Studenţi

Grupa AI 22

2007 Cuprins

1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice 1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala 1.2.Misiunea firmei 1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite 1.4..Strategia corporativa a ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’(conform SWOT) 1.5.Cultura organizationala 1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export 2.Selectia pietelor internationale 2.1. Germania 2.2. Marea Britanie 2.3. Olanda 2.4. Ungaria 2.5. Austria 2.6. Rusia 3.Piata tinta 3.1. Potenţialul produsului 3.2 Distribuţia locală 4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si justificarea ei 5.Concluzii Bibliografie

CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice
1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala
Compania ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ este un simbol al produselor cosmetice in Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de cosmetice romanesti si un ‘jucator’cu potential ridicat pe scena internationala. Atenta preocupare vis-à-vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de cercetare continua au facut ca din anul 1945-cand ia fiinta, la 1iunie, laboratorul’MallMoss’ producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania sa-si extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslavital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana Aslan, ‘Farmec’ a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania, prima productie de serie realizandu-se in anul 1967. Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine cererea de pe piata, compania lanseaza anul peste 50 de produse noi, originale, adaptate ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala. Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente ale companiei, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ investind aproximativ 3 milioane de dolari in achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen din Europa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele anului 2000,’Farmec’ sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati. Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern, cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri. La manifestarile expozitionale la care‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ a participat, produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind rasplatite cu numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei ‘Marca de Aur’, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din Romania. Compania‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3 locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania.

De asemenea, in anul 2005 ‘Farmec’ a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu de activitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferent anului 2006. Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca ‘Farmec’S.A. ClujNapoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind o companie cu traditie pregatita pentru viitor.

1.2. Misiunea firmei
"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei, adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand pentru a crea conditii optime angajatilor " Liviu Turdean, Director General

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite
Atat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinute de ‘Farmec S.A.’ demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor cosmetice. Principalele produse oferite de ‘Farmec’S.A. sunt :  produse de wellness ;  produse pentru fata si corp ;  produse pentru intretinerea parului ;  produse de machiaj ;  deodorante ;  dermato-cosmetice ;  produse pentru plaja ;  produse pentru igiena-dentara ;  produse pentru cabinetele cosmetice ;  produse chimico-casnice ;  produse profesionale pentru curatenie ;  dezinfectante si materiale sanitare ;  insecticide ;  produse pentru protectia muncii . In ceea ce priveste gama sortimentala de produse’Farmec S.A.’ comercializeaza marci private precum :

Gerovital Plant Gerovital Plant Forte Gerovital Stop Acnee Gerovital Sun Gerovital H3 Aslavital Doina Farmec Triumf Ada Contur Aslamed Nufar Dermofarm Athos Deo Favorit Lara

concretizate in zeci de brevete de inventie. selectionate atent din bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale. Analiza SWOT . Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s. Colaborari Produsele cosmetice ‘Farmec’ reprezinta materializarea unei constante colaborari a colectivului propri de cercetare cu institutii de profil precum : ‘Fundatia Dr. Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din ClujNapoca. vin. de la produse chimico-casnice si pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp.).  sprijin si intruire de specialitate oferite gratuit .  posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins. originale.Despre laboratoarele ’Farmec’ Infiintate in urma cu peste 35 de ani. apa minerala.  materiale promotionale gratuite . Rodul acestor cercetari poarta astazi numele unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa. dand viata unor cercetari originale. continand ani de studii si experimentari facute cu seriozitate. cum ar fi :  intrare gratuita in sistem. produsele ‘Farmec’ au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice recunoscute pe plan mondial. argila etc.inventivitate si profesionalism. Cautand in permanenta resurse si directii noi. acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii. Ana Aslan’. Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori directi. Acestea acopera o serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor. laboratoarele de cercetare ’Farmec’ au stat la temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca. alaturi de principii active.a. tinand pasul cu orientarile generale din cosmetica. fara achizitii obligatorii.

Amenintari  Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm. Gerovital Cosmetics.  Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3.  Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare. Combinatul Apicol. ce vizeaza segmente bine definite de piata .  Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata ’cosmaceuticals’ domeniu in care firma s-ar putea afirma .  Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata.  Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior.  Intensa activitate de cercetare. precum si a meritelor in domeniul geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof.  Simbol al produselor cosmetice romanesti.  Diversificarea continua a produselor. Ana Aslan.  Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu pret mediu si ridicat). Gerocosen.dr. Cifra de afaceri considerabila.  Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe . traditie indelungata. .  Sanse sporite de export pe piata comunitara . de un inalt nivel calitativ.Puncte Tari  Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori de cosmetice din Europa de Sud-Est.  Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare.  Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator Puncte slabe  Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare).  Extinderea tendintelor de ‘vanzari directe’. Oportunitati  Aprecierea produselor ‘Farmec’ in afara tarii .

Cultura organizationala Sistemul de valori dupa care se ghideaza compania Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica. ce se bucura de consacrare la nivel international.’ asa cum s-a mentionat anterior compania alocand importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse noi. Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult timp in cadrul ‘Farmec S. Farmec S. isi are radacinile. Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a L’Oreal Paris. compania vizeaza extinderea activitatii si patrunderea pe noi piete. respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv de prim rang. bazandu-se pe o strategie foarte clara de comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive . 1. Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei.A. in sistemul de valori bine consolidat al companiei romanesti.C. printre altele. Aceasta extindere va fi insotita evident de mari campanii publicitate bine fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza.4. Cluj-Napoca’ dispune de importante capacitati de productie.  Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata  Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si cosmetice . este de la sine inteles ca pozitia actuala a ‘S. fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis-à-vis . Sintetizand. preocupare continua pentru inovare. Astfel. justificata prin pozitia actuala si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone decat cele existente(SUA. Astfel.Farmec S. valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate. Mai mult. se poate evidentia faptul ca ‘S. Cluj-Napoca’ Avand in vedere analiza SWOT. Strategia corporativa este cea de crestere.A. firma ce investeste substantial in cercetare si dezvoltare.Cluj-Napoca’. 1. Europa) cum ar fi : America Latina si Asia. detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea Europeana. Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la extinderea productiei de ‘cosmaceuticals’(produse cosmetice si in acelasi timp terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora.Strategia corporativa a ‘S.5. in principal prin concentrare dar si prin diversificare concentrica.C.Farmec S.C.A. de experienta si consacrare in domeniul specific de activitate.A.  Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde impuse de legislatia europeana) . satisfacerea nevoilor de infrumusetare a acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala. cu un ambalaj modern si original. dat fiind faptul ca prin misiunea companiei este vizata apropierea de consumatori. promptitudine.

 ofera conditii de agajare corecte bazate pe competenta .’controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator .  corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse .precum si amenajarea unui spatiu modern de agrement.  respectarea principiilor sociale. Liviu Turdan.  relatii de afaceri bazate pe incredere.  promoveaza un climat bazat pe corectitudine.’ Cluj-Napoca sunt concentrate in vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate. afirma directorul general.  oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale .dorind ozonarea mediului inconjurator . respect. sa fie cat se poate de creativi si sa aiba initiativa.  evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase . Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial. Elementele culturii organizationale Normele aplicate in cadrul companiei se refera la :  respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor . valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :’Am considerat intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest lucru’.  incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional . Protejarea mediului inconjurator  ‘Farmec S.de activitatea prestata.  asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor .si asa prea mult poluat. incredere si siguranta in relatiile cu angajatii sau colaboratorii . Preocuparea fata de clienti si angajati  compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos . etice si de protectie a mediului.respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba de castigat .  se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta prevazute .A. ‘Farmec’ a demarat investitia’Complexul Parc Farmec’ care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale municipiului Cluj-Napoca. pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic al utilizatorilor finali.  neacceptarea. Promovarea unui climat inovativ  angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile. un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant .’Manualul Calitatii’ . Eforturile intregului personal al ‘Farmec S. sub nicio forma a coruptiei.  ofera calitate.A.

Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:”sa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani.Germania. Japonia. Philippines 1978.Acest document a fost dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri. fara a se limita insa la acestea :  comunica personalului si clientilor .este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie. Marea Britanie. „Manualul Calitatii”poate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri de ofertare. Sub conducerea Anei Aslan se infiinteaza.  serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea. inseamna sa fii optimist. Franta 1974. Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii internationale printre care:  Cross of Merit.I Class of the Order of Merit. al carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru toate institutiile similare.  Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences.Italia. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in 1957 la Verona. Eroi Prof. Gerovital H3 nu este doar un tratament.  Cavalier de la Nouvelle Europe.  demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate in situatii contractuale.Ana Aslan este un nume. Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA.Institutul de Geriatrie din Bucuresti. Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie. Italia 1973. fiind considerata”parintele” geriatriei si gerontologiei.Dr.politica si obiectivele in domeniul calitatii. ci si o filosofie si o speranta-un spirit care e si azi viu la”Farmec”.  defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente. un tratament de mare valoare impotriva imbatranirii. Austria in anii’60 acesta devine o certitudine stiintifica.  prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat. 1981.  serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii. in 1952.  Les Palmes Academiques. Este una dintre cele mai importante personalitati din lume. primul de acest fel din lume.  Diploma „Member Honoris Causa” of the Bohemo-Slovaquian Society of Gerontology. pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti”. legenda unei vieti dedicate oamenilor.  reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii. Germania 1971. sa ai un ideal in viata. .

Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export Raspunzand cerintelor.Farmec S.datorita caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global.de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a fenomenului de imbatranire a tenului. Intrucat celelalte linii de produse ale ’S. care exercita complexe actiuni benefice intregului organism uman. 1982.6. . prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.de ingrijire a pielii. 1.ce valorifica potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului. potentand fortele de aparare a organismului’.care nota intr-unul dintre studiile sale:’ argila reprezinta un pamant miraculos.Ana Aslan in procesul de cercetare. .Farmec S. Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele internationale.compania a decis extinderea cu aceasta gama de cosmetice. Premiul ”Leon Bernard”.devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii.avand la baza o conceptie originala.Un alt factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost contributia d-nei prof dr.A. facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica).’S.C.A. Gerovital Plant. Cluj-Napoca’ a creat linia de produse cosmetice ’Aslavital’. Cluj-Napoca’(Gerovital H3.C.

adică între Social-Democraţi (SPD) şi Verzi-ecologişti (B90 / Die Grünen).1. De regulă. obtinuţă mai ales in termocentrale şi atomocentrale. Germania plasându-se pe locul doi in topul partenerilor la export a României cu o pondere de 14%. precum şi spre tările vecine este asigurat de o reţea densă şi eficientă de autostrazi.02% iar densitatea medie este de 228 loc. forma de guvernământ este parlamentară. sare. temperatura lunii iulie variind între 16 °C şi 20 °C. Aceste facilităti vin in intâmpinarea dezvoltării relaţiior comerciale intre ţări şi impulsionează schimburile comerciale . Populaţia nu este repartizată uniform. care produce: automobile.şi huila). Germania produce cantităţi uriaşe (locul V in lume) de oţel. Deşi distanţa dintre Germania şi România este de 1740 km. Mediul politic Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală.CAP. După alegerile din septembrie 2005. Accesul rapid spre centrele economiei germane. căi fluviale. GERMANIA În Germania cu toate că cererea pentru produsele de machiat este în scădere datorită îngrijorării populaţiei cu privire la problemele de piele. Mediul demografic/natural Germania are o populaţie numeroasă de 82. Germania este a doua producatoare europeană după Rusia de energie electrică. distanţa nu mai constituie un impediment. Dezvolatarea rapidă a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaţiei rurale la orase. fiind mai numeroasă de-a lungul fluviilor şi a estuarelor. acest lucru nu reprezintă un impediment pentru importatorii germani atât timp cât bunurile importante corespund normelor de calitate pretinse. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante-cărbuni (lignit-locul I pe glob. cu o temperatură medie anuală de 9 °C. căi ferate. după Rusia. locomotive.şi pe baza combustibililor şi materiilor prime importate. Germania are o climă temperată.422.299 milioane locuitori (iulie 2006). Are o structura federala organizata in 16 landuri. tocmai din acest motiv cererea pentru produsele de îngrjire a pielii a crescut în ultimii ani. utilaje./km pătrat. 84% din total reprezintă populaţia urbană. astfel incât . guvern şi parlament. 2. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de maşini. linii aerinene.9%. în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statului . fiecare funcţionând după propria constituţie. Rata de creştere este negativă. aceasta reprezentând pederent cererea potenţială de produse cosmetice. Din 1998 şi pâna în iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliţie parlamentară aşa-numită Roşu-Verde. in vârful clasamentului aflându-se Italia cu 19. a fost . cupru şi aluminiu. aparatură electronică. inregistrând la nivelul anului 2006 o cotă de -0. Selectarea pieţelor internţionale 2. Pe baza minereurilor importate. intre cele două ţări raporturile comerciale sunt intense. Economia ţării depinde in mare masură de industrie. situându-se pe locul 2 in Europa. minereu de fier .

