevăzute cu inscripţii care
să indice „Butelii pline", respectiv „Butelii goale".
2.2.20. Buteliile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune se
vor depozita numai cu capac de protecţie. Se admite lipsa capacelor dacă butelia prin
construcţie este prevăzută cu un sistem de protejare a robinetelor (gardă nedemontabilă).
2.2.21. In clădirile sau încăperile, precum şi în construcţiile de tip şopron în aer

liber, destinate depozitării buteliilor de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune, se vor asigura:
- accesul uşor din exterior;
- accesul între stive sau grupe;
- accesul între stive ori grupe şi pereţii construcţiei.
Distanţa minimă necesară pentru asigurarea accesului va fi de 1,5 m.
2.2.22. In depozite se vor respecta cu stricteţe regulile şi măsurile de protecţia

muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor, atât cele cu caracter general, cât şi cele
specifice.
Depozitarea comună a buteliilor pentru gaze diferite
2.2.23. In funcţie de natura gazelor, depozitarea buteliilor pline cu gaze diferite

se poate face împreună, ţinând cont de prevederile pct. 1.2.2 şi de condiţiile prevăzute la
pct. 1.2.4.
2.2.24. Buteliile pline cu diferite gaze pot fi depozitate împreună în încăperi, în

următoarele condiţii:
1. dacă numărul buteliilor cu gaze combustibile sau cu gaze care întreţin arderea
nu depăşeşte 150 (din fiecare categorie în total). In plus, pot fi depozitate butelii sub
presiune pentru gaze îmbuteliate cu gaze inerte în număr nelimitat;
2. buteliile cu gaze combustibile şi cu gaze inerte pot fi depozitate în orice

cantitate;
3. buteliile cu gaze care întreţin arderea şi cele cu gaze inerte pot fi depozitate în
orice cantitate;
4. în cazurile enunţate la pct. 1-3, se pot depozita suplimentar 15 butelii

îmbuteliate cu substanţe foarte toxice. Cantităţi mai mari de butelii umplute cu gaze
foarte toxice trebuie depozitate într-o încăpere separată.
2.2.25. Intre buteliile cu gaze combustibile şi cele cu gaze care întreţin arderea
trebuie păstrată o distanţă de minimum 4 m. Acest gol poate fi umplut cu butelii cu gaze
inerte (de exemplu azot, argon etc).
2.2.26. Dacă suprafaţa încăperilor închise este = 20 m2, este interzisă depozitarea
buteliilor umplute cu oxigen împreună cu butelii umplute cu gaze combustibile sau
depozitarea împreună a buteliilor încărcate cu gaze care în amestec pot produce reacţii
periculoase din punctul de vedere al incendiilor sau al exploziei.
2.2.27. Buteliile care conţin gaze toxice diferite pot fi depozitate în aceeaşi
încăpere dacă mijloacele necesare neutralizării scăpărilor sunt comune, în caz contrar se
vor depozita în încăperi separate.
2.2.28. La depozitarea în aer liber pot fi depozitate împreună butelii încărcate cu

toate tipurile de gaze, fără altă limitare în ceea ce priveşte numărul buteliilor, dar cu
respectarea prevederilor pct. 1.2.2.
2.2.29. La depozitarea în aer liber amplasarea buteliilor de oxigen sau alte gaze
comburante faţă de buteliile cu gaze combustibile se face astfel încât zona de protecţie a
buteliilor de oxigen (definită la pct. 2.3.4) să nu se intersecteze cu zona de protecţie din
planul buteliilor pentru gaze combustibile (vezi pct. 1.3.20, 1.3.21, 2.2.10 şi 2.2.40).
Incăperi de depozitare (depozite închise)
2.2.30. Incăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze vor fi amenajate în

construcţii de tip parter, fiind interzisă realizarea de niveluri suplimentare.
2.2.31. Se pot amenaja depozite pentru butelii la demisol sau subsol, numai cu
respectarea prevederilor pct. 2.2.4 şi 2.2.5.
2.2.32. Incăperile în care se află mai mult de 25 de butelii cu gaze combustibile

sau mai mult de 5 butelii cu gaze foarte toxice nu pot fi amplasate sub sau deasupra
încăperilor destinate persoanelor. Legăturile spre încăperile învecinate sunt permise
numai dacă aceste încăperi au căi proprii de evacuare.
2.2.33. Construcţiile în care se depozitează butelii pentru gaze comprimate se vor

amplasa, de regulă, independent, la distanţe normate. Se admite alipirea sau înglobarea în
alte construcţii în următoarele condiţii:
- încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze trebuie separate de încăperile

învecinate prin pereţi rezistenţi la foc;
- încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze încadrate în categoria A sau B

pericol de incendiu se vor separa de restul încăperilor prin elemente de compartimentare
corespunzătoare, rezistente la explozie (pereţi din beton armat minimum B 200, cu
grosimea de 10 cm, cu un procent de armare de cel puţin 0,1%, sau din cărămidă roşie
plină, cu grosime de 37,5 cm, şi mortar marca M 25.
2.2.34. Elementele principale ale construcţiei depozitului de butelii trebuie să

îndeplinească, din punctul de vedere al rezistenţei la foc, condiţiile minime prevăzute la
pct. 3.1.1.7.
2.2.35. Stratul de acoperire a pardoselii, ca cerinţe minime, trebuie: să fie

constituit din materiale incombustibile şi să fie plan, rezistent la uzură mecanică şi să
asigure depozitarea în siguranţă a buteliilor.
2.2.36. Incăperile de depozitare trebuie să fie corespunzător ventilate şi aerisite.

O ventilare naturală este suficientă dacă secţiunea canalelor de aerisire este 1/100 din
suprafaţa pardoselii încăperii de depozitare. Amplasarea gurilor de aerisire este
dependentă de densitatea gazului depozitat.
2.2.37. In încăperile de depozitare este interzisă depozitarea materialelor

combustibile, ca de exemplu: lichide inflamabile, lemn, rumeguş, hârtie, fân, paie sau
cauciuc.
Ca o excepţie faţă de prevederile de mai sus, în încăperile de depozitare în care se

află mai mult de 50 de butelii pentru gaze, din care nu mai mult de 25 îmbuteliate cu gaze
combustibile sau cu gaze foarte otrăvitoare, pot fi depozitate şi materiale combustibile, cu
excepţia lichidelor inflamabile, dacă locul de depozitare a buteliilor pentru gaze este
despărţit de un zid din materiale incombustibile de minimum 2 m înălţime şi dacă între
materialele combustibile şi acest zid este o distanţă de minimum 5 m.
2.2.38. Incăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze combustibile sau foarte

toxice, care se învecinează cu căi de circulaţie publică, trebuie, în partea în care se află
căile de circulaţie publică, să fie despărţite de pereţi fără uşi şi fără ferestre până la o
înălţime de minimum 2 m.
Această prevedere nu se aplică pentru uşile care se deschid automat şi care sunt
confecţionate din materiale incombustibile.
2.2.39. Incăperile în care sunt depozitate butelii pentru gaze îmbuteliate cu gaze
combustibile sau gaze foarte toxice trebuie să poată fi foarte repede părăsite (la nevoie).
2.2.40. In cazul în care buteliile cu gaze combustibile sau foarte toxice sunt
depozitate în încăperi, atunci aceste butelii trebuie să se afle într-o zonă de protecţie.
Pentru buteliile cu gaze combustibile, această zonă de protecţie este spaţiu cu pericol de
explozie zona 2, conform pct. 1.3.26.
Dimensiunile spaţiului de protecţie rezultă din tabelul 1.
In cazul încăperilor cu o suprafaţă de < 20 m2, întreaga încăpere constituie zonă

de protecţie (zona 2).
Tabelul 1. - Dimensiunile spaţiului de protecţie pentru butelii cu gaze

combustibile sau foarte toxice, depozitate în încăperi (vezi fig. 1-3).
Dimensiuni Gaze
mai uşoare decât aerul în mai grele decât aerul în
butelii butelii
Inălţimea - h(m) 2 1
Raza - r(m) 2 2
2.2.41. In funcţie de modul de manipulare şi de transport, clădirile pentru

depozitarea buteliilor vor fi prevăzute cu rampe de încărcare-descărcare acoperite sau
neacoperite.
2.2.42. Inălţimea clădirilor sau a încăperilor în care se depozitează butelii se va

stabili de proiectant în funcţie de sistemul şi de regulile de depozitare specifice,
asigurându-se o diferenţă minimă de la partea superioară a buteliilor sau cadrelor de
butelii până la elementele cele mai de jos ale acoperişului, de minimum 1,00 m.
Depozitarea în spatii deschise (depozite deschise)
Spaţiile în care sunt amenajate depozitele în aer liber sunt definite la pct. 2.1.1
2.2.43. In cazul depozitelor în spaţiu deschis, suprafaţa de depozitare trebuie să

fie astfel constituită încât să permită depozitarea în siguranţă a buteliilor pentru gaze.
2.2.44. In cazul în care buteliile pentru gaze, îmbuteliate cu gaze combustibile
sau foarte toxice, sunt depozitate în spaţii deschise, atunci aceste butelii trebuie să se afle
într-o zonă de protecţie. Pentru buteliile cu gaze combustibile, această zonă de protecţie
este zona 2, conform pct. 1.3.26. Dimensiunile spaţiului de protecţie rezultă din tabelul 2.
Tabelul 2. - Dimensiunile spaţiului de protecţie pentru butelii cu gaze
combustibile sau foarte toxice, depozitate în spaţiu deschis (vezi fig. 1 -3).
Dimensiuni Gaze
mai uşoare decât aerul în mai grele decât aerul în
butelii butelii
Inălţimea - h(m) 1 0,5
Raza - r(m) 1 1
2.2.45. Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile

învecinate sau peste căile publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi îngustat în cel
mult două laturi de pereţi de protecţie de cel puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi
confecţionaţi din materiale incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire care în
zona de protecţie este lipsit de deschideri.
2.2.46. In cazul depozitării în spaţiu deschis, faţă de instalaţiile sau amenajările

învecinate care ar putea prezenta un pericol trebuie păstrată o distanţă de securitate.
Această distanţă se stabileşte conform prevederilor pct. 2.1.10 şi este de minimum 5 m.
Aceasta poate fi înlocuită de un perete rezistent la foc, de minimum 2 m înălţime,
confecţionat din materiale incombustibile având RF 60 de minute.
2.2.47. Nu este necesară o protecţie a buteliilor faţă de razele solare (radiaţie

solară). Ca măsură de protecţie, buteliile pentru dioxid de carbon se vor admite la
depozitare numai dacă robinetul cu ventil al buteliei este prevăzut cu membrană de rupere
dimensionată pentru presiunea de 190 bari, iar corpul buteliei este vopsit în culoare gri,
conform SR EN 1089-3-2003.
2.2.48. Depozitele în aer liber în sistem paletizat vor fi amplasate pe o platformă

betonată, iar zonele de protecţie şi de siguranţă trebuie marcate.
2.2.49. In interiorul zonei de protecţie nu este permisă depozitarea materialelor

combustibile sau a vegetaţiei (se recomandă o distanţă de minimum 5 m). In zonele cu
pericol de explozie, datorate buteliilor pentru gaze combustibile, nu sunt permise sursele
de foc.
2.3. Cerinţe suplimentare pentru depozitele de butelii cu gaze speciale

Depozitarea buteliilor de acetilenă
2.3.1. Depozitare în încăperi (depozite închise)
Se recomandă ca buteliile de acetilenă să fie depozitate în aer liber.
Dacă nu se poate evita depozitarea în încăperi, pentru acestea (încăperi) se vor

aplica următoarele reguli:
• pereţii exteriori, pereţii de separare şi acoperişurile sălilor de depozitare se vor
construi din materiale incombustibile. Pereţii de separare vor fi impermeabili şi vor avea
o rezistenţă la foc de cel puţin o oră. Construcţia depozitului pentru butelii de acetilenă se
va realiza cu respectarea tuturor măsurilor specifice spaţiilor cu pericol de explozie de
categoria A(BE3a) prevăzute în Normativul P118;
• golurile pentru decomprimare practicate în pereţii exteriori pot fi realizate prin

ferestre cu geamuri de tip uşor, panouri din materiale acrilice sau policarbonat uşor de
mici dimensiuni sau, dacă sunt de dimensiuni mari (peste 0,5 m2), trebuie să fie fixate cu
grilaje, astfel încât în caz de explozie să nu fie proiectate în afară, cu riscul de a lovi
persoanele prezente în jurul construcţiei;
• acoperişul construcţiei trebuie să fie de „tip uşor" şi independent de pereţii

construcţiei;
• pardoselile din sălile de depozitare vor fi din materiale incombustibile, care nu

produc scântei, şi vor fi nivelate astfel încât buteliile de acetilenă să stea în siguranţă. Se
permite acoperirea pardoselii cu vopsea de protecţie adecvată, care să îndeplinească
cerinţele de pardoseală antiscântei şi antistatică;
• sălile de depozitare vor fi eficient ventilate atât la nivel superior, cât şi inferior.
Ventilaţia naturală este suficientă dacă deschiderile de ventilaţie care duc direct în
exterior sunt prezente cu o secţiune totală transversală de cel puţin 1/300 din suprafaţa de
pardoseală a sălii de depozitare;
• se vor asigura căi de evacuare în caz de urgenţă către exteriorul clădirii de la

depozit. Căile de evacuare din sălile învecinate nu vor trece prin depozit;
• materialele inflamabile (de exemplu: lemnul, aşchiile de lemn, hârtia, cauciucul

