Studenţi

Grupa AI 22

2007 Cuprins

1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice 1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala 1.2.Misiunea firmei 1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite 1.4..Strategia corporativa a ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’(conform SWOT) 1.5.Cultura organizationala 1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export 2.Selectia pietelor internationale 2.1. Germania 2.2. Marea Britanie 2.3. Olanda 2.4. Ungaria 2.5. Austria 2.6. Rusia 3.Piata tinta 3.1. Potenţialul produsului 3.2 Distribuţia locală 4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si justificarea ei 5.Concluzii Bibliografie

CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice
1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala
Compania ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ este un simbol al produselor cosmetice in Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de cosmetice romanesti si un ‘jucator’cu potential ridicat pe scena internationala. Atenta preocupare vis-à-vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de cercetare continua au facut ca din anul 1945-cand ia fiinta, la 1iunie, laboratorul’MallMoss’ producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania sa-si extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslavital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana Aslan, ‘Farmec’ a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania, prima productie de serie realizandu-se in anul 1967. Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine cererea de pe piata, compania lanseaza anul peste 50 de produse noi, originale, adaptate ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala. Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente ale companiei, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ investind aproximativ 3 milioane de dolari in achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen din Europa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele anului 2000,’Farmec’ sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati. Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern, cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri. La manifestarile expozitionale la care‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ a participat, produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind rasplatite cu numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei ‘Marca de Aur’, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din Romania. Compania‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3 locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania.

De asemenea, in anul 2005 ‘Farmec’ a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu de activitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferent anului 2006. Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca ‘Farmec’S.A. ClujNapoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind o companie cu traditie pregatita pentru viitor.

1.2. Misiunea firmei
"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei, adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand pentru a crea conditii optime angajatilor " Liviu Turdean, Director General

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite
Atat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinute de ‘Farmec S.A.’ demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor cosmetice. Principalele produse oferite de ‘Farmec’S.A. sunt :  produse de wellness ;  produse pentru fata si corp ;  produse pentru intretinerea parului ;  produse de machiaj ;  deodorante ;  dermato-cosmetice ;  produse pentru plaja ;  produse pentru igiena-dentara ;  produse pentru cabinetele cosmetice ;  produse chimico-casnice ;  produse profesionale pentru curatenie ;  dezinfectante si materiale sanitare ;  insecticide ;  produse pentru protectia muncii . In ceea ce priveste gama sortimentala de produse’Farmec S.A.’ comercializeaza marci private precum :

Gerovital Plant Gerovital Plant Forte Gerovital Stop Acnee Gerovital Sun Gerovital H3 Aslavital Doina Farmec Triumf Ada Contur Aslamed Nufar Dermofarm Athos Deo Favorit Lara

). concretizate in zeci de brevete de inventie. argila etc.  materiale promotionale gratuite . dand viata unor cercetari originale.Despre laboratoarele ’Farmec’ Infiintate in urma cu peste 35 de ani. vin. Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori directi.  sprijin si intruire de specialitate oferite gratuit . continand ani de studii si experimentari facute cu seriozitate. de la produse chimico-casnice si pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp. Colaborari Produsele cosmetice ‘Farmec’ reprezinta materializarea unei constante colaborari a colectivului propri de cercetare cu institutii de profil precum : ‘Fundatia Dr. alaturi de principii active. produsele ‘Farmec’ au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice recunoscute pe plan mondial. Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s. Acestea acopera o serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor. Analiza SWOT .a. originale. Rodul acestor cercetari poarta astazi numele unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa. apa minerala. laboratoarele de cercetare ’Farmec’ au stat la temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca. Ana Aslan’. selectionate atent din bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale. Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din ClujNapoca.  posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins.inventivitate si profesionalism. Cautand in permanenta resurse si directii noi. tinand pasul cu orientarile generale din cosmetica. acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii. fara achizitii obligatorii. cum ar fi :  intrare gratuita in sistem.

Combinatul Apicol.  Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare. Gerocosen. Ana Aslan. Oportunitati  Aprecierea produselor ‘Farmec’ in afara tarii . ce vizeaza segmente bine definite de piata .Puncte Tari  Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori de cosmetice din Europa de Sud-Est.  Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata. precum si a meritelor in domeniul geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof. de un inalt nivel calitativ. Cifra de afaceri considerabila.  Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu pret mediu si ridicat).  Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe .  Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior.dr. Gerovital Cosmetics.  Simbol al produselor cosmetice romanesti.  Extinderea tendintelor de ‘vanzari directe’. .  Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare.  Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3.  Diversificarea continua a produselor.  Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator Puncte slabe  Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare).  Intensa activitate de cercetare.  Sanse sporite de export pe piata comunitara .  Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata ’cosmaceuticals’ domeniu in care firma s-ar putea afirma . traditie indelungata. Amenintari  Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm.

Strategia corporativa a ‘S. este de la sine inteles ca pozitia actuala a ‘S. bazandu-se pe o strategie foarte clara de comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive . Cluj-Napoca’ Avand in vedere analiza SWOT.C. Mai mult. satisfacerea nevoilor de infrumusetare a acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala. 1.A.Cultura organizationala Sistemul de valori dupa care se ghideaza compania Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica.Farmec S. Europa) cum ar fi : America Latina si Asia. Aceasta extindere va fi insotita evident de mari campanii publicitate bine fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza. isi are radacinile.5.  Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde impuse de legislatia europeana) . Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei. compania vizeaza extinderea activitatii si patrunderea pe noi piete. in sistemul de valori bine consolidat al companiei romanesti. Cluj-Napoca’ dispune de importante capacitati de productie. ce se bucura de consacrare la nivel international. valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate. Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult timp in cadrul ‘Farmec S. firma ce investeste substantial in cercetare si dezvoltare.A. respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv de prim rang. promptitudine. Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a L’Oreal Paris. Farmec S. detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea Europeana.A. in principal prin concentrare dar si prin diversificare concentrica. 1.Farmec S. justificata prin pozitia actuala si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone decat cele existente(SUA. Astfel. de experienta si consacrare in domeniul specific de activitate. Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la extinderea productiei de ‘cosmaceuticals’(produse cosmetice si in acelasi timp terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora. Sintetizand.C.4. cu un ambalaj modern si original.A. fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis-à-vis . Strategia corporativa este cea de crestere.  Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata  Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si cosmetice . se poate evidentia faptul ca ‘S.C.Cluj-Napoca’.’ asa cum s-a mentionat anterior compania alocand importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse noi. printre altele. preocupare continua pentru inovare. Astfel. dat fiind faptul ca prin misiunea companiei este vizata apropierea de consumatori.

dorind ozonarea mediului inconjurator .’ Cluj-Napoca sunt concentrate in vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate. valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :’Am considerat intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest lucru’. ‘Farmec’ a demarat investitia’Complexul Parc Farmec’ care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale municipiului Cluj-Napoca. Preocuparea fata de clienti si angajati  compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos . Liviu Turdan. sub nicio forma a coruptiei.’controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator . Elementele culturii organizationale Normele aplicate in cadrul companiei se refera la :  respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor .si asa prea mult poluat.A.respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba de castigat . incredere si siguranta in relatiile cu angajatii sau colaboratorii .  promoveaza un climat bazat pe corectitudine.  incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional .  se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta prevazute .precum si amenajarea unui spatiu modern de agrement.  asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor .  neacceptarea.A. etice si de protectie a mediului.  oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale .  evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase . un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant .  ofera calitate.  relatii de afaceri bazate pe incredere. sa fie cat se poate de creativi si sa aiba initiativa.de activitatea prestata. afirma directorul general.’Manualul Calitatii’ . Protejarea mediului inconjurator  ‘Farmec S. respect. Eforturile intregului personal al ‘Farmec S. Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial.  ofera conditii de agajare corecte bazate pe competenta .  corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse . pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic al utilizatorilor finali. Promovarea unui climat inovativ  angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile.  respectarea principiilor sociale.

.Germania. Gerovital H3 nu este doar un tratament. Marea Britanie. Este una dintre cele mai importante personalitati din lume.  serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii.  Les Palmes Academiques. al carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru toate institutiile similare. un tratament de mare valoare impotriva imbatranirii. Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii internationale printre care:  Cross of Merit. Germania 1971. Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:”sa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani. primul de acest fel din lume. Austria in anii’60 acesta devine o certitudine stiintifica.  Cavalier de la Nouvelle Europe.Italia. sa ai un ideal in viata.Institutul de Geriatrie din Bucuresti. Italia 1973. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in 1957 la Verona. legenda unei vieti dedicate oamenilor.  reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii.Ana Aslan este un nume. inseamna sa fii optimist. Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA. Japonia.Dr.politica si obiectivele in domeniul calitatii. fiind considerata”parintele” geriatriei si gerontologiei.  defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente. Philippines 1978. Franta 1974.  serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea.  demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate in situatii contractuale.este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie.I Class of the Order of Merit.  Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences. in 1952.  Diploma „Member Honoris Causa” of the Bohemo-Slovaquian Society of Gerontology. Sub conducerea Anei Aslan se infiinteaza. Eroi Prof. 1981. „Manualul Calitatii”poate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri de ofertare. ci si o filosofie si o speranta-un spirit care e si azi viu la”Farmec”.Acest document a fost dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri. fara a se limita insa la acestea :  comunica personalului si clientilor . pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti”.  prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat. Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie.

C.Farmec S. Gerovital Plant.devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii. 1982.compania a decis extinderea cu aceasta gama de cosmetice. care exercita complexe actiuni benefice intregului organism uman.de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a fenomenului de imbatranire a tenului.ce valorifica potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului. .Ana Aslan in procesul de cercetare. Premiul ”Leon Bernard”.C.’S. Cluj-Napoca’(Gerovital H3. facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica).Farmec S.Un alt factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost contributia d-nei prof dr.6.A.care nota intr-unul dintre studiile sale:’ argila reprezinta un pamant miraculos.avand la baza o conceptie originala. Intrucat celelalte linii de produse ale ’S. 1. Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele internationale.A. . potentand fortele de aparare a organismului’. prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei. Cluj-Napoca’ a creat linia de produse cosmetice ’Aslavital’.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export Raspunzand cerintelor.de ingrijire a pielii.datorita caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global.

şi huila). linii aerinene.1. Dezvolatarea rapidă a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaţiei rurale la orase. cu o temperatură medie anuală de 9 °C. 84% din total reprezintă populaţia urbană.299 milioane locuitori (iulie 2006). locomotive.02% iar densitatea medie este de 228 loc. Din 1998 şi pâna în iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliţie parlamentară aşa-numită Roşu-Verde. aceasta reprezentând pederent cererea potenţială de produse cosmetice. temperatura lunii iulie variind între 16 °C şi 20 °C. a fost . situându-se pe locul 2 in Europa. astfel incât . Aceste facilităti vin in intâmpinarea dezvoltării relaţiior comerciale intre ţări şi impulsionează schimburile comerciale . adică între Social-Democraţi (SPD) şi Verzi-ecologişti (B90 / Die Grünen)./km pătrat. Germania produce cantităţi uriaşe (locul V in lume) de oţel. fiecare funcţionând după propria constituţie. precum şi spre tările vecine este asigurat de o reţea densă şi eficientă de autostrazi.9%. fiind mai numeroasă de-a lungul fluviilor şi a estuarelor. Are o structura federala organizata in 16 landuri. guvern şi parlament. Populaţia nu este repartizată uniform. Economia ţării depinde in mare masură de industrie. Mediul politic Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală. sare. După alegerile din septembrie 2005. acest lucru nu reprezintă un impediment pentru importatorii germani atât timp cât bunurile importante corespund normelor de calitate pretinse. obtinuţă mai ales in termocentrale şi atomocentrale. tocmai din acest motiv cererea pentru produsele de îngrjire a pielii a crescut în ultimii ani. 2. cupru şi aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de maşini. după Rusia. în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statului . distanţa nu mai constituie un impediment. Germania are o climă temperată.422. inregistrând la nivelul anului 2006 o cotă de -0. Pe baza minereurilor importate. Deşi distanţa dintre Germania şi România este de 1740 km. minereu de fier . GERMANIA În Germania cu toate că cererea pentru produsele de machiat este în scădere datorită îngrijorării populaţiei cu privire la problemele de piele. căi ferate. aparatură electronică. De regulă. Rata de creştere este negativă. Germania plasându-se pe locul doi in topul partenerilor la export a României cu o pondere de 14%. căi fluviale. care produce: automobile. forma de guvernământ este parlamentară. Selectarea pieţelor internţionale 2.şi pe baza combustibililor şi materiilor prime importate. Mediul demografic/natural Germania are o populaţie numeroasă de 82. Accesul rapid spre centrele economiei germane. utilaje. Germania este a doua producatoare europeană după Rusia de energie electrică. in vârful clasamentului aflându-se Italia cu 19. intre cele două ţări raporturile comerciale sunt intense. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante-cărbuni (lignit-locul I pe glob.CAP.

rezulta ca exista. se rezuma la acele domenii care. Intelegerile sau acordurile dintre firme. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze. prin care este ingradita sau restransa libera concurenta. piata. preturi sau in sistemul de salarizare. cu un Produs Intern Brut de aprox. ultimele doua fiind reglementate si de jurisdictia Uniunii Europene. Interventia acestuia se manifesta prin acordarea de subventii sectoarelor vizate si prin detinerea unor segmente ale economiei. sunt interzise prin legi clare si precise: Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea contra concurentei neloiale. comertul. este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce. Statul protejeaza concurenta. Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism. Printre acestea se numara: afacerile externe. necesita o reglementare unitara pentru intreaga republica. de asemenea. o parte a politicii fiscale (inclusiv TVA si accize). comparativ cu anul 2006 (2. ce si cat se consuma. baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria. dupa SUA si Japonia. În prezent Germania este cea mai importantă putere economică a Europei. printre care se numara si Romania Mediul economic Germania este a treia putere economică mondială (după Statele Unite şi Japonia) şi prima putere din Europa. 2. PIB-ul atinge 30.7%). In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat. precum si diminuarea nivelului avantajelor comparative oferite de unele tari din spatiul Europei Centrale si de Est care determina numeroase intreprinderi germane sa caute parteneri de afaceri pe piete apropiate.Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane. Produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania. Statul stabileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatii economice. ea prevede protejarea si garantarea proprietatii private. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european dupa criterii precum : costul muncii. posibilitati reale de majorare a exporturilor romanesti data fiind si situatia politica si economica din Orientul Apropiat si din alte zone ale lumii. fara sa intervina direct in marimea productiei. Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea initiativei particulare. in continuare. prin insemnatatea si structura lor. in acelasi timp promovand competititivitatea si liberalizarea intreprinderior. apararea. finantele. Munchen.formată o coaliţie a două partide Partidul Democrat şi un partid de dreapta Uniunea Crestină Democrată. nivelul criminalitatii si avutia generala. politica vamala.400$ pe cap de locuitor (măsurat după paritatea puterii de cumpărare) iar din acest punct de vedere Germania ocupa locul al III-lea.504 mld $ şi ţara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial. in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de . Competentele federale. inclusiv pe piaţa internă europeană. referitoare la elaborarea legislatiei si administratie. Pe planul relatiilor economice internationale. in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate. prin milioanele de consumatori si de intreprinderi. aceasta situandu-se peste media tarii in sapte din ultimii zece ani. In cadrul general stabilit de stat.

volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a dublat.33$/€. Limba vorbita este germana.6mld$ . Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor. comparativ cu Romania unde acesta . Mediul cultural Populatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in protestanti 34%. Cresterea Produsului Intern Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008. in timp ce la nivelul Uniunii Europene. Balanta de plati este pozitiva +2. in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale SUA 189.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta sa atinga 2. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane. consumul de apa este de 100 .7% din PIB. 4 ori.€.3% . balanta de plati a fost cronic pasiva. preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente semnificative. 512 miliarde EUR. fiind toodata renumita pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic. 553 miliarde EUR. comparativ cu SUA care a inregistrat 894. romano-catolici 34%. Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti. atingand un volum de cca. insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate. A fost prima data in ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro.2%. nivelul preturilor va creste din cauza nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007. Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1. musulmani 3. Astfel. incepand din anul 1997. dupa ce. rata de schimb inregistreaza o valoarea apropiata de 1. Sub aspect cultural.3mld$. in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca. insa nivelul inflatiei va ramane scazut. valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de cca. In ciuda unei balante comerciale permanent excedentare. Economia Germaniei este orientata spre exporturi. In 2005 exporturile au insumat 972.7% si alte religii 28. mai mic decat a fost estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului. Intreprinderile germane. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana. pe masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza.7 mld. acest factor nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala. acestea constituind mai mult de o treime din output-ul national. exporturile traditionale au fost elementul cheie in expansiunea macroeconomica din Germania. ajungand la cca. in perioada 1991-2001.2%). o persoana consuma 150-200 de litri (22. Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din tarile mai dezvoltate. In prezent rata inflatiei este de 2. acestea pierdusera din avant. din cauza deficitelor cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile. Ca rezultat. 5 ori.4%pana la sfarsitul anului. Importurile Germaniei au atins valoarea de 782.1.110 litri pe persoana. Pornind de la acest criteriu. in anii anteriori. unde consumatorii sunt mai educati. in Germania. Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei. economia germana sunt actori majori traditionali in fluxurile internationale de capital.1mld $.

5% din comerţul exterior al României are drept destinaţie Germania. isi gasesc aplicarea prevederile acordurilor de asociere. pe cat posibil fara obstacole.AWG) din 28. Fiind membra a Uniunii Europene. pe de o parte. in principiu. restrictii. In relatiile cu Romania. politicile si reglementarile acesteia. Germania aplica. Guvernul Federal german militeaza. complet liberalizate. Creşterea exponenţială în domeniul cooperării economice a determinat evaluări din partea nivelului politic. si anume 40-50 litri pe persoana. AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale. şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora. Schimburile economice cu strainatatea sunt. serviciilor si capitalului. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la sursa. Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor. pe de altă parte. .04. Germania este după Italia al doilea partener comercial al României.a.) pentru liberalizarea pietelor. restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale. ingradiri sau sugrumari.1969. cu modificarile ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung .AWV) din 18. în sensul că relaţiile au atins nivelul de parteneriat strategic.1986. la nivel international (in OMC s. in relatiile comerciale cu tarile terte. în special în domeniul economic. Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior. Accesul pe piata Relaţiile comerciale româno-germane au cunoscut. reglementarilor de piata si procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri.este de aproximativ patru ori mai mic. in limita competentelor sale. din anul 1993. o dezvoltare dinamică. cu modificarile ulterioare. Ca membra a Uniunii Europene. subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice. Aproximativ 15. avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune." semnat la 1 februarie 1993 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1995. A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre Romania si Germania. in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede. De asemenea.12. Cifra scazuta a consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural consumul este extrem de scazut. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor. Schimburile comerciale ale României cu Germania se derulează pe baza "Acordului european instituind o asociere între România. Germania se supune politicilor. Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce priveste situatia economica. si anume: legea privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz . au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor comerciale si a cooperarii economice bilaterale. Germania este dominata de clasa de mijloc. in mod explicit.

in cca. piaţă de cosmetice din Marea Britanie fiind promiţătoare. Mediul demografic/natural Aşezare: In Insulele Britanice (Anglia. Shetland. cu aterizare pe aeroportul Heathrow. OSCE 2. cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid. Producţia de energie contribuie la PIB cu 10%. indeosebi in perioada septembrie – ianuarie. precum şi in zonele de Sud. Isle of Wight. cu veri călduroase. Tara Galilor şi Irlanda de Nord). reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene. Sud-Est. Concentraţia cea mai mare a populaţiei este in jurul Londrei. FMI. BIRD. care au precadere fata de legile si reglementarile nationale. daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import.82 mii km patrati Populaţia: 59. Suprafaţa: 244. Variaţiile de temperatură pe parcursul anului sunt relativ reduse. West Medlands. ceea ce face sa fie mare cererea pentru produse cosmetice. Clima Marii Britanii este influenţată puternic de masele de aer tropicalmaritime. OMC. 30 minute.2. cel mai rapid mijloc de transport este avionul. Clima Marii Britanii este temperată. Manchester. MAREA BRITANIE Vânzările la produse cosmetice s-au dublat între 2002 şi 2005. ierni reci şi foarte multe precipitaţii pe tot parcursul anului.Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargou. în special produsele naturale fiind foarte căutate de către englezi. interdictii de export. UE. Densitate: 240 loc/kmp. valabil pentru toate tarile membre. Dupa o călătorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways.554 milioane locuitori. Scoţia. Gradul de urbanizare este mare. Insulele Hebride. Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ de Marea Britanie. se ajunge direct in centrul Londrei. polar-continentale şi tropical-continentale. . West Yorkshire. Regatul Unit deţine mari rezerve de energie constînd în cărbune. Londra este de 2560 de km. La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor). aproximativ 78%.Bucuresti şi cea a Angliei. Pentru deplasarea in Marea Britanie. BERD. Distanţa geografică dintre capitala României. Orkney. una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene. Precipitatii – frecvente (peste 1600 mm). OCDE. Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU. polar-maritime. NATO.

liderul celei mai mari coaliţii. Manchester. deşi. La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA. este ales prim ministrul. Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este UK Trade & Investment – structura pentru promovarea exporturilor britanice si a investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie. OMC. Cardiff. Nivelul general al TVA este de 17. prin tradiţie. dacă nu există o majoritate. bazându-se. care conduc departamente (ministere). Alte orase importante: Birmingham. Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM. puterea executivă fiind exercitată. G-8. Mediul politic Marea Britanie este o monarhie constituţională. deţine puterea executivă. Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim fiscal pentru IMM din tarile industrializate. în principal. în faţa Camerei Comunelor.Capitala . pe obiceiuri consacrate prin tradiţie şi pe un număr de legi constituţionale separate. în numele monarhului.Londra. ca miniştrii să provină din Parlament. Aceşti miniştri sunt aleşi din cadrul şi răspund în faţa Parlamentului. din punct de vedere legal. în prezent. Newcastle. OCDE si al altor organizatii internationale. Cabinetul. in valoare de 420 milioane lire sterline. taxa pe veniturile realizate din investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%. OSCE. potrivit tradiţiei constituţionale. NATO. prim ministrul este şeful guvernului. taxa va fi de 10%. inclusiv prim ministrul şi alţi miniştri. UE. organul legislativ. Nu este obligatoriu. iar pentru castigurile din active detinute peste doi ani. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea în Camera Comunelor este. în mod normal. De asemenea. Guvernul este răspunzător. Mediul economic Marea Britanie are o economie deschisă. al Consiliului Europei. alcătuiesc Guvernul Majestăţii Sale. numit prim ministru – de obicei liderul partidului cu cea mai mare reprezentare sau.000 lire/an. în schimb. de prim ministru şi alţi membri ai Cabinetului. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc TVA doar daca realizeaza un volum de afaceri de peste 61. Sheffield. În timp ce monarhul este şeful statului şi. Liverpool. teoretic. Leeds. pentru urmatorii cinci ani. Conform statisticilor UNCTAD. Glasgow. aceasta este practica. astfel ca in maximum 8 ani operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. restul fiind membri ai Camerei Lorzilor.5%. „suprem” (poate legifera în orice domeniu şi nu este dependent de nici o decizie a înaintaşilor). din cadrul căreia. care este considerat. fie prin aplicarea taxei zero fie prin scutire de la plata TVA. Commonwealth. fără nici un fel de restricţii in ceea ce priveşte fluxul de capital către exterior. O suma suplimentara de 30 milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu Regatul Unit este membru al: ONU. in anul 2002 . Marea Britanie este una dintre puţinele ţări din lume care nu au o constituţie codificată într-un document fundamental. Edinburgh. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din Camera Comunelor.

au contrabalansat influenta exercitata in deciziile companiilor de catre consumul moderat si presiunile inflationiste (evolutia pretului petrolului).0% .3%  Constructii 6.7% in noiembrie 2006).75% in anul 2006 – valoare peste nivelul prognozat. inregistrând 2.0%  Comert cu ridicata si amanuntul 13. Japonia (7. Ponderea principalelor ramuri de activitate :  Sectorul imobiliar (constructii. comunicatii 7.0%  Transport. Europa de Est) si de mentinere a dinamicii cererii interne in SUA. inchirieri) 24. a doua cea mai scazută dintre tarile G7.25%. economia Marii Britanii a cunoscut o creştere continuă in ultimii ani (pentru 57 de trimestre consecutiv). situată in jurul a 2 procente. a pietelor emergente (China.6%. PIB-ul total este de 1825 miliarde dolari. Aceste tendinte au fost sustinute de evolutiile economice globale. Marea Britanie este a doua destinaţie mondială pentru investiţii străine directe. cu o rata a şomajului de 5.75% in anul 2006. Rata dobânzii de referinţă este de 5. Investitiile in mediul de afaceri au fost estimate a creste cu aproximativ 5. specializarea tot mai accentuata pe piata serviciilor (o treime din activitatea economica interna) a fost marcata de o crestere la 8% din comertul mondial.7%).9%  Sectorul manufacturier 16. principal spatiu de destinatie a exporturilor britanice (aproximativ 50%). precum si reluarii cresterii economice in zona Euro.3%). In pofida presiunilor inflaţioniste cu care majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă – determinând băncile centrale din statele membre OCDE să restrangă politica monetară. Canada (6. indicator al profitabilitatii companiilor. Mentinerea unor costuri reduse de capital. Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiile. Inflaţia se situează la un nivel acceptabil in marja de 1 procent in raport cu tinta de 2% vizată de Banca Angliei (2. urmată de Germania (8. in ciuda moderarii cresterii pietei imobiliare. Gradul de ocupare a forţei de muncă este la cel mai inalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oară in istorie inregistrându-se 29 de milioane de persoane active ocupate).600 dolari. Cu toate ca Marea Britanie a inregistrat o reducere a ponderii exporturilor de bunuri din comertul mondial (de la 5 la 3. in ciuda deciziilor recente de politica monetara. Parcursul economic peste asteptari din anul 2006 s-a datorat cresterii investitiilor in sectorul privat. iar cel pe capital este de 30.3%). Franţa (6. Principalii investitori străini in Marea Britanie sunt: SUA (48%).Marea Britanie se afla pe poziţia a 7 a in privinţa atragerii de capital străin şi pe pozitia a 4 a in ceea ce priveşte investiţia in afara graniţelor. stabilitatea macroeconomica favorizand adoptarea unei atitudini mai putin prudente in ceea ce priveste nivelul de indatorare si cheltuielile de capital. reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut. depozitare.3%  Produse cosmetice si farmaceutice 5. dintre care serviciile financiare si de afaceri reprezinta 11-12% din totalul la nivel global.7%  Sanatate si activitati sociale 7. industria chimica (produse chimice speciale) şi serviciile financiare.75% in perioada 1998-2005). in special din regiunea asiatica.3%  Agricultura 1.2%). construcţia de autovehicule.

Regatul a dat lumii mulţi savanţi şi ingineri străluciţi. Scotia – Sf. opinia publică din Marea Britanie se împotriveşte acestei opţiuni. Marea Britanie se exprima principial favorabila.Structura consumului :  Bunuri de folosinta indelungata 12. Irlanda de Nord – Sf. balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa. îşi au originea în Regatul Unit. Zile Nationale: in Anglia – Sf. Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfântului George) şi Scoţiei (Crucea Sfântului Andrei). Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de „Union Jack”). în 1801. Crucea Sfântului Patrick. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro. locomotiva. Charles Darwin. catolici 10%). În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi şi mai celebre universităţi ale lumii. dar sunt si islamici sau hindusi. produse petroliere.0%  Servicii 48. reprezentând Irlanda. costumul. vasele din cristal. David (1 Martie). Mediu cultural Limba oficiala este limba engleza. echipamente si aparatura de birotica. telefonul. Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. In privinta monedei unice europene – Euro. motorul cu combustie internă. diverse masini si echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%). Gheorghe (23 Aprilie). precum Sir Isaac Newton. vaccinul. . principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca 82%): componente auto. Cea mai mare parte a populatiei este de religie crestina (protestanti 87%. televiziunea. invenţii precum motor cu aburi. Oxford şi Cambridge. Momentan moneda nationala este lira sterlina. radioul. cu condiţia să deţină în rezervă suficiente bancnote emise de Banca Angliei. Tara Galilor – Sf. Moneda Marii Britanii este lira sterlină. dar băncile Scoţiei şi cea a Irlandei de Nord păstrează dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline. Guvernul angajându-se să organizeze un referendum pe această temă în momentul în care vor fi îndeplinite „cinci teste economice”. Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel. hovercraft-ul. La export. În prezent. echipamente energetice (cca 8%).7% In ultimii ani. Patrick (17 Martie). cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. cărora li s-a adăugat. dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi indeplinite. Michael Faraday. Banca Angliei este banca centrală care emite moneda. Andrei (30 Noiembrie). care să acopere propriile emisiuni.6%  Bunuri de scurta utilizare 37. Imnul naţional este „God Save the Queen”. Religia oficiala a statului este protestantismul anglican. reprezentată prin simbolul £.

specii de plante şi animale pe cale de dispariţie şi produse din acestea. băuturi. ponderea produselor manufacturate în total import a crescut de la 32% la 59% în timp ce ponderea importului de materii prime şi produse de bază a scăzut de la 12% la 3%. ţigări. OCDE. unele produse alimentare. SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentând cea mai largă piaţă de desfacere a bunurilor şi serviciilor britanice. 2. cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). jocuri de noroc etc. Politica comercială a Guvernului Britanic urmăreşte promovarea deschiderii pieţelor lumii pentru bunuri şi servicii. Între produsele supuse controlului la import se numără: armament. materiale pornografice. Între principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum (incluzând vehicule terestre). În cadrul OMC. deschiderea pieţelor lumii pentru mărfuri şi servicii. băuturi şi ţigări a scăzut la 9% în anul 2003. din anumite ţări. Din importator tradiţional de materii prime. La import. sunt impuse cote de import. agricole şi horticole. Marea Britanie aplică regimul vamal al Uniunii.25% din PIB. Cel mai mare exportator individual pe piaţa britanică este Germania. structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. Marea Britanie militează pentru creşterea transparenţei în afaceri. 84% la exportul britanic şi 80% la import. droguri. explozivi. şi a doua la exportul de servicii). echipamente specifice industriei constructoare de maşini.Accesul pe piata Ca ţară membră a Uniunii Europene. un importator important de produse manufacturate. Importurile din anumite ţări sunt supuse sancţiunilor şi embargoului. 25%. Ponderea exporturilor în PIB la nivelul anului 2003 se situează la cca.3. diverse echipamente. precum şi liberalizarea investiţiilor directe. Accizele se aplică la: combustibili. autovehicule. Controlul importurilor La importul anumitor produse. legume şi fructe. Astfel. Marea Britanie a devenit. Deficitul de cont curent în anul 2005 este estimat a fi înregistrat aproximativ 2. Principalul partener comercial îl constitue OCDE (majoritatea deţinând-o ţările membre UE). urmată de Statele Unite. în timp ce unele produse sunt prohibite sau restricţionate la import în vederea protejării vieţii şi/sau sănătăţii populaţiei. la nivelul UE. OLANDA . Comerţul internaţional şi Investiţiile Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii (poziţia a şasea în lume la exportul de bunuri. materiale de bază şi produse alimentare. liberalizarea investiţiilor directe şi acordarea de sprijin şi tratament diferenţiat ţărilor sărace şi slab dezvoltate. La capitolul “bunuri manufacturate” Marea Britanie nu a mai înregistrat o balanţă pozitivă din anul 1982. a animalelor sau plantelor. în ultimii ani. cu o pondere de cca. în perioada 1973 – 2003. conform deciziilor ONU. FMI şi în alte organizaţii de profil. produse alimentare. Ponderea importului de produse alimentare.