Statul stabileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatii economice. cu un Produs Intern Brut de aprox. necesita o reglementare unitara pentru intreaga republica. comertul. În prezent Germania este cea mai importantă putere economică a Europei. Statul protejeaza concurenta. finantele. este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce. politica vamala. posibilitati reale de majorare a exporturilor romanesti data fiind si situatia politica si economica din Orientul Apropiat si din alte zone ale lumii. prin care este ingradita sau restransa libera concurenta. fara sa intervina direct in marimea productiei. aceasta situandu-se peste media tarii in sapte din ultimii zece ani. in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate. nivelul criminalitatii si avutia generala. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze. prin milioanele de consumatori si de intreprinderi. In cadrul general stabilit de stat. ea prevede protejarea si garantarea proprietatii private. Interventia acestuia se manifesta prin acordarea de subventii sectoarelor vizate si prin detinerea unor segmente ale economiei. Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism. Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea initiativei particulare. 2. de asemenea. Competentele federale. referitoare la elaborarea legislatiei si administratie.504 mld $ şi ţara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial. in acelasi timp promovand competititivitatea si liberalizarea intreprinderior. comparativ cu anul 2006 (2. printre care se numara si Romania Mediul economic Germania este a treia putere economică mondială (după Statele Unite şi Japonia) şi prima putere din Europa. inclusiv pe piaţa internă europeană. ce si cat se consuma.7%). Munchen. apararea.Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane. Produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania. rezulta ca exista. PIB-ul atinge 30. piata. dupa SUA si Japonia. prin insemnatatea si structura lor. sunt interzise prin legi clare si precise: Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea contra concurentei neloiale. in continuare.400$ pe cap de locuitor (măsurat după paritatea puterii de cumpărare) iar din acest punct de vedere Germania ocupa locul al III-lea. Intelegerile sau acordurile dintre firme. preturi sau in sistemul de salarizare. se rezuma la acele domenii care. In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat. ultimele doua fiind reglementate si de jurisdictia Uniunii Europene.formată o coaliţie a două partide Partidul Democrat şi un partid de dreapta Uniunea Crestină Democrată. in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de . Pe planul relatiilor economice internationale. o parte a politicii fiscale (inclusiv TVA si accize). precum si diminuarea nivelului avantajelor comparative oferite de unele tari din spatiul Europei Centrale si de Est care determina numeroase intreprinderi germane sa caute parteneri de afaceri pe piete apropiate. baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria. Printre acestea se numara: afacerile externe. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european dupa criterii precum : costul muncii.

Sub aspect cultural. nivelul preturilor va creste din cauza nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007. musulmani 3. Limba vorbita este germana. 553 miliarde EUR. comparativ cu Romania unde acesta . insa nivelul inflatiei va ramane scazut. in anii anteriori. Economia Germaniei este orientata spre exporturi. in Germania. Astfel. ajungand la cca. rata de schimb inregistreaza o valoarea apropiata de 1.110 litri pe persoana. Ca rezultat. In ciuda unei balante comerciale permanent excedentare. 5 ori.€. atingand un volum de cca. romano-catolici 34%. Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti. in perioada 1991-2001. In 2005 exporturile au insumat 972. Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din tarile mai dezvoltate. Importurile Germaniei au atins valoarea de 782. comparativ cu SUA care a inregistrat 894. A fost prima data in ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro. acest factor nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala. Pornind de la acest criteriu. mai mic decat a fost estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului.7% si alte religii 28.33$/€. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana. o persoana consuma 150-200 de litri (22. 4 ori. acestea pierdusera din avant. in timp ce la nivelul Uniunii Europene. unde consumatorii sunt mai educati. volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a dublat. Balanta de plati este pozitiva +2. dupa ce. Mediul cultural Populatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in protestanti 34%. din cauza deficitelor cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile. In prezent rata inflatiei este de 2.2%). Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane. 512 miliarde EUR. acestea constituind mai mult de o treime din output-ul national. insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale SUA 189.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta sa atinga 2. Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1.3% . consumul de apa este de 100 . economia germana sunt actori majori traditionali in fluxurile internationale de capital. in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat. pe masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza. balanta de plati a fost cronic pasiva. Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei.4%pana la sfarsitul anului. incepand din anul 1997.7 mld.1. preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente semnificative. valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de cca.1mld $. Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor. Intreprinderile germane. fiind toodata renumita pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic.6mld$ . in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca. Cresterea Produsului Intern Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008. exporturile traditionale au fost elementul cheie in expansiunea macroeconomica din Germania.2%.3mld$.7% din PIB.

isi gasesc aplicarea prevederile acordurilor de asociere. pe de o parte. in mod explicit. o dezvoltare dinamică. Cifra scazuta a consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural consumul este extrem de scazut. Schimburile comerciale ale României cu Germania se derulează pe baza "Acordului european instituind o asociere între România. reglementarilor de piata si procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri.AWV) din 18. in principiu. serviciilor si capitalului. Fiind membra a Uniunii Europene. Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior. Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce priveste situatia economica. in limita competentelor sale. pe cat posibil fara obstacole. Accesul pe piata Relaţiile comerciale româno-germane au cunoscut.AWG) din 28. Schimburile economice cu strainatatea sunt. cu modificarile ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung . din anul 1993. Germania este după Italia al doilea partener comercial al României. Germania aplica. politicile si reglementarile acesteia.04. Germania se supune politicilor. cu modificarile ulterioare.este de aproximativ patru ori mai mic. A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre Romania si Germania. Germania este dominata de clasa de mijloc. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor. si anume 40-50 litri pe persoana. ingradiri sau sugrumari. in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede. De asemenea. . Creşterea exponenţială în domeniul cooperării economice a determinat evaluări din partea nivelului politic. în special în domeniul economic. restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale." semnat la 1 februarie 1993 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1995. în sensul că relaţiile au atins nivelul de parteneriat strategic. AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale.a. avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune. subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice. şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora.) pentru liberalizarea pietelor. restrictii.5% din comerţul exterior al României are drept destinaţie Germania. in relatiile comerciale cu tarile terte.1969. pe de altă parte. Ca membra a Uniunii Europene.1986. au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor comerciale si a cooperarii economice bilaterale. complet liberalizate. si anume: legea privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz . Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la sursa. In relatiile cu Romania. la nivel international (in OMC s. Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor. Guvernul Federal german militeaza.12. Aproximativ 15.

Insulele Hebride. Isle of Wight. Distanţa geografică dintre capitala României. OMC. Londra este de 2560 de km. Producţia de energie contribuie la PIB cu 10%. Clima Marii Britanii este temperată. MAREA BRITANIE Vânzările la produse cosmetice s-au dublat între 2002 şi 2005. Variaţiile de temperatură pe parcursul anului sunt relativ reduse. NATO.82 mii km patrati Populaţia: 59. reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene.Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargou. Tara Galilor şi Irlanda de Nord). BERD. Densitate: 240 loc/kmp. care au precadere fata de legile si reglementarile nationale. UE. se ajunge direct in centrul Londrei. cel mai rapid mijloc de transport este avionul. interdictii de export. Orkney. Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ de Marea Britanie. Regatul Unit deţine mari rezerve de energie constînd în cărbune. Pentru deplasarea in Marea Britanie. în special produsele naturale fiind foarte căutate de către englezi. Suprafaţa: 244. West Yorkshire. precum şi in zonele de Sud. polar-maritime. Dupa o călătorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways.554 milioane locuitori. Concentraţia cea mai mare a populaţiei este in jurul Londrei. . aproximativ 78%. Gradul de urbanizare este mare. ceea ce face sa fie mare cererea pentru produse cosmetice. Sud-Est. FMI. Mediul demografic/natural Aşezare: In Insulele Britanice (Anglia. valabil pentru toate tarile membre. ierni reci şi foarte multe precipitaţii pe tot parcursul anului. West Medlands. Manchester. piaţă de cosmetice din Marea Britanie fiind promiţătoare. OSCE 2. cu aterizare pe aeroportul Heathrow. polar-continentale şi tropical-continentale. in cca. Precipitatii – frecvente (peste 1600 mm). daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import.2. gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). indeosebi in perioada septembrie – ianuarie. Scoţia. cu veri călduroase. OCDE. Clima Marii Britanii este influenţată puternic de masele de aer tropicalmaritime. una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU.Bucuresti şi cea a Angliei. cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid. Shetland. Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene. La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor). 30 minute. BIRD.

Sheffield. în numele monarhului. în schimb.000 lire/an. OMC. Manchester. în principal. Newcastle. Aceşti miniştri sunt aleşi din cadrul şi răspund în faţa Parlamentului. în mod normal. in valoare de 420 milioane lire sterline. care este considerat. din punct de vedere legal. Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este UK Trade & Investment – structura pentru promovarea exporturilor britanice si a investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie. Nivelul general al TVA este de 17. fie prin aplicarea taxei zero fie prin scutire de la plata TVA. Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim fiscal pentru IMM din tarile industrializate. În timp ce monarhul este şeful statului şi. aceasta este practica. în faţa Camerei Comunelor. inclusiv prim ministrul şi alţi miniştri. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din Camera Comunelor. Glasgow. Mediul economic Marea Britanie are o economie deschisă. liderul celei mai mari coaliţii. alcătuiesc Guvernul Majestăţii Sale. astfel ca in maximum 8 ani operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. Cabinetul. pentru urmatorii cinci ani. din cadrul căreia. Alte orase importante: Birmingham. bazându-se. Guvernul este răspunzător. deţine puterea executivă. Marea Britanie este una dintre puţinele ţări din lume care nu au o constituţie codificată într-un document fundamental. Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM. este ales prim ministrul. pe obiceiuri consacrate prin tradiţie şi pe un număr de legi constituţionale separate. Conform statisticilor UNCTAD. fără nici un fel de restricţii in ceea ce priveşte fluxul de capital către exterior. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc TVA doar daca realizeaza un volum de afaceri de peste 61. G-8. taxa pe veniturile realizate din investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%. care conduc departamente (ministere). UE. Leeds. prin tradiţie. La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA. OCDE si al altor organizatii internationale. dacă nu există o majoritate. numit prim ministru – de obicei liderul partidului cu cea mai mare reprezentare sau.Londra. Commonwealth. prim ministrul este şeful guvernului. NATO. puterea executivă fiind exercitată. Mediul politic Marea Britanie este o monarhie constituţională. taxa va fi de 10%. organul legislativ. Cardiff. deşi.Capitala . O suma suplimentara de 30 milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu Regatul Unit este membru al: ONU.5%. in anul 2002 . Liverpool. potrivit tradiţiei constituţionale. ca miniştrii să provină din Parlament. „suprem” (poate legifera în orice domeniu şi nu este dependent de nici o decizie a înaintaşilor). al Consiliului Europei. iar pentru castigurile din active detinute peste doi ani. OSCE. în prezent. De asemenea. teoretic. Edinburgh. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea în Camera Comunelor este. Nu este obligatoriu. restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. de prim ministru şi alţi membri ai Cabinetului.