şi lichidele inflamabile) nu se vor depozita în încăperi de depozitare a buteliilor de
acetilenă;
• încăperile de depozitare pentru buteliile de acetilenă, care se învecinează cu un

drum public, vor avea pe partea adiacentă drumului un perete fără uşi sau deschideri cu o
înălţime de cel puţin 2 m. Acest fapt nu se aplică uşilor care se închid automat şi sunt
rezistente la foc;
• se va menţine separarea adecvată dintre buteliile de acetilenă şi alte butelii care

conţin gaze oxidante.
2.3.2. Depozitarea în spaţii deschise (depozite deschise) Pentru depozitarea în aer

liber se vor aplica următoarele:
• suprafaţa pardoselii va fi plană şi nivelată astfel încât buteliile de acetilenă să

fie în siguranţă;
• atunci când buteliile pline cu acetilenă sunt depozitate în aer liber, se va
menţine o distanţă sigură faţă de sistemele şi echipamentele învecinate;
• nu vor exista materiale inflamabile (de exemplu: lemn, aşchii de lemn, hârtie,
cauciuc şi lichide inflamabile) în incinta depozitului;
• fumatul şi sursele de aprindere nu sunt permise în incinta depozitului şi nici la

distanţa de minimum 2 m în jurul incintei depozitului. Se permite accesul controlat al
vehiculelor şi autoîncărcătoarelor cu furcă;
• buteliile de acetilenă nu se vor depozita mai aproape de 5 m faţă de gardul de

delimitare a limitei de proprietate, dacă nu se asigură un perete rezistent la foc (RF 60
minute) înalt de 2 m. Nu se recomandă ca buteliile de acetilenă să fie depozitate aproape
de un gard de delimitare atunci când se pot crea pericole de către public;
• depozitarea buteliilor se va proteja împotriva impactului cu vehicule.
2.3.3. La realizarea depozitelor pentru butelii de acetilenă se vor respecta şi

prevederile pct. 6.3.2-6.3.8 din Normativul pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor care produc sau utilizează acetilenă.
Depozitarea buteliilor de oxigen
2.3.4. In jurul buteliilor de oxigen se instituie o distanţă de protecţie similară cu

cea pentru gaze combustibile mai grele decât aerul (definite la pct. 1.3.20, 1.3.21, 2.2.10,
2.2.40 - tabel 1 şi 2.2.44 - tabel 2).
In zona de protecţie este posibilă apariţia atmosferei îmbogăţite în oxigen. In

aceste zone se vor respecta normele de siguranţă specifice pentru atmosferă
supraoxigenată.
2.3.5. Incăperile în care se depozitează numai butelii de oxigen sau/şi butelii

pentru gaze incombustibile se încadrează în categoria „E" de pericol de incendiu.
Elementele principale ale construcţiei se vor executa din materiale incombustibile
CO(CA1) şi vor îndeplini cerinţele pct. 3.1.1.7.
2.3.6. In încăperile în care se depozitează butelii de oxigen, pardoseala trebuie

executată din materiale incombustibile; pardoseala trebuie să fie lipsită de ulei, grăsimi şi
alte substanţe inflamabile.
2.3.7. Depozitarea buteliilor de oxigen împreună cu alte butelii pentru gaze

combustibile este permisă numai cu respectarea prevederilor pct. 2.2.24.
2.3.8. Depozitarea buteliilor de oxigen este interzisă în încăperi unde sunt

depozitate butelii pentru gaze combustibile şi în care zona de protecţie - Zona 2 cu
pericol de explozie - se întinde la întreaga încăpere.
2.3.9. In cazul depozitelor pentru butelii de oxigen, prevederile pct. 2.2.12 trebuie
respectate cu stricteţe, iar distanţa de protecţie este de 5 m.
Depozitarea buteliilor pentru gaze toxice
2.3.10. Se recomandă ca buteliile care conţin gaze toxice să fie depozitate în

încăperi închise. Depozitele în care se păstrează butelii pentru gaze toxice sau
combustibile trebuie să aibă o ventilaţie naturală permanentă. In cazul gazelor greu
perceptibile prin miros, depozitele vor fi prevăzute cu analizoare de gaz automate şi cu
ventilaţie de avarie, astfel încât să nu poată fi depăşită concentraţia admisă de gaze
nocive. Aerul viciat nu trebuie să fie evacuat spre locurile unde se află foc deschis,
suprafeţe încălzite şi nici spre încăperi cu acces de persoane sau drumuri. In cazul în care
în timpul ventilării gazelor evacuate ar putea forma o concentraţie periculoasă în zona
înconjurătoare, acestea vor fi evacuate doar după o purificare prealabilă.
2.3.11. Buteliile pentru hidrogen fosforat (fosfină), hidrogen sulfurat, clorură de

carbonil (oxiclorură de carbon, fosgen) şi fluor, precum şi pentru acid cianhidric trebuie
depozitate în încăperi.
Pentru gazele comprimate mai sus enumerate trebuie să fie montate instalaţii de
avertizare, alarmare şi semnalizare automată a pericolelor reprezentate de aceste gaze
(instalaţii de avertizare gaze).
Aceste instalaţii de avertizare pentru gaze trebuie amplasate în apropierea

ventilelor şi trebuie să emită o prealarmare şi alarma principală. Instalaţiile de avertizare
trebuie ajustate pentru tipul de gaz în cauză.
2.3.12. Echipament personal de protecţie
In imediata apropiere a zonelor periculoase ale depozitelor de butelii pentru gaze

comprimate toxice şi foarte toxice trebuie să existe echipamente adecvate de protecţie a
căilor respiratorii şi, la nevoie, şi echipamente de protecţie corporală.
2.3.13. Amenajarea încăperilor
Incăperile depozitelor pentru butelii pentru gaze combustibile toxice şi foarte

toxice trebuie să poată fi rapid evacuate în caz de pericol. Fiecare încăpere cu o suprafaţă
mai mare de 50 m2 trebuie să aibă minimum două ieşiri, care trebuie să fie amplasate pe
cât posibil pe pereţi opuşi.
Uşile şi ferestrele pentru căile de salvare trebuie să se deschidă spre exterior şi

trebuie marcate corespunzător. Uşile glisante şi cele ridicătoare pot fi folosite pe căile de
evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uşi pietonale
obişnuite (pe balamale). Uşile care nu dau nemijlocit spre exterior trebuie să fie uşi
antifoc în clasa de rezistenţă la incendiu RF 90 minute şi trebuie să se închidă automat.
2.3.14. La proiectarea depozitelor pentru butelii cu gaze toxice trebuie avute în
vedere măsuri eficiente pentru limitarea răspândirii gazelor.
Măsurile de protecţie pentru limitarea răspândirii gazelor comprimate în cazul

unor scăpări (avarii) sunt îndeplinite în special prin asigurarea unor instalaţii pentru:
- producerea unor perdele de apă pentru stăvilirea norilor de gaze care sunt
solubile în apă, de exemplu: amoniac, oxid de etilena;
- producerea perdelelor de apă pentru stăvilirea norilor de gaze care sunt
insolubile sau puţin solubile în apă; sau
- limitarea răspândirii cu aburi.
Aceste dispozitive de limitare (duze de pulverizare a apei, pereţi cu duze de

stropire) pot fi mobile sau fixe.
2.3.15. In cazul depozitelor de butelii pentru gaxe toxice şi combustibile, titularul

activităţii are obligaţia să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind
controlul activităţilor care prezintă pericole majore în care sunt implicate substanţe
periculoase şi, după caz, să întocmească planuri de urgenţă internă şi externă şi să notifice
activitatea.
3. Prevenirea şi stingerea incendiilor
3.1. Nivelurile criteriilor de performanţă la foc
3.1.1. Riscuri de incendiu şi grade de rezistenţă la foc
Riscuri de incendiu
3.1.1.1. La construcţiile de depozitare riscul de incendiu are în vedere

caracteristicile fluidelor depozitate şi densitatea sarcinii termice, fiind definit prin
categorii de pericol de incendiu. Gazele comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
pot determina încadrarea depozitelor în următoarele categorii de pericol de incendiu, şi
anume:
Categoria de Caracteristicile fluidelor Precizări

pericol
A (BE3a) Gaze sau vapori cu limita inferioară Nu determină încadrarea în categoria
explozivă (LEL) până la 10%, A (BE3a) şi B (BE3b) scăpările de
atunci când acestea pot forma cu gaze sau vapori, accidentale, care sunt
aerul amestecuri explozive în cantităţi ce nu pot forma cu aerul
B (BE3b) Gaze sau vapori cu limita inferioară amestecuri explozive. In asemenea
explozivă (LEL) mai mare de 10%, situaţii încadrarea se face la categoria
atunci când acestea pot forma cu C (BE2), D (DE1a), E (BE1b), în
aerul amestecuri explozive funcţie de densitatea sarcinii termice şi
de pericolul de incendiu în ansamblu.
E (BE1b) Gaze inerte sub presiune
3.1.1.2. Categoriile de pericol de incendiu exprimă riscul de incendiu astfel:
- categoria A şi B (BE3a şi b): posibilităţi de incendiu şi explozie volumetrică

(risc de incendiu foarte mare);
- categoria E (BE1b) gaze inerte (risc mic de incendiu).
3.1.1.3. Stabilirea categoriilor de pericol de incendiu pe zone, încăperi sau

compartimente de incendiu se va face în conformitate cu prevederile Normativului P118-
99. La stabilirea categoriilor de pericol de incendiu şi explozie nu se iau în considerare
exploziile mecanice datorate defectelor de fabricaţie ori ale materialelor.
3.1.1.4. Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de siguranţă la foc

impuse de categoriile A şi B (BE3a şi b) se face luându-se în consideraţie scăpările de
gaze sau de vapori în caz de defect ori accidental, greutatea în raport cu aerul şi
posibilităţile de dispersie a norului de gaze.
3.1.1.5. Dimensiunile zonelor cu pericol de explozie definite la pct. 1.3.24 se vor

stabili conform pct. 2.2.40 pentru depozitele de butelii din încăperi, pct. 2.2.44 pentru
depozitarea în spaţii deschise şi pct. 2.2.10 pentru ambele tipuri de depozite.
3.1.1.6. Din punctul de vedere al periculozităţii (conform Normativului P118),

buteliile pentru gaze se încadrează în clasa de periculozitate P5 - cu periculozitate
deosebit de mare.
Grade de rezistentă la foc
3.1.1.7. Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele

principale ale construcţiei din punctul de vedere al rezistenţei la foc, la depozitarea
buteliilor, sunt cele din tabelul 3.1.1.7
Tabel 3.1.1.7
Tipul elementului Gradul de rezistentă la foc

I II III IV V
Stâlpi coloane, pereţi CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1)
portanţi 2 1/2 h 2h 1h 30 min 15 min
Pereţi interiori CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1)
neportanţi 30 min 30 min 30 min 15 min 15 min
Pereţi exteriori CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1)

neportanţi 30 min 30 min 30 min 15 min 15 min
Şarpanta coperişului CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1)

fără pod 45 min 30 min 15 min 15 min 15 min
Acoperiş uşor CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1) CO(CA1)

45 min 30 min 15 min 15 min 15 min
3.1.1.8. Toate elementele de construcţie din structura depozitelor, inclusiv

şarpanta şi învelitoarea, trebuie să fie incombustibile (CO), de regulă din beton, cărămidă
sau metal.
3.1.1.9. Structurile metalice neprotejate sau parţial protejate la foc, în zonele

expuse direct radiaţiei termice, pot fi utilizate la construcţia depozitelor de butelii de
gradul II de rezistenţă la foc în următoarele situaţii:
- densitatea sarcinii termice nu depăşeşte 420 MJ/m2;
- indiferent de densitatea sarcinii termice, dacă:
• construcţia depozitului se încadrează în categoria E de pericol de incendiu.
Notă: La reducerea rezistenţei la foc a structurilor metalice se vor avea în vedere

rolul fiecărui element în asigurarea stabilităţii construcţiei, categoria de importanţă a
acesteia şi urmările posibile ale prăbuşirii construcţiei.
3.1.2. Amplasare şi conformare la foc
Amplasarea
3.1.2.1. Construcţiile închise în care se amplasează butelii pentru gaze

comprimate lichefiate sau dizolvate sub presiune pot fi amplasate independent, grupate
sau comasate, cu respectarea prevederilor pct. 2.1, 3.1.2.7 şi ale tabelului 3.1.2.7.
3.1.2.2. Depozitele în spaţiu deschis pentru butelii sunt amplasate de regulă

independent. Depozitele de butelii amenajate în construcţii deschise pot fi alipite de alte
construcţii, cu respectarea corelărilor de la pct. 3.1.2.7.
3.1.2.3. Construcţiile independente pentru depozitarea buteliilor se amplasează

faţă de obiectele învecinate din incintă (în limita proprietăţii) la distanţele de siguranţă
stabilite în tabelul 2.1.10 şi în Normativul P118.
3.1.2.4. Depozitele deschise pentru butelii se amplasează faţă de vecinătăţi la
distanţele normate în prezentul regulament.
3.1.2.5. Depozitele pentru butelii se amplasează faţă de limita de proprietate, iar