Dreptul la Tron este transmis pe cale ereditară.În Olanda cererea pentru produse cosmetice la preţuri rezonabile este în creştere însă. populaţie activă 7. dar sediul Guvernului şi reşedinţa regală se afla la Haga.15 milioane. Seful Statului este M.S. Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004. numărul populaţiei imigrante fiind estimat la 2. cărbune. 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigraţiei. Distanţa fizică Bucuresti (Romania) şi Olanda (Amsterdam) este de 2240 km. descendenţilor legitimi ai Regelui William I. Luxemburg şi Belgia. in special cu ţările vecine. Mediu demografic/natural Stat in Europa de Vest.2002. fără variaţii mari intre temperaturile extreme. Olanda este organizata in 12 provincii si 467 de municipalităţi. cu un grad ridicat de urbanizare. intre Germania. situează Olanda intre primele 165 ţări ale lumii. Olanda este una dintre cele mai sigure destinatii de afaceri. regionale şi municipale. impreună cu Belgia şi Luxemburg. situat la ţărmul Mării Nordului. Mediul politic Olanda este monarhie constitutională cu sistem parlamentar bicameral. o bază macroeconomică puternică. după Malta . Clima este temperat – oceanică. un mediu de afaceri sigur şi atractiv şi relaţii comerciale bine dezvoltate. Număr locuitori: 16. Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene. Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa. Regina Beatrix.4 ori mai mare decât media europeană. Resurse naturale: gaze naturale. In perioada 1990 . Capitala Olandei este orasul Amsterdam. compusă din 150 de membri. este de 14.494).870 milioane. un cadru legal clar şi relaţii comerciale bine dezvoltate. ce se bucură de o poziţie geografică avantajoasă.1milioane (44. Forma de guvernământ este monarhia constituţională. produsele de lux din această categorie au înregistrat scăderi în vânzări. Tot la Haga se află cea mai mare parte a misiunilor diplomatice străine. reprezintă 2. compus din 75 de membri şi Camera Reprezentanţilor (Tweede Kamer). Acest lucru este favorabil pentru importul produselor cosmetice.1266 şi Slovenia . Din punct de vedere administrativ-teritorial.1%). un climat politic stabil. Parlamentul (Staten-Generaal) este alcătuit din două Camere : Senatul (Eerste Kamer). Lipsa de resurse naturale şi dimensiunea redusă a pieţei interne au imprimat economiei olandeze o orientare acentuată către pieţele externe şi au determinat . Sistemul judecătoresc se compune din tribunale provinciale. bucurându-se de un climat politic stabil. Olanda face parte din Uniunea Benelux. Este organizat in 12 provincii.16% din populaţia Europei (locul 11). săruri de potasiu. Mediul economic Conform Economist Intelligence Unit. petrol.

sectorul public: 14. cca.comerţ. Rata şomajului este de 3.A.alte servicii: 42. Investitii olandeze in străinatate: total 41. din care Marea Britanie 9. dublată de un sistem fiscal stimulativ.8% . Doar in perioada 1998 – 2002.9% . Japonia 0.2 miliarde.: . Belgia. unde işi au sediul şi işi .industrie: 17.123 miliarde) Investiţii străine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17. economia olandeză a absorbit un volum de investiţii străine directe de peste 225 miliarde euro. Contributia sectoarelor economiei la crearea P. Exporturile de bunuri şi servicii totalizează aproximativ 60% din PIB. creşterea economică s-a diminuat in Olanda mai accentuat decât in alte tări europene.23 miliarde. Franta. au impins economia olandeză in prima recesiune din ultimii 20 de ani. intr-o conjunctură mondială nu foarte favorabilă.5 miliarde euro (Uniunea Europeană 23. firmele olandeze sunt prezente in majoritatea ţărilor lumii. Caracterul deschis dă insă economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in faţa pieţelor externe. Germania.95 miliarde. din 2001.I. Asia de Sud-Est 1.5% . Germania. iar rata inflaţiei de 4. Cea mai mare concentraţie este inregistrată in partea de vest. centrul economic al ţării. 60% reprezintă reexporturi.A. Olanda are o populatie de 16.9 miliarde. din care circa 7. in ordine. in 2003.5%.6% . cât şi in cele emergente. Marea Britanie.U. cunoscută sub numele de Randstat.U. Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relaţia comercială cu Statele Unite. Balanţa comercială este excedentară cu 15. plasează Olanda pe locul 6 in clasamentul destinaţiilor preferate pentru investitori.agricultura: 2. din care cele mai mari contribuţii au. Poziţia geografică avantajoasă. economia olandeză a resimţit cel mai acut in zona euro evoluţia ascendentă a monedei unice in faţa dolarului american. Irlanda. s-au adăugat influenţelor externe şi..un grad de deschidere pronunţat. Evolutiile interne nefavorabile precum creşterea costurilor cu forţa de muncă. Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de ţara cu economie foarte deschisă. asiguând constant Olandei poziţii de top in clasamentul investitorilor străini atât in economiile dezvoltate. Din acestea.15 milioane locuitori. 10. in ordine. urmată. telecomunicatii: 7.22 miliarde. S. comerţul exterior constituind in prezent motorul dezvoltării sale.transporturi. comerţul exterior constituind motorul dezvoltării sale.5% . 9.5%.B.8 miliarde euro.2 milioane reprezintă populatia activă. peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior. de Irlanda. Italia. Astfel.0% . cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate şi implicit a exportului şi scăderea consumului privat şi a investiţiilor in formarea de capital. Europa Centrala şi de Est 2.16 miliarde). Belgia.minerit: 2. Franţa. Astfel.67 miliarde. alte ţări europene 1. S. reparaţii: 13. In acelaşi timp.2% PIB/locuitor este de 28 535 euro/locuitor (locul III in Europa).6 miliarde.

Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%).b. au din punct de vedere economic o structură diversă. produsele chimice.7 miliarde USD (preturi f. muzica şi artele. carburanti.5%). produse chimice. Marea Britanie (6.ziua incoronarii Reginei Beatrix Alte sarbatori oficiale: 10 . publicaţia de carţi. Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul ţării. Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. Mediul cultural Limba oficiala este neerlandeza.Ziua Regalităţii Accesul pe piata Relaţiile culturale dintre România şi Olanda au cunoscut o evoluţie ascendentă.Ziua Eliberării 8 septembrie . Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport. Statele Unite 8%). Partea de sud a ţării. spectacole şi concerte susţinute de interpreţi români/olandezi în Olanda/România . In domeniul comercial. Belgia (10%). In 2004.o. principalele marfuri exportate fiind masinile si echipamentele.3%). Franta (10%). comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda. Din ce in ce mai frecvent. exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f.Ziua Sănătăţii 15 decembrie . Belgia (12. de asemenea. în scopul unei mai bune cunoaşteri de ambele parţi. produse alimentare. activităţile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie. protestantă reformată (20%). ambele. orientată in principal spre export şi cu o pondere de circa 25% in economia naţională. religia: romano-catolică (36%). bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala.Pomenirea Morţilor 5 mai . la graniţa cu Germania. confectii. Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%).o. cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta).). neoreformată (8%).desfaşoară activitatea peste 45% din numărul total de companii. in valoare totala de 252. carburantii si produsele alimentare.b.). acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaţiilor diplomatice. Moneda nationala: Euro 30 Aprilie . Provinciile din estul ţării. cu peste 60% la formarea PIB.Zilele Carnavalului 4 mai . este in prezent o zona industrială in creştere.11 februarie .3%). Principalii parteneri au fost Germania (18%). activităţile principale desfaşurându-se in sectorul industriilor manufacturiere. au loc seminarii şi mese rotunde pe diverse teme de interes. in cel al transporturilor şi in sectorul comerţului cu ridicata. sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii. sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6.4%) si Australia (0. bine dezvoltată. Marea Britanie (10%). urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%). ştiinte sociale şi sport. Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare.4%). Italia (6%) si Australia (0. In ceea ce priveste importul.5%). China (7.

in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si. Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. pe baze libere.inclusiv anti-dumping. Pentru anumite produse. si exporturile sunt supuse sistemului de licentiere. originea este data de procentul participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. Elaborarea si monitorizarea politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC. in general. Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama. succesiv.25%). in esenta. Clingendael-Institut de Relaţii Internaţionale şi Academia de Drept Internaţional. pornind de la reglementarile comunitare in materie. cum ar fi Leiden. intrand in competenta Ministerului Afacerilor Economice. taxe cu efect similar . Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice. asociaţii şi fundaţii au contribuit la apropierea culturală dintre cele doua ţări. importul se face pe baza de licenta. carte etc. taxe determinate de politica agricola comuna). Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si virate Uniunii Europene. Dupa 1990 au fost semnate. Întâlnirile trimestriale ale Fundaţiei culturale Olanda-România. Schimburile comerciale se desfasoara. o colaborare strânsa având loc la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. care . Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale . accize si taxe de mediu. In cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor. care are reprezentanti proprii in comitetele specializate ale Uniunii Europene.conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari. cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda . Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala. de apartenenta Olandei la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. cu acordarea de burse de studiu.şi sunt organizate expoziţii de artă. Departamentele educaţionale din cele doua ţări dezvoltă programe de schimburi de studenţi. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la importurile olandeze sunt: • masuri anti-dumping • taxe compensatorii • suprataxe la produsele agricole • restrictii cantitative • contingente tarifare. O importanţa deosebita a fost acordată şi relaţiilor de cooperare în plan academic şi ştiinţific. De asemenea. trei programe de schimburi culturale. statul intervenind doar in situatii de exceptie. Regimul comertului exterior olandez este dat. Naturii si Calitatii Alimentelor. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii Ministerului Agriculturii. acolo unde este cazul. precum şi acţiunile de cooperare între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export". respectiv valoarea tranzactiei de import. In unele cazuri. astfel încat tot mai mulţi tineri români beneficiaza anual de burse la universităţi şi institute de prestigiu olandeze.

o cincime fiind dealuri care nu sunt mai înalte de 400 m. este influenţată de trei zone climatice: oceanic. Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. In cazul produselor agricole. Suprafaţa este de 93030 km2. calcar. inclusiv Olanda. • prelucrare activa.poate determina economii la plata taxelor vamale. Mediul politic . Distanţa fizică dintre România (Bucureşti) şi Ungaria (Budapesta) este de 824km. Vremea câteodată este schimbătoare. produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana. în zona Bazinului Carpatic. tufá. aproape 5% sunt munţi cu înălţimea între 400-1000m.4. Ungaria este situatã în zona temperată. perlit. caolin. riolit. bauxită. împresurat de munţii Carpaţi. Ungaria este săracă în materii prime şi surse de energie. • prelucrare sub control vamal. ocupând 1% din suprafaţa Europei. Mediul demografic/natural Ungaria sau Republica Ungară este situatã în mijlocul Europei. precum şi materiale de construcţii: andezit.5 locuitori/m2. pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber. taxele vamale de import se vor reduce gradual. Conform acestui acord. UNGARIA Piaţa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promiţătoare. fara taxe vamale. iar gradul de urbanizare este de 65%. La recensământul din ianuarie 2005 populaţia Ungariei a fost de10. totuşi ţara este nevoită să importe materii prime. numărul populaţiei având o tendinţă de scădere treptată. datorită caracteristicilor Munţilor Carpaţi înconjurãtori. bentonit. Câmpiile ocupă aproximativ trei sferturi din suprafaţa ţării. de multe ori tinde să fie secetă mai ales în zona câmpiei Alföld. zeolit. Pentru anumite situatii.096. Punctul cel mai înalt al ţării este vârful „Kékes” (1014m) în munţii Mátra. 2. Densitatea populaţiei este de 108. Alpi şi Alpii Dinari. analiştii preconizănd creşteri de până la 30% în următorii ani pe această piaţă.000 de persoane. gaze naturale. sunt prevazute exceptari de la plata taxelor vamale: • stocare intr-un antrepozit vamal. • admisie temporara. cărbune. • procedura de tranzit vamal. Acesta se poate concretiza într-o cerere mare produse cosmetice. • prelucrare pasiva. Această distanţă este relativ mică şi facilitează schimburile comerciale între cele două ţări. incepand din ianuarie 2002. continental şi mediteran. Pe teritoriul ţării se găsesc minereuri de ţiţei.

metale pretioase si aliajele acestora. medicamente. Sistemul judecătoresc este administrat de judecătorii . importul si exportul de deseuri periculoase. o Acordurile bilaterale de Comert Liber incheiate cu terte tari. Limba oficială este maghiara. Capitala ţării este Budapesta.  anumite marfuri.  anumite tranzactii: importul de deseuri reciclabile. o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a doua a anului. precum: arme.instanţe de gradul II. Ungaria este o ţară moderat liberă.1 Produsele si serviciile pot fi importate in Ungaria fără restricţii. Mediul economic In prima jumatate a anului 2005. Ungaria este membra a Uniunii Europene si trebuie sa aplice acordurile bilaterale si multilaterale incheiate de UE cu terte tari. cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor. Rata de crestere a economiei ungare (de 4. Numarul 1 . prevederile urmatoarelor acorduri au incetat sa mai fie aplicate: o Acordul Central-European de Comert Liber (CEFTA). In acelasi timp. autovehicule. De la 1 mai 2004.5 % media la nivelul UE. dispozitive de supraveghere. Principalele autorităţi administrative sunt Guvernul.300$ (PPP). Forma de guvernământ este republica. tehnologie militara de aparare.Ungaria este o ţară cu ritm susţinut de dezvoltare. ţară membră a Uniunii Europene începând cu 1 mai 2004. Ministerul Economiei si Transporturilor si Ministerul Agriculturii sunt indreptatite sa stabileasca restrictii daca legislatia sau practica unei tari este contrara acordurilor incheiate de Ungaria. Anumite produse pot fi importate si exportate numai de catre firmele inregistrate la Registrul Comertului ungar si in cazul medicamentelor este necesara o aprobare anterioara de la autoritatea responsabila. cu un indice al libertăţii economice de 66. O lista detaliata a acestor produse si servicii este cuprinsa in HG 112/1190:  anumite produse agricole.1%) a depasit cu 2. materiale radioactive. Alte reglementari importante privind medicamentele (in special medicamentele psihotropice).2004 in baza acordului CEFTA (la care Romania este membra de la 1 iulie 1997). Numai pentru anumite produse este necesara licenta de import sau export eliberata de Ministerul Economiei si Transporturilor sau Ministerul Agriculturii. deseurile si produsele nucleare sunt stipulate in decretele ministerelor competente.6%. cu o economie de piaţă. iar dupa aceasta data in baza Acordului de Asociere a Romaniei la UE. Relatiile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au desfasurat pana la data de 1.05. Preşedinţia. Inflatia a scazut ajungând la 3.2%. iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16. aflându-se pe locul 44 în lume.instanţe de gradul I şi tribunale . produsele chimice. într-o etapă post-tranziţie. Moneda naţională este forint-ul. parti sau derivate ale unor plante si animale periculoase. Adunarea Naţională (parlamentul). economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere.

Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula. Astfel rata şomajului a ajuns la 7. etnici Slovaci (0. germanii (2. care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec. in continuare. o limbă ugro-finică. . slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza. ruteni. companiile pot obtine. şi 3% de religie Lutherană. Cu toate acestea. unde majoritatea locuitorilor sunt de origine maghiară. 1% din populaţie sunt de religie mozaică (evrei). etnici Sărbi (0. alte minorităti : rromi. facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana la sfarsitul anului 2011. Dobanzile au scazut. în statiunea Borsec din judetul Harghita. Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se aseamănă şi se întrepătrunde cu cel al României.1%). etnici Croaţi (0. moneda nationala forintul ramanand stabil pe parcursul anului 2005 (in perioada febr. dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial. fiecare din aceste din urmă grupuri reprezentând în jur de 1% din populaţia Ungariei. 16% din populaţia maghiară din ungaria sunt de religie Calvinistă . românii şi rutenii (ucrainieni greco-catolici). slovacii. procent din PIB. Din totalul populaţiei 5% sunt luterani.de salariati a ramas neschimbat. dar şi pe faptul că izvoarele Borsec sunt situate în partea de Nord-Est a României. Multe cuvinte din limba maghiară sunt de origine slavă.-martie 2006 a avut loc o devalorizare de 3-4%). precum şi sârbii.2%). Firma noastră mizează foarte mult pe acest aspect. Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005. dupa noua metodologie UE (continand si contributia la fondul de pensii) a ajuns la o valoare de 10%. În aceste condiţii deficitul bugetar consolidat. precum şi cea iudaică (0. cea ortodoxă română. Astfel. Etnicii maghiari alcătuiesc 89% din populaţie. sau Romák în maghiară (5%).2%).6%). se concretizează în oportunităţi pentru firma noastră. originar din Arad. distanţa psihică scăzută dintre cele două ţări se pot materializa într-un grad mare de acceptabilitate a produselor româneşti pe piaţa ungară. Cele mai importante minorităţi etnice din Ungaria sunt rromii (5%).2%). limba maternă este maghiară din familia Ugro-Finică. Mediul cultural Populaţia maghiară din Ungaria de azi reprezintă 95%. Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară). Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari. Deficitul bugetar a crescut.4%). Accesul pe piaţă Vechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. etnici Români sau Románok în maghiară (0. etnici Germani sau Svábok în maghiară (1.2%. Religia Catolică e cea dominantă. Comunităţi religioase mai puţin numeroase sunt cea ortodoxă sârbă (1%). la fel si necesitatea de finantare externa.2%) şi Ucraini (0.8%).

9%). angajarea personalului si lichidare. Marea Britanie (2. Italia (4. Spania (2. in (perioada 2004-2007).1%). In acelasi timp. Belgia (1.45 milioane euro sau 4 milioane euro in anumite regiuni din Ungaria. pentru o perioada de timp determinata. Kuveit.0%). contabilitate. acordandu-se numai acelor platitori de taxe care au cifre de afaceri de pana la 9 500 euro pe an. Malayezia.0%). Franta (5.5%). Japonia (4. Aceste acorduri descriu mai detaliat garantiile legale generale de care se bucura investitorii straini. R. pot de asemenea. China (6.7%). Belgia.1%). volumul total cifrand 3. Canada.2%). Legislatia ungara nu face deosebire intre companiile cu participatie straina si companiile nationale. astfel:  a fost redus impozitul pe profit la 16%. Investitiile care servesc protectiei mediului si-sau IT&C si care se situeaza la un minim de 400. Olanda. Spania. China.8%) etc. SUA.2%). facilitatile acordate sunt la discretia municipalitatilor locale. Tailanda. Anul 2003 a fost clar ultimul an al investitiilor importante in Ungaria. Olanda (2. Bulgaria. Principalii parteneri la export (% in export): Germania (27. Polonia. Polonia (2. Marea Britanie (2. Argentina. SUA (3.000 euro. companiilor cu participatie straina li se aplica legislatia in vigoare pentru toate companiile fiind considerate societati ungare.0%).4%).2%). Belgia (2. Austria (6%). la o institutie financiara. au disparut formele vechi ale sprijinului direct. Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati. Pentru infiintarea unei companii.3 miliarde euro. Cipru. Franta. de catre autoritatile locale. Suedia. platitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acorda. Ungaria are incheiate acorduri bilaterale de protectie a investitiilor cu multe tari. cum ar fi: Australia. Vietnam.5%).3%).5%) etc. Norvegia. ale sprijinului companiilor off-shore si reducerilor de impozite. Portugalia. Austria.1%). o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro. Ungaria va atrage.1%). Suedia (3. Slovacia (2. Polonia (2.Incepand cu 1 ianuarie 2004. Rusia (6.2%). Uruguai.8%). SUA (3.8%). Principalii parteneri la import (% in import): Germania (24.6. Marea Britanie. Luxemburg. Spania (1.  exista o gama larga de subventii co-finantate de la fondurile structurale ale UE.  se pot deduce costurile de specializare si de cercetare-dezvoltare. beneficia de facilitati fiscale pentru o perioada de 5 ani.3%). Investiţiile străine directe In anul 2004. acordarea de facilitati fiscale este limitata. Austria (6. Romania (3%). Slovacia (2.3%). Elvetia.Ceha. Ungaria a trebuit sa gaseasca alte metode de atragere a investitorilor.7%). Olanda (4. Italia (7. Franta (4. Cehia (2. Italia. Koreea. sucursale ale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert exterior (care trebuie mentionate in statut) si pot detine un cont bancar in valuta. Devenind membru al UE din mai 2004. cu aproape 1. . Rusia.5 miliarde mai mult decat in anul 2003. Paraguai.7%). Finlanda.6 mld euro. totalul investitiilor straine in Ungaria a fost de 3. Egipt. Danemarca.3%. Ucraina. Germania. Aceste prevederi se aplica numai acelor investitii care depasesc 11. Israel. Toate formele de asociere inregistrate in Ungaria (societati comerciale. Franta. Corespunzator. In anul 2005 s-a inregistrat o crestere de aprox.2%).8%). Cehia (2. Rusia (1.9%).

Ungaria are semnate acorduri bilaterale. dividentele platite unui actionar rezident in UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani. Relaţiile diplomatice româno-ungare . Firma straina trebuie sa asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala sa. in acest sens. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un permis special. drepturi de autor.pentru operatiunile curente. acestea fiind stipulate in anexele nr. care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. resturante etc. cu: Liechtenstein. Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi. societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA.1 si 2 ale HG 112/1990. inchirierea apartamentelor. In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea. este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare. Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4. serviciile postale. utilitati publice. pentru a dovedi ca nu are datorii. sucursala trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony). dupa care poate incepe activitatea.  5% pentru anumite produse farmaceutice. Suedia. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30% din veniturile de capital. Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului. Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine. transferurile de credite si dividende. proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit. O sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza unei cereri. Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii. In anumite conditii. manuale. carti-ziare. actualizata anual. cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta separata. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:  20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)  15% pentru produsele agro-alimentare. fara personalitate juridica.000 euro) si in acest caz trebuie completata lunar o declaratie de impozit. inchirierea si arendarea pamantului. serviciile financiare. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala sau trimestriala a TVA-ului.. Sistemul de impozite şi taxe Impozitul pe profit este de 16%. Pentru dividentele platite suplimentar aceasta rata este de 35%. Totusi. toate tarile membre ale UE. Impozitul pe dividende este de 20%. societatile ne-rezidente in Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal. cu conditia sa termenul "in curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. servicii hoteliere. asigurarile. serviciile publice radio si TV. Elvetia. In anumite situatii. Dupa 1 mai 2004.

Principalele produse căutate pe piaţă sunt cele pentru îngrijirea pielii. 2. volumul total al comerţului bilateral a crescut cu 32.95 milioane Euro exportul şi 566.Relaţiile diplomatice româno-ungare au fost stabilite la nivel de legaţie în anul 1920.petrol si gaze naturale. Comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent. .61%.9%.800 locuitori. la 29 noiembrie 2002. Lungimea graniţelor: 2. din care 620. iar importul 3. Dintre organizaţiile din care face parte Ungaria. semnată la Budapesta.sare.32% şi importurile au crescut cu 20. la 16 septembrie 1996. învecinată la nord de Germania şi Republica Cehă.90% (locul 5). iar în sud cu influenţe mediteraneene.07% (locul 9). Relaţiile bilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI. deşi guvernul a încercat în ultimii ani o întărire a acesteia.56 milioane Euro.81%. Denumirea oficială: Republica Austria. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni. în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI. zinc. produsele pentru păr şi produsele pentru protecţie solară. în continuare este nevoie de o serie de îmbunătăţiri. La altitudini mai mari solul este unul brun.34 milioane Euro. Mediu demografiec/natural Poziţia geografică: situată în Europa Centrală. Ponderea Ungariei în totalul comerţului românesc este de 3. caolin. şi a intrat în vigoare la 27 septembrie 1996. gips. La 30 iunie 2006.000 km2 Densitatea populaţiei: 98 locuitori/km2 Distanta fizica Bucuresti (România) – Viena (Austria) este de 1080 km. Gradul de urbanizare este mare. In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite de metal. cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară a fost semnat la Timişoara. şi la vest de Confederaţia Elveţiană şi Liechtenstein. Tratatul de înţelegere.lignit. la est de Slovacia şi Ungaria.5. amintim în acest sens Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI). Solurile predominante in văile austriace sunt cele terra rosa. În anul 1944 au fost suspendate. volumul total al schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 1187.220. din care exportul 4. iar exporturile românesti au crescut cu 46.61 milioane Euro importul. Clima: de tip panonic-continental în est şi sud-est. înregistându-se un sold pozitiv 54. bauxita şi talc.562 km. Suprafaţă: 84. AUSTRIA In Austria cererea pentru cosmetice creşte de la an la an dar într-un ritm moderat. fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954. în vest de tip continental cu ierni şi veri umede. la sud de Slovenia şi Italia. cuarţ. Populaţia: 8. ceea ce face ca exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare.

060 euro. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. Parlamentul este format din două camere:  Consiliul Naţional (Nationalrat) format din 183 de membri aleşi direct de către populaţia cu drept de vot.9 % faţă de anul precedent.populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt exportate. care au în frunte un Guvernator (Landeshauptmann). potrivit acestui indicator de prosperitate. în creştere reală cu 1. Salzburg. Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat. Austria Superioară. Vorarlberg. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE.0 %. mai mult de 30 de ani şi care la alegerile din 1999 a ieşit pe locul al doilea. Mediu politic Capitala federală: Viena Austria este o democraţie parlamentară.2 milioane euro în 2006. Salzburg. Burgenland. Soselele şi drumurile ocupă in total 200.Transporturile fluviale se desfasoara mai ales pe Dunăre. In 2000 ţara avea 5780 km de cale ferată. În cadrul UE.000 km. Şeful statului austriac este Preşedintele federal. reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. Mediul economic Potrivit statisticii austriece. Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). O încălcare a unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. Styria. Irlanda şi Danemarca. sprijinit de Partidul Social-Democrat (SPÖ). Austria se situează pe locul al patrulea după Luxemburg. iar pe cap de locuitor a fost de 30. Actualul Preşedinte este Heinz Fischer ieşit câştigător la alegerile prezidenţiale care au avut loc pe 25 aprilie 2004. Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. Creşterea PIB-ului real de 1. în anul 2005 PIB al ţării s-a situat la 246. Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SPÖ) care a condus Austria. Innsbruck si Klagenfurt. lângă Viena. Aeroporturi importante se mai gasesc şi la Graz. Totuşi. Ministerul Afacerilor Economice poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. . Viena. intrând în opoziţie. Tirol. iar numărul lor este direct proporţional cu al populaţiei landului respectiv. De la admiterea Austriei în Uniunea Europeană. şi care şi-a intrat în atribuţiuni începând cu data de 8 iulie 2004.5 miliarde euro. membrii fiind delegaţi de către parlamentele fiecărei provincii în parte. singur sau ca lider al unei coaliţii.9 % în 2005 s-a situat sub rata medie de creştere în UE de 2.  Consiliul Federal (Bundesrat) reprezintă cele 9 landuri: Austria Inferioară. PIB-ul Austriei se prognozează a atinge 256. Carintia.