In pofida presiunilor inflaţioniste cu care majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă – determinând băncile centrale din statele membre OCDE să restrangă politica monetară. Franţa (6.600 dolari. Marea Britanie este a doua destinaţie mondială pentru investiţii străine directe. urmată de Germania (8.7%).3%). Canada (6. Gradul de ocupare a forţei de muncă este la cel mai inalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oară in istorie inregistrându-se 29 de milioane de persoane active ocupate).Marea Britanie se afla pe poziţia a 7 a in privinţa atragerii de capital străin şi pe pozitia a 4 a in ceea ce priveşte investiţia in afara graniţelor.0% . Mentinerea unor costuri reduse de capital.2%). Japonia (7. Rata dobânzii de referinţă este de 5.6%. dintre care serviciile financiare si de afaceri reprezinta 11-12% din totalul la nivel global.3%  Agricultura 1.7%  Sanatate si activitati sociale 7. situată in jurul a 2 procente.3%  Constructii 6. Parcursul economic peste asteptari din anul 2006 s-a datorat cresterii investitiilor in sectorul privat. depozitare. Europa de Est) si de mentinere a dinamicii cererii interne in SUA. Cu toate ca Marea Britanie a inregistrat o reducere a ponderii exporturilor de bunuri din comertul mondial (de la 5 la 3.75% in anul 2006 – valoare peste nivelul prognozat.0%  Comert cu ridicata si amanuntul 13. reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut.9%  Sectorul manufacturier 16. specializarea tot mai accentuata pe piata serviciilor (o treime din activitatea economica interna) a fost marcata de o crestere la 8% din comertul mondial. precum si reluarii cresterii economice in zona Euro.75% in anul 2006. Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiile. PIB-ul total este de 1825 miliarde dolari. inregistrând 2.3%). Aceste tendinte au fost sustinute de evolutiile economice globale. industria chimica (produse chimice speciale) şi serviciile financiare. Principalii investitori străini in Marea Britanie sunt: SUA (48%).0%  Transport.3%  Produse cosmetice si farmaceutice 5.75% in perioada 1998-2005). construcţia de autovehicule. principal spatiu de destinatie a exporturilor britanice (aproximativ 50%). a doua cea mai scazută dintre tarile G7. au contrabalansat influenta exercitata in deciziile companiilor de catre consumul moderat si presiunile inflationiste (evolutia pretului petrolului). Investitiile in mediul de afaceri au fost estimate a creste cu aproximativ 5. inchirieri) 24. a pietelor emergente (China. in ciuda deciziilor recente de politica monetara. economia Marii Britanii a cunoscut o creştere continuă in ultimii ani (pentru 57 de trimestre consecutiv).25%. comunicatii 7. in ciuda moderarii cresterii pietei imobiliare. in special din regiunea asiatica. stabilitatea macroeconomica favorizand adoptarea unei atitudini mai putin prudente in ceea ce priveste nivelul de indatorare si cheltuielile de capital.7% in noiembrie 2006). Ponderea principalelor ramuri de activitate :  Sectorul imobiliar (constructii. cu o rata a şomajului de 5. iar cel pe capital este de 30. indicator al profitabilitatii companiilor. Inflaţia se situează la un nivel acceptabil in marja de 1 procent in raport cu tinta de 2% vizată de Banca Angliei (2.

reprezentată prin simbolul £. cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. echipamente si aparatura de birotica. Regatul a dat lumii mulţi savanţi şi ingineri străluciţi. David (1 Martie). Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale.6%  Bunuri de scurta utilizare 37. Marea Britanie se exprima principial favorabila. Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel. produse petroliere. catolici 10%).7% In ultimii ani. reprezentând Irlanda. Guvernul angajându-se să organizeze un referendum pe această temă în momentul în care vor fi îndeplinite „cinci teste economice”. . echipamente energetice (cca 8%). care să acopere propriile emisiuni. Gheorghe (23 Aprilie). invenţii precum motor cu aburi. Mediu cultural Limba oficiala este limba engleza. Scotia – Sf. Tara Galilor – Sf. locomotiva. cărora li s-a adăugat. Charles Darwin. balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa. La export. vasele din cristal. Cea mai mare parte a populatiei este de religie crestina (protestanti 87%. vaccinul. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro. costumul. În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi şi mai celebre universităţi ale lumii. dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi indeplinite. diverse masini si echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%). Moneda Marii Britanii este lira sterlină. Zile Nationale: in Anglia – Sf. hovercraft-ul. îşi au originea în Regatul Unit. Oxford şi Cambridge. telefonul. cu condiţia să deţină în rezervă suficiente bancnote emise de Banca Angliei. dar băncile Scoţiei şi cea a Irlandei de Nord păstrează dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline. Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de „Union Jack”). Banca Angliei este banca centrală care emite moneda.0%  Servicii 48. Momentan moneda nationala este lira sterlina. In privinta monedei unice europene – Euro. Crucea Sfântului Patrick. Imnul naţional este „God Save the Queen”. Michael Faraday. Andrei (30 Noiembrie). Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfântului George) şi Scoţiei (Crucea Sfântului Andrei). dar sunt si islamici sau hindusi. Patrick (17 Martie).Structura consumului :  Bunuri de folosinta indelungata 12. opinia publică din Marea Britanie se împotriveşte acestei opţiuni. televiziunea. precum Sir Isaac Newton. principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca 82%): componente auto. radioul. în 1801. În prezent. motorul cu combustie internă. Religia oficiala a statului este protestantismul anglican. Irlanda de Nord – Sf.

materiale pornografice. în perioada 1973 – 2003. La capitolul “bunuri manufacturate” Marea Britanie nu a mai înregistrat o balanţă pozitivă din anul 1982. OCDE. Comerţul internaţional şi Investiţiile Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii (poziţia a şasea în lume la exportul de bunuri. cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). din anumite ţări. ponderea produselor manufacturate în total import a crescut de la 32% la 59% în timp ce ponderea importului de materii prime şi produse de bază a scăzut de la 12% la 3%. la nivelul UE. Marea Britanie a devenit. autovehicule. diverse echipamente. OLANDA . Importurile din anumite ţări sunt supuse sancţiunilor şi embargoului. 2. cu o pondere de cca. 25%. un importator important de produse manufacturate. a animalelor sau plantelor. sunt impuse cote de import. La import. jocuri de noroc etc. Din importator tradiţional de materii prime.3. urmată de Statele Unite. Principalul partener comercial îl constitue OCDE (majoritatea deţinând-o ţările membre UE). precum şi liberalizarea investiţiilor directe. În cadrul OMC. liberalizarea investiţiilor directe şi acordarea de sprijin şi tratament diferenţiat ţărilor sărace şi slab dezvoltate. Între principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum (incluzând vehicule terestre). legume şi fructe. FMI şi în alte organizaţii de profil. băuturi. Astfel. Deficitul de cont curent în anul 2005 este estimat a fi înregistrat aproximativ 2. Cel mai mare exportator individual pe piaţa britanică este Germania. agricole şi horticole. 84% la exportul britanic şi 80% la import. specii de plante şi animale pe cale de dispariţie şi produse din acestea. Politica comercială a Guvernului Britanic urmăreşte promovarea deschiderii pieţelor lumii pentru bunuri şi servicii. Marea Britanie militează pentru creşterea transparenţei în afaceri. Ponderea importului de produse alimentare. în timp ce unele produse sunt prohibite sau restricţionate la import în vederea protejării vieţii şi/sau sănătăţii populaţiei. băuturi şi ţigări a scăzut la 9% în anul 2003. Între produsele supuse controlului la import se numără: armament. explozivi. Accizele se aplică la: combustibili. unele produse alimentare.Accesul pe piata Ca ţară membră a Uniunii Europene. Marea Britanie aplică regimul vamal al Uniunii. droguri. conform deciziilor ONU. produse alimentare. Ponderea exporturilor în PIB la nivelul anului 2003 se situează la cca. şi a doua la exportul de servicii). ţigări. SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentând cea mai largă piaţă de desfacere a bunurilor şi serviciilor britanice.25% din PIB. în ultimii ani. structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. materiale de bază şi produse alimentare. deschiderea pieţelor lumii pentru mărfuri şi servicii. Controlul importurilor La importul anumitor produse. echipamente specifice industriei constructoare de maşini.

Forma de guvernământ este monarhia constituţională. săruri de potasiu. un mediu de afaceri sigur şi atractiv şi relaţii comerciale bine dezvoltate. Distanţa fizică Bucuresti (Romania) şi Olanda (Amsterdam) este de 2240 km.15 milioane. regionale şi municipale. descendenţilor legitimi ai Regelui William I.1milioane (44. Mediul economic Conform Economist Intelligence Unit. Mediul politic Olanda este monarhie constitutională cu sistem parlamentar bicameral. este de 14. Este organizat in 12 provincii. Tot la Haga se află cea mai mare parte a misiunilor diplomatice străine. petrol. Clima este temperat – oceanică.2002. impreună cu Belgia şi Luxemburg. bucurându-se de un climat politic stabil. Olanda face parte din Uniunea Benelux. Olanda este una dintre cele mai sigure destinatii de afaceri. 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigraţiei. Olanda este organizata in 12 provincii si 467 de municipalităţi. compusă din 150 de membri. compus din 75 de membri şi Camera Reprezentanţilor (Tweede Kamer).S. fără variaţii mari intre temperaturile extreme.În Olanda cererea pentru produse cosmetice la preţuri rezonabile este în creştere însă. ce se bucură de o poziţie geografică avantajoasă. Dreptul la Tron este transmis pe cale ereditară. Capitala Olandei este orasul Amsterdam. reprezintă 2. Din punct de vedere administrativ-teritorial. Luxemburg şi Belgia. Sistemul judecătoresc se compune din tribunale provinciale. situează Olanda intre primele 165 ţări ale lumii. un cadru legal clar şi relaţii comerciale bine dezvoltate. numărul populaţiei imigrante fiind estimat la 2. cu un grad ridicat de urbanizare.16% din populaţia Europei (locul 11). Seful Statului este M.1266 şi Slovenia . Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004. Număr locuitori: 16. Regina Beatrix. populaţie activă 7. Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa.4 ori mai mare decât media europeană. Mediu demografic/natural Stat in Europa de Vest. in special cu ţările vecine. Resurse naturale: gaze naturale. In perioada 1990 . intre Germania. Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene. Lipsa de resurse naturale şi dimensiunea redusă a pieţei interne au imprimat economiei olandeze o orientare acentuată către pieţele externe şi au determinat . Acest lucru este favorabil pentru importul produselor cosmetice. situat la ţărmul Mării Nordului.1%). o bază macroeconomică puternică. Parlamentul (Staten-Generaal) este alcătuit din două Camere : Senatul (Eerste Kamer). cărbune. după Malta . un climat politic stabil.494). produsele de lux din această categorie au înregistrat scăderi în vânzări.870 milioane. dar sediul Guvernului şi reşedinţa regală se afla la Haga.