în afara limitei de proprietate, faţă de obiective de interes public (clădiri, drumuri etc), la
distanţele de siguranţă prevăzute la pct. 2.1.11.
Conformarea la foc
3.1.2.6. Construcţiile destinate depozitării buteliilor, în ansamblu, şi elementele

de construcţii ale acestora vor fi astfel alcătuite şi conformate încât să nu favorizeze
propagarea focului şi a fumului. Organizarea depozitelor pentru butelii se va face cu
respectarea prevederilor pct. 2.2.
3.1.2.7. Construcţiile sau compartimentele de incendiu destinate depozitării

buteliilor pentru gaze trebuie să îndeplinească condiţiile minime pentru a exista corelare
între categoria de pericol de incendiu, gradul de rezistenţă la foc şi aria maximă
construită, conform tabelului 3.1.2.7.
Tabel 3.1.2.7. - Corelarea dintre categoria de pericol de incendiu, gradul de

rezistenţă la foc şi aria maximă construită
Categoria Gradul de Aria maximă Precizări

construită la sol,
de pericol rezistenţă admisă pentru
construcţii sau un
de la foc compartiment de
incendiu incendiu (m2)
0 1 2 3
Categoria I-II nelimitat Se aplică la construcţii (închise sau
A sau B deschise) independente
(BE3ab)
750 m2 Se aplică la depozite închise alipite
sau înglobate de/în alte construcţii
ori compartimente încadrate la
categoria A, B sau C pericol de
incendiu
III-IV 800 m2 Se aplică la construcţii (închise sau
deschise) independente
categoria D sau E pericol de
incendiu
V (materiale 400 m2 Se aplică la construcţii (închise sau
incombustibile) deschise) independente
incendiu
Categoria I, II nelimitat Se aplică la construcţii (închise sau
C (BE2) deschise) independente
1.500 m2 Se aplică la depozite închise alipite
incendiu
III, IV 2.800 m2 Se aplică la construcţii (închise sau
incendiu
V (materiale 1.200 m2 Se aplică la construcţii (închise sau
incombustibile) deschise) independente
Categoria I, II nelimitată Se aplică la construcţii (închise sau
E (BE1b) deschise) independente
incendiu
III, IV 3.500 m2 Se aplică la construcţii (închise sau
deschise independente)
incendiu
V 2.600 m2 Se aplică la construcţii (închise sau
1.500 m2 Se aplică la construcţii (depozite)
deschise tip şopron alipite sau
înglobate de/în alte construcţii ori
compartimente încadrate la categoria
D sau E pericol de incendiu
3.1.2.8. Depozitele amenajate în aer liber se amplasează numai independent la
distanţe normate conform regulamentului, faţă de vecinătăţi. Suprafaţa depozitelor
amenajate în aer liber, indiferent de categoria de pericol de incendiu, nu este normată.
3.1.3. Alcătuiri constructive
3.1.3.1. Construcţiile închise pentru depozitarea buteliilor pot fi de gradul I-V de

rezistenţă la foc, în funcţie de categoria de pericol de incendiu, cu respectarea
următoarelor condiţii:
- respectarea corelaţiei admise în tabelul 3.1.2.7 dintre gradul de rezistenţă la foc
şi aria construită a construcţiei (compartimentului de incendiu);
- respectarea condiţiilor minime pentru materialele principale ale construcţiei

prevăzute la pct. 3.1.1.7.
3.1.3.2. Pentru construcţiile sau compartimentele de incendiu în care se

depozitează butelii, încadrate în categoria A sau B pericol de incendiu, alipite ori
înglobate în alte construcţii, pereţii interiori pe latura alipirii cu alte încăperi trebuie să fie
rezistenţi la explozie şi vor fi realizaţi conform pct. 2.2.33.
3.1.3.3. Pentru construcţiile sau compartimentele de incendiu în care se

depozitează butelii, încadrate în categoriile C-E pericol de incendiu, alipite sau înglobate
în alte construcţii, pereţii de reparare cu alte încăperi trebuie să fie plini, din materiale CO
cu rezistenţă la foc minimum 2 ore.
3.1.3.4. In încăperile de depozitare a buteliilor nu sunt admise spaţii libere pentru

birouri, pentru repararea buteliilor sau pentru îmbutelierea ori reîmbutelierea
recipientelor-butelii. Asemenea spaţii se amenajează în încăperi proprii, separate faţă de
cele de depozitare prin pereţi Co rezistenţi la foc minimum 2 ore. Spaţiile de recepţie-
expediţie, de regulă, se separă în acelaşi mod. Golurile de circulaţie din pereţii de
separare faţă de depozit se protejează cu uşi rezistente la foc 45 de minute, echipate cu
dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Fac excepţie
golurile dintre depozitul de butelii şi spaţiile de îmbuteliere, reparare butelii sau de
recepţie-expediţie la care se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de
depozitare aferente. In acest caz protejarea golurilor nu este obligatorie.
3.1.3.5. Construcţiile depozitelor de butelii încadrate în categoriile A şi B de

pericol de incendiu (spaţii cu pericol de explozie) se vor alcătui în conformitate cu
prevederile din Normativul P118.
3.1.4. Limitarea propagării focului şi fumului
3.1.4.1. La clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii, alipite ori

înglobate în alte construcţii, încadrate la categoria A sau B pericol de incendiu, se
recomandă ca pereţii de separare să fie plini.
3.1.4.2. Pentru depozitele încadrate la categoriile C -E pericol de incendiu în
pereţii de separare pot exista goluri protejate cu uşi rezistente la foc de minimum 45 de
minute.
3.1.4.3. Planşeele de separare dintre încăperile de depozitare de la demisol şi,

respectiv, subsol, acceptate potrivit pct. 2.2.31, vor fi incombustibile CO şi cu rezistenţă
la foc de minimum două ore.
3.1.5. Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi
3.1.5.1. Depozitele amenajate în clădiri închise pe toate laturile vor fi prevăzute

cu posibilităţi de evacuare a fumului şi a gazelor (tiraj natural organizat sau mecanic).
3.1.5.2. Clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii cu fluide

inflamabile, cu suprafeţele mai mari de 36 m2, vor fi prevăzute cu tiraj natural organizat
sau cu sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, amplasate în treimea
superioară, cu acţionare automată sau manuală din exterior.
3.1.5.3. Suma ariilor libere pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în

cazul tirajului natural organizat cu dispozitive va fi de cel puţin 1/100 din aria încăperii
de depozitare.
3.1.5.4. Golurile permanent deschise din acoperiş se amplasează în porţiunea cea

mai înaltă a construcţiei, iar ochiurile mobile în treimea superioară a pereţilor perimetrali.
3.1.6. Căi de evacuare în caz de incendiu
3.1.6.1. Depozitele închise pentru butelii sunt amenajate în construcţii parter (vezi
pct. 2.2.30) şi nu sunt considerate spaţii de lucru cu personal permanent de lucru (vezi
pct. 2.2.7). Evacuarea persoanelor în caz de incendiu se face prin uşi ce debuşează direct
în exterior. Numărul maxim de persoane aflate simultan în incinta depozitului nu
depăşeşte de regulă 10. Dacă numărul personalului permanent este mai mare de 10
persoane, prin proiect se vor asigura căi de evacuare în caz de incendiu în conformitate cu
prevederile cap. 5.6 din Normativul P118.
3.1.6.2. Uşile folosite trebuie să fie cu deschidere spre exterior, de tip obişnuit, şi
balamale sau pivoţi. Pentru depozitele mici şi medii se admite utilizarea uşilor de tip
glisant, cu condiţia să fie prevăzută cel puţin o a doua cale de evacuare.
3.1.6.3. Incăperile depozitelor pentru butelii încărcate cu gaze combustibile,

toxice sau foarte toxice trebuie să aibă minimum două ieşiri executate conform
prevederilor pct. 3.1.3.4.
3.2. Instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor
Instalaţii de detectare a concentraţiilor periculoase

3.2.1. In depozitele închise pentru butelii încărcate cu gaze inflamabile sau
toxice, unde există pericolul de scăpări şi acumulări de gaze inflamabile sau toxice, se vor
monta detectoare de concentraţie pentru gaze. Aceste detectoare trebuie să avertizeze
optic şi acustic atingerea pragului de 20% din limita inferioară de explozie (LEL),
respectiv 20% din concentraţia maxim admisibilă (CMA).
3.2.2. Sistemul de detecţie se interconectează cu instalaţia de ventilaţie mecanică

(dacă aceasta există).
Instalaţia de semnalizare a incendiilor
3.2.3. Depozitele închise pentru butelii cu gaze inflamabile, cu aria construită de

peste 600 m2, se echipează cu instalaţii de detectare şi semnalizare automată a
incendiului şi/sau detectoare de concentraţie pentru gaze sau vapori, conform pct. 3.2.1.
Instalaţii de stingere
3.2.4. Clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii cu fluide inflamabile

încadrate în categoria A, B sau C pericol de incendiu, cu suprafaţa mai mare de 750 m2 şi
densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2, trebuie echipate cu instalaţii fixe de
stingere cu apă pulverizată, cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea,
executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor (NP 086-05).
3.2.5. La depozitele mici şi medii, a căror suprafaţă este mai mică de 750 m2, nu
este obligatorie echiparea cu hidranţi de incendiu interiori sau exteriori.
3.2.6. Depozitele închise sau deschise medii, cu mai mult de 500 de butelii de 50
I (sau echivalent pentru alte tipuri de butelii), trebuie dotate cu un hidrant exterior cu
debitul minim de 5 l/s. Această cerinţă este îndeplinită dacă există serviciu propriu de
pompieri sau dacă există acces la reţeaua publică de apă de incendiu (în condiţiile
prevăzute de normativul NP 086-05).
3.2.7. La depozitele mari, indiferent de tipul construcţiei, este obligatorie

realizarea unei reţele de apă de incendiu, cu hidranţi exteriori, cu debitul minim de 5 l/s,
în vederea asigurării stingerii şi răcirii buteliilor în caz de incendiu. Rezerva de apă se
stabileşte pentru distribuirea a minimum 20 l/s timp de o oră.
3.2.8. Pentru stingere şi/sau răcire se recomandă ţevi de refulare a apei cu duze
de stropire.
3.3. Instalaţii utilitare aferente construcţiilor de depozitare
Instalaţii electrice
3.3.1. Toate echipamentele şi instalaţiile electrice trebuie să corespundă

categoriei de pericol de incendiu a depozitului şi vor fi proiectate în conformitate cu
prevederile din Normativul 17-2002 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice
cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc.
3.3.2. In zonele cu pericol de explozie se vor respecta prevederile Normativului

NP 099-04 pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice
în zone cu pericol de explozie.
In funcţie de caracteristicile gazelor depozitate se vor stabili grupele de explozie

(IIA, IIB, MC) şi clasele de temperatură (T1 -T6) ce trebuie avute în vedere la alegerea
echipamentelor electrice.
3.3.3. Incăperile de depozitare şi depozitele în aer liber în care sunt amplasate

butelii cu gaze combustibile care pot forma împreună cu aerul amestecuri explozive (a se
vedea pct. 2.2.40 şi 2.2.44) trebuie prevăzute cu o instalaţie de protecţie împotriva
trăsnetului (IPT), având nivelul de protecţie întărit I. Proiectarea acesteia se face conform
Normativului I20-2000. In anexa B sunt prevăzute standardele de referinţă ce trebuie
avute în vedere.
3.3.4. Iluminatul depozitelor de butelii trebuie să asigure:
- pentru încăperi cu nivel de iluminare, minimum 50 Ix;
- pentru depozitele în aer liber, minimum 10 Ix.
3.3.5. In cazul în care se impune iluminat în interiorul depozitelor, acesta va fi

realizat cu respectarea prevederilor pct. 2.7.2.
3.3.6. Instalaţiile de detectare a concentraţiei gazelor inflamabile şi de

semnalizare a incendiilor, atunci când acestea sunt necesare, se vor proiecta şi executa
conform Normativului 118/2-2002.
Instalaţii de încălzire-ventilare
3.3.7. Incăperile de depozitare a buteliilor nu necesită încălzire. Se admite

încălzirea până la +15°C (temperatură de calcul pentru dimensionarea instalaţiei de
încălzire), instalaţia de încălzire va fi echipată cu registre, amplasate şi protejate, astfel
încât să nu fie posibilă apropierea buteliilor la mai puţin de 0,5 m, iar ca agent termic se
va folosi apă caldă sau aer cald.
Incăperile de depozitare a buteliilor trebuie să fie corespunzător ventilate. Se vor

avea în vedere unul sau ambele moduri de ventilare:
- ventilare naturală (permanentă);
- ventilare forţată (de avarie).