977 milioane euro.044. Rata şomajului a fost în 2005 de 5. Valoarea investiţiilor străine în anul 2005 a fost la fel de scăzută precum în anul precedent. În anul 2002.8 %).3 %. Deficitul balanţei de plăţi a fost în 2004 de -2. dintre aceştia. considerat pragul de sărăcie. Majoritatea investiţiilor străine provin din Germania.4 miliarde euro.630 milioane euro.7 %. în creştere cu 4. 969 milioane euro (în scădere faţă de anul trecut deoarece a scăzut începând cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 % la 25 % ) şi cheltuieli de 64. în creştere faţă de 2004 (2. între care Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).451 milioane euro. în creştere cu 4.1 %) sau în 2003 (1.5). iar UE-25 de 2. respectiv numai 217. la nivelul anului 2004. mecanică şi inginerie structurală. nivelul dobânzilor pe termen lung situat la 4. Potrivit statisticilor UNCTAD.9 (media EU -15 fiind de 2. exportul de bunuri şi servicii reprezintă circa 30 % iar din cadrul productiei industriale. În luna ianuarie 2005 existau 1.996 miliarde euro. în 2001 a fost de -4. îndeosebi prin aportul reţelei de videotelefonie mobilă Hutchinson („3”).2 % din PIB.347 milioane euro.065 aflaţi în şcolarizarea oficiilor forţelor de muncă.9 %. În anul 2004 a fost de 283 milioane euro.496 miliarde euro (exporturi de 93. Anul 2005 s-a înscris în constanta comerţului exterior austriac. în 2003 a fost de -2. fără a fi socotiţi şi 48. când s-a ridicat la 1.15. deficitul bugetar fiind de 4.0 % (media EU -15 fiind de 7.3 %). respectiv 2. Sectoare industriale importante: alimente şi băuturi. investiţiile străine în Austria s-au cifrat la 355 milioane euro. urmând să scadă în anul 2006 la 1. Mediu cultural . Veniturile bugetare s-au situat în anul 2004 la 60.0 % din PIB. rata inflaţiei.Balanţa comercială la nivelul anului 2005 a fost deficitară cu 1.000 sunt pensionari. În cadrul PIB. automobile (în special motoare şi transmisie).2 % din PIB. respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1.6 % faţă de 2004 şi importuri de 95. urmate de Italia. astfel în 2004 a fost de -1. Austria este membră a numeroase organizaţii internaţionale. Austria s-a situat pe locul 19 în topul ţărilor de atragere a investiţiilor străine şi pe locul 14 în topul ţărilor investitoare în exterior. Pentru anul 2005 se prognozează ca deficit bugetar să fie de 2. în 2000 de -5.4 % iar deficitul public de 1.2 miliarde euro etc.275 miliarde euro.1 miliarde euro. În luna septembrie 2005 existau 220. cu venituri de 58. pentru anul 2005 fiind prognozat un nivel de 5. înregistrând o scădere masivă faţă de anul 2003. exportul reprezinta peste 50 %. cheltuielile la 64. produse electrice şi electronice.2 % (8 % media UE).3 % pentru 2005 fiind prognozat 1.4. Marea Britanie şi Japonia. Elveţia.8 % faţă de 2004). respectiv 5.9 milioane euro. 2002 (1. chimie. La nivelul anului 2004 Austria a îndeplinit toate cele patru criterii de convergenţă ale Tratatului de la Maastricht. numai în anul 2002 înregistrându-se o balanţă comercială excedentară de 300 milioane euro.420 milioane euro.3 % în anul 2005.492 miliarde euro. Rata inflaţiei a fost de 2.000 şomeri.25 miliarde euro. îndatorirea publică situată la 65. 200. iar UE-25 de 8.000 de austrieci cu un venit lunar sub 785 euro.8 %).

Legea Vămilor din Austria.000 de sârbi. .7% protestanţi-luterani.Taxa pentru promovarea Comerţului Exterior. 6.000 budişti.Acordurile vamale bilaterale încheiate cu terţi. se poate trece la începerea activităţii. Autoritatea Comerţului care eliberează această licenţă industrială impune reguli care trebuie respectate de proprietarul fabricii. În cazul desfăşurării activităţii într-o fabrică.000 de croaţi.Confesiuni religiose: 73. Dacă activitatea comercială este condusă de o corporaţie. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. protecţia angajaţilor. . este necesar să se numească o persoană care îndeplineşte condiţiile de competenţă ale tipului de afaceri care trebuiesc desfăşurate. dacă au apărut noi reglementări privind mediul înconjurător şi securitatea muncii. Există norme stricte privind poluarea fonică. 12% atei.000 de slovaci.5% musulmani. Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt în vigoare în Austria de la 1 ianuarie 1995. o exonerare de la prezentarea unui certificat de competenţă.000 de bosniaci. Încălcarea prevederilor legii comerciale şi industriale constituie contravenţie şi se pedepseşte de autorităţile administrative.000 de turci. 35. Un certificat de competenţă este solicitat de obicei pentru a dovedi că persoana care va desfăşura activitatea comercială îndeplineşte nişte criterii de pregătire şi experienţă în domeniu.000 de polonezi. 30. 7.Declararea statutului de neutralitate) Grupuri etnice: austrieci 92%. 170. Încălcarea unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). . firmele competitoare pot acţiona pentru oprirea sau încetarea activităţii altei firme în caz de nerespectare a prevederilor legii comerciale.300 mozaici Ziua naţională: 26 octombrie (1955 . 4. . 10. 45. În acelaşi timp. Reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. 120. 16.000 de unguri. Se poate obţine. Mai mult. 50. interferenţa cu vecinii fabricii. Totuşi. 0. iar moneda in circulatie este EURO. Limba oficiala este germana.6% romano-catolici. de la caz la caz. . Ministerul Economiei si Muncii poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. cca. Chiar după eliberarea licenţei industriale.000 de sloveni.000 de romi. 0. autorităţile pot impune condiţii suplimentare. Accesul pe piata Desfăşurarea unei activităţi comerciale în Austria necesită o licenţă comercială (Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerţului (Gewerbeordnung). Având îndeplinite condiţiile de mai sus şi pe baza unei simple notificări. în baza Legii Concurenţei Neloiale.Acordul de Comerţ Liber din 1972 dintre Austria şi EEC. la care se adaugă 220. prevederile următoarelor legi au încetat să mai fie aplicate: . trebuie obţinută o licenţă industrială. .2% ortodocşi. de mediu.EFTA.

Mediul demografic/natural . Similar. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. consumul fiind suplinit de numeroşi concurenţi noi pe piaţă. către autorităţile fiscale din Austria. FEDERAŢIA RUSĂ Distanţa fizică între capiatala Rusiei – Moscova şi capitala României – Bucureşti este de 1899km. firme din ţări membre UE livrează în Austria fără plata TVA. la anumite produse este necesară obţinerea unei licenţe de export. cu condiţia ca primitorul produselor sau serviciilor să aibă un număr de identificare TVA (UID). dacă firma austriacă este deţinătoare de UID. Rusia are însă o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). Austria a adoptat deja legislaţia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA în piaţa comună. Potrivit acestei legi. printre care şi Austria. În prezent piaţa produselor cosmetice în Rusia creşte rapid. ca membru al UE. firmele austriece pot livra bunuri şi servicii către parteneri din alte ţări membre UE fără a plăti taxa TVA din Austria. acordurile de comerţ liber). În ceea ce priveşte exportul de produse. a produsului sau serviciului. Acordul EEC rămâne aplicabil în relaţiile cu ţări ne-membre UE (de exemplu Norvegia). atât industriale cât şi agricole. În acest caz. Austria trebuie să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de UE cu terţe ţări (de ex. Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană.Totodată. Legea Vamală Europeană prevede exceptări de la plata taxelor vamale şi preferinţe în forme şi în scopuri diferite (de exemplu ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare). Din raţiuni pur statistice se înregistrează însă operaţiunile comerciale. firma austriacă trebuie să plătească taxa TVA. nu se aplică taxe vamale asupra bunurilor. la importul produselor. cele mai multe în partea europeana.304km)de la Sankt-Petesburg – Moscova – Ecaterinburg – Irkutsk – Habarovsk . Potrivit principiului libertăţii de mişcare a produselor. acest lucru fiind evidenţiat de creşterea investiţilor realizată de producătorii în acest domeniu. Acest lucru înseamnă că deţinătorul patentului se bucură de aceleaşi drepturi în toate statele semnatare. la un nivel egal cu cel al taxei normale pe valoarea adăugată (TVA) şi care în prezent este de 10 % sau 20 % în funcţie de produs). între statele membre UE. 2. Taxa de import pe valoarea adăugată (Einfuhrumstazsteuer) este percepută de autorităţile vamale. produsele care intră pe piaţa UE sunt supuse taxelor vamale europene potrivit tarifelor vamale comune şi care fac parte din Sistemul Tarifar Armonizat. Potrivit prevederilor Acordului European de la Paris cu privire la patente. În general. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga. Valabilitatea acestui patent este de 20 de ani. Ienisei.Vladivostok. un patent european este valabil în toate statele semnatare ale acordului. Având în vedere că veniturile locuitorilor Rusiei sunt în creştere şi aspiraţiile acestora la fel potenţialul vânzării de produse cosmetice evoluează rapid. din 5 octombrie 1973. Obi etc.6.

Venit la putere în 2000. Lituania . 6 ţinuturi. preşedintele rus Putin a acţionat prompt ca să curme revoluţia începută de predecesorul său. 1 regiune autonomă (Birobidzhan). 49 regiuni.5 milioane de lini telefonice şi peste 6 milioane de oameni utilizau internetul.Federaţia Rusă este situată pe două continente. Omsk.Duma de Stat (450 deputaţi). minereurile neferoase (Ural şi Siberia).5 loc/km 2. Kazan. 10 districte autonome. Kazahstan • la S-E. 2 oraşe cu statut de subiecţi ai Federaţiei (Moscova. este compus din: camera superioară Consiliul Federaţiei (cuprinde câte 2 reprezentanţi din fiecare subiect al Federaţiei Ruse) şi camera inferioară .China. ci . Boris Eltin. Federaţia Rusă. Munţii Altari). iar prim ministru este Mikhail Fradkov.400 Km² ocupând locul 1 în lume. poate fi considerată ţara cu cele mai variate şi bogate resurse naturale de pe glob. Are o suprafaţă de 17. bicameral. compusă din 89 subiecţi federali. Temperaturile medii anuale sunt de -8°C în St Petersburg. Capitala Rusiei este Moscova. Parlamentul.D.Georgia. 329 raioane şi districte orăşeneşti. Samara. Perm şi Rostov pe Don. gazele naturale. -27°C în vestul Câmpiei Siberiene şi -43°C la Yakutsk( în partea central-estică a Siberiei). Mediul politic Rusia este o federaţie. 1867 raioane. iar principalele oraşe sunt Sankt Petersburg.P. în ansamblul ei.locul 6 în lume.Polonia. Astăzi preşedintele Rusiei este Vladimir Putin. Europa şi Asia. Temperaturile vara sunt în medie de 4°C în insulelele arctice şi de 20°C în zonele cele mai sudice. Rusia are în principal un climat continental având în vedere că centrul ţării se situează la 3. Din totalul populaţiei 73% trăiesc în mediul urban. Sistemele de telecomunicaţii din Rusia s-a îmbunătăţit seminifcativ din 1980. Densitatea medie este de 8. 1092 oraşe. Celiabinsk.Ucraina • la S. Mongolia. Lena şi Enisei. Novosibirsk. Estonia.2 milioane de locuitori (la 1 decembrie 2006) . Belarus • la S-V. Azerbaidjan. diamantele . R. iar în zona europeană de 25 loc/km2. Forma de guvernământ este republica prezidenţială.075. Letonia. Împărţirea administrativ-teritorială a Federaţiei Ruse cuprinde: 21 republici. astăzi existând peste 1000 de companii care oferă astfel de servicii. având următorii vecini: • la N-V. minereurile de fier (Ural. Populaţia Rusiei a scăzut cu aproximativ jumătate de milion de oameni ajungând la 142. Putin a considerat că decada 19902000 nu a reprezentat o perioadă de tranziţie de la dictatura comunistă spre democraţie. Sankt-Petersburg).. 1875 sate de tip urban. cărbunii (bazinele Peciora. NijniiNovgorod. În 2002 existau 35. Ekaterinburg. Campia Precaspica si Campia Siberiei Occidentale. Podişul Valdai).Coreana.840 km de mare.aurul şi uraniul (Podişul Siberiei Centrale. Ufa. Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural.Norvegia si Finlanda • la V.

11. în creştere cu 2. o mare parte din populaţia Rusiei consideră că termenii de reformă.2 % faţă de anul 2005. Mediul economic Dezvoltarea social-economică a Rusiei. ci vor fi numiţi de preşedinte. Putin a răspuns că "dacă democraţia înseamnă uzurparea statului.3 % faţă de anul 2005. a fost de 418. a fragmentat şi a emasculat opoziţia. Majoritatea publicului rus pare sa fie de acord cu Putin.621. în creştere cu 29.617. la cea de-a 15 aniversare. în creştere cu 26. au totalizat 274. în creştere cu 25. în Moscova: . haos şi suferinţă.o epoca aberantă de instabilitate politică.8 % faţă de anul 2005. · Volumul serviciilor în sfera comunicaţiilor a fost de 827. înşelarea şi descurajarea electoratului.4 miliarde USD. în creştere cu 6. Întrebat de corespondenţii străini despre măsurile drastice impuse de el împotriva structurilor democrate din Rusia.7 %. Justiţia a fost subordonată Kremlinului. · Volumul producţiei industriale a cunoscut o creştere de 3.1 miliarde de ruble. veniturile din exporturile de petrol şi gaze au stimulat creşterea economică şi opoziţia este firavă. în creştere cu 23. Din datele statistice transmise de Camera de Comerţ şi Industrie a Moscovei.2006. a subjugat mass-media şi a eliminat centrele de putere care i-ar fi putut ingrădi autoritatea.7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005. au totalizat 114.5 miliarde USD. · Volumul schimburilor comerciale externe.9 miliarde USD. de anarhie economică şi de destrămare progresivă a autorităţii statului rus. Ca urmare a propagandei Kremlinului. Sub Putin. în creştere cu 2.7 % faţă de anul 2005. · Importurile. a înregistrat creşteri în anul 2006. au redevenit atât de puternice. El a intimidat. atunci noi nu avem nevoie de asemenea democraţie".3 miliarde de ruble. nu cu libertate.9 miliarde de ruble. înţesate cu foşti colegi din KGB.3 miliarde t. Forţele de securitate. Ucraina sau Kirghistan. · Volumul mărfurilor transportate a fost de 4. faţă de anul 2005.779.6 % faţă de anul 2005. Putin a demolat sistematic instituţiile autonome. Conform datelor Serviciului Federal de Statistică în anul 2006: · PIB al Federaţiei Ruse a fost de 26. Într-adevăr.9 %. Preşedintele nu este detestat de populaţie. · Volumul producţiei agricole a fost de 1. încât populaţia se simte din nou infricoşată. la 20. revoluţie şi democraţie sunt sinonimi cu sărăcie. Federaţia Rusă nu pare totuşi să aibă condiţiile prerevoluţionare din Georgia. Putin a decretat că guvernatorii celor 89 de provincii ale Federaţiei Ruse nu vor mai fi aleşi de cetăţenii respectivi. în perioada ian-noiembrie 2006. în primele 6 luni ale anului 2006. alegerile din Rusia au fost manipulate prin dezinformarea. din care: · Exporturile. care pretinde că este preferabil ca Rusia sa fie "dirijata" de un conducator autoritar decât să se zbată într-o democraţie haotică.