in 2003. comerţul exterior constituind motorul dezvoltării sale. centrul economic al ţării. Italia.67 miliarde. creşterea economică s-a diminuat in Olanda mai accentuat decât in alte tări europene. in ordine.5%. de Irlanda.I.5% . Poziţia geografică avantajoasă. Marea Britanie. plasează Olanda pe locul 6 in clasamentul destinaţiilor preferate pentru investitori. in ordine. Din acestea. Investitii olandeze in străinatate: total 41. alte ţări europene 1. Belgia.9 miliarde. intr-o conjunctură mondială nu foarte favorabilă. Franta. Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relaţia comercială cu Statele Unite. Olanda are o populatie de 16. Exporturile de bunuri şi servicii totalizează aproximativ 60% din PIB. Japonia 0.: . Contributia sectoarelor economiei la crearea P. comerţul exterior constituind in prezent motorul dezvoltării sale. Germania. cât şi in cele emergente.transporturi.123 miliarde) Investiţii străine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17.2% PIB/locuitor este de 28 535 euro/locuitor (locul III in Europa). economia olandeză a absorbit un volum de investiţii străine directe de peste 225 miliarde euro.9% . Astfel. Irlanda. Evolutiile interne nefavorabile precum creşterea costurilor cu forţa de muncă.16 miliarde).0% . S.B.8 miliarde euro.15 milioane locuitori. Asia de Sud-Est 1. 9.U.22 miliarde. 60% reprezintă reexporturi.5 miliarde euro (Uniunea Europeană 23.un grad de deschidere pronunţat. Balanţa comercială este excedentară cu 15.5%. din care cele mai mari contribuţii au.agricultura: 2. Doar in perioada 1998 – 2002. din care circa 7. S.6% . au impins economia olandeză in prima recesiune din ultimii 20 de ani. firmele olandeze sunt prezente in majoritatea ţărilor lumii.alte servicii: 42.6 miliarde.2 milioane reprezintă populatia activă. Belgia. s-au adăugat influenţelor externe şi. cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate şi implicit a exportului şi scăderea consumului privat şi a investiţiilor in formarea de capital. Cea mai mare concentraţie este inregistrată in partea de vest. dublată de un sistem fiscal stimulativ. Europa Centrala şi de Est 2.industrie: 17. 10. din care Marea Britanie 9.A.8% . telecomunicatii: 7.sectorul public: 14. cunoscută sub numele de Randstat.5% . urmată.23 miliarde.comerţ. Germania.U.. Franţa. cca. unde işi au sediul şi işi . iar rata inflaţiei de 4. economia olandeză a resimţit cel mai acut in zona euro evoluţia ascendentă a monedei unice in faţa dolarului american. Astfel.95 miliarde. din 2001. Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de ţara cu economie foarte deschisă. Rata şomajului este de 3.A. asiguând constant Olandei poziţii de top in clasamentul investitorilor străini atât in economiile dezvoltate. In acelaşi timp.minerit: 2. Caracterul deschis dă insă economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in faţa pieţelor externe.2 miliarde. reparaţii: 13. peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior.

Provinciile din estul ţării. cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta).Ziua Eliberării 8 septembrie . carburanti.4%) si Australia (0.5%). Marea Britanie (10%). ştiinte sociale şi sport. Statele Unite 8%).5%). la graniţa cu Germania. sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6.o. Mediul cultural Limba oficiala este neerlandeza. exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f.Zilele Carnavalului 4 mai . Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul ţării. bine dezvoltată. orientată in principal spre export şi cu o pondere de circa 25% in economia naţională. protestantă reformată (20%). Din ce in ce mai frecvent. Moneda nationala: Euro 30 Aprilie . Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie.Pomenirea Morţilor 5 mai . publicaţia de carţi. produsele chimice. este in prezent o zona industrială in creştere.3%).b. Franta (10%). produse chimice.b. Principalii parteneri au fost Germania (18%).Ziua Regalităţii Accesul pe piata Relaţiile culturale dintre România şi Olanda au cunoscut o evoluţie ascendentă. In ceea ce priveste importul. Partea de sud a ţării. Belgia (12.Ziua Sănătăţii 15 decembrie . Marea Britanie (6.desfaşoară activitatea peste 45% din numărul total de companii. Italia (6%) si Australia (0. bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala. comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda. In 2004. au din punct de vedere economic o structură diversă.).o. spectacole şi concerte susţinute de interpreţi români/olandezi în Olanda/România . Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%). ambele. neoreformată (8%). muzica şi artele. Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%). China (7. produse alimentare. principalele marfuri exportate fiind masinile si echipamentele. au loc seminarii şi mese rotunde pe diverse teme de interes. Belgia (10%). Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare. confectii. acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaţiilor diplomatice.ziua incoronarii Reginei Beatrix Alte sarbatori oficiale: 10 . cu peste 60% la formarea PIB. In domeniul comercial. in valoare totala de 252. activităţile principale desfaşurându-se in sectorul industriilor manufacturiere.7 miliarde USD (preturi f.11 februarie .3%). sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii. Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport. în scopul unei mai bune cunoaşteri de ambele parţi. in cel al transporturilor şi in sectorul comerţului cu ridicata. religia: romano-catolică (36%). de asemenea. activităţile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie. carburantii si produsele alimentare.4%).). Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%).

in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si. statul intervenind doar in situatii de exceptie. trei programe de schimburi culturale. cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda . pornind de la reglementarile comunitare in materie. care . In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export". Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama. Schimburile comerciale se desfasoara. acolo unde este cazul. si exporturile sunt supuse sistemului de licentiere. precum şi acţiunile de cooperare între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale. asociaţii şi fundaţii au contribuit la apropierea culturală dintre cele doua ţări.inclusiv anti-dumping. Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si virate Uniunii Europene. Întâlnirile trimestriale ale Fundaţiei culturale Olanda-România. o colaborare strânsa având loc la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. Clingendael-Institut de Relaţii Internaţionale şi Academia de Drept Internaţional. Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale . Cele mai uzuale restrictii sau bariere la importurile olandeze sunt: • masuri anti-dumping • taxe compensatorii • suprataxe la produsele agricole • restrictii cantitative • contingente tarifare.şi sunt organizate expoziţii de artă. cum ar fi Leiden. cu acordarea de burse de studiu. pe baze libere. respectiv valoarea tranzactiei de import. accize si taxe de mediu. Elaborarea si monitorizarea politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC. Pentru anumite produse. Dupa 1990 au fost semnate. succesiv. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii Ministerului Agriculturii. Naturii si Calitatii Alimentelor. in general. Regimul comertului exterior olandez este dat. care are reprezentanti proprii in comitetele specializate ale Uniunii Europene. In cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor.25%). astfel încat tot mai mulţi tineri români beneficiaza anual de burse la universităţi şi institute de prestigiu olandeze. importul se face pe baza de licenta. In unele cazuri. originea este data de procentul participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. taxe determinate de politica agricola comuna). intrand in competenta Ministerului Afacerilor Economice. De asemenea. in esenta. Departamentele educaţionale din cele doua ţări dezvoltă programe de schimburi de studenţi. Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala. carte etc. O importanţa deosebita a fost acordată şi relaţiilor de cooperare în plan academic şi ştiinţific. de apartenenta Olandei la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului.conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari. Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. taxe cu efect similar . Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice.

Mediul demografic/natural Ungaria sau Republica Ungară este situatã în mijlocul Europei. riolit. aproape 5% sunt munţi cu înălţimea între 400-1000m.000 de persoane. cărbune. perlit. Vremea câteodată este schimbătoare.4. inclusiv Olanda. tufá. 2. Pentru anumite situatii.5 locuitori/m2. fara taxe vamale. continental şi mediteran. Densitatea populaţiei este de 108. de multe ori tinde să fie secetă mai ales în zona câmpiei Alföld. Suprafaţa este de 93030 km2. • procedura de tranzit vamal.poate determina economii la plata taxelor vamale. Acesta se poate concretiza într-o cerere mare produse cosmetice. sunt prevazute exceptari de la plata taxelor vamale: • stocare intr-un antrepozit vamal. • prelucrare activa. taxele vamale de import se vor reduce gradual. calcar. • prelucrare sub control vamal.096. bentonit. • prelucrare pasiva. o cincime fiind dealuri care nu sunt mai înalte de 400 m. este influenţată de trei zone climatice: oceanic. gaze naturale. produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana. bauxită. La recensământul din ianuarie 2005 populaţia Ungariei a fost de10. ocupând 1% din suprafaţa Europei. iar gradul de urbanizare este de 65%. Punctul cel mai înalt al ţării este vârful „Kékes” (1014m) în munţii Mátra. Conform acestui acord. în zona Bazinului Carpatic. precum şi materiale de construcţii: andezit. caolin. Această distanţă este relativ mică şi facilitează schimburile comerciale între cele două ţări. Mediul politic . analiştii preconizănd creşteri de până la 30% în următorii ani pe această piaţă. totuşi ţara este nevoită să importe materii prime. • admisie temporara. Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. Câmpiile ocupă aproximativ trei sferturi din suprafaţa ţării. Ungaria este săracă în materii prime şi surse de energie. datorită caracteristicilor Munţilor Carpaţi înconjurãtori. pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber. Distanţa fizică dintre România (Bucureşti) şi Ungaria (Budapesta) este de 824km. incepand din ianuarie 2002. UNGARIA Piaţa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promiţătoare. împresurat de munţii Carpaţi. Alpi şi Alpii Dinari. zeolit. Pe teritoriul ţării se găsesc minereuri de ţiţei. numărul populaţiei având o tendinţă de scădere treptată. Ungaria este situatã în zona temperată. In cazul produselor agricole.