3.3.8. Ventilarea naturală (permanentă) trebuie organizată şi realizată prin goluri
de evacuare la partea superioară şi prin goluri de admisie la partea inferioară. Secţiunea
canalelor de ventilare (goluri-deschideri) şi amplasarea acestora depinde de densitatea
gazului ce trebuie evacuat (vezi pct. M/2.3.7)
• Deschiderile/ieşirile (din partea superioară), în cazul gazelor inflamabile mai

uşoare ca aerul, trebuie practicate pe tavan (acoperiş), poziţionate în punctele cele mai
înalte ale acestuia, pentru a preveni formarea de pungi cu concentraţii periculoase de gaz,
şi trebuie protejate de o plasă/grilaj metalică/metalic pentru a preveni intrarea animalelor
mici.
• Deschiderile practicate pe pereţii laterali (în partea inferioară) trebuie să fie la o

distanţă de podea de minimum 30 cm, pentru a evita intrarea apei de ploaie şi/sau de
zăpadă şi trebuie protejate cu plasă/grilaj metalică/metalic pentru a evita intrarea
animalelor.
• La dimensionarea deschiderilor (golurilor) trebuie să se ţină cont de reducerea

secţiunii efectiv libere, determinată de utilizarea grilajelor.
La depozitele de butelii de acetilenă, ventilarea naturală este suficientă dacă

deschiderile de ventilaţie care duc direct în exterior au o secţiune transversală de cel puţin
1/300 din suprafaţa pardoselii (1/600 din suprafaţa pardoselii la partea superioară şi 1/600
din suprafaţa pardoselii la partea inferioară).
3.3.9. Ventilarea de avarie nu este obligatorie, aceasta fiind prevăzută doar în

cazurile şi în condiţiile precizate în prezentul regulament. Ventilarea de avarie intră în
funcţiune automat la depăşirea unui prag prestabilit al valorii concentraţiei de gaz
periculos în aerul încăperii (de regulă 20% din LEL şi/sau CMA).
- Ventilarea de avarie se realizează de preferinţă cu ventilatoare axiale la a căror

amplasare se va ţine seama de densitatea relativă faţă de aer a gazului ce trebuie evacuat.
- In cazul depozitelor închise pentru butelii cu gaze toxice se vor avea în vedere
prevederile pct. 2.3.10.
- Nivelul de ventilare realizat va fi de 10 sch/h. In cazul gazelor combustibile

care pot forma cu aerul amestecuri combustibile, ventilatoarele vor fi în construcţie
antiscântei, acţionate cu motoare în construcţie antiexplozivă, corespunzătoare grupei
explozive şi clasei de temperatură specifice gazului evacuat.
3.3.10. La întocmirea proiectelor pentru instalaţiile de ventilare se vor respecta

prevederile din Normativul 15.
Instalaţii de apă şi canalizare

3.3.11. Instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare se vor executa conform
Normativului 19-94.
3.3.12. Instalaţiile de stingere a incendiilor sau de răcire prevăzute conform

prezentului regulament vor fi proiectate şi executate în conformitate cu prevederile
Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a
incendiilor - indicativ NP 086-05.
3.3.13. La proiectarea instalaţiilor de canalizare se va ţine cont de prevederile

pct. 2.2.12.
3.4. Căi de acces, intervenţie şi salvare
3.4.1. Depozitele închise pentru butelii trebuie să fie accesibile autospecialelor de

intervenţie pe cel puţin două laturi. Fac excepţie depozitele închise, cu aria construită
desfăşurată mai mică de 2.000 m2, la care accesul de intervenţie poate fi pe o latură.
3.4.2. Pentru accesul şi intervenţia operativă în caz de incendiu, depozitele

deschise pentru butelii vor avea asigurat accesul pe toate laturile.
3.4.3. Căile de circulaţie interioară stabilite pentru intervenţie în caz de incendiu

vor fi alcătuite, echipate şi marcate corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut
de către personalul de intervenţie.
3.5. Echiparea şi dotarea cu mijloace de intervenţie
3.5.1. Echiparea şi dotarea depozitelor se vor asigura cu mijloace de stingere şi

de răcire adecvate pentru tipul de fluid umplut în butelii (stingătoare, mijloace de refulare
a apei din reţeaua de hidranţi, după caz).
3.5.2. Se recomandă dotarea cu un stingător de pulbere sau gaz inert, portativ, de

minimum 6 kg la o suprafaţă de depozitare de 100 m2, pentru depozitele încadrate la
categoria A, B, C, D sau E, dar nu mai puţin de două stingătoare pe depozit. Dacă
suprafaţa de depozitare este mai mare de 500 m2 se vor prevedea şi stingătoare
transportabile, un stingător de minimum 50 kg la fiecare 500 m2.
3.6. Măsuri specifice în caz de incendiu
3.6.1. Consideraţii generale. Scopul acestui capitol este de a da informaţii privind

modul de manipulare a buteliilor de gaz expuse la foc sau căldură excesivă. Informaţiile
sunt utile atât pentru deţinătorii de depozite de butelii, cât şi pentru echipele de pompieri.
Informaţiile ce urmează sunt preluate din „Safety Info nr. 02/02" emis de EIGA.
3.6.2. Măsuri ce trebuie luate în cazul buteliilor de gaz expuse la foc sau căldură
(cu excepţia buteliilor cu acetilenă)
Orice butelie de gaz care este expusă la foc sau la căldură extremă se poate
distruge din cauza creşterii temperaturii şi presiunii. Acest lucru este valabil chiar şi
pentru buteliile care au dispozitive de depresurizare, în cazul în care în împrejurări
extreme dispozitivul nu poate opera suficient de repede. Datorită şocului de presiune şi al
conţinutului inflamabil, toxic sau corosiv, al buteliei apare pericolul exploziei şi
desprinderii unor bucăţi din butelie. O butelie de gaz avariată poate să zboare la o distanţă
de 100 m sau chiar mai mult.
MĂSURI:
1. Butelii conţinând gaze netoxice sau necorozive, aflate într-o zonă de
depozitare
- Să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona.
- Să se împiedice accesul în zonă prin delimitare cu frânghii şi inscripţii de

avertizare.
- Să se cheme pompierii şi furnizorul de gaz.
- Să se înceapă imediat răcirea buteliilor prin stropirea lor cu apă dintr-un loc
sigur - în spatele unor instalaţii grele sau al unui perete solid.
- Să se stabilească momentul când s-a produs incendiul şi conţinutul, numărul şi

situarea buteliilor de gaz implicate.
- La sosirea echipei de pompieri să se dea acesteia informaţiile şi toate

recomandările conţinute în acest capitol.
Buteliile conţinând gaze lichefiate (de exemplu bioxid de carbon şi oxid de azot)
trebuie să fie depozitate în poziţie verticală.
Să se ridice orice butelie care a fost răsturnată pentru a se evita eliminarea

lichidului prin valva sau prin dispozitivul de depresurizare.
Trebuie să se aibă grijă ca buteliile să nu fie lovite în timpul răcirii.
Buteliile de acetilenă prezintă pericole mai mari şi necesită un tratament special

faţă de cel prezentat mai sus.
2. Se folosesc numai butelii care conţin gaze netoxice sau necorozive
Nu se cunoaşte momentul producerii incendiului sau a încălzirii
- Se aplică recomandările de la pct. 1.

Momentul izbucnirii incendiului sau al expunerii la căldură este cunoscut
- Dacă se poate face acest lucru în siguranţă, avându-se în vedere incendiul sau
expunerea la căldură, să se închidă ventilele buteliilor, dacă sunt deschise, şi să se
îndepărteze de acolo toate buteliile care există.
- Să se împiedice accesul în zonă prin delimitarea cu frânghii şi inscripţii de

avertizare.
- Să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz.
- Să se stabilească momentul în care a izbucnit incendiul sau încălzirea,

conţinutul buteliei (buteliilor) şi să se transmită aceste informaţii şi toate recomandările
din acest prospect la sosirea echipei de pompieri.
- Să se procedeze imediat la răcirea buteliilor prin inundarea lor cu apă într-un

loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau al unui perete solid.
- Să se întrerupă răcirea pentru scurt timp după ce incendiul a fost stins.
- Dacă buteliile se răcesc repede sau se formează abur la suprafaţa buteliei, să se
continue imediat răcirea.
- Să se oprească răcirea dacă buteliile rămân ude timp de 10 minute fără a se mai
stropi cu apă.
3. Butelie care conţine gaz inflamabil care se scurge şi arde la ventil
Să se închidă ventilul buteliei dacă acest lucru este posibil în siguranţă. Ca

urmare, în mod normal se va opri scurgerea de gaz şi orice flăcări din valvă.
In mod normal, o flacără dintr-o butelie de gaz care se află într-o cameră şi a cărei
valvă nu poate fi închisă va fi lăsată să ardă în timp ce butelia va fi răcită cu apă. Dacă
flacăra este stinsă, gazul continuă să scape şi poate provoca o explozie.
Se poate stinge flacăra numai dacă:
- poate determina o situaţie periculoasă. Intr-un astfel de caz, se aplică

recomandările aferente pct. 2 şi se aeriseşte mult şi în mod natural;
- scurgerea de gaz este foarte mică şi butelia poate fi dusă în siguranţă şi repede
în aer liber, într-un loc nepericulos.
4. Butelii care conţin gaze toxice sau corozive

Momentul producerii incendiului sau a încălzirii este cunoscut sau nu.
Suplimentar la întinderea sursei de căldură sau de foc, gradul de pericol depinde

de proprietăţile, de cantităţile de gaze despre care este vorba şi de condiţiile de
depozitare. Prin urmare, orice acţiune trebuie să fie decisă şi condusă de o persoană
instruită în mod corespunzător, care să fie capabilă să ia repede măsurile adecvate
în vederea reducerii riscurilor.
Inainte de o astfel de acţiune:
- să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona;
- să se împiedice accesul în zonă prin delimitare cu frânghii şi inscripţii de

avertizare;
- să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz;
- să se stabilească momentul când a izbucnit incendiul sau încălzirea, conţinutul

buteliei (buteliilor) şi să se dea aceste informaţii şi toate recomandările conţinute în acest
capitol la sosirea echipei de pompieri.
3.6.3. Măsurile ce trebuie luate în cazul buteliilor de acetilenă expuse la foc sau
căldură Sistemul de protecţie al unei butelii de acetilenă (masa poroasă şi solvent) în mod
normal împiedică orice reacţie periculoasă de descompunere a acetilenei. Dar dacă
buteliile de acetilenă sunt expuse la foc sau la căldură deosebit de mare sau dacă are loc o
întrerupere de la arzător în butelie, atunci se poate desfăşura o reacţie de descompunere.
Aceasta se va produce dacă, în plus, scapă acetilenă din butelia încălzită. Din cauza
reacţiei de descompunere temperatura şi presiunea cresc şi butelia poate exploda. Apar
pericole de la flăcări, şocul de presiune şi bucăţi de butelie care zboară. O butelie de
acetilenă găurită poate zbura la o distanţă de 100 m sau mai mult.
1. Butelii de acetilenă în incendiu, aranjate la rând sau într-o zonă de

depozitare

avertizare.
- Dacă se poate face acest lucru în siguranţă, să se înceapă imediat răcirea
buteliilor încălzite prin inundarea lor cu apă dintr-un loc sigur - în spatele unor
echipamente grele sau al unui perete solid.
- Să se stabilească informaţii referitoare la numărul şi situarea buteliilor de
acetilenă implicate, precum şi la momentul izbucnirii incendiului.
- La sosirea brigăzii de pompieri să se dea acesteia informaţiile şi toate

recomandările din acest capitol.
2. Numai buteliile de acetilenă în curs de folosire
Nu se cunoaşte momentul producerii incendiului sau a încălzirii
- Se aplică recomandările de la pct. 1.
Momentul izbucnirii incendiului sau al expunerii la căldură este dovedit
- Dacă se poate face acest lucru în siguranţă, avându-se în vedere incendiul sau
expunerea la căldură, să se închidă valva buteliei, dacă este deschisă.

avertizare.
- Să se stabilească momentul în care a izbucnit incendiul sau încălzirea şi să se

transmită aceste informaţii şi toate recomandările din acest prospect la sosirea echipei de
pompieri.
- Să se procedeze imediat la răcirea buteliei (buteliilor) prin inundarea întregii

(tuturor) butelii (buteliilor) cu apă dintr-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele
sau al unui perete solid.
- Dacă buteliile de acetilenă se usucă repede sau se formează abur la suprafaţa
buteliei, să se continue răcirea cu apă. Dacă buteliile rămân reci şi ude cel puţin 30 de
minute, în mod obişnuit este în siguranţă să se procedeze la verificarea lor privind
scurgerea. Dacă nu se observă nicio scurgere, să fie îndepărtate din locul respectiv şi să
fie cufundate în apă pentru cel puţin 24 de ore. După aceea, să fie puse într-un loc sigur.
O butelie care se scurge trebuie să fie lăsată, răcită şi într-o zonă delimitată cu
frânghii timp de 24 de ore.
3. Butelia de acetilenă afectată de o întrerupere sau care se scurge şi arde la

ventil
Intreruperea de la arzător într-o butelie de acetilenă sau acetilenă care arde la

valva buteliei creează o situaţie periculoasă. Atunci când este posibil să se facă acest
lucru imediat după aprindere, închideţi valva buteliei pentru a opri scurgerea de gaz.
Apreciaţi orice creştere de temperatură ţinând carcasa buteliei în mâinile goale. Dacă:
- butelia devine fierbinte;
- flacăra sau scurgerea de gaz nu se opreşte;
- nu este nicio îndoială că ar exista vreun alt motiv, se aplică recomandările de la
pct. 2.
O flacără de la o butelie de acetilenă care se afla într-o cameră şi a cărei valvă nu

poate fi închisă în mod normal va fi lăsată să ardă în timp ce butelia va fi răcită cu apă.
Dacă flacăra este stinsă, acetilenă continuă să scape şi poate provoca o explozie. Se poate
stinge flacăra numai dacă:
- poate provoca o situaţie periculoasă. In acest caz aplicaţi recomandările

cuprinse la pct. 2 şi aerisiţi intens în mod natural;
- scurgerea de acetilenă este foarte mică şi butelia de acetilenă poate să fie dusă
repede şi în siguranţă în aer liber, într-un loc sigur.
4. Cadre de butelii de acetilenă
Când a intervenit o întrerupere, închideţi numai ventilul principal al cadrului - nu

ventilele buteliilor individuale -, dacă acest lucru poate fi făcut în siguranţă şi dacă poate
fi făcut imediat după aprindere.
Aplicaţi procedura de verificare şi recomandările menţionate la pct. 2 şi 3.
Având în vedere faptul că buteliile într-un cadru sunt apropiate una de alta, nu se
poate garanta o răcire eficientă cu apă. Din acest motiv, cadrele în care există
suspiciunea de descompunere trebuie să fie stropite cu furtunul cu apă până la
partea inferioară cel puţin 24 de ore după ce sursa de incendiu sau de supraîncălzire a
fost îndepărtată şi buteliile au rămas reci şi ude cel puţin 30 de minute.
Nu vă apropiaţi de aceste cadre în timpul acestei perioade şi împiedicaţi

accesul în zonă prin delimitarea cu frânghii şi inscripţii de avertizare.
4. Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
4.1. Prevederi generale
Incadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă
4.1.1. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul depozitelor de butelii

pentru gaze tehnice va avea pregătire profesională corespunzătoare locului de muncă şi
va fi admis la lucru numai în baza contractului medical, conform prevederilor din
Normele generale de protecţie a muncii.
4.1.2. Vârsta persoanelor admise la exploatarea depozitelor de butelii pentru gaze

tehnice va fi de minimum 18 ani.
Instruirea personalului
4.1.3. Personalul depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va fi instruit pentru

efectuarea în condiţii de securitate a tuturor activităţilor legate de deservirea depozitului.
Instructajul se va face lunar şi va cuprinde verificarea cunoştinţelor privind:
a) proprietăţile importante din punctul de vedere al securităţii muncii ale gazelor

din buteliile depozitate;
b) sursele de accidente posibile şi modul de acţionare în fiecare caz pentru

prevenirea acestora;
c) personalul va fi instruit suplimentar cu privire la măsurile PSI şi acordarea

primului ajutor în caz de accidente şi intoxicare.
4.1.4. Este obligatorie efectuarea unui instructaj special de protecţie a muncii