87 miliarde USD). milioane tone 94.82 miliarde USD).9 miliarde USD).6 %. Belarus (18.92 miliarde USD. milioane tone 82.05 miliarde USD) si Ucraina (21.6 +21.8 -8. milioane tone 227.6 +14.54 miliarde USD). în creştere cu 26.2% din totalul comerţului exterior al Rusiei. Italia (27.6 Cocs si semicocs. respectiv cu 29. Structura pe mărfuri a exportului Federaţiei Ruse în anul 2006 Principalele produse exportate de Rusia Ianuarienoiembrie 2006 Ţiţei brut.000 hoteluri pentru cei 5 milioane de turişti care se estimează că vor vizita Moscova în anul 2009.7 -54. care au deţinut 53.4 Cupru rafinat. mii tone 1506.800 – 2.8 +23. • investiţiile străine în valoare de 25 miliarde USD. Principalii parteneri comerciali ai Federaţiei Ruse în ianuarie-septembrie 2006 au fost ţările din Uniunea Europenă. Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38. respectiv 208. reprezintă 48% din totalul investiţiilor straine din prima jumatate a anului. De asemenea. milioane tone 19. In următorii doi ani se vor construi 15 mari uzine specializate îndeosebi pe microelectronică şi înalte tehnologii şi se vor construi spaţii de birouri pentru firme şi locuinţe pentru locuitorii Moscovei. mii tone 239.203. Alti parteneri economici importanti sunt China (25. În perioada 2007 – 2009 se vor construi 1.1 -3. Polonia (13. din Federaţia Rusă.3 • 2006/05(%) -1. ajungând la valoarea de 144. la 20 milioane.08 miliarde USD). milioane USD 14. mii tone 250. comerţul exterior în perioada ianuarie-noiembrie 2006 a totalizat 418. Olanda (35.8 Masini.51 miliarde USD).6 3 Gaze naturale. reprezintă 40% din importul total al Federaţiei Ruse şi au crescut în prima jumătate a anului de 5 ori faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2005.importurile în valoare de 30 miliarde USD. Se estimează că în următorii 2 ani populatia oraşului Moscova va creşte de la 12 milioane de locuitori.2 +7.5 miliarde USD.79 miliarde USD). Pricipalii indicatori ai comerţului exterior al Federaţiei Ruse au cunoscut o creştere semnificativă în anul 2006. importurile au cunoscut şi ele o creştere considerabilă faţă de anul 2005.5 Produse petroliere.5 Minereuri de fier. Concomitent a avut loc o întărire a rublei şi o creştere importantă a solicitărilor pe piaţa internă.7% comparativ cu perioada similară a anului 2005. Finlanda (11. fiind extrem de favorabile pentru exportatorii ruşi. în pofida unei uşoare scăderi a preţului la petrol. cu 25. miliarde m 181.6 +1 .89 Cărbune.5 Nichel. în prezent. utilaje. Ca urmare. Exporturile Federaţiei Ruse în perioada de referinţă au atins nivelul de 274. condiţiile de pe pieţele mondiale.3% mai mult decât în primele 11 luni ale anului precedent.9 miliarde USD.41 miliarde USD) şi Marea Britanie (12.4 miliarde USD.

4 Încălţăminte din piele.3 Medicamente.9 +15. încălţăminte (s-a triplat volumul importat) şi autovehicule. pana la 14.7 +54.39 miliarde USD.76 +28. Principalele produse importate de Rusia Ianuarie2006/05(%) noiembrie 2006 Carne (exclusiv carne de pasăre). înregistrând în anul 2006. mii bucati 56.milioane USD 2003 2004 2005 2006 .8 Băuturi alcoolice şi nealcoolice.9 +36% Textile şi tricotaje.6 Ponderea combustibililor şi a produselor energetice în structura exportului de mărfuri a scăzut în noimebrie 2006 la 60. pentru ca apoi să se dubleze practic de la an la an. acestea înregistrând cifra record de 4. milioane USD 102. milioane USD 4621. milioane USD 997. mii tone 3639.3% în 2005.16 +34.5 +3. exporturile româneşti către Federaţia Rusă au totalizat 374. iar importurile 4.3% faţă de perioada similară din anul precedent). în perioada 2003 – 2006 .6 Carne de pasăre.1 -4.647. îmbrăcăminte (+74. milioane perechi 43. împreună cu metalele feroase şi neferoase. milioane USD 1260.9 -2.7 +49.4 +74.6 Mobila. valoarea de -3. mii tone 1140. în anul 2006. milioane USD 1535. mii bucati 935. mii tone 2336. milioane 56832. s-a inregistrat o crestere constanta a schimburilor comerciale totale dintre România şi Federaţia Rusă.6 -16.1 milioane USD.3% cât a fost în noiembrie 2005. dar a crescut cea a produselor metalurgice.1 +34.7 Tigari si tigarete.2% faţă de 65. miliarde KW/h 19.18 +300 Masini. echipamente si mijloace de transport. In anul 2006.9 milioane USD.1 Autocamioane.4%).8 În perioada ianuarie-noiembrie 2006.2 -6.1% comparativ cu 9. se remarca o creştere semnificativă a importurilor ruseşti de maşini şi utilaje (+49. Evoluţia schimburilor bilaterale România – Federaţia Rusă.022 milioane USD.3 Zahăr brut.2 Energie electrica.3 USD Autoturisme. mii tone 1203.Aluminiu. Exporturile româneşti au înregistrat o uşoara creştere în 2003 comparativ cu 2002. SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – FEDERAŢIA RUSĂ În perioada 2002-2006. Soldul balanţei comerciale pe această relaţie s-a menţinut permanent negativ.

6 374.În 2006 existau 63174 de instituţii de învăţământ preuniversitar şi 1068 de instituţii de învăţământ universitar şi post-universitar.4 bilioane.0 Sold -1929.24%. În perioada 2003-2006. materiale plastice şi articole .3 billioane în 2006. importurile României din Federaţia Rusă. din produse minerale. cursul este de 25.2%. aparate şi echipamente electrice .8 4396.6 -3647.2% au doar studii primare şi 2. Mediul cultural În Rusia 16% din populaţie au studii superioare.19 121. cu imaginaţie bogată. ceea ce înseamnă că „middle-class-ul” ocupă primul loc în structura claselor sociale ruseşti. exporturile României în Federaţia Rusă au fost constituite din vehicule (altele decât material rulant de cale ferată) – 41. care au deţinut ponderea cea mai mare în valoarea totală a importurilor României pe această relaţie (circa 90% anual). Peste toate ei apreciază angajamentul şi credinţa deplină. 44.8 – 26.9 In anul 2006.40 ruble /1$. cu o sinceritate rar întâlnită în alt colţ al lumii. Ruşii sunt în proporţie de 71.1% au studii superioare neterminate. fataliste.6. produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (produse chimice anorganice.25 -2108. În general ruşii sunt cunoscuţi ca fiind persoane sensibile. cu înclinaţie spre lacrimi(dar nicidată în public). dar şi combustibili solizi). iar datoria publică a fost de 8% din PIB.2 4022. purtatoare de energie (ţiţei şi gaze naturale. Rusia a avut în 2006 o rată a inflaţiei de 9. mobila – 3. Ruşii îşi menţin integritatea conform noţiunii pe care ei o au despre cum trebuie să fie fiinţa umană. docile dar totuşi încăpăţânate.2%.6 2350.8%. Moneda naţională a Rusiei. Accesul pe piaţă . în timp ce datoria externă era de $287.1 Import 1981.4 2229. au constat. 5. 34. In prezent.0 230. produse farmaceutice) – 6%.1 Export 52. iar limba vorbită de locuitorii Federaţiei Ruse este cea mai răspândită pe glob – rusa.5 -3107. poetice. rubla. maşini. are cursul fluctuant.8% catolici. ce au răbdarea necesară supravieţuirii în condiţii ce par insuportabile.5% musulmani şi 1. Creşterea valorii importurilor din Federaţia Rusă în anul 2006 faţă de 2005 are la baza creşterea semnificativă a preţului produselor minerale purtătoare de energie.8% de religie ortodoxă. Soldul balanţei curente era de $105. în principal. Din populaţia totală peste 50% au venituri medii cuprinse între 2500 şi 8000 RUR/capita.Total 2033.1% nu au studii deloc.4 3338.6% au studii medii. pesimiste.2%. pe piaţa mondială în perioada respectivă. 3.4 3568.

Informarea prealabilă a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor şi mijloacelor de transport (sau informarea prealabilă asupra intenţiei de a exporta bunuri şi mijloace de transport în Rusia). 15% şi 20%(cu unele exceptii pentru anumite categorii de marfuri). Evaluarea în vamă Valoarea în vamă a mărfurilor este. Plasarea încărcăturii în custodia depozitului vamal pentru stocare temporară. Toate bunurile şi mijloacele de transport care traversează Federaţia Rusă sunt supuse controlului în vamă. pe lângă taxele vamale de import. Pentru a îndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vamă. 886 din 1 decembrie 2000. Bunurile importate reprezentând contribuţia în natură la capitalul social al unei noi întreprinderi înfiinţate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale în anumite condiţii şi pe o perioadă specificată în documentele constitutive ale firmei. fie în ruble. în baza hotărârii nr. 2. care se bazează pe Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor (HS). a fost stabilită procedura de înregistrare pentru primirea acestui card. Noua structură a tarifului vamal de import standardizează şi unifică taxele vamale de import aplicate mărfurilor în patru trepte.specimen de ştampilă cu semnătura managerului companiei participante la activitatea de comerţ exterior. În plus. 10%. Conform ordinului nr. Un comision vamal de 0.numerele de telefon ale tuturor managerilor şi a şefului contabil al companiei participante la activitatea de comerţ exterior. Formularul pentru înregistrare în vamă conţine următoarele date: . Acest card este dat participantului la activitatea de comerţ exterior pentru fiecare procedură de evaluare în vamă. Lista documentelor care sunt cerute pentru înregistrare cuprinde: 1. Înregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de înregistrare). . pentru declararea bunurilor sau mijloacelor de transport. prezentarea carnetului TIR şi a actelor care însoţesc bunurile.adresa legală a participantului la activitatea de comerţ exterior. TVA şi accize (pentru produsele supuse accizării). în general.15% este perceput la efectuarea procedurilor de evaluare în vamă. fiecare entitate legală cu activitate de comerţ exterior trebuie să parcurgă următoarelor etape: 1. participantul la activitatea de comerţ exterior trebuie să se înscrie în registrul vămii şi primeşte o legitimaţie (record card). Mărfurilor importate li se mai aplică. 4. Înainte de efectuarea controlului în vamă. determinată pe baza preţului CIF al mărfii importate. Taxele vamale sunt plătite fie în valută. .Taxe vamale Mărfurile importate sunt clasificate în concordanţă cu Nomenclatorul mărfurilor pentru Activitatea de Comerţ Exterior al Federaţiei Ruse. guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate mărfurilor. la importul anumitor produse se aplică taxe vamale sezoniere şi contingente. . 787/31 din august 2000. Acceptarea declaraţiei vamale. şi anume: 5%. 3. Începând cu 1 ianuarie 2001. Aceste taxe vamale de import se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate (incluzând şi taxele de transport şi asigurare). la cursul oficial de schimb.

medicamente. Licenţele de import sunt emise de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Comerţului din Rusia sau de către reprezentanţele sale regionale şi sunt controlate de Comitetul de Stat al Vămilor. aliaje şi pietre preţioase. Recomandări acordate de altă companie. preţurile unitare şi valoarea totală a livrării. şi anume: alcool etilic şi vodcă. materiale şi deşeuri radioactive. pentru atestarea calităţii companiei de plătitor de taxe şi impozite. reziduuri/deşeuri industriale. explozivi. 5. Referinţe de la băncile autorizate. Documente de comerţ exterior Informaţiile conţinute de fiecare document de comerţ exterior trebuie să fie în concordanţă cu cele conţinute în alte documente comerciale care se referă la aceeaşi livrare. Formularul de declaraţie vamală conţine 54 de paragrafe şi trebuie completat în limba rusă. pentru a fi apoi prezentat autorităţilor vamale. materialele folosite pentru ambalaj. în caz contrar mărfurile nu vor fi vămuite. pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare (atât în ruble. şi informaţii legate de ţara de origine. Licenţe de import Majoritatea importurilor sunt liberalizate şi. deci. Livrările pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport. Factura pro-forma Acest document poate fi solicitat de firma importatoare într-una din etapele de negociere ale contractului. preţul de vânzare către importator şi locul final de expediere din ţara exportatoare. Copie a contractului de comerţ exterior. 8. nu necesită licenţe. Toate documentele de transport şi livrare trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile impuse prin contract şi cu numărul licenţei de import. metale. 4.2. scrisoare de transpotr aerian (air waybill). Împuternicire autentificată la notariat acordată persoanei care reprezintă interesele companiei în vamă. Referinţe date de Comitetul de Stat al Statisticii. Certificatul de origine . narcotice şi substanţe otrăvitoare. pesticide. autentificată la notariat. echipament militar. 7. covoare. Certificatul de înregistrare sau extrasul de la Registrul Comerţului. cât şi în valută). pe lângă informaţiile stipulate în contract. 6. O copie a statutului companiei (cu amendamentele şi certificatele de înregistrare emise de Registrul Comerţului). descrierea mărfurilor conform nomenclatorului de mărfuri HS. Importatorii trebuie să completeze câte o declaraţie vamală pentru fiecare marfă importată. 21 şi 25 inch). anumite televizoare color (cu diagonala de 14. Livrările prin poştă sau coletărie necesită documente poştale în locul documentelor de transport (conosament). greutăţile (nete şi brute) ale mărfurilor. Certificat sau notificare (copie sau original) de înregistrare la Ministerul Taxelor şi Impozitelor. 3. Factura comercială Factura comercială trebuie să conţină. sunt necesare licenţe la importul anumitor produse. 9. cu indicarea codurilor bancare “OKPO” şi “COATO. Totuşi.

Cerinţe de etichetare şi marcare a produselor Noile reglementări privind etichetarea produselor nealimentare au intrat în vigoare la 1 iulie 1998. uneori. aditivi vitamino-proteici. dă dreptul aplicării de taxe vamale reduse la mărfurile importate. pentru acele mărfuri produse în ţările în curs de dezvoltare. Certificatul de calitate Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate şi conformitatea acestora cu parametrii înscrişi în contract. Certificarea originii mărfii este importantă pentru calcularea corectă a taxei vamale de import. Acest tip de certificat trebuie prezentat autorităţilor vamale pentru eliberarea din vamă a bunurilor importate. porumb. tărâţe şi carne. toate produsele importate. În schimb. seminţelor. furaje combinate pentru hrana animalelor. Lista de colisaj Este necesară şi trebuie să conţină un rezumat complet şi explicit al mărfurilor care fac obiectul livrării. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mărfurile produse în statele membre ale CSI. Produsele importate trebuie să aibă un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard – Comitetul pentru Standarde. conform legii privind protecţia consumatorilor. Orice livrare în Rusia trebuie să fie însoţită de documente care să probeze că produsul este conform standardelor de calitate. în concordanţă cu standardele aprobate de guvernul rus. trebuie să facă obiectul unei certificări de siguranţă. data expirării. valoarea nutritivă. volumul. Certificatul de carantină Toate mărfurile de origine animală sau vegetală necesită certificatul de carantină (sanitar sau fito-sanitar corespunzător). fasole şi plante oleaginoase. emis. Certificatul de calitate este emis de Comitetul Inspecţiei de Stat (instituţie aflată în subordinea Guvernului Federaţiei Ruse) şi de reprezentanţele acestuia în teritoriu. în mod obişnuit. turte oleaginoase. siguranţă şi sistemului de măsuri şi greutăţi. cantitatea. făină. cum ar fi de exemplu sistemul ISO-9000. păsărilor trebuie să fie examinate la frontieră înainte de a fi admise în Rusia. Aceste certificate se emit pentru următoarele categorii de produse agro-alimentare: cereale. Această instituţie testează şi certifică produsele. animalelor. Poliţa de asigurare Clauzele din contract stabilesc obligatia vânzătorului sau a cumpărătorului de a asigura marfa pe timpul transportului. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoană responsabilă din cadrul firmei exportatoare şi trebuie notificat de Camera de Comerţ din ţara exportatorului. care sunt consumate sau folosite de populaţie. prin care să se precizeze că sunt libere de orice boli. Companiile străine şi importatorii ruşi sunt sfătuiţi să controleze conformitatea produselor cu aceste reglementări înainte de livrarea mărfurilor. Standarde Guvernul Rusiei nu recunoaşte multe dintre standardele internaţionale. Etichetarea produselor trebuie să includă numele produsului. folosind alfabetul chirilic. Certificatul de origine tip A. condiţiile de depozitare. sau. greutatea netă. Etichetarea se va face în limba rusă. ingredientele. cu standardele . Există două tipuri de certificate de origine: tip “A” şi tip “CT-1”. Majoritatea plantelor.Acest document este solicitat de autorităţile vamale. numele şi adresa fabricantului.