ţară membră a Uniunii Europene începând cu 1 mai 2004.5 % media la nivelul UE. Preşedinţia. tehnologie militara de aparare. Principalele autorităţi administrative sunt Guvernul. produsele chimice. cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor. autovehicule.  anumite marfuri. iar dupa aceasta data in baza Acordului de Asociere a Romaniei la UE. cu un indice al libertăţii economice de 66. Alte reglementari importante privind medicamentele (in special medicamentele psihotropice). cu o economie de piaţă. Moneda naţională este forint-ul. o Acordurile bilaterale de Comert Liber incheiate cu terte tari. Ungaria este o ţară moderat liberă.300$ (PPP). Capitala ţării este Budapesta. metale pretioase si aliajele acestora. iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16. Limba oficială este maghiara. Ungaria este membra a Uniunii Europene si trebuie sa aplice acordurile bilaterale si multilaterale incheiate de UE cu terte tari.2004 in baza acordului CEFTA (la care Romania este membra de la 1 iulie 1997). Numarul 1 . deseurile si produsele nucleare sunt stipulate in decretele ministerelor competente. Relatiile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au desfasurat pana la data de 1. materiale radioactive. prevederile urmatoarelor acorduri au incetat sa mai fie aplicate: o Acordul Central-European de Comert Liber (CEFTA). o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a doua a anului. medicamente. Adunarea Naţională (parlamentul).6%.  anumite tranzactii: importul de deseuri reciclabile. aflându-se pe locul 44 în lume. Inflatia a scazut ajungând la 3. Rata de crestere a economiei ungare (de 4. într-o etapă post-tranziţie. O lista detaliata a acestor produse si servicii este cuprinsa in HG 112/1190:  anumite produse agricole.1 Produsele si serviciile pot fi importate in Ungaria fără restricţii.2%.instanţe de gradul II. De la 1 mai 2004. In acelasi timp. economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere. importul si exportul de deseuri periculoase.Ungaria este o ţară cu ritm susţinut de dezvoltare.05. precum: arme. Numai pentru anumite produse este necesara licenta de import sau export eliberata de Ministerul Economiei si Transporturilor sau Ministerul Agriculturii.1%) a depasit cu 2. Mediul economic In prima jumatate a anului 2005. Ministerul Economiei si Transporturilor si Ministerul Agriculturii sunt indreptatite sa stabileasca restrictii daca legislatia sau practica unei tari este contrara acordurilor incheiate de Ungaria. Anumite produse pot fi importate si exportate numai de catre firmele inregistrate la Registrul Comertului ungar si in cazul medicamentelor este necesara o aprobare anterioara de la autoritatea responsabila.instanţe de gradul I şi tribunale . Sistemul judecătoresc este administrat de judecătorii . parti sau derivate ale unor plante si animale periculoase. Forma de guvernământ este republica. dispozitive de supraveghere.

sau Romák în maghiară (5%). etnici Români sau Románok în maghiară (0. 16% din populaţia maghiară din ungaria sunt de religie Calvinistă .2%) şi Ucraini (0. Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se aseamănă şi se întrepătrunde cu cel al României. dupa noua metodologie UE (continand si contributia la fondul de pensii) a ajuns la o valoare de 10%. ruteni. in continuare. Religia Catolică e cea dominantă. precum şi cea iudaică (0. moneda nationala forintul ramanand stabil pe parcursul anului 2005 (in perioada febr. Deficitul bugetar a crescut. etnici Croaţi (0. se concretizează în oportunităţi pentru firma noastră.4%). procent din PIB. Cele mai importante minorităţi etnice din Ungaria sunt rromii (5%).de salariati a ramas neschimbat. dar şi pe faptul că izvoarele Borsec sunt situate în partea de Nord-Est a României. Multe cuvinte din limba maghiară sunt de origine slavă. dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial. românii şi rutenii (ucrainieni greco-catolici). Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005. Accesul pe piaţă Vechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. limba maternă este maghiară din familia Ugro-Finică.2%).1%). Mediul cultural Populaţia maghiară din Ungaria de azi reprezintă 95%. Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula. care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec.2%).6%). în statiunea Borsec din judetul Harghita. . originar din Arad. etnici Slovaci (0. Etnicii maghiari alcătuiesc 89% din populaţie. 1% din populaţie sunt de religie mozaică (evrei). distanţa psihică scăzută dintre cele două ţări se pot materializa într-un grad mare de acceptabilitate a produselor româneşti pe piaţa ungară. şi 3% de religie Lutherană.8%). Dobanzile au scazut. Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară). Comunităţi religioase mai puţin numeroase sunt cea ortodoxă sârbă (1%). În aceste condiţii deficitul bugetar consolidat. fiecare din aceste din urmă grupuri reprezentând în jur de 1% din populaţia Ungariei. Firma noastră mizează foarte mult pe acest aspect. slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza. alte minorităti : rromi. cea ortodoxă română. companiile pot obtine. Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari.2%.2%). Din totalul populaţiei 5% sunt luterani.-martie 2006 a avut loc o devalorizare de 3-4%). Astfel rata şomajului a ajuns la 7. o limbă ugro-finică. unde majoritatea locuitorilor sunt de origine maghiară. slovacii. la fel si necesitatea de finantare externa. etnici Germani sau Svábok în maghiară (1. precum şi sârbii. facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana la sfarsitul anului 2011. Astfel. Cu toate acestea. germanii (2. etnici Sărbi (0.

Luxemburg. Finlanda. Devenind membru al UE din mai 2004.2%). Aceste acorduri descriu mai detaliat garantiile legale generale de care se bucura investitorii straini.5 miliarde mai mult decat in anul 2003.3%). acordandu-se numai acelor platitori de taxe care au cifre de afaceri de pana la 9 500 euro pe an.4%). Olanda (4.1%). au disparut formele vechi ale sprijinului direct. Franta. cu aproape 1. Slovacia (2. Aceste prevederi se aplica numai acelor investitii care depasesc 11. Tailanda. SUA (3.1%). Investiţiile străine directe In anul 2004. o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro. SUA (3.2%). Cehia (2.3%. Principalii parteneri la import (% in import): Germania (24. SUA. Cehia (2. Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati. Uruguai.1%).8%) etc. Argentina.6. beneficia de facilitati fiscale pentru o perioada de 5 ani.8%).0%). Portugalia.3 miliarde euro. Rusia (1. Franta. Romania (3%). Corespunzator. Austria (6. Toate formele de asociere inregistrate in Ungaria (societati comerciale. angajarea personalului si lichidare. Egipt. cum ar fi: Australia.0%).2%). Suedia (3. Legislatia ungara nu face deosebire intre companiile cu participatie straina si companiile nationale. Austria. In anul 2005 s-a inregistrat o crestere de aprox. Elvetia. China (6. astfel:  a fost redus impozitul pe profit la 16%. Principalii parteneri la export (% in export): Germania (27.1%). Marea Britanie (2.0%). la o institutie financiara.Incepand cu 1 ianuarie 2004. facilitatile acordate sunt la discretia municipalitatilor locale. Belgia (1. Anul 2003 a fost clar ultimul an al investitiilor importante in Ungaria. Danemarca. In acelasi timp. Israel. Italia. Italia (7. Kuveit.3%). Cipru. Ungaria are incheiate acorduri bilaterale de protectie a investitiilor cu multe tari.  se pot deduce costurile de specializare si de cercetare-dezvoltare. Olanda (2. Rusia. Austria (6%). acordarea de facilitati fiscale este limitata.8%). Pentru infiintarea unei companii. sucursale ale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert exterior (care trebuie mentionate in statut) si pot detine un cont bancar in valuta. Polonia. contabilitate. Suedia. Polonia (2. R. Franta (5.Ceha. Marea Britanie (2.5%). Slovacia (2. Spania (1.  exista o gama larga de subventii co-finantate de la fondurile structurale ale UE. Polonia (2. Ungaria va atrage.5%). in (perioada 2004-2007). platitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acorda. Belgia (2.000 euro. Marea Britanie. Belgia. Malayezia. volumul total cifrand 3. Norvegia.7%).8%).3%). China.45 milioane euro sau 4 milioane euro in anumite regiuni din Ungaria.7%). Rusia (6. pot de asemenea. de catre autoritatile locale.6 mld euro. pentru o perioada de timp determinata.7%).9%). Spania (2. Ucraina. Italia (4. ale sprijinului companiilor off-shore si reducerilor de impozite. Olanda. Ungaria a trebuit sa gaseasca alte metode de atragere a investitorilor. Canada.9%).2%). . Bulgaria. Vietnam. Paraguai. Spania.2%). totalul investitiilor straine in Ungaria a fost de 3. Franta (4. Japonia (4. Investitiile care servesc protectiei mediului si-sau IT&C si care se situeaza la un minim de 400. companiilor cu participatie straina li se aplica legislatia in vigoare pentru toate companiile fiind considerate societati ungare. Koreea. Germania.5%) etc.

societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA.  5% pentru anumite produse farmaceutice. servicii hoteliere. serviciile financiare. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala sau trimestriala a TVA-ului. Totusi. drepturi de autor. Firma straina trebuie sa asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala sa. in acest sens. In anumite conditii. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere. este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare. inchirierea apartamentelor. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30% din veniturile de capital. Sistemul de impozite şi taxe Impozitul pe profit este de 16%.. In anumite situatii. cu conditia sa termenul "in curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. Impozitul pe dividende este de 20%. fara personalitate juridica. care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. transferurile de credite si dividende. acestea fiind stipulate in anexele nr. utilitati publice. O sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza unei cereri. societatile ne-rezidente in Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. Pentru dividentele platite suplimentar aceasta rata este de 35%. Suedia. dividentele platite unui actionar rezident in UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani. Relaţiile diplomatice româno-ungare . In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea. Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului. carti-ziare. Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine. Elvetia. Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii. manuale. Dupa 1 mai 2004.1 si 2 ale HG 112/1990. serviciile postale. actualizata anual.pentru operatiunile curente. serviciile publice radio si TV. resturante etc. cu: Liechtenstein. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:  20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)  15% pentru produsele agro-alimentare. pentru a dovedi ca nu are datorii. dupa care poate incepe activitatea. proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un permis special. cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta separata. Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4. toate tarile membre ale UE. asigurarile.000 euro) si in acest caz trebuie completata lunar o declaratie de impozit. Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi. Ungaria are semnate acorduri bilaterale. sucursala trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony). Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal. inchirierea si arendarea pamantului.

Suprafaţă: 84.90% (locul 5). AUSTRIA In Austria cererea pentru cosmetice creşte de la an la an dar într-un ritm moderat. cuarţ. Populaţia: 8. Relaţiile bilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI. iar importul 3.sare. Ponderea Ungariei în totalul comerţului românesc este de 3. Tratatul de înţelegere. gips. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală. din care 620. fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954. La 30 iunie 2006. cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară a fost semnat la Timişoara. produsele pentru păr şi produsele pentru protecţie solară. Principalele produse căutate pe piaţă sunt cele pentru îngrijirea pielii. din care exportul 4. şi a intrat în vigoare la 27 septembrie 1996. bauxita şi talc.800 locuitori.34 milioane Euro. la 16 septembrie 1996. Clima: de tip panonic-continental în est şi sud-est. în vest de tip continental cu ierni şi veri umede. iar exporturile românesti au crescut cu 46. iar în sud cu influenţe mediteraneene. semnată la Budapesta. Mediu demografiec/natural Poziţia geografică: situată în Europa Centrală. In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite de metal. volumul total al comerţului bilateral a crescut cu 32.9%.07% (locul 9).Relaţiile diplomatice româno-ungare au fost stabilite la nivel de legaţie în anul 1920. deşi guvernul a încercat în ultimii ani o întărire a acesteia. . Lungimea graniţelor: 2.000 km2 Densitatea populaţiei: 98 locuitori/km2 Distanta fizica Bucuresti (România) – Viena (Austria) este de 1080 km.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni. 2. Dintre organizaţiile din care face parte Ungaria.562 km. La altitudini mai mari solul este unul brun. amintim în acest sens Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI). şi la vest de Confederaţia Elveţiană şi Liechtenstein. în continuare este nevoie de o serie de îmbunătăţiri.95 milioane Euro exportul şi 566.lignit. în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI.61%. volumul total al schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 1187. Gradul de urbanizare este mare.56 milioane Euro. zinc. În anul 1944 au fost suspendate. la sud de Slovenia şi Italia. ceea ce face ca exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare. Solurile predominante in văile austriace sunt cele terra rosa.5. înregistându-se un sold pozitiv 54.220.61 milioane Euro importul. Comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent.32% şi importurile au crescut cu 20. învecinată la nord de Germania şi Republica Cehă.petrol si gaze naturale. la est de Slovacia şi Ungaria.81%. Denumirea oficială: Republica Austria. la 29 noiembrie 2002. caolin.

iar numărul lor este direct proporţional cu al populaţiei landului respectiv. Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale.9 % în 2005 s-a situat sub rata medie de creştere în UE de 2.populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt exportate.9 % faţă de anul precedent. In 2000 ţara avea 5780 km de cale ferată. reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei.5 miliarde euro. Soselele şi drumurile ocupă in total 200. Styria.0 %. Ministerul Afacerilor Economice poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. . lângă Viena. în anul 2005 PIB al ţării s-a situat la 246. O încălcare a unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. Actualul Preşedinte este Heinz Fischer ieşit câştigător la alegerile prezidenţiale care au avut loc pe 25 aprilie 2004.060 euro. iar pe cap de locuitor a fost de 30. mai mult de 30 de ani şi care la alegerile din 1999 a ieşit pe locul al doilea. Mediu politic Capitala federală: Viena Austria este o democraţie parlamentară. Tirol. Aeroporturi importante se mai gasesc şi la Graz. Irlanda şi Danemarca.000 km. Şeful statului austriac este Preşedintele federal. Vorarlberg. De la admiterea Austriei în Uniunea Europeană.  Consiliul Federal (Bundesrat) reprezintă cele 9 landuri: Austria Inferioară. Creşterea PIB-ului real de 1. Austria Superioară. singur sau ca lider al unei coaliţii. Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat. membrii fiind delegaţi de către parlamentele fiecărei provincii în parte.2 milioane euro în 2006. Innsbruck si Klagenfurt. Austria se situează pe locul al patrulea după Luxemburg. potrivit acestui indicator de prosperitate. intrând în opoziţie. Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. Burgenland. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. Salzburg.Transporturile fluviale se desfasoara mai ales pe Dunăre. PIB-ul Austriei se prognozează a atinge 256. Viena. Parlamentul este format din două camere:  Consiliul Naţional (Nationalrat) format din 183 de membri aleşi direct de către populaţia cu drept de vot. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. care au în frunte un Guvernator (Landeshauptmann). Mediul economic Potrivit statisticii austriece. în creştere reală cu 1. Salzburg. sprijinit de Partidul Social-Democrat (SPÖ). şi care şi-a intrat în atribuţiuni începând cu data de 8 iulie 2004. Totuşi. În cadrul UE. Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SPÖ) care a condus Austria. Carintia.

Majoritatea investiţiilor străine provin din Germania.9 milioane euro.15. Austria s-a situat pe locul 19 în topul ţărilor de atragere a investiţiilor străine şi pe locul 14 în topul ţărilor investitoare în exterior. Veniturile bugetare s-au situat în anul 2004 la 60. Rata şomajului a fost în 2005 de 5. fără a fi socotiţi şi 48.4 % iar deficitul public de 1. nivelul dobânzilor pe termen lung situat la 4.2 % (8 % media UE). mecanică şi inginerie structurală. investiţiile străine în Austria s-au cifrat la 355 milioane euro. urmând să scadă în anul 2006 la 1. 200.977 milioane euro. La nivelul anului 2004 Austria a îndeplinit toate cele patru criterii de convergenţă ale Tratatului de la Maastricht. automobile (în special motoare şi transmisie). astfel în 2004 a fost de -1. considerat pragul de sărăcie. Deficitul balanţei de plăţi a fost în 2004 de -2. Rata inflaţiei a fost de 2.0 % din PIB. în 2000 de -5.25 miliarde euro. deficitul bugetar fiind de 4.044. exportul de bunuri şi servicii reprezintă circa 30 % iar din cadrul productiei industriale. Anul 2005 s-a înscris în constanta comerţului exterior austriac. îndeosebi prin aportul reţelei de videotelefonie mobilă Hutchinson („3”).9 %. exportul reprezinta peste 50 %. respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1. între care Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). în creştere faţă de 2004 (2. Marea Britanie şi Japonia. Austria este membră a numeroase organizaţii internaţionale. Pentru anul 2005 se prognozează ca deficit bugetar să fie de 2.000 sunt pensionari. respectiv 2. cu venituri de 58. în creştere cu 4.3 % în anul 2005. pentru anul 2005 fiind prognozat un nivel de 5.000 de austrieci cu un venit lunar sub 785 euro.4. la nivelul anului 2004. Potrivit statisticilor UNCTAD. respectiv numai 217.8 %). Valoarea investiţiilor străine în anul 2005 a fost la fel de scăzută precum în anul precedent.3 %).0 % (media EU -15 fiind de 7.8 %). în creştere cu 4. În cadrul PIB.3 %.2 miliarde euro etc.275 miliarde euro.3 % pentru 2005 fiind prognozat 1. în 2003 a fost de -2.Balanţa comercială la nivelul anului 2005 a fost deficitară cu 1.630 milioane euro.496 miliarde euro (exporturi de 93.1 %) sau în 2003 (1.1 miliarde euro. dintre aceştia. În anul 2002. respectiv 5. produse electrice şi electronice.4 miliarde euro.8 % faţă de 2004).9 (media EU -15 fiind de 2. rata inflaţiei.347 milioane euro. Elveţia. În anul 2004 a fost de 283 milioane euro.000 şomeri.065 aflaţi în şcolarizarea oficiilor forţelor de muncă. Sectoare industriale importante: alimente şi băuturi.451 milioane euro. chimie. iar UE-25 de 8.7 %. urmate de Italia.2 % din PIB. 969 milioane euro (în scădere faţă de anul trecut deoarece a scăzut începând cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 % la 25 % ) şi cheltuieli de 64.492 miliarde euro.6 % faţă de 2004 şi importuri de 95. în 2001 a fost de -4. 2002 (1. În luna septembrie 2005 existau 220. numai în anul 2002 înregistrându-se o balanţă comercială excedentară de 300 milioane euro. În luna ianuarie 2005 existau 1.420 milioane euro. îndatorirea publică situată la 65.5).996 miliarde euro. iar UE-25 de 2.2 % din PIB. înregistrând o scădere masivă faţă de anul 2003. când s-a ridicat la 1. cheltuielile la 64. Mediu cultural .

300 mozaici Ziua naţională: 26 octombrie (1955 . Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. interferenţa cu vecinii fabricii.000 de unguri. 12% atei.000 de turci.Confesiuni religiose: 73. 170. Ministerul Economiei si Muncii poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. trebuie obţinută o licenţă industrială. Se poate obţine. . . de la caz la caz. Încălcarea prevederilor legii comerciale şi industriale constituie contravenţie şi se pedepseşte de autorităţile administrative. 35.Legea Vămilor din Austria. Reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei.000 de croaţi.5% musulmani.000 de sârbi.Acordul de Comerţ Liber din 1972 dintre Austria şi EEC. Având îndeplinite condiţiile de mai sus şi pe baza unei simple notificări. la care se adaugă 220. autorităţile pot impune condiţii suplimentare.000 de sloveni.Acordurile vamale bilaterale încheiate cu terţi. 6.000 de romi.2% ortodocşi.000 budişti. Totuşi. În cazul desfăşurării activităţii într-o fabrică. 45.Taxa pentru promovarea Comerţului Exterior. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). 16. 4. Dacă activitatea comercială este condusă de o corporaţie. 50.000 de bosniaci. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. este necesar să se numească o persoană care îndeplineşte condiţiile de competenţă ale tipului de afaceri care trebuiesc desfăşurate. cca. Accesul pe piata Desfăşurarea unei activităţi comerciale în Austria necesită o licenţă comercială (Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerţului (Gewerbeordnung).7% protestanţi-luterani. Autoritatea Comerţului care eliberează această licenţă industrială impune reguli care trebuie respectate de proprietarul fabricii.EFTA. în baza Legii Concurenţei Neloiale. iar moneda in circulatie este EURO. . protecţia angajaţilor.Declararea statutului de neutralitate) Grupuri etnice: austrieci 92%. Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt în vigoare în Austria de la 1 ianuarie 1995.6% romano-catolici. Încălcarea unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. 7. 0.000 de polonezi. o exonerare de la prezentarea unui certificat de competenţă. Există norme stricte privind poluarea fonică. Mai mult. 120. 10. firmele competitoare pot acţiona pentru oprirea sau încetarea activităţii altei firme în caz de nerespectare a prevederilor legii comerciale. În acelaşi timp. . 0. de mediu. dacă au apărut noi reglementări privind mediul înconjurător şi securitatea muncii. se poate trece la începerea activităţii. prevederile următoarelor legi au încetat să mai fie aplicate: . . Chiar după eliberarea licenţei industriale. . 30.000 de slovaci. Limba oficiala este germana. Un certificat de competenţă este solicitat de obicei pentru a dovedi că persoana care va desfăşura activitatea comercială îndeplineşte nişte criterii de pregătire şi experienţă în domeniu.

De o mare importanţă este linia transiberiana (9. Legea Vamală Europeană prevede exceptări de la plata taxelor vamale şi preferinţe în forme şi în scopuri diferite (de exemplu ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare). Austria trebuie să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de UE cu terţe ţări (de ex. printre care şi Austria. În ceea ce priveşte exportul de produse.Totodată. firme din ţări membre UE livrează în Austria fără plata TVA. Taxa de import pe valoarea adăugată (Einfuhrumstazsteuer) este percepută de autorităţile vamale. la importul produselor. Austria a adoptat deja legislaţia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA în piaţa comună. nu se aplică taxe vamale asupra bunurilor. ca membru al UE. acordurile de comerţ liber). acest lucru fiind evidenţiat de creşterea investiţilor realizată de producătorii în acest domeniu. FEDERAŢIA RUSĂ Distanţa fizică între capiatala Rusiei – Moscova şi capitala României – Bucureşti este de 1899km. Având în vedere că veniturile locuitorilor Rusiei sunt în creştere şi aspiraţiile acestora la fel potenţialul vânzării de produse cosmetice evoluează rapid. cele mai multe în partea europeana. către autorităţile fiscale din Austria. Similar. produsele care intră pe piaţa UE sunt supuse taxelor vamale europene potrivit tarifelor vamale comune şi care fac parte din Sistemul Tarifar Armonizat. În acest caz. din 5 octombrie 1973.6. Potrivit prevederilor Acordului European de la Paris cu privire la patente.304km)de la Sankt-Petesburg – Moscova – Ecaterinburg – Irkutsk – Habarovsk . Există numeroase căi navigabile interioare: Volga. Potrivit acestei legi. Din raţiuni pur statistice se înregistrează însă operaţiunile comerciale. Acest lucru înseamnă că deţinătorul patentului se bucură de aceleaşi drepturi în toate statele semnatare. cu condiţia ca primitorul produselor sau serviciilor să aibă un număr de identificare TVA (UID). firma austriacă trebuie să plătească taxa TVA. la un nivel egal cu cel al taxei normale pe valoarea adăugată (TVA) şi care în prezent este de 10 % sau 20 % în funcţie de produs). Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. Ienisei. Valabilitatea acestui patent este de 20 de ani. a produsului sau serviciului. firmele austriece pot livra bunuri şi servicii către parteneri din alte ţări membre UE fără a plăti taxa TVA din Austria. între statele membre UE. Mediul demografic/natural . dacă firma austriacă este deţinătoare de UID. Rusia are însă o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). Obi etc. atât industriale cât şi agricole. Acordul EEC rămâne aplicabil în relaţiile cu ţări ne-membre UE (de exemplu Norvegia). În general. În prezent piaţa produselor cosmetice în Rusia creşte rapid. un patent european este valabil în toate statele semnatare ale acordului. Potrivit principiului libertăţii de mişcare a produselor. 2.Vladivostok. la anumite produse este necesară obţinerea unei licenţe de export. consumul fiind suplinit de numeroşi concurenţi noi pe piaţă.

Are o suprafaţă de 17.China. în ansamblul ei. cărbunii (bazinele Peciora. 6 ţinuturi.Georgia. Campia Precaspica si Campia Siberiei Occidentale. Împărţirea administrativ-teritorială a Federaţiei Ruse cuprinde: 21 republici.400 Km² ocupând locul 1 în lume. 10 districte autonome. Astăzi preşedintele Rusiei este Vladimir Putin. Kazahstan • la S-E. ci . 1092 oraşe. Boris Eltin. Ufa. 2 oraşe cu statut de subiecţi ai Federaţiei (Moscova. NijniiNovgorod. Putin a considerat că decada 19902000 nu a reprezentat o perioadă de tranziţie de la dictatura comunistă spre democraţie. Mediul politic Rusia este o federaţie. diamantele . gazele naturale. Federaţia Rusă. minereurile neferoase (Ural şi Siberia). Lituania ..aurul şi uraniul (Podişul Siberiei Centrale. Celiabinsk. Belarus • la S-V. 1 regiune autonomă (Birobidzhan). -27°C în vestul Câmpiei Siberiene şi -43°C la Yakutsk( în partea central-estică a Siberiei). Rusia are în principal un climat continental având în vedere că centrul ţării se situează la 3. Capitala Rusiei este Moscova. 49 regiuni. Temperaturile medii anuale sunt de -8°C în St Petersburg. Ekaterinburg. Europa şi Asia.locul 6 în lume.075.Norvegia si Finlanda • la V. Densitatea medie este de 8. iar principalele oraşe sunt Sankt Petersburg. poate fi considerată ţara cu cele mai variate şi bogate resurse naturale de pe glob.5 loc/km 2. Omsk. Novosibirsk. Sistemele de telecomunicaţii din Rusia s-a îmbunătăţit seminifcativ din 1980.2 milioane de locuitori (la 1 decembrie 2006) . Parlamentul. iar în zona europeană de 25 loc/km2. Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural.P. minereurile de fier (Ural. Sankt-Petersburg).Federaţia Rusă este situată pe două continente. Populaţia Rusiei a scăzut cu aproximativ jumătate de milion de oameni ajungând la 142. Perm şi Rostov pe Don. Azerbaidjan. bicameral.Coreana. Estonia. 1875 sate de tip urban. Temperaturile vara sunt în medie de 4°C în insulelele arctice şi de 20°C în zonele cele mai sudice. preşedintele rus Putin a acţionat prompt ca să curme revoluţia începută de predecesorul său. Mongolia. Lena şi Enisei.D. Letonia. Venit la putere în 2000. Forma de guvernământ este republica prezidenţială.Duma de Stat (450 deputaţi). În 2002 existau 35. Samara.Polonia. 1867 raioane.Ucraina • la S.5 milioane de lini telefonice şi peste 6 milioane de oameni utilizau internetul. R. Munţii Altari). Kazan.840 km de mare. Din totalul populaţiei 73% trăiesc în mediul urban. este compus din: camera superioară Consiliul Federaţiei (cuprinde câte 2 reprezentanţi din fiecare subiect al Federaţiei Ruse) şi camera inferioară . Podişul Valdai). iar prim ministru este Mikhail Fradkov. astăzi existând peste 1000 de companii care oferă astfel de servicii. 329 raioane şi districte orăşeneşti. având următorii vecini: • la N-V. compusă din 89 subiecţi federali.

Preşedintele nu este detestat de populaţie. o mare parte din populaţia Rusiei consideră că termenii de reformă. a înregistrat creşteri în anul 2006. Justiţia a fost subordonată Kremlinului. · Volumul schimburilor comerciale externe. alegerile din Rusia au fost manipulate prin dezinformarea. în Moscova: . Majoritatea publicului rus pare sa fie de acord cu Putin. Mediul economic Dezvoltarea social-economică a Rusiei. Forţele de securitate. în creştere cu 6. în creştere cu 2. în creştere cu 25. au totalizat 274. a subjugat mass-media şi a eliminat centrele de putere care i-ar fi putut ingrădi autoritatea.7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005.779. în creştere cu 26.1 miliarde de ruble. la 20. Putin a demolat sistematic instituţiile autonome. atunci noi nu avem nevoie de asemenea democraţie". · Importurile.9 %. El a intimidat.o epoca aberantă de instabilitate politică. în creştere cu 23. · Volumul mărfurilor transportate a fost de 4. haos şi suferinţă. veniturile din exporturile de petrol şi gaze au stimulat creşterea economică şi opoziţia este firavă. faţă de anul 2005.4 miliarde USD. ci vor fi numiţi de preşedinte.3 miliarde de ruble.621.3 % faţă de anul 2005.9 miliarde USD. Din datele statistice transmise de Camera de Comerţ şi Industrie a Moscovei. la cea de-a 15 aniversare. a fost de 418. au totalizat 114.2 % faţă de anul 2005.9 miliarde de ruble. Sub Putin. Întrebat de corespondenţii străini despre măsurile drastice impuse de el împotriva structurilor democrate din Rusia. au redevenit atât de puternice. · Volumul producţiei industriale a cunoscut o creştere de 3. în creştere cu 29. Ca urmare a propagandei Kremlinului. revoluţie şi democraţie sunt sinonimi cu sărăcie. din care: · Exporturile.3 miliarde t.6 % faţă de anul 2005. Conform datelor Serviciului Federal de Statistică în anul 2006: · PIB al Federaţiei Ruse a fost de 26. în primele 6 luni ale anului 2006. Putin a răspuns că "dacă democraţia înseamnă uzurparea statului. în creştere cu 2. Ucraina sau Kirghistan. Putin a decretat că guvernatorii celor 89 de provincii ale Federaţiei Ruse nu vor mai fi aleşi de cetăţenii respectivi. înţesate cu foşti colegi din KGB.8 % faţă de anul 2005. Într-adevăr.7 %. înşelarea şi descurajarea electoratului. de anarhie economică şi de destrămare progresivă a autorităţii statului rus. Federaţia Rusă nu pare totuşi să aibă condiţiile prerevoluţionare din Georgia.7 % faţă de anul 2005. care pretinde că este preferabil ca Rusia sa fie "dirijata" de un conducator autoritar decât să se zbată într-o democraţie haotică. nu cu libertate. · Volumul serviciilor în sfera comunicaţiilor a fost de 827. · Volumul producţiei agricole a fost de 1. în perioada ian-noiembrie 2006. încât populaţia se simte din nou infricoşată.2006.11. a fragmentat şi a emasculat opoziţia.617.5 miliarde USD.

203.2% din totalul comerţului exterior al Rusiei. Italia (27. milioane tone 94.3% mai mult decât în primele 11 luni ale anului precedent. În perioada 2007 – 2009 se vor construi 1.8 Masini.05 miliarde USD) si Ucraina (21.6 %.7 -54.4 Cupru rafinat.5 Minereuri de fier. Ca urmare.2 +7. Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38.1 -3.51 miliarde USD).89 Cărbune. reprezintă 40% din importul total al Federaţiei Ruse şi au crescut în prima jumătate a anului de 5 ori faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2005. Structura pe mărfuri a exportului Federaţiei Ruse în anul 2006 Principalele produse exportate de Rusia Ianuarienoiembrie 2006 Ţiţei brut. utilaje.importurile în valoare de 30 miliarde USD. respectiv 208. milioane tone 227.5 Produse petroliere. In următorii doi ani se vor construi 15 mari uzine specializate îndeosebi pe microelectronică şi înalte tehnologii şi se vor construi spaţii de birouri pentru firme şi locuinţe pentru locuitorii Moscovei. Exporturile Federaţiei Ruse în perioada de referinţă au atins nivelul de 274. mii tone 1506.82 miliarde USD). importurile au cunoscut şi ele o creştere considerabilă faţă de anul 2005.7% comparativ cu perioada similară a anului 2005. reprezintă 48% din totalul investiţiilor straine din prima jumatate a anului. milioane tone 82.8 +23. la 20 milioane.79 miliarde USD). comerţul exterior în perioada ianuarie-noiembrie 2006 a totalizat 418.5 Nichel. Alti parteneri economici importanti sunt China (25. care au deţinut 53.9 miliarde USD. Concomitent a avut loc o întărire a rublei şi o creştere importantă a solicitărilor pe piaţa internă.5 miliarde USD. Polonia (13. cu 25. • investiţiile străine în valoare de 25 miliarde USD. milioane USD 14. mii tone 239.9 miliarde USD). milioane tone 19.54 miliarde USD).6 +14.87 miliarde USD). respectiv cu 29. Finlanda (11.41 miliarde USD) şi Marea Britanie (12. Pricipalii indicatori ai comerţului exterior al Federaţiei Ruse au cunoscut o creştere semnificativă în anul 2006.6 3 Gaze naturale. ajungând la valoarea de 144. în pofida unei uşoare scăderi a preţului la petrol. miliarde m 181. Belarus (18.8 -8. condiţiile de pe pieţele mondiale.000 hoteluri pentru cei 5 milioane de turişti care se estimează că vor vizita Moscova în anul 2009.800 – 2. Principalii parteneri comerciali ai Federaţiei Ruse în ianuarie-septembrie 2006 au fost ţările din Uniunea Europenă. De asemenea. Se estimează că în următorii 2 ani populatia oraşului Moscova va creşte de la 12 milioane de locuitori. în creştere cu 26. mii tone 250. din Federaţia Rusă.3 • 2006/05(%) -1.6 +1 .92 miliarde USD. fiind extrem de favorabile pentru exportatorii ruşi.08 miliarde USD). Olanda (35. în prezent.4 miliarde USD.6 Cocs si semicocs.6 +21.

1 -4. Exporturile româneşti au înregistrat o uşoara creştere în 2003 comparativ cu 2002. milioane 56832.2 -6.8 În perioada ianuarie-noiembrie 2006. SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – FEDERAŢIA RUSĂ În perioada 2002-2006.4 Încălţăminte din piele.1 milioane USD.1 +34.2% faţă de 65. s-a inregistrat o crestere constanta a schimburilor comerciale totale dintre România şi Federaţia Rusă. acestea înregistrând cifra record de 4.76 +28.9 milioane USD.4%).18 +300 Masini.7 Tigari si tigarete. împreună cu metalele feroase şi neferoase. Evoluţia schimburilor bilaterale România – Federaţia Rusă.3% cât a fost în noiembrie 2005.Aluminiu.6 Ponderea combustibililor şi a produselor energetice în structura exportului de mărfuri a scăzut în noimebrie 2006 la 60. miliarde KW/h 19.6 Carne de pasăre.3 USD Autoturisme.3 Zahăr brut.9 -2.6 Mobila. dar a crescut cea a produselor metalurgice.3% în 2005. iar importurile 4.2 Energie electrica.milioane USD 2003 2004 2005 2006 .647. Soldul balanţei comerciale pe această relaţie s-a menţinut permanent negativ.7 +54. milioane USD 1260. încălţăminte (s-a triplat volumul importat) şi autovehicule.6 -16. milioane USD 1535. îmbrăcăminte (+74.16 +34.022 milioane USD. mii bucati 935.9 +15. înregistrând în anul 2006.3 Medicamente. mii tone 2336. pana la 14. se remarca o creştere semnificativă a importurilor ruseşti de maşini şi utilaje (+49. în anul 2006. mii tone 3639. valoarea de -3.9 +36% Textile şi tricotaje. exporturile româneşti către Federaţia Rusă au totalizat 374.8 Băuturi alcoolice şi nealcoolice.3% faţă de perioada similară din anul precedent). In anul 2006. în perioada 2003 – 2006 .5 +3. milioane USD 102. mii tone 1140.1% comparativ cu 9. mii tone 1203.1 Autocamioane.39 miliarde USD.7 +49. milioane USD 997. echipamente si mijloace de transport. Principalele produse importate de Rusia Ianuarie2006/05(%) noiembrie 2006 Carne (exclusiv carne de pasăre). mii bucati 56.4 +74. milioane perechi 43. milioane USD 4621. pentru ca apoi să se dubleze practic de la an la an.

5. În perioada 2003-2006.1% au studii superioare neterminate. 34.8% catolici. cursul este de 25.25 -2108. maşini.2%.19 121.24%. Mediul cultural În Rusia 16% din populaţie au studii superioare.8 – 26. In prezent.5 -3107.40 ruble /1$.2% au doar studii primare şi 2. Ruşii îşi menţin integritatea conform noţiunii pe care ei o au despre cum trebuie să fie fiinţa umană. Accesul pe piaţă . iar limba vorbită de locuitorii Federaţiei Ruse este cea mai răspândită pe glob – rusa.4 3338.2%.5% musulmani şi 1. 3.1 Export 52. Creşterea valorii importurilor din Federaţia Rusă în anul 2006 faţă de 2005 are la baza creşterea semnificativă a preţului produselor minerale purtătoare de energie. rubla.Total 2033. Peste toate ei apreciază angajamentul şi credinţa deplină. ceea ce înseamnă că „middle-class-ul” ocupă primul loc în structura claselor sociale ruseşti.2 4022.6. docile dar totuşi încăpăţânate.4 bilioane. ce au răbdarea necesară supravieţuirii în condiţii ce par insuportabile. produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (produse chimice anorganice.1% nu au studii deloc. 44.8%.4 2229.8% de religie ortodoxă. cu înclinaţie spre lacrimi(dar nicidată în public). pe piaţa mondială în perioada respectivă. exporturile României în Federaţia Rusă au fost constituite din vehicule (altele decât material rulant de cale ferată) – 41. Ruşii sunt în proporţie de 71. materiale plastice şi articole . mobila – 3. pesimiste. au constat. cu imaginaţie bogată. purtatoare de energie (ţiţei şi gaze naturale. are cursul fluctuant.6 2350.3 billioane în 2006. cu o sinceritate rar întâlnită în alt colţ al lumii. fataliste.9 In anul 2006.1 Import 1981. din produse minerale. importurile României din Federaţia Rusă.În 2006 existau 63174 de instituţii de învăţământ preuniversitar şi 1068 de instituţii de învăţământ universitar şi post-universitar. Din populaţia totală peste 50% au venituri medii cuprinse între 2500 şi 8000 RUR/capita.2%. În general ruşii sunt cunoscuţi ca fiind persoane sensibile. poetice.0 Sold -1929.4 3568. Soldul balanţei curente era de $105. în timp ce datoria externă era de $287.6 374. Moneda naţională a Rusiei. care au deţinut ponderea cea mai mare în valoarea totală a importurilor României pe această relaţie (circa 90% anual). dar şi combustibili solizi).6 -3647. produse farmaceutice) – 6%. în principal.8 4396. iar datoria publică a fost de 8% din PIB.6% au studii medii. Rusia a avut în 2006 o rată a inflaţiei de 9.0 230. aparate şi echipamente electrice .

787/31 din august 2000. TVA şi accize (pentru produsele supuse accizării). 10%. Acceptarea declaraţiei vamale. . Informarea prealabilă a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor şi mijloacelor de transport (sau informarea prealabilă asupra intenţiei de a exporta bunuri şi mijloace de transport în Rusia). Un comision vamal de 0.15% este perceput la efectuarea procedurilor de evaluare în vamă. guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate mărfurilor. În plus. 3. fie în ruble. Plasarea încărcăturii în custodia depozitului vamal pentru stocare temporară. Acest card este dat participantului la activitatea de comerţ exterior pentru fiecare procedură de evaluare în vamă. 2. la importul anumitor produse se aplică taxe vamale sezoniere şi contingente. Începând cu 1 ianuarie 2001. 4. Toate bunurile şi mijloacele de transport care traversează Federaţia Rusă sunt supuse controlului în vamă. Evaluarea în vamă Valoarea în vamă a mărfurilor este. participantul la activitatea de comerţ exterior trebuie să se înscrie în registrul vămii şi primeşte o legitimaţie (record card). Lista documentelor care sunt cerute pentru înregistrare cuprinde: 1. în baza hotărârii nr. prezentarea carnetului TIR şi a actelor care însoţesc bunurile. . . Bunurile importate reprezentând contribuţia în natură la capitalul social al unei noi întreprinderi înfiinţate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale în anumite condiţii şi pe o perioadă specificată în documentele constitutive ale firmei.numerele de telefon ale tuturor managerilor şi a şefului contabil al companiei participante la activitatea de comerţ exterior. pe lângă taxele vamale de import. Noua structură a tarifului vamal de import standardizează şi unifică taxele vamale de import aplicate mărfurilor în patru trepte. Pentru a îndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vamă. Aceste taxe vamale de import se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate (incluzând şi taxele de transport şi asigurare). Înregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de înregistrare). şi anume: 5%. determinată pe baza preţului CIF al mărfii importate. în general. care se bazează pe Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor (HS). Formularul pentru înregistrare în vamă conţine următoarele date: . 15% şi 20%(cu unele exceptii pentru anumite categorii de marfuri). pentru declararea bunurilor sau mijloacelor de transport. Conform ordinului nr. Înainte de efectuarea controlului în vamă. Mărfurilor importate li se mai aplică.adresa legală a participantului la activitatea de comerţ exterior.Taxe vamale Mărfurile importate sunt clasificate în concordanţă cu Nomenclatorul mărfurilor pentru Activitatea de Comerţ Exterior al Federaţiei Ruse. a fost stabilită procedura de înregistrare pentru primirea acestui card. 886 din 1 decembrie 2000. la cursul oficial de schimb.specimen de ştampilă cu semnătura managerului companiei participante la activitatea de comerţ exterior. fiecare entitate legală cu activitate de comerţ exterior trebuie să parcurgă următoarelor etape: 1. Taxele vamale sunt plătite fie în valută.

6. 3. Licenţe de import Majoritatea importurilor sunt liberalizate şi. Totuşi. Toate documentele de transport şi livrare trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile impuse prin contract şi cu numărul licenţei de import. Factura pro-forma Acest document poate fi solicitat de firma importatoare într-una din etapele de negociere ale contractului. Referinţe de la băncile autorizate. preţul de vânzare către importator şi locul final de expediere din ţara exportatoare. în caz contrar mărfurile nu vor fi vămuite. descrierea mărfurilor conform nomenclatorului de mărfuri HS. Certificatul de înregistrare sau extrasul de la Registrul Comerţului. Certificat sau notificare (copie sau original) de înregistrare la Ministerul Taxelor şi Impozitelor. Formularul de declaraţie vamală conţine 54 de paragrafe şi trebuie completat în limba rusă. sunt necesare licenţe la importul anumitor produse. autentificată la notariat. materiale şi deşeuri radioactive. 8. cât şi în valută). 9. pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare (atât în ruble. deci. greutăţile (nete şi brute) ale mărfurilor. 5. echipament militar. Factura comercială Factura comercială trebuie să conţină. materialele folosite pentru ambalaj. Certificatul de origine . Livrările pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport. Documente de comerţ exterior Informaţiile conţinute de fiecare document de comerţ exterior trebuie să fie în concordanţă cu cele conţinute în alte documente comerciale care se referă la aceeaşi livrare. Împuternicire autentificată la notariat acordată persoanei care reprezintă interesele companiei în vamă. 4. medicamente.2. Importatorii trebuie să completeze câte o declaraţie vamală pentru fiecare marfă importată. pentru a fi apoi prezentat autorităţilor vamale. pentru atestarea calităţii companiei de plătitor de taxe şi impozite. scrisoare de transpotr aerian (air waybill). Copie a contractului de comerţ exterior. cu indicarea codurilor bancare “OKPO” şi “COATO. pesticide. aliaje şi pietre preţioase. şi anume: alcool etilic şi vodcă. narcotice şi substanţe otrăvitoare. Livrările prin poştă sau coletărie necesită documente poştale în locul documentelor de transport (conosament). anumite televizoare color (cu diagonala de 14. reziduuri/deşeuri industriale. şi informaţii legate de ţara de origine. 21 şi 25 inch). Licenţele de import sunt emise de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Comerţului din Rusia sau de către reprezentanţele sale regionale şi sunt controlate de Comitetul de Stat al Vămilor. O copie a statutului companiei (cu amendamentele şi certificatele de înregistrare emise de Registrul Comerţului). preţurile unitare şi valoarea totală a livrării. nu necesită licenţe. Referinţe date de Comitetul de Stat al Statisticii. metale. pe lângă informaţiile stipulate în contract. 7. explozivi. covoare. Recomandări acordate de altă companie.

Etichetarea produselor trebuie să includă numele produsului. emis. Cerinţe de etichetare şi marcare a produselor Noile reglementări privind etichetarea produselor nealimentare au intrat în vigoare la 1 iulie 1998.Acest document este solicitat de autorităţile vamale. seminţelor. aditivi vitamino-proteici. Companiile străine şi importatorii ruşi sunt sfătuiţi să controleze conformitatea produselor cu aceste reglementări înainte de livrarea mărfurilor. Certificatul de calitate Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate şi conformitatea acestora cu parametrii înscrişi în contract. păsărilor trebuie să fie examinate la frontieră înainte de a fi admise în Rusia. cum ar fi de exemplu sistemul ISO-9000. toate produsele importate. folosind alfabetul chirilic. Orice livrare în Rusia trebuie să fie însoţită de documente care să probeze că produsul este conform standardelor de calitate. Certificatul de carantină Toate mărfurile de origine animală sau vegetală necesită certificatul de carantină (sanitar sau fito-sanitar corespunzător). Certificarea originii mărfii este importantă pentru calcularea corectă a taxei vamale de import. Standarde Guvernul Rusiei nu recunoaşte multe dintre standardele internaţionale. porumb. Certificatul de calitate este emis de Comitetul Inspecţiei de Stat (instituţie aflată în subordinea Guvernului Federaţiei Ruse) şi de reprezentanţele acestuia în teritoriu. făină. Aceste certificate se emit pentru următoarele categorii de produse agro-alimentare: cereale. care sunt consumate sau folosite de populaţie. pentru acele mărfuri produse în ţările în curs de dezvoltare. Certificatul de origine tip A. tărâţe şi carne. Poliţa de asigurare Clauzele din contract stabilesc obligatia vânzătorului sau a cumpărătorului de a asigura marfa pe timpul transportului. ingredientele. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mărfurile produse în statele membre ale CSI. Produsele importate trebuie să aibă un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard – Comitetul pentru Standarde. Lista de colisaj Este necesară şi trebuie să conţină un rezumat complet şi