înainte de introducerea în depozit a unor butelii umplute cu un sortiment nou de gaz.
4.1.5. In cadrul depozitului se vor afişa la loc vizibil instrucţiunile specifice de

securitate a muncii.
Echipament individual de protecţie
4.1.6. Personalul va purta în mod obligatoriu în timpul executării activităţilor

echipamentul individual de protecţie adecvat, care se va curăţa şi menţine în stare bună.
4.1.7. Dotarea personalului cu echipament individual de protecţie şi alegerea

sortimentelor se vor face în conformitate cu prevederile din Normele generale de
protecţie a muncii (anexele 9-11) şi ale Normativului-cadru de acordare şi utilizare a
echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi
protecţiei sociale nr. 225/1995.
In vederea acordării echipamentului individual de protecţie, angajatorul trebuie să

efectueze evaluarea riscurilor.
In tabelul 4.1.7 a) se prezintă un tabel orientativ al riscurilor specifice depozitelor

de butelii.
Tabel 4.1.7 a) - Tabel orientativ pentru evaluarea riscurilor în vederea

selecţionării echipamentului individual de protecţie
RISCURI
FIZICE CHIMICE
Mecanice Termice Elect Zgo Lichide Vapori
Căde Şoc, Alunec Căld Fr rice mot inflama
re lovire, are, ură, ig bile gaze
impact, cădere foc
de la compres la inflama
iune acelaşi bile
înălţi nivel
me
PĂRŢI Cap Craniu
LE Urechi
CORPU
LUI Ochi
Căi
respirat
orii
Faţă
Tot
capul
Memb Mâini
re Braţe
superi (părţi)
oare
Memb Picior
re Gambe
inferio (părţi)
are
Altel Piele
e Trunch
i/
abdom
en
Căi
parente
rale
Total
corp
In funcţie de natura fluidelor din butelii, de modul de depozitare şi de capacitatea

de depozitare, operatorul economic îşi alcătuieşte organigrama şi stabileşte numărul de
personal angajat.
In tabelul 4.1.7 b) este prezentat un model (orientativ) de dotare cu materiale
individuale de protecţie şi de lucru pentru un depozit mare pentru butelii de acetilenă, iar
în tabelul 4.1.7 c), un model de inventar de materiale de protecţie şi intervenţie din
dotarea secţiei (acelaşi depozit de acetilenă).
Tabel 4.1.7 b) - Model de dotare cu materiale de protecţie şi intervenţie
Nr. Denumirea UM Gestiona Stivuitoris Incărcător Paznic Manipulato

crt echipamentului r depozit t descărcăto r butelii
. r
EP EL EP EL EP EL EP EL EP EL
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. Bonetă antistatizată buc. X - X - - - - - - -
2. Salopetă din fibre buc. X - X - - - - - - -
naturale
antistatizată
3. Mănuşi perech - - - - - - - - - -
electroizolante i
pentru joasă
tensiune
4. Mănuşi de perech X - X - X - - - X -
protecţie din piele i
5. Cămaşă din fibre buc. X - X - X - - - X -
naturale
6. Lenjerie de corp buc. X - X - X - - - X -
din fibre naturale
7. Şosete-ciorapi din perech X - X - X - - - X -
fibre naturale i
8. Bocanci antistatici perech - - X - X - - - - -
din piele i
9. Pantofi antistatici perech X - - - - - - - - -
din piele i
10. Mască contra buc. - - X - - - - - - -
prafului
11. Ochelari de perech X - X - X - - - - -
protecţie etanşi i
12. Mască de protecţie buc. - - - - - - - - - -
cu cartuş filtrant
pentru acetonă
13. Şort de protecţie cu buc. - - - - X - - - X -
pieptar STAS
5151-82
14. Şubă sau cojocel buc. X - - - - - X - X -
termoizolant
15. Imbrăcăminte de buc. - X - X - X - X - X
protecţie. Articole
de îmbrăcăminte de
protecţie utilizate
în medii cu
temperaturi scăzute
SR EN 14058:2004
16. Scurtă buc. X - X - - - X - X -
impermeabilă cu
glugă
17. Incălţăminte de perech X - - - - - - - - -
protecţie i
electroizolantă
pentru joasă
tensiune
18. Bocanci de perech - - - X - - - X -
protecţie cu i
bombeu metalic
rezistenţi la soc
19. Căciulă cu buc. - - - X - - - X -
apărători laterale
20. Capişon buc. - - - X - - - - -
termoizolant
21. Costum de buc. - - - X - X -
protecţie
termorezistent la
temperaturi scăzute
22. Ciorapi şosete din perech - - - X - - - X -
lână i
EP = echipament de protecţie
EL = echipament de lucru
Tabel 4.1.7 c) - Model de inventar „secţie" pentru un depozit mare de butelii

pentru acetilenă
Nr. Denumirea materialului U.M. Cant.

crt.
1. Trusă sanitară dotată conform Ordinului ministrului sănătăţii si buc. 1
familiei nr. 427/2002
2. Dulap pentru depozitare materiale de protecţie buc. 1
3. Aparat pentru inhalat oxigen -- complet A2 (cuprinde: cutie de buc. 1
lemn cu suporţi, butelie de oxigen 7 I, reductor de presiune cu
manometru, distribuitor, umezitor cu pahar de sticlă, sac de
respiraţie, măşti de faţă cu supape etc.)
4. Mască de aductiune liberă a aerului buc. 1
5. Covor de cauciuc electroizolant - STAS 7454-84 20
6. Furtun de cauciuc cp 20 mm ml 30
7. Trusă de scule antiscântei buc. 1
8. Plăcute indicatoare si avertizoare buc. 40
9. Cărucior pentru transport butelii - tip lisă pentru o butelie buc. 3
10. Motostivuitor buc. 1
11. Mănuşi de protecţie STAS 1783-84 perechi 5
12. Dotări (complet 2) pentru hidrant exterior pentru stropire butelii de buc. 1
acetilenă (cuprind: chei pentru racord A, B, C, ţevi pentru furtun
tip B, ţevi de refulare tip B, hidrant portativ tip B cu 2 robinete
pentru refulare etc.)
13. Explozimetru portabil pentru detecţie acetilenă buc. 2
14. Lampă portabilă antiexplozivă buc. 2
15. Lanterne antiexplozive buc. 4
Organizarea locului de muncă şi a activităţii
4.1.8. Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de
curăţenie permanentă, libere de orice obstacole.
4.1.9. Accesul în depozitul de butelii al persoanelor străine este interzis. Acest

lucru va fi marcat cu tăbliţe de avertizare „intrarea oprită".
4.1.10. La toate locurile de muncă unde există riscuri de incendii, explozii sau
intoxicaţii se vor efectua măsurători în vederea depistării concentraţiilor maxime
admisibile şi se vor lua măsuri pentru anihilarea riscurilor, conform prevederilor
prezentului regulament.
4.1.11. Din punctul de vedere al dotărilor social-sanitare, depozitele de butelii se

încadrează conform anexei nr. 12 la NGPM, astfel:
a) Depozitarea în aer liber
- Grupa de proces II b - procese tehnologice care au loc în condiţii de

microclimat nefavorabil, cu temperatură scăzută (muncă în exterior)
- Anexa social-sanitară trebuie dotată cu: vestiare, duşuri, spălătoare şi încăperi
pentru încălzire periodică
b) Depozitarea în încăperi

b1) Depozite pentru butelii cu gaze toxice
- Grupa de proces IV g - procese de muncă ce au loc în condiţii de contact cu

gaze şi vapori care pot produce intoxicaţii acute
- Anexa social-sanitară trebuie dotată cu: vestiare pentru haine de stradă, duşuri,
vestiare pentru haine de protecţie şi de lucru (în circuit mic), spălătoare şi, suplimentar,
cu: cameră de salvare degazare, condiţii de spălare şi uscare a echipamentului de
protecţie şi de denocivizare
b2) Depozite pentru butelii cu gaze netoxice
- Grupa de proces II b, în cazul încăperilor neîncălzite
- Grupa de proces I b, în cazul încăperilor încălzite
4.1.12. In cadrul depozitului de butelii trebuie să se monteze indicatoare de

avertizare privind pericolele specifice.
4.1.13. In incinta depozitelor se vor afişa instrucţiuni şi reguli privitoare la

manipularea în condiţii de securitate a buteliilor aflate în depozit.
4.2. Prevederi specifice
4.2.1. Personalului care deserveşte depozitul îi este interzis să primească şi să

depoziteze buteliile pline la care:
a) lipsesc poansonările reglementare;
b) a expirat termenul de revizie periodică;
c) robinetele au ventile cu defect;
d) se constată deteriorări vizibile pe corp (fisuri, urme de lovituri, coroziune

pronunţată etc);
e) lipseşte vopseaua de protecţie şi marcarea gazului;
f) lipsesc capacele de protecţie;
g) se sesizează scăpări de gaze.
4.2.2. Se interzice depozitarea buteliilor pline în spaţiile prevăzute şi marcate

pentru buteliile goale.
4.2.3. Se interzice depozitarea buteliilor pline sau goale în afara spaţiilor special
amenajate pentru acestea.
4.2.4. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea

în condiţii de securitate a recipientelor-butelie, în funcţie de cantităţile care se
manipulează.
4.2.5. Este obligatorie depozitarea buteliilor numai cu capacul la racordul

robinetului şi capacul de protecţie înşurubate.
4.2.6. Sunt interzise păstrarea oricăror materiale inflamabile, efectuarea unor

lucrări cu foc deschis şi fumatul pe o distanţă de 10 m în jurul depozitului de butelii de
acetilenă.
4.2.7. Imbrăcămintea îmbibată cu oxigen trebuie schimbată sau foarte bine

aerisită înainte de a intra în contact cu foc deschis sau cu oricare alte surse de foc.
4.2.8. In încăperi, în zone de securitate şi în zone de protecţie, în spaţiul liber

fumatul şi focul deschis sau iluminatul deschis nu sunt permise în cazul în care este vorba
de depozite pentru gaze comprimate combustibile. Această interdicţie trebuie afişată la
faţa locului, dacă ea nu a fost făcută cunoscută pe întreg teritoriul depozitului, începând
de la porţile de acces.
4.2.9. In depozitele de butelii pentru gaze comprimate cu acţiune oxidantă nu este

permisă depozitarea materialelor combustibile sau autoinflamabile pe o distanţă mai mică
de 5 m faţă de locurile la care datorită unor neetanşeităţi pot să apară emanaţii (scăpări)
de gaze cu acţiune oxidantă. In aceste zone fumatul şi focul deschis nu sunt permise.
4.2.10. Cel care depozitează butelii pentru gaze foarte toxice trebuie să
stabilească instrucţiunile de securitate corespunzătoare, ca de exemplu purtarea aparatelor
automate pentru respiraţie. Aceste aparate trebuie păstrate în afara zonei periclitate, dar
trebuie să fie uşor (şi repede) accesibile pentru personalul de deservire.
4.3. Manipularea buteliilor şi transportul în cadrul depozitelor
4.3.1. Manipularea buteliilor şi transportul în cadrul depozitelor sunt permise

numai dacă buteliile au capacele sau gulerele de protecţie înşurubate strâns.
4.3.2. Transportul mecanizat al buteliilor în incinta depozitului se face:
- în paleţi, folosindu-se un autostivuitor sau stivuitor de paleţi;
- în paleţi, folosindu-se o macara;
- cu un cărucior pentru butelii.

La manevrarea buteliilor cu autostivuitorul se vor respecta prevederile pct. 4.4.
4.3.3. Transportul buteliilor cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai

dacă buteliile sunt bine fixate cu paleţi care permit prinderea sigură a cârligului macaralei
(este interzisă prinderea buteliei în cârligul macaralei de capacul de protecţie, carcasa de
protecţie sau robinetul buteliei).
4.3.4. Se interzice transportul buteliilor cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu

electromagneţi sau al macaralelor cu greifer.
4.3.5. Cadrele de butelii se vor transporta cu autostivuitor sau macara (este

obligatorie prinderea cu lanţ - cablu - de toate cele 4 inele ale cadrului de butelii).
4.3.6. Utilizarea mijloacelor de transport în zona de protecţie a buteliilor pentru

gaze combustibile se face în condiţiile prevăzute la pct. 2.2.14.
4.3.7. Transportul manual al buteliilor pe distanţe scurte (cel mult 5 m) se face:
- prin rostogolire numai pe dispozitive prevăzute pentru aceasta, de exemplu

inele de rostogolire;
- prin rostogolire (rulare) pe piciorul (postamentul) buteliei printr-o uşoară

aplecare.
4.3.8. Se interzice aruncarea sau târârea buteliilor chiar şi pe distanţe scurte.
4.3.9. Se interzice descărcarea buteliilor din vehicule prin căderea lor pe un pat
elastic (pneuri).
4.4. Folosirea stivuitoarelor autopropulsate
4.4.1. Incărcătura care se ridică sau se transportă trebuie să fie uniform

distribuită pe lăţimea furcilor, iar centrul de greutate al acestuia nu trebuie să depăşească
distanţa de la coloana de ridicare a furcilor declarată de producătorul stivuitorului.
4.4.2. In cazul în care apare tendinţa de pierdere a stabilităţii stivuitorului prin

ridicarea roţilor din spate, se va coborî imediat sarcina pe sol.
4.4.3. Inainte de coborârea încărcăturii, se va examina cu atenţie terenul pe care

urmează a se aşeza sau stivui încărcătura.
4.4.4. Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcină ori paletă trebuie făcută
lent, fără smucituri şi cu viteză redusă.
4.4.5. In cazul în care încărcătura împiedică vizibilitatea conducătorului, acesta

va fi dirijat de o altă persoană.
4.4.6. Este interzisă încărcarea stivuitoarelor peste limita admisă a capacităţii de
ridicare.
4.4.7. Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă şi cu multă

atenţie, numai după ce conducătorul utilajului s-a asigurat că nu sunt persoane în
apropiere.
4.4.8. Este interzisă manipularea sarcinii de către muncitori, când aceasta este
suspendată pe furci.
4.4.9. Circulaţia stivuitoarelor autopropulsate se va face pe căile de acces

stabilite şi marcate în acest scop. Pentru evitarea derapării, căile de acces vor fi curăţate
permanent de urme de uleiuri, carburanţi şi noroi, iar în timpul iernii se va presăra cu
nisip şi sare pentru evitarea formării gheţii şi poleiului.
4.4.10. Viteza de deplasare a stivuitorului autopropulsat trebuie adaptată la

condiţiile drumului. Aceasta nu va depăşi 10 km/h pe căile de acces şi 2-3 km/h în
locurile înguste.
4.4.11. Este interzisă urcarea sau coborârea din stivuitor în timpul mersului.
4.4.12. Deplasarea stivuitoarelor se va face numai în sensul înainte. Mersul

înapoi este permis numai pentru efectuarea întoarcerilor, ieşirilor din locuri înguste,
precum şi la coborârea cu sarcină a pantelor, conform prevederilor cărţii tehnice.
4.4.13. In timpul transportului cu stivuitorul, precum şi la ridicarea paletei

încărcate pe autovehicule muncitorii trebuie să stea la o distanţă de minimum 2,5 m şi în
niciun caz sub sarcina ridicată.
4.4.14. Este interzis să se ridice şi să se transporte sarcinile numai pe vârful

furcilor.
4.4.15. Este interzis transportul cu stivuitorul prin târâre directă a paleţilor.
4.4.16. Transportarea paleţilor suprapuşi este permisă numai dacă sunt asigurate:
stabilitatea sarcinii, pilotarea şi vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare.
4.4.17. Este interzisă ridicarea sau coborârea sarcinilor în timpul deplasării

stivuitorului autopropulsat.
4.4.18. Este interzisă folosirea stivuitorului autopropulsat pe terenuri accidentate

şi/sau nerezistente.
4.4.19. Coborârea cu sarcină se va face cu spatele, sarcina fiind menţinută în

poziţie înclinată înapoi. Dacă înclinaţia pantei este mai mică decât înclinaţia maximă a
cadrului, se poate coborî în mers înainte, cu sarcina complet înclinată spre înapoi şi
asigurată cu lanţ. In ambele cazuri, circulaţia se va face cu viteză redusă, cu acţionarea
progresivă a frânei.
4.4.20. Deplasarea stivuitorului autopropulsat cu sau fără sarcină este admisă

numai pe drumuri netede şi cu cadrul în poziţie de transport. Deplasarea se va face cu
sarcina ridicată la cel puţin distanţa de la sol recomandată de producătorul stivuitorului,
iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi înclinat înapoi, astfel încât să se asigure o
stabilitate corespunzătoare a sarcinii.
4.4.21. Deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicată la mai mult de 300 mm de la

sol este permisă numai la operaţia de stivuire şi se va executa numai în faţa stivei.
4.4.22. Când se manevrează utilajul pe teren umed, alunecos, se va lucra cu

viteză redusă şi cu multă atenţie.
4.4.23. In depozite închise vor fi folosite numai stivuitoare autopropulsate ale

căror capacitate şi gabarit permit pătrunderea şi manevrarea lor în spaţii mici şi numai
dacă acestea sunt special pregătite pentru lucrul în interior şi nu pot deveni surse de
incendiu.
4.4.24. Stivuitoarele autopropulsate cu stare tehnică necorespunzătoare sau care

prezintă defecţiuni la cadrul de ridicare al sarcinii nu trebuie admise în exploatare.
4.4.25. In cazul în care se constată unele defecţiuni în funcţionarea stivuitoarelor

autopropulsate (zgomote suspecte, scântei la electromotoare, precum şi alte fenomene
neobişnuite în funcţionarea mecanismului de acţionare hidraulică sau electrică ori în
cazul altor ansamble), conducătorii sunt obligaţi să oprească lucrul şi să aducă la
cunoştinţă conducătorului locului de muncă starea de fapt. Lucrul se va reîncepe numai
după înlăturarea defecţiunilor constatate.
4.4.26. Este interzisă utilizarea stivuitoarelor autopropulsate în stare de

întreţinere necorespunzătoare (scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi, lipsa buşoanelor de la
rezervoare etc).
4.4.27. Presiunea aerului în pneuri trebuie să corespundă cu cea prevăzută de

cartea tehnică, în funcţie de starea platformelor pe care urmează să lucreze utilajul şi de
condiţiile atmosferice.
4.4.28. Motostivuitoarele cu eşapare liberă a gazelor trebuie folosite numai în

depozite deschise, neacoperite sau în hale prevăzute cu ventilaţie; funcţionarea în spaţii
închise care nu îndeplinesc condiţia de ventilaţie de mai sus este permisă numai dacă
motostivuitoarele sunt prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor.
4.4.29. Este interzisă pornirea unui stivuitor autopropulsat prin împingere cu

furcile de către un alt stivuitor.
4.4.30. Este interzisă pornirea motorului stivuitorului dacă acesta s-a oprit
datorită unei defecţiuni, având sarcina ridicată.
4.4.31. Este interzisă pornirea sau frânarea bruscă a stivuitorului cu sarcina

ridicată, pentru a se evita răsturnarea utilajului.
4.4.32. Este interzisă utilizarea stivuitoarelor autopropulsate fără instalaţie de

semnalizare acustică, optică, precum şi fără sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul
nopţii sau pe ceaţă.
4.4.33. Periodic, pe baza graficului şi instrucţiunilor de exploatare, se va revizui

starea de funcţionare a stivuitoarelor autopropulsate şi, în special, sistemul de ridicare, de
frânare, de direcţie, de semnalizare şi stabilitate.
4.4.34. Lucrările de reparaţii ale stivuitoarelor autopropulsate trebuie executate

numai de operatori economici autorizaţi ISCIR, conform prevederilor PT R3-2003,
colecţia ISCIR.
4.4.35. Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror

vârstă a depăşit 18 ani. Persoana fizică sau juridică deţinătoare va face instruirea şi
autorizarea acestora, pe bază de şcolarizare şi verificare a cunoştinţelor, conform
prevederilor din Prescripţiile tehnice privind montarea, punerea în funcţiune, utilizarea,
repararea şi verificarea tehnică a stivuitoarelor - PT R3-2003, colecţia ISCIR.
Conducătorul stivuitorului trebuie să aibă asupra sa autorizaţia de conducere şi, după caz,
foaia de lucru.
4.4.36. Conducătorul stivuitorului este obligat ca înaintea începerii lucrului să

controleze starea tehnică a utilajului, să verifice dacă sistemul hidraulic este
corespunzător, făcând probe de ridicare-coborâre a unei sarcini în funcţie de capacitatea
maşinii, precum şi de înclinarea înainte-înapoi a cadrului.
4.4.37. Conducătorul stivuitorului va verifica înainte de începerea lucrului dacă

nu sunt pietre sau alte corpuri tari între cauciucuri. Scoaterea acestora nu se va face prin
lovire cu ciocanul sau levierul, ci prin demontarea roţii laterale.
4.4.38. Conducătorilor de stivuitoare le este interzisă staţionarea în zona de

acţiune a mijloacelor de ridicat.
4.4.39. Conducătorii de stivuitoare autopropulsate trebuie să respecte

următoarele:
- să nu transporte persoane în cabine, pe scările şi părţile laterale ale acesteia, pe

lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate;
- să asigure stabilitatea şi siguranţa încărcăturii;

- să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul;
- să evite pornirea sau oprirea bruscă, pentru a preveni căderea sarcinilor sau
răsturnarea utilajului;
- la intrarea-ieşirea din magazie, precum şi la trecerea pe lângă o persoană să

semnalizeze acustic.
4.4.40. In timpul deplasării, conducătorul stivuitorului autopropulsat va păstra

faţă de utilajul din faţă o distanţă care să îi permită, în cazul că acesta opreşte sau îşi
schimbă direcţia de mers, evitarea unei coliziuni.
4.4.41. Pentru a evita deraparea, conducătorii de stivuitoare care circulă pe căile

de circulaţie aflate în aer liber trebuie să folosească lanţurile antiderapante din dotare.
4.4.42. Conducătorului de stivuitor îi este interzis să angajeze discuţii în timp ce

manevrează utilajul.
4.4.43. Pornirea stivuitoarelor se va face numai de către conducătorul utilajului.
4.4.44. Se interzice conducătorului să părăsească utilajul cu sarcina ridicată. In

caz de nevoie, la părăsirea utilajului, se va lăsa sarcina la sol, se va trage frâna de mână şi
se va scoate cheia din contact.
4.4.45. In cazul în care stivuitorul se defectează, având sarcina ridicată, înainte

de remedierea defecţiunilor, conducătorul trebuie să ia măsuri de înlăturare a persoanelor
din zona periculoasă.
4.4.46. Este interzisă ridicarea persoanelor cu stivuitorul autopropulsat.
4.4.47. Se interzice conducătorului să manipuleze stivuitorul autopropulsat stând

pe sol lângă acesta.
4.4.48. La terminarea lucrului sau ori de câte ori conducătorul părăseşte

stivuitorul, acesta îl va asigura contra deplasării, în special atunci când este oprit în pantă,
prin tragerea frânei de mână şi introducerea manetei în una din treptele de viteză.
ANEXA A*) la regulament
LISTA GAZELOR
N Clasific Nr. de Form Densi Clasificarea gazelor funcţie de proprietăţile periculoase

r. area identifi ula tate Gaze Gaze Gaze cu proprietăţi periculoase Gaz Gaze Gaze Ter
c care chimi relati care inflam (exceptând gazele combustibile) e inert axfixi -
rt cf. ca vă in sustin abile Gaz Gaz Gaze Gaze Gaz Gaze iner e ante me
. gazelor CEE- /struc rapor arderea (symbo e e cu cu e cu canceri te insta (simb n
funcţie ONU tura t cu - l F) foar toxi toxic actiu acti gene (sim bile olA) de
de aerul combur te ce ita- ne une (simbol bol (sim ver
ante toxi (sim te coro irita K) I) bol ifi-
condiţii (symbo ce bol redu ziva nta CI) car
le de l O) (sim T) sa (sim (sim e
bol (sim bol bol (an
T+) bol C) Xi ) i)
depozit Xn)
are
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
A Gaze
. compri
mate
(cod
clasific
are: 1)
1. Aer 1002 - 1 O(7)* - - - - - - - - - - 1.0
compri
mat
2. Argon 1006 Ar 1,38 - - - - - - - - I - A 10
3. Heliu 1046 He 0,14 - - - - - - - - I - A 10
4. Hidrog 1049 H2 0,07 - F - - - - - - - - - 10
en
5. Kripton 1056 Kr 2,9 - - - - - - - I - A 10
6. Neon 1065 Ne 0,7 - - - - - - - - I - A 10
7. Azot 1066 N2 0,97 - - - - - - - - I - A 10
8. Dioxid 1067 NO2 2,83 O - T+ - - C - - - - - 3
de azot
9. Deuteri 1957 D2 0,14 - F - - - - - - I - - 10
u
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
10. Metan 1971 CH4 0,55 - F - - - - - - - - 10
11. Monoxid de 1975 NO+ NO2 (1,04) O - T+ - - C - - I CI(5) - 3
azot în *
amestec cu
dioxid de azot
12. Gaz de apă 2600 CO+H2 (0,52) - F - T - - - - - - - 5
13. Oxid de carbon 1016 CO 0,97 - F - T - - - - - - - 5
14. Oxigen 1072 O2 1,1 O - - - - - - - - - - 10
15. Etilena 1962 C2H4 0,97 - F - - - - - - - CI(5) - 10
comprimată *
16. Fluor 1045 F2 1,31 O - T+ - - C - - - - - 5
17. Gaze rare în 1979 (H2+Kr+Ne 1,4 - - - - - - - - I - A 10
amestec +Ar)
comprimat
18. Gaze rare şi oxi 1980 (He+Kr+ 1,3 - - - - - - - - I - A 10
gen în amestec Ne+Ar+O2)
comprimat
19. Gaze rare şi 1981 (He+Kr+Ne 1,25 - - - - - - - - I - A 10
azot în amestec +Ar+N2)
comprimat
20. Oxigen şi 1014 O2+CO2 1,12 O - - - - - - - - - - 10
dioxid de
carbon în
amestec
comprimat
21. Tetrafluoro 1982 CF4 3,04 - - - - - - - - I - A 10
metan
comprimat
(R14)
22. Trifluomră de 1008 BF3 2,37 - - - T - C - - - - - 3
bor
23. Hidrocarburi 1964 C3H8+ (0,5) F 10
gazoase în C4H10
amestec
comprimat
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
24. Hidrogen si 2034 H2+CH4 (0,137 - F - - - - - - - - - 10
metan în )
amestec
comprimat
25. Xenon 2036 Xe 4,56 - - - - - - - - I - A 10
26. Difluorură de 2190 F20 (3,26) O - T+ - - C - - - - - 3
oxigen
comprimată
27. Hexafuoreten 2193 C2F6 4,5 - - - - - - - - I - A 10
comprimat
28. Pentafiuorură de 2198 PF5 1,06 - - - T - C - - - - - 3
fosfor
comprimată
29. Silan 2203 SiH4 1,11 - F - - Xn - - - I - - 10
30. Fluorură de 2417 F202C 1,4 - - - T - C - - - - - 3
carbonil
31. Trifluorură de 2451 NF3 (2,5) O - - T - - - - - - - 10
azot
32. Monoxid de azot 1660 NO (1,02) O - - T - C - - - - - 3
comprimat
B. Gaze lichefiate
(cod
clasificare:2)
33. Amoniac 1005 NH3 0,6 - F - T - C - - - - - 5
anhidru
34. Bromotrifluoro 1009 CF3Br (5,24) - - - - - - - - I - A 10
meta(R13Bl)
35. Butadienă 1,2 1010 C4H6 (1,95) - F - - - - - - I CI(5) - 10
sta bilizată / *
butadienă 1,3
stabilizată/ a
mestecuri butadi
enă 1,3 şi
hidrocar buri
stabilizate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
36. Butan 1011 C4H10 2,11 - F - - - - - - - - - 10
37. Amestec butilene 1012 C4H8 (2,004 - F - - - - - - - - 10
(butilenal cu cis )
butilena 2 cu trans-
butilena 2
38. Dioxid de carbon 1013 CO2 1,53 - - - - - - - - - - A 10
39. Dioxid de carbon 1015 CO2+ N2O 1,53 - - - T - - - - - - A 10
în amestec cu
protoxid de azot
40. Clor 1017 Cl2 2,49 - - - T - C - - - - - 5
41. Clorodifluormetan 1018 CHCIF2 2,99 - - - - - - - - - - A 10
(R22)
42. Cloropentafluorete 1020 C2ClF5 (5,44) - - - - - - - - I - A 10
(RUS)
43. Cloro-1-tetrafluo 1021 CClF2CHF2 (4,74) - - - - - - - - I - A 10
ro-1,2,2,2 etan
(R124)
44. Clorotrifluorome 1022 CH2ClCF3 (4,17) - - - - - - - - I - A 10
tan (R133)
45. Cianogen 1026 C2N2 (1,8) - F - T - - - - - CI(5) - 5
*
46. Ciclopropan 1027 C3H6 1,45 - F - - - - - - - - - 10
47. Diclorodifluormet 1028 CC12F2 4,26 - - - - - - - - - Cl A 10
a n (R12)
48. Diclorofluormetan 1029 CHC12F (3,62) - - - - - - Xi - I - A 10
(R21)
49. Difluoroetan 1030 CH3CHF2 (2,33) - F - - - - - - I - - 10
(R152a)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
50. Dimetilamină 1032 (CH3)2NH (1,59) - F - - - - Xi - - - - 10
anhidră
52. Etan 1035 C2H6 1,046 - F - - - - - - - - - 10
53. Etilamină 1036 C2H5NH2 (1,59) - F - - Xn - - - - - - 10
54. Clorură de etil 1037 C2H5C1 (2,27) - F T+ - - - - - - - - 10
(R160)
55. Eter metiletilic 1039 CH3OC2H5 2,07 - F - - - - - - - - - 10
56. Oxid de etilena 1040 C2H4O 1,52 - F - T - - - K - CI - 5
57. Oxid de etilena 1041 C2H4O+CO2 (1,34) - F - T - - - K - - - 10
cu dioxid de
carbon
58. Bromură de 1048 BrH (2,5) - - - T - C - - - - - 3
hidrogen anhidră
59. Acid clorhidric 1050 HCI 1,27 - - - T - C - - - - - 3
anhidru
60. Hidrogen 1053 H2S 1,19 - F T+ - - - -- - - - - 5
sulfurat
61. Izobutilenă 1055 C4H8 (1,98) - F - - - - - - - - - 10
62. Gaze lichefiate 1058 C3H8+ (0,6) - - - - - - - - - - A 10
(completate cu C4H10
azot, dioxid de +N2+CO2
carbon, etc.)
63. Metilacetilenă şi 1060 C3H4+ C3H4 (0,49) - F - - - - - - - - - 10
propadienă în
amestec
stabilizat
64. Metilamină 1061 CH3NH2 1,08 - F - - - - Xi - - - - 10
anhidră
65. Bromură de 1062 CH3Br 3,07 - F T+ - - - - K - - - 5
metil
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 13 - 15 16
66. Clorură de metil 106 CH3C1 1,78 - F - - Xn - - K - - - 10
(R40) 3
67. Metil mercaptan 106 CH3SH 1,66 - F - T - - - - - - - 5
4
68. Clorură de 106 NOCl (3,26) - - - T - C - - I - - 3
nitrozil 9
69. Protoxid de azot 107 N2O 1,53 O - - - - - 10
0
70. Fosgen 107 COCl2 3,50 - - T+ - - C - - - - - 3
6
71. Propilenă 107 C3H6 1,48 - F - - - - - - - - - 10
7
72. Gaz frigorific 107 (R12+R13+R22 (3,5) -- - - - - - - - - - A 10
8 )
73. Dioxid de sulf 107 SO2 2,26 - - - T - C - - - - - 3
9
74. Hexafluorura de 108 SF6 5,11 - - - - - - - - I - A 10
sulf 0
75. Tetrafluoretilenă 108 C2F4 (3,52) - F - T - - - - I - - 10
stabilizată 1
76. Trifluorcloretilen 108 C2CIF3 (4,10) - F - - Xn - - - I - - 5
ă stabilizată (R 2
1113)
77. Trimetilamină 108 (CH3)3N 2 - F - - - - Xi - - - - 10
stabilizată 3
78. Bromură de vinii 108 C2H3Br (3,77) - F - - - - - - - - - 10
stabilizată 5
79. Clorură de vinii 108 C2H3Cl 2,16 - F - - - - - K - - - 10
stabilizată 6
80. Etermetilvinilic 108 C3H6O (2,04) - F - T - - - - - - - 10
stabilizat 7
81. Clorură de ciano 158 ClCN (2,16) - - T+ - - C - - I - - 3
gen stabilizată 9
82. Trielorură de bor 174 BCl3 4,06 - - - T - - - - - - 3
C
1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
83. Trifluorură de clor 1749 ClF3 (4,12) O - T+ - - C - - - - - 3
84. Hexafluoropropile 1858 C3F6 (3,5) - - - - - - - - - - A 10
nă
85. Clorură de metil în 1912 CH3Cl+ (2,48) - F - - - - - - - - - 10
amestec cu clorură CH2Cl2
de metilen
86. Oxid de etilena în 1952 C2H4O+CO2 (1,4) - - - - - - - - - - A 10
amestec cu dioxid
de carbon
87. Diclorotetrafluoro 1958 C2Cl2F4 (6,02) - - - - - - - - I - A 10
etan (R114)
88. Difluoroetienă 1959 C2H2F2 (2,26) - F - T - - - K I - - 10
(R1132a)
89. Hidrocarburi 1965 C3H8+ (0,5) - F - - - - - - - - - 10
gazoase în amestec C4H10
lichefiat
90. Izobutan 1969 C4H10 1,35 - F - - - - - - - - 10
91. Clorodifluorometa 1973 C2C1F5+ 1,05 - - - - - - - - I - A 10
n în amestec cu CHClF2
cloropentafluoreta
n (R502)
92. Bromoclorodifluor 1974 CBrClF2 (5,82) - - - - - - - - I - A 10
metan (R12B1)
93. Octofluorociclobu 1976 C4F8 (7,04) - - - - - - - - I - A 10
tan(RC318)
94. Propan 1978 C3H8 1,55 - F - - - - - - - - - 10
95. Clorotrifluoroetan 1983 CH2ClCF3 (4,17) - - - - - - - - I - A 10
(R133a)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
96. Trifluor metan 1984 CHF3 (2,47) - - - - - - - - I - A 10
(R23)
97. Trifluoroetan 2035 CH3CF3 (2,96) - F - - - - - - I - A 10
(R143a)
98. Dimetil-2.2 propan 2044 (CH3)2CC2 (3,28) - F - - - - - - - - - 10
H6
99. Diclorosilan 2189 SiH2Cl2 3,56 - F - T - C - - I - - 3
100 Arsina 2188 ASH3 (4,93) - F - T - - - - - - - 5
.
101 Fluorară de sulfuril 2191 SO2F2 (3,47) - - T+ - - - - - - - - 5
.
102 Genrtaniu 2192 GeH4 (5,36) - F T+ - - - - - I - - 5
.
103 Hexafluorura de 2194 SeF6 (13) - - T+ - - C - - - - - 3
. seleniu
104 Hexafluorura de 2195 TeFg (13) - - T+ - - C - - - - - 3
. teluriu
105 Hexafluorura de 2196 TuF6 (10,5) - - T+ - - C - - - - - 3
. tungsten
106 Iodură de hidrogen 2197 HI 5,79 - - - T - C - - - - - 3
. anhidră
107 Fosfină 2199 H3P 1,18 - F - T - - - - - - - 5
.
108 Propadienă 2200 C3H4 (1,42) - F - - - - - - - - - 10
. stabilizată
109 Seleniură de 2202 SeH2 (4,35) - F - T - - - - - - - 5
. hidrogen anhidră
110 Sulfura de carbonil 2204 COS (3,2) - F - T - - - - - - - 5
.
111 Tetrafluorură de 2418 SF4 (4,5) - - T+ - - C - - - - - 3
. sulf
112 Bromotrifluoretilen 2419 C2F3Br (5,86) - F - T - - - - CI - 10
-
. ă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
113 Hexafluorăcetonă 2420 C3OF6 (6,2) - - - T - C - - - - - 3
.
114 Octofluorobutenă 2422 C4F8 (7,1) - - - - - - - - I - A 10
. 2 (R1318)
115 Octoiluoropropat 2424 C3F8 (6,5) - - - - - - - - I - A 10
. i (R218)
116 Etilacetilenă 2452 C2H5C2H (1,8) - F - - - - - - - - - 10
. stabilizată
117 Fluorură de etil 2453 C2H5F (3) - F - - - - - - - - - 10
. (R161)
118 Fluorură de metil 2454 CH3F (2,5) - F - - - - - - - - - 10
. (R41)
119 Clorodifluor etan 2517 C2H3F2CI (3,54) - F - - - - - - - - - 10
. (R142b)
120 Metilclorosilan 2534 CH5SiCl (1,82) - F - T - C - - - - - 3
.
121 Pentalluorură de 2548 ClF5 (5,1) O - T+ - - C - - - - - 3
. clor
122 Ciclobutan 2601 C4H8 2,1 - F - - - - - - - - - 10
.
123 Clorură de brom 2901 BrCl (5,5) O - - T - C - - - - - 3
.
124 Clorură de 3057 CF3COCl (4,2) - - - T - C - - - - - 3
. trifluor acetil
125 Fluorură de 3083 - - O - T+ - - - - - - - - 5
. percloril
126 Eterperfluoro 3153 C3F7O (3,2) - F - - - - - - - - - 10
. metil vinilic
127 Gaze petroliere 1075 - 1,52 - F - - - - - - - - - 10
. lichefiate GPL
128 Gaz lichefiat 3157 - (2,5) O - - - - - - - - - - 10
. comburant
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
129 Dicloro difluoro 2602 CH3CHF2+ (1,01) - - - - - - - - I - A 10
. metan şi CCl2F2
difluoro etan în
amestec
azeotrop (R 500)
130 Stibină 2676 SbH3 - - F - T - - - - - - - 5
.
131 Oxid de etilena 3070 C2H4O+ (1,09) - - - - - - - - I - A 10
. şi dicloro CCl2F2
difluoro metan
în amestec
132 Tetrafluoroetan 3159 CF3CH2F (3,52) - - - - - - - - I - A 10
. (R134a)
133 Pentafluoroetan 3220 C2HF5 (4,2) - - - - - - - - I - A 10
. (R125)
134 Difluorometan 3252 CH2F2 (2,12) - F - - - - - - - - - 10
. (R32)
135 Heptafluor 3296 CF3CHFC3 (5,87) - - - - - - - - I - A 10
. propan (R227)
C Gaze dizolvate
sub presiune
(cod
clasificare:3)
136 Acetilenă 1001 C2H2 0,91 - F - - - - - - - - - 10
.
137 Amoniac în 2073 NH3+ H2O 0,6 - - - T - C - - - - - 5
. soluţie apoasă
(sub 50% NH3)
138 Amoniac în 3318 NH3+ H2O (0,6) - - - T - C - - - - - 5
. soluţie apoasă
(peste 50% NH3)
ANEXAB la regulament
LEGISLAŢIE, NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI Şl STANDARDE

APLICABILE REGULAMENTULUI
a) Reglementări legislative, normative şi prescripţii tehnice
a)1. Legi, hotărâri guvernamentale, ordine ministeriale
- Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999

privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice
industriale
- Ordinul ministrului industriilor şi comerţului nr. 293/1999 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj pentru utilaje,
echipamente şi instalaţii tehnologice industriale
- Hotărârea Guvernului nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de
recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în
funcţiune a capacităţilor de producţie
- Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere

pe piaţă a echipamentelor sub presiune, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.
1.168/2005

pe piaţă şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile
- Hotărârea Guvernului nr. 1.941/2004 pentru modificarea şi completarea

Hotărârii Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi
utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile

pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere
potenţial explozive
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
- Hotărârea Guvernului nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcţii

amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor
- Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 privind Normele generale de

prevenire şi stingere a incendiilor
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,

aprobată şi modificată prin Legea nr. 265/2006
- Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
243/2000 privind protecţia atmosferei
- Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă
pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase
- Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1.084/2003

privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de
producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv,
a accidentelor majore produse
- Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 142/2004

pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care
prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase
- Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase (modificată şi completată prin Legea nr. 263/2005)
- Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu,
cu modificările ulterioare
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri
pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare
- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.430/2005

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, modificată prin Legea nr.
587/2002
- Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de

verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi
construcţiilor
- Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind

calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu

completările ulterioare
- Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de

urbanism, cu modificările şi completările ulterioare, republicată
- Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică
- Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de

recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, modificată prin Hotărârea
Guvernului nr. 940/2006
- Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
- Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru

semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
- Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la
locul de muncă
- Hotărârea Guvernului nr. 1.058/2006 privind cerinţele minime pentru
îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial
risc datorat atmosferelor explozive
- Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de

securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici
- Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
- Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 94/2006 pentru
aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate
referitoare la echipamentele individuale de protecţie
- Hotărârea Guvernului nr. 1.022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor

care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului
a)2. Normative şi prescripţii tehnice generale
- C5/2003 - Prescripţii tehnice ISCIR: Cerinţe tehnice privind utilizarea

recipientelor - butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 bis/2003)
- C12/2003 - Prescripţii tehnice ISCIR: Cerinţe tehnice pentru recipiente-

cisterne, recipiente-containere şi recipiente-butoaie metalice pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97
bis/2004)
- Acordul european privind transportul rutier internaţional al mărfurilor

periculoase (ADR) 2005 (Registrul Auto Român)
- P118-99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor (Buletinul

Construcţiilor nr. 7/1999)
- NP 099-04 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea

instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie (Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 418 bis/2005)
- Normativ pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranţa în

exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilenă
(Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 321/2006 - Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 484 bis/2006)
- NP 086-05 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor

de stingere a incendiilor (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 bis/2005)
- I 5 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare
(Buletinul Construcţiilor nr. 1/1980)
- I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu

tensiuni până la 1.000 Vc.a şi 1.500 Vc.c (Buletinul Construcţiilor nr. 1/2003)
- NTE 003/04 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică

cu tensiuni peste 1.000 V (Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei nr. 32/2004)
- PE 101 A/85 - Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a

instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1kV în raport cu alte construcţii (republicate în
1993) (ICMENERG - Buletinul Documentelor Normative Energetice - BDNE ianuarie
1999)
- Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţă ale

capacităţilor energetice (Decizia Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei nr. 61/1999)
- PE 106-95 - Normativ pentru proiectarea şi executarea liniilor aeriene de joasă

tensiune (ICMENERG - BDNE martie 1996)
- PE 107-95 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri

electrice (ICMENERG - BDNE aprilie 1996)
- I 9-95 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
- I 18/2-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de

semnalizare a incendiilor şi a sistemelor contra efracţiei din clădiri (Buletinul
Construcţiilor nr. 6/2004)
- I 20-2000 - Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului

(Buletinul Construcţiilor nr. 2/2001)
- C 167-77 - Norme privind cuprinsul şi păstrarea Cărţii tehnice a construcţiilor,

elaborate de IGSIC şi ICCPDC în 1977 şi modificate în 1983 (Buletinul Construcţiilor nr.
12/1977)
- P 100-1/2004 - Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare

pentru clădiri (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 bis/2005)
a)3. Normative departamentale
- PD 43/88 - MIChP - Normativ departamental pentru proiectarea fabricilor,

staţiilor de îmbuteliere, distribuţie şi a depozitelor de produse obţinute prin separarea
aerului, O.MIChP nr. 96/N/1989 (broşură editată de MIChP)
- ID - MICh/1987 - Lndreptar departamental pentru zonarea mediilor cu pericol
de explozie şi măsuri de prevenire a acestora (broşură editată de MIChP)
- NPCICh 1977 - Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea

construcţiilor şi instalaţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor în industria
chimică (broşură editată de MIChP)
- DGPSI-004 - Dispoziţii generale privind reducerea riscurilor de incendiu

generate de încărcări electrostatice (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
597/2001)
b) Standarde
SR EN 720-1:2003 Butelii transportabile pentru gaze: Gaze şi amestecuri

de gaze
Partea 1: Proprietăţile gazelor pure
SR EN ISO 13769:2006 Butelii pentru gaz. Marcarea prin poansonare
SR EN 1089-2:2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor

de gaz
Partea 2: Etichete de avertizare
SR EN 1089-3:2004 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor

de gaz
Partea 3: Codul culorilor
SR ISO 4706:1998 Butelii pentru gaz, sudate, de oţel, reîncărcabile
SR EN 1964-3:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Specificaţii pentru

proiectarea şi construcţia buteliilor de gaz transportabile şi
reîncărcabile, nesudate, de oţel, cu capacitate apă de la 0,5 I până la 150 I inclusiv.
Partea 3: Butelii executate din oţel inoxidabil, fără
sudură, cu valoarea Rm mai mică de 1100 MPa
SR EN 1968:2003 Butelii transportabile de gaz. Inspecţia periodică şi

încercări pentru butelii de gaz din oţel, fără sudură
SR EN 12754:2003 Butelii transportabile de gaz. Butelii pentru acetilenă

dizolvată. Verificarea în timpul umplerii
SR EN 12755:2003 Butelii transportabile de gaz. Condiţii de umplere

pentru grupuri de butelii cu acetilenă
SR EN 12863:2003 Butelii transportabile de gaz. Verificare periodică şi
întreţinere pentru butelii de acetilenă dizolvată
SR EN 13365:2003 Butelii transportabile de gaz. Grupuri de butelii

pentru gaze permanente şi lichefiate (cu excepţia acetilenei). Verificarea
în timpul umplerii
SR EN 60 079-10:2004 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive

gazoase
Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase
SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de Management al Calităţii. Cerinţe
SR EN ISO 11114-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Compatibilitate

între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor
Partea 1: Materiale metalice

Partea 2: Materiale nemetalice

Partea 3:Incercarea de autoaprindere în atmosfera de

oxigen

Partea 4: Metode de încercare pentru alegerea

materialelor metalice rezistente la fragilizare prin hidrogen
SR EN ISO 13341:2001 Butelii de gaz transportabile. Montarea robinetelor la

buteliile de gaz
SR ISO 4705:1999 Butelii pentru gaz, nesudate, de oţel, reîncărcabile
SR ISO 4706:1998 Butelii pentru gaz, sudate, de oţel, reîncărcabile
STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice

generale
STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări
STAS 2499-82 Robinet cu ventil pentru recipiente transportabile de

gaze, utilizate la sudare şi procedee conexe. Condiţii
tehnice generale de calitate
STAS 11162-87 Coliere de strângere
NOTĂ:
Conform art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 355/2002, „Aplicarea unui standard naţional are caracter voluntar".
Depozitarea buteliilor de oxigen
2.3.4. In jurul buteliilor de oxigen se instituie o distanţă de protecţie similară cu

cea pentru gaze combustibile mai grele decât aerul (definite la pct. 1.3.20, 1.3.21, 2.2.10,
2.2.40 - tabel 1 şi 2.2.44 - tabel 2).
In zona de protecţie este posibilă apariţia atmosferei îmbogăţite în oxigen. In

aceste zone se vor respecta normele de siguranţă specifice pentru atmosferă
supraoxigenată.
2.3.5. Incăperile în care se depozitează numai butelii de oxigen sau/şi butelii

pentru gaze incombustibile se încadrează în categoria „E" de pericol de incendiu.
Elementele principale ale construcţiei se vor executa din materiale incombustibile
CO(CA1) şi vor îndeplini cerinţele pct. 3.1.1.7.
2.3.6. In încăperile în care se depozitează butelii de oxigen, pardoseala trebuie

executată din materiale incombustibile; pardoseala trebuie să fie lipsită de ulei, grăsimi şi
alte substanţe inflamabile.
2.3.7. Depozitarea buteliilor de oxigen împreună cu alte butelii pentru gaze

combustibile este permisă numai cu respectarea prevederilor pct. 2.2.24.
2.3.8. Depozitarea buteliilor de oxigen este interzisă în încăperi unde sunt

depozitate butelii pentru gaze combustibile şi în care zona de protecţie - Zona 2 cu
pericol de explozie - se întinde la întreaga încăpere.
2.3.9. In cazul depozitelor pentru butelii de oxigen, prevederile pct. 2.2.12 trebuie
respectate cu stricteţe, iar distanţa de protecţie est

ORDIN Depozitare Butelii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDIN Depozitare Butelii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDIN

Nr. 1610 din 28 martie 2007

pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea

ministrul economiei şi comerţului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind depozitarea buteliilor transportabile

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul economiei şi comerţului,

*) Ordinul nr. 1.610/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea

privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate,

1.1. Obiect, domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul regulament cuprinde condiţiile tehnice şi măsurile obligatorii

1.1.2. In înţelesul prezentului regulament, prin butelii transportabile pentru gaze

1.1.3. Prevederile prezentului regulament se aplică la proiectarea, execuţia şi

1.1.5. Depozit pentru butelii, în sensul prezentului regulament, este definit ca

1.1.6. Prevederile prezentului regulament sunt aplicabile pentru:

- depozitele aferente instalaţiilor de producţie sau de umplere a buteliilor;

1.1.7. Prevederile prezentului regulament se aplică depozitelor pentru

- butelii pentru aparate de respirat individuale, ce fac obiectul Prescripţiei

- cadre de butelii care fac obiectul prevederilor Prescripţiei tehnice PT C5,

1.1.9. Nu fac obiectul prezentului regulament:

- instalaţiile de golire a buteliilor;

- instalaţiile de îmbuteliere a gazelor;

- depozitele pentru următoarele tipuri de butelii:

• butelii construite din materiale nemetalice;

• butelii de unică folosinţă;

• butelii cu o capacitate până la 0,5 litri inclusiv;

• recipientele-containere şi recipientele-butoaie metalice;

• butelii de injecţie şi de pornire a motoarelor cu ardere internă;

• butelii sudate din oţel, transportabile, cu capacitate până la 26 de litri, pentru

• depozitele având o capacitate de depozitare mai mică decât cantitatea minimă

1.1.10. Prezentul regulament se referă strict la depozitele de butelii pentru gaze

1.1.11. Prezentul regulament nu interzice, nu limitează şi nu împiedică

1.2. Clasificarea depozitelor

1.2.1. Depozitele pentru butelii se pot clasifica astfel:

a) după tipul construcţiei în:

- depozite amenajate în construcţii închise (depozite închise);

- depozite în spaţii deschise (depozite deschise), depozite amenajate în construcţii

b) după natura fluidelor îmbuteliate în buteliile depozitate:

- specifice, când sunt depozitate butelii umplute cu un singur fluid sau cu

Proprietăţile periculoase ale gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate, uzuale,

- depozite amenajate în construcţii închise sau deschise, independente;

- depozite amenajate în clădiri sau încăperi alipite la alte construcţii;

- depozite amenajate în încăperi înglobate în construcţii;

d) după capacitatea de depozitare:

Capacitatea de depozitare a celor 3 tipuri de depozite se determină conform

Categoria Grupa de periculozitate a Cantitatea de gaz din buteliile depozitate

4 Gaze neiflamabile şi/sau 1.000 5.000 5.001 40.000 40.000

- pentru gaze lichefiate şi gaze dizolvate, masa netă în kilograme;

- cantităţii de gaz din categoria 1, depozitată, înmulţită cu 50;

- cantităţii de gaz din categoria 2, depozitată, înmulţită cu 20;

- cantităţii de gaz din categoria 3, depozitată, înmulţită cu 3;

- cantităţii de gaz din categoria 4, depozitată trebuie să depăşească cifra de 1.000

1.2.3. Conform RID/ADR, fluidele, în funcţie de caracteristicile de periculozitate,

1.2.4. Exemplificări privind art. 1.2.2 (exemple alese la întâmplare)

Nr. Tipul de gaz şi de butelii Capacitatea depozitului (butelii)

- 10 but O2x401 +6 but Ar x 401 + 2 but CO2 x 33 kg + 5 but C2H2 x 22 kg x 3 =

- 36 but O 2 x 401 + 24 but Ar x 401 + 36 but CO2 x 33 kg + 22 but C2H2 x 22 kg

Termeni si definiţii generale

1.3.1. Butelie - orice recipient transportabil în care se poate obţine sau se

1.3.5. Staţie de distribuţie a gazului din butelii - instalaţia şi accesoriile aferente

1.3.6. Instalaţie (colector) de golire a buteliilor - instalaţia specială destinată

1.3.8. Staţie de umplere (staţie de îmbuteliere) - instalaţia şi accesoriile aferente