Capitalul social minim este de 10. sau poate lua o mostră din produs.000 ruble (aproximativ 3. .000 ruble (aproximativ 350 USD). În termen de 45 de zile de la obţinerea înregistrării temporare. Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus în bancă în termen de un an. aflată sub jurisdicţia Ministerului Justiţiei. CEE/ONU (Certificarea automobilelor şi a părţilor auto). pentru a obţine certificatul de înregistrare temporară.să obtină numărul de identitate INN de la inspecţia financiară. Convenţia de la Bruxelles (Certificarea pentru echipamentele de vânătoare). funcţionarii vamali locali trebuie să contacteze Comitetul local al acestei instituţii pentru ca acesta să declanşeze procedura de certificare. Dacă o marfă importată intră pe teritoriul rus fără certificat.sa obtină codurile de activitate de la Comitetul de Statistică. Tot acest organism înregistrează şi lichidarea afacerilor la care există participare cu capital strain. sau cu un certificat nerecunoscut de Gosstandard. Dar această procedură nu se aplică în cazul alimentelor.Reprezentanţe sau filiale ale unor firme străine.500 USD). respectiv: IECEE şi IECQ (Certificare pentru echipamentele şi componentele electrice). Dacă pentru anumite mostre. Capitalul social minim este de 100. care sunt acoperite de certificări speciale şi separate şi cerinţe de carantină. Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura testarea.internaţionale. Înregistrarea unei afaceri în Federaţia Rusă este reglementată de Legea investiţtiilor straine din 1999 şi de Codul Civil din 1999.OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) – societate cu răspundere limitată. . . . atunci certificatul eliberat de ele este valabil şi pentru Federatia Rusa. Rusia este membră a cinci organizaţii internaţionale de certificare. Camera de Înregistrări de Stat acordă acreditări şi pentru reprezentanţele firmelor străine care operează în Federaţia Rusă. OIML (Organizaţia Internaţională pentru Metrologie Legală). dacă produsul a trecut de teste.să se înregistreze la Camera de Înregistrări de Stat. . Pentru firmele de tipul OOO şi ZAO. Înregistrarea se face in două etape. Comitetul teritorial are dreptul să evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator. numărul minim de acţionari este 1 (unu). În Federaţia Rusă se pot înfiinţa următoarele tipuri de firme: .PBOIu – întreprinzător privat individual. iar cel maxim este 50. se poate accepta în acest caz declaraţia de conformitate a importatorului. investitorul trebuie să depună la Departamentul de Înregistrare din cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constituire şi Statutul firmei) impreună cu confirmarea de la o bancă rusească.OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (deschisă). neexistand o limita in ceea ce priveşte numărul maxim al acestora. produselor veterinare şi grâului. care uzual durează între 30 şi 60 de zile. numărul minim de acţionari este 1 (unu). el primeşte un certificat GOST-R. care să ateste că jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vărsat. . Dacă un produs întruneşte standardele de calitate şi siguranţă impuse de aceste organizaţii. Respectiv. .ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (închisă). Pentru înfiinţarea unei companii este necesară înregistrarea la Camera de Înregistrări de Stat. să organizeze testarea şi să emită certificatul. investitorul trebuie : . Dacă un produs îndeplineşte cerinţele Gosstandard. Pentru societătile mixte de tipul OAO.

txele şi legislaţia afacerilor nu sunt foarte previzible. iar mai ales în afara Moscovei şi a St Petersburg-ului legile existenete nu prea se aplică. CAP.1 Potenţialul produsului . se poate solicita înregistrarea permanentă a firmei Sistemul juridic O frână în dezvoltarea economiei ruseşti o constituie lipsa cadrului legislativ adecvat. Reprezentanţii locali intervin într-o anumită măsură în afaceri iar deciziile guvernului în această privinţă sunt de multe ori arbitrare şi inconsistente. Selecţia pieţei ţintă 3. corupţia rămânând o problemă importanată.3. Cu toate că un oarecare progres a fost realizat. Fondul pentru Angajaţi.. Fondul Federal pentru Asigurare Medicală.să se înregistreze la următoarele fonduri: Fondul de Pensii. Fondul pe Asigurări Sociale. După parcurgerea acestor etape.

similitudinile dintre naţiuni. Svoboda şi Nevskaya Kosmetika. Pe o piaţă atât de întinsă ca cea a Rusiei cu toate că există destul de mulţi competitori – autohtoni şi străini – cererea nu este acoperită. în Rusia creşterea a fost 15% în 2004 şi 12% în 2006. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. Ile de Beaute. ci calitatea. Imbunatatirea retelelor de distributie din Rusia e de asemenea o parte a cresterii impresionante a industriei cosmeticelor. L'Etoile Kalina. Art-Visage iar dintre competitorii autohtoni cei mai importanţi sunt: Tubapak. 3. Ungaria.2 Distribuţia locală Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). inexistenţa unor supra-taxe de import la produsele cosmetice. Piaţa de cosmetice din Rusia este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din lume. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga . Austria.Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la produsele de îngrijire a tenului – 30%. Aeroporturi: Moscova. . Ives Rocher. cele mai multe în partea europeana. Olanda şi Marea Britanie şi a tuturor factorilor analizaţi. Obi etc. In 2006 femeile au cheltuit în medie 120$ pe produse cosmetice. Principalele motive pentru care piaţa ‘ţintă’ va fi reprezentată de Rusia sunt : cererea mare pentru produsele cosmetice. produsele pe care noi dorim să le introducem pe piaţa Rusiei aparţinând în principal acestei categorii. De aceea cererea pentru produsele de lux mai ales gama pentru îngrijirea tenului s-a dublat şi produsele străine sunt acceptate de către consumatorii autohtoni. să nu mai considere ca cel mai important criteriu în alegerea produselor este preţul. Germania. Kazan. unul dintre cele mai mari lanturi de magazine specializate din rusia are peste 100 de reprezentante raspandite in toata tara.Ienisei. Volgograd. Producătorii autohtoni acoperă doar 40% din piaţa de produse cosmetice din Rusia. concurenţa redusă. în timp ce acum volumul pieţei este de 7 bilioane $. Supermarket-urile si lanturile de magazine s-au extins geografic pentru a aduce produse consumatorilor din afara centrelor urbane. Consumatorii ruşi au început să devină pretenţioşi şi să-şi dorească produse calitative. Principalii competitori din exteriorul Rusiei sunt L’Oreal. Nivelurile imbunatatie ale serviciilor au contribuit de asemenea la vanzari creand o experienta mai placuta a cumparaturilor pentru clienti/consumatori. Dacă media europeană de creştere este de 6% pe an. St.După studiul amănunţit al celor 6 pieţe de interes Rusia.304km)de la Sankt – Petesburg – Moscova – Ecaterinburg Irkutsk Habarovsk-Vladivostok. să fie Rusia. firma Farmec a decis ca piaţa pe care urmează să introducă gama de produse Asla Vital. Specialiştii estimează că potenţialul pieţei este de aproximativ 15-18 bilioane$ pe an. Petesburg . Yves Rocher. Novosibirsk. Principalii distribuitori sunt magazinele mixte şi supermarket-urile însă şi cota de piaţă a farmaciilor a crescut: . de exemnplu.

Majoritatea fabricilor utilizează materie primă importată iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate. Arbat Prestige (fuzionată cu Marionnaud (France). Având în vedere că firma Farmec se adresează acestui segment de consumatori.Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile din Rusia cu venituri ridicate si medii vor cumpăra produse cosmetice din magazine specializate şi doar 7 % din acest grup de consumatori cumpă produse cosmetice din supermarket-uri. Germany). Produsle din gama Asla Vital se vor vinde în acest tip de magazine.Alegerea metodei de intrare pe piaţa ţintă . Astăzi şase retail-eri de succes deţin peste 65% din totalul pieţei ruseşti de cosmetice: L’Etoile (companie rusească deţinută de Kurs Group). Ile de Beaute (deţinută de Edinaya Evropa Holding) şi investitori străini Brocard (Brocard Group Ltd. Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au început să investească în echipamente moderne şi în sectorul cercetare-dezvoltare având în vedere că multe dintre firmele străine intrate pe piaţa rusească doresc să îşi deschidă aici puncte de producţie proprie. 4. Douglas-Rivoli şi Sephora (Franţa). CAP. În Rusia există aproximativ 250 de producători de produse cosmetice. Rive Goshe (deţinută de Parfum-Standart din St. Restul cotei de piaţă este împărţit de firme mai mici. Petersburg).

aliante strategice internaţionale. se impune. care practică globalizarea producţiei şi al căror motor principal de extindere sunt investiţiile străine directe.Odată prospectate pieţele potenţiale şi stabilită piaţa finală căreia produsele companiei se adresează.Toate formele de afaceri internaţionale amintite mai sus sunt profund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei producătoare de cosmetice.A. în ţări de pe continentul European (Grecia. în cazul “S. Canada.Farmec S.C.Farmec S.U.Cluj-Napoca”. Emiratele Arabe. a marketingului etc).A. “S.Farmec S. nu dispun încă de resursele şi competenţele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaţionalizare (internaţionalizarea firmelor înseşi: a producţiei. Prin urmare. este cazul unei companii care s-a dezvoltat iniţial pe piaţa din România. nu se poate vorbi. Republica Moldova. până în prezent. Intr-adevăr. Danemarca.A. De asemenea. este important de precizat că teoria economiştilor suedezi Jan Johanson şi Paul Finn Wiedershein ni se pare a fi cea mai potrivită în a explica procesul de internaţionalizare a “S. este posibilă alegerea oricărei metode de abordare a noilor pieţe dintre cele existente. Polonia. a cercetării-dezvoltării. decizia de intensificare şi trecere la o etapa superioară a internaţionalizării s-ar solda cu un eşec. Spania. Belgia.C. Mai mult.Farmec S. Astfel.Farmec S. Thailanda) se poate concluzionă că firma se află în faza internaţionalizării iniţiale.Cluj-Napoca” de aranjamente contractuale. unde produsele marca “Farmec” dispun de tradiţie şi de recunoaştere din partea consumatorilor. în caz contrar. dintru început. Intr-o primă etapă trebuie identificat stadiul de internaţionalizare în care se află firma. în ciuda faptului că înregistrează un trend ascendent al cifrei de afaceri.A. ..C. Având în vedere faptul că. Iordania. joint-ventures. în mod indirect.C. limbă. Italia. o altă particularitate a multinaţionalelor o reprezintă faptul că aceşti “giganţi” pot hotărî extinderea. adoptând în prealabil o anumită strategie şi abia apoi selectandu-şi pieţele ţintă pe care vor activa efectiv.Cluj-Napoca”. Elveţia) şi nu numai (S. Croaţia. decizia de abordare a pieţei ţintă ar trebui să fie conformă acestei faze.A. se impune optarea pentru o anumită metodă de intrare pe aceasta piaţă.Cluj-Napoca” exportă deja. Serbia. În cadrul companiilor multinaţionale şi transnaţionale. abia după anul 1990. “S.C. Înainte de a realiza o comparaţie între costurile şi beneficiile presupuse de fiecare metodă de intrare pe piaţa internaţională în parte. nivelul de educaţie şi dezvoltare economică ale celor două ţări). Un alt concept introdus de economiştii suedezi şi de care s-a ţinut cont în stabilirea pieţei ţintă a fost distanţa psihică dintre România şi Rusia (diferenţele de cultură. firma începând să acorde o atenţie sporită posibilităţii de a-şi mări profitabilitatea şi competenţele operând în exterior. să ţină cont de elementele de specificitate la nivelul companiei. luarea în calcul a unor limitări insurmaontabile pe care însuşi mediul naţional şi actualul stadiu de dezvoltare le impun. sisteme politice. fuziuni internaţionale sau greenfield investements. Iran.A. chiar dacă nu atât de pronunţate ca în trecut. acest lucru datorându-se înaltelor capabilităţi organizaţionale de care aceste firme dispun.Cluj-Napoca” încă se confruntă cu o deficienţă a resurselor în domeniul managementului şi al marketingului. În vederea fundamentării metodei de intrare pe piaţa internaţională a companiei “S. cât şi pentru multe alte companii care funcţioneaza actualmente în România şi care.

. cultura şi perspicacitatea personalului direct implicat în elaborarea ei. justificate. posibilitatea ca firmele concurente să propună produse substituibile) şi de factorii pieţei (potenţial ridicat. la puternice contradicţii a căror sursă o reprezintă înseşi metodele de calcul (“Cine cere unui labirint mai mult decat a-l părăsi. mai devreme sau mai tarziu. în funcţie de specificitatea produsului (grad mare de noutate pentru piaţa ţintă. desfac produsele importate sub propriul nume de marcă. care se desfăşoară gradual.va rătăci întotdeauna prin el”). diferenţiere în funcţie de piaţă. control mult mai ridicat atât în ceea ce priveşte managementul Dezavantajele presupuse  In cazul apelului la comisionari (acţionează în nume propriu dar pe contul clienţilor) consumatorii finali pot să nu fie conştienţi de identitatea produsului. politice sau ideologice). Export indirect       Firma producătoare are un  Presupune un efort financiar mai mare decât în cazul exportului indirect. toate costurile şi oportunităţile pe care le implica fiecare tip de tranzacţii comerciale. Intermediarii dispun de experienţa pe piaţă şi prin aceasta operează mult mai eficient decât ar face-o producătorii înşişi. riscul de ţară. decizia se impune a fi luată în funcţie de o singură metodă de calcul şi. În definitiv. în tabelul următor sunt surprinse avantajele şi dezavantajele pe care le presupun fiecare dintre cele 3 metode de intrare pe piaţa ţintă. nu e altceva decât un process ”learning by doing”. distanţa culturală mică. în mare parte.de asemenea.Teoretic. de aici decurge încălcarea unui obiectiv fundamental al firmei. firma are de ales între export indirect. consumatori dispersaţi. Dacă firma ar realiza toate calculele descrise mai sus. lipsa unor restricţii de ordin tarifar. În cele ce urmeaza. astfel: Metoda de intrare   Avantajele presupuse Costuri de distribuţie relativ scăzute. în detaliu. netarifar. întregul proces de internaţionalizare. eventual conform tuturor metodelor de calcul standardizate preexistente. Ameliorarea producţiei. Deciziile privind managementul şi marketingul sunt lăsate în grija agenţilor distribuitori care acţionează direct pe piaţa ţintă. acest lucru nu este posibil. Intermediarii îşi asumă cheltuieli legate de prospectarea pieţei şi promovare. ţine de bunul-simţ. Asigură asistenţa financiară. într-o matrice spaţio-temporală dată. de multe ori. în fundamentarea deciziei de intrare pe piaţa ţintă firma ar trebui să calculeze sistematic. fenomen şi mai pronunţat în cazul apelului la case de comerţ care. ar ajunge. ştergând orice legatura între consumatorii finali şi producatorul real. îşi asumă. Modalitate de penetrare rapidă a pieţei. De aceea. Or. în practică. acela de a se face cunoscută pe piaţa ţintă şi nu numai. export direct şi licenţiere. juridică şi consultingul. deci. Eliminând formele de afaceri internaţionale pe care le-am catalogat anterior ca nefiind realiste şi. impuse fiind restricţiile de maximizare a rezultatelor şi minimizare a riscurilor.

întrun mod fatalist. Astfel.        Alte forme favorabile de dezvoltare a afacerilor pe termen lung pentru “S. pentru început. ţinând cont de actualele dimensiuni ale “S. precum şi de o nouă variabila. Elimină riscurile. printr-un department de export distinct în cadrul firmei şi prin distribuitori şi agenti externi. pe fondul extinderii activităţii.  Nu implica investiţii de capital Licentiere    Incapacitatea de a realiza economii de scală din localizarea producţiei şi/sau curba experienţei. Apariţia concurenţei între licenţiator si licenţiat. este exportul direct. Dificultatea soluţionării evntualelor litigii apărute.  Presupune crearea unui department separat de export. firma să opteze pentru filiale de export în Rusia sau chiar deschiderea unei sucursale pe piaţa ţintă. ţinând cont de avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus. Creşterea activităţii de cercetare-dezvoltare. Durata scurtă de acordare a drepturilor. care să administreze eficient activitatea de comerţ exterior. Dificultatea licenţiatorului de a supraveghea şi controla comportamentul licenţiatului. pe piaţa ţintă. costurile sunt mult prea mari pentru firmă şi lipsa de experienţă şi-ar pune. Deşi departamentul distinct de .Cluj-Napoca” şi de competenţele distincte ale acesteia. fără a fi exclusa posibilitatea că.Export direct     cât şi marketingul. care va fi realizat. sunt eliminate conflictele cu celelalte departamente. Oricât de multe avantaje ar genera însă acestea.A. Imposibilitatea coordonarii unei strategii globale. De aceea. Departamentul separat de export se justifică prin creşterea volumului tranzacţiilor. concluzionăm că varianta cea mai probabilă să genereze rezultate maxime într-un orizont temporal de 3 ani. Reduce riscul financiar (în cazul biroului de reprezentanţă în străinătate).C. deciziile aparţin specialiştilor în domeniu.A. în viitor.Farmec S. Consumatorii finali intră în contact cu identitatea firmei producătoare. Facilitează depozitarea produselor mai aproape de locul de consum (în cazul sucursalelor în străinătate). cu o amplă experienţă.Cluj-Napoca” ar fi investiţiile străine directe (ISD-urile) în Rusia şi crearea de societăţi mixte (joint-ventures). amprenta asupra deciziei adoptate. îşi poate impune propriile politici de distribuţie şi promovare.Farmec S. cea a controlului managerial dorit. a filialelor de export sau a sucursalelor în străinătate. Permite apelul la reprezentanţi voiajori ai companiei.C. Cheltuieli mici cu marketingul şi distribuţia în raport cu veniturile realizate(“royalties”redevenţe). Nu reprezintă o formă propriuzisa de internaţionalizare. de aici necesitatea unei organizări unitare.

şi în alt oraş din ţară. “S.Clauza de exclusivitate îi determină pe reprezentanţi să-şi sporească eforturile pentru a promova vânzările. în vederea realizării operativităţii transmiterii informaţiilor. care vor dispune de clauze de exclusivitate în realizarea tranzacţiilor.Farmec S. nu vor promova şi produsele concurenţei.export poate fi localizat. spre deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect. distribuitorii. în principiu. un management eficient şi eficace se constituie într-o necesitate srtringenta. Motivaţia principală în abordarea exportului direct este aceea a necesităţii companiei de a deţine controlul managerial asupra operaţiilor desfăşurate.Firma dispune de un potenţial relativ ridicat şi. premise ale unei dezvoltări ulterioare armonioase şi a ascensiunii pe treptele inrernaţionalizării. In plus.A. De asemenea. compania va apela la distribuitori şi agenti externi. . dar se pot constitui în surse veridice de informaţii asupra caracteristicilor pieţei ţintă şi a preferinţelor de consum ale populaţiei targetate.C.ClujNapoca” va opta pentru localizarea tot în Cluj-Napoca.ceea ce nu poate fi decat în interesul producatorului. tocmai prin prisma realizarilor de pana acum şi a oportunităţilor viitoare.

Produsele româneşti.exportul direct . Chiar dacă. piaţa ţintă a fost selectată în urma unui îndelungat proces decizional.Cluj-Napoca” nu doar îşi va face cunoscută identitatea la nivel global.CAP. Românii nu au fost educaţi în direcţia unui spirit antreprenorial veritabil: de asemenea. este o companie cu tradiţie şi experienţă pe piaţa românească şi nu numai.ClujNapoca”. în acelaşi timp.mai presus de orice. sunt de regăsit într-un ansamblu de factori determinanţi pe care l-am putea numi “handicapul de ţară”. exportul direct reprezintă alternativa cea mai realistă şi care indeplineşte.A. “S. Concluzii La o prima vedere. compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetării-dezvoltării.Creşterea economică a sa va antrena creşterea economică la nivel naţional. Insa. concretizate în produse inovative nu doar pe plan national. pe care ne permitem să o catalogăm drept superficială şi neeconomică. Gama de produse aleasă spre lansare se justifică prin calitatea şi inovaţia pe care le aduc potenţialilor consumatori externi. pe termen lung. De asemenea. internaţionalizarea companiilor din România apare ca o perspectivă mai mult sau mai puţin iluzorie şi fără şanse reale de succes pe termen lung. ar putea duce la promovarea unei culturi organizaţionale şi în cadrul celorlalate firme româneşti. In ceea ce priveşte metoda de internaţionalizare pentru care s-a optat .care a avut în vedere cercetarea holistica a pieţelor selectate preliminar. Prin internaţionalizare. Rădăcinile acestei concepţii. chiar cele competitive. S-a ajuns la concluzia că Rusia reprezintă locaţia cea mai indicată.Farmec S. 5.apelul la exportul indirect. de aici un impediment considerabil în calea internaţionalizării. Decizia de extindere este astfel una benefică şi raţională. el trebuie privit ca o premisă a evoluţiei ulterioare şi a creşterii eficienţei companiei. distanţei psihice mici vis-à-vis de România şi a lipsei unor reglementari dure de natură comercială. chiar indezirabile.A.Farmec S. Firma pentru care am optat în elaborarea acestui proiect.prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru firmă. dar va realiza următorii paşi în vederea accederii spre standardele unei veritabile organizaţii multinaţionale.C. nu s-a putut vorbi în ţara noastră de o “cultură economică” (din nefericire şi unele firme ce populează actualmente peisajul autohton sunt mai înclinate spre acordarea de dividende decât spre investiţii în capital. nemaivorbind de perspectiva unor investiţii străine directe generate de o firma românească).va genera noi locuri de munca şi .aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice. Exportul indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei şi nu ar fi constituit o formă propriu-zisă de internaţionalizare. De-a lungul timpului. . umane. politică sau legislativă. “S.Intradevar. De cealaltă parte. cel puţin pe termen mediu şi privitor la maximizarea profitului. sunt încă privite cu reticenţă de către consumatorii străini.C. într-o prima instanţă. ci şi pe plan internaţional. întrucât maximizeaza rezultatele datorită capacităţii mari de absorbţie. un rol esenţial: obligă firma să-şi orienteze acţiunile spre performanţă. această soluţie nu ar fi fost valabilă iar efectele ei. inclusiv în capitalul uman. prin puterea exemplului. exportul direct implică un consum mai mare de resurse (financiare. temporale).

cu atât este mai mare satisfacţia finală.A. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata ţintă. orice proces evolutiv din istorie este declanşat de o revoluţie care.Cluj-Napoca” va fi constrânsă să traverseze o asemenea revoluţie ideologica.Orice rezultat de proporţii are la bază un sacrificiu prealabil şi.în mod cert. nu reprezintă altceva decât ruptura de o mentalitate desueta. simbolic vorbind. neorientată spre eficienţă şi îmbrăţişarea unei mentalităţi noi. “S.Farmec S. Nu în ultimul rând. fundamentate pe crearea şi promovarea valorii.C. . la creşterea competitivităţii companiei pe viitor. cu cât este mai consistent sacrificiul. într-o mare masură. fapt care va duce.

www.gks. www.2004 2.in-cosmetics.com/2007 11.net 6.Bibliografie 1.ro 8. www.ru ..edu/countryInsights 4.ro 7.1” . www. www. insistându-se asupra componentelor mix-ului de marketing. http://en. 2.Iasi.farmec.vol.msu. http://globaledge.buyusainfo. Elaboraţi schiţa unui program de marketing internaţional.capital.Editura Sedcom Libris. Vasile Işan-”Tranzactii comerciale internationale.buyusa. Precizaţi strategia de marketing pe care compania Mobexpert o poate utiliza în scopul pătrunderii pe piaţa de mobilă din Grecia.ziarulfinanciar. care să permită operaţionalizarea strategiei propuse de dvs. www.ro Cerinţe: 1.org/wiki/Russia 3.ccirr.gov/russia 5. www. Fişa de ţară a Greciei . www.ro 9.federal state statistics service 10.wikipedia.

cu o rată a natalităţii de 9. Anglia. Limba oficială este greaca modernă. 2006: 23. produse chimice. învecinându-se cu Turcia la est. Curţile civile şi penale includ Curtea de Justiţie. Biserica joacă un rol important în viaţa indivizilor. ducând la evaziune fiscală. Indicatori socio-culturali. Rata de creştere a populaţiei a fost în 2006 de aproximativ 0. adoptată la 11 iunie 1975. Principalii parteneri de comerţ exterior sunt Germania. echipament de transport. băuturile. Grecia este o politică parlamentară bazată pe separarea şi echilibrarea puterilor legislativă. două treimi locuiesc în oraşe. Rusia. cele mai importante fiind Atena.) în mărime absolută: 236.72 milioane. Şomajul rămâne destul de ridicat. şi amendată în martie 1986 şi aprilie 2001. Grecia se întinde pe o suprafaţă totală de 131. Principalele activităţi economice din structura PIB sunt: turismul. Este ales de Parlament pe o perioadă de 5 ani şi are drept de veto asupra legilor aprobate de către Parlament. 1. 20% în industrie şi 68% în servicii. executivă şi judecătorească.200 $ (est. în sudestul Europei. sectorul financiar-bancar. iar 0. Lungimea totală a graniţelor măsoară 1.7 milioane de locuitori (est.3%.68 de naşteri/1000 locuitori şi a mortalităţii de 10. Turcia. Constituţia este cea mai înaltă lege a Republicii Elene.1% (3. membru asociat sau observator. Datoria externă a ţării se ridică la 75. deţinând circa 70% din PIB.5%. Indicatorii economici. Grecia a aderat la peste 60 de acorduri internaţionale în calitate de membru. Sistemul educaţional este structurat pe mai . Coordonate ale mediului politic. 15-64 ani: 66. Numeroasele reforme structurale şi fiscale combinate cu numeroasele fonduri europene au avut un aport însemnat la o creştere anuală a PIB peste media europeană. în funcţie de Indicele de Dezvoltare Umană pe locul 24. petrol.8% în 2006). În 2006 rata de imigrare a fost de 2. Grecia are o populaţie de aproximativ 10.1% bărbaţi şi 50./locuitor în 2005: 22. se situează la vârful Peninsulei Balcanice. urmate de industrie şi agricultură. Curtea de Apel şi Curtea Supremă.34 imigranţi/1000 locuitori. Grecia este un important susţinător al investiţiilor străine.3% musulmani. Grecia a cunoscut o rată de creştere de 4. Produsul intern brut (P. Franţa. Rata de alfabetizare este ridicată. 2006) din care 50. iar durata învăţământului obligatoriu este de 9 ani. fiind centralizat şi influenţat de dezvoltări politice. Indicatori demografici. Speranţa de viaţă este de 81 ani – femei şi 79 ani – bărbaţi. Totalul forţei de muncă în 2005: 4. Sistemul juridic naţional are la bază sistemul de legi romane. 98% dintre locuitori sunt ortodocşi.B. Incertitudinea legislativă (deşi se îmbunătăţeşte treptat) este o problemă pentru mediul de afaceri al Greciei.5%.140 km2 întindere de apă).18%.7% în 2005).I.8 mld $ (2005). fiind una din cele mai mari rate de creştere din UE. Italia. bunuri manufacturate.I. Iraklio şi Volos. de 97. plasându-se în 2005. cu un nivel de 9. industria navală. Grecia reprezintă un punct de atracţie principal pentru marile companii transnaţionale. penală şi administrativă. Din totalul populaţiei. fiind înconjurată de Marea Ionică şi Marea Egee.7% adepţi ai altor religii.9% în 2005 (estimat la 8. peste 65 ani: 19%. În primul trimestru al anului 2006. Dintre servicii.24 decese/1000 locuitori.800 km2 de uscat şi 1.228 km. vlaha. Există o varietate de mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preţurilor şi favorizarea firmelor locale. Bulgaria şi Macedonia la nord. cu Albania. $ (2005).18 mld. Sistemul de impozitare diferă considerabil de cel al ţărilor europene. din care 12% lucrează în agricultură.518 $).940 km2 (din care 130. alte limbi vorbite fiind engleza. Patra. Curtea de Primă Instanţă.7%. industria construcţiilor.9% femei având următoarea structură pe vârste: 0-14 ani: 14. etc. ca urmare a gradului relativ scăzut de folosire a angajării part-time. Salonic. produsele de export-import predominante fiind alimentele. se detaşează turismul reprezentând 15% din PIB şi acaparând circa 17% din forţa de muncă. Caracteristici ale mediului juridic.B. franceza. Olanda. Serviciile reprezintă cel mai important sector. Puterea judiciară este exercitată de trei categorii de curţi: civilă. Standardul de viaţă este foarte ridicat. În 2005 rata inflaţiei a fost de 3. Bulgaria. turca. Preşedintele Republicii reglementează funcţiile şi puterile statului.Indicatori fizico-geografici. P.

liceu (1200). facultate (18 universităţi) şi postuniversitară. şcoală gimnazială (1. şcoală profesională.800). .multe niveluri: şcoală primară (200 ca număr).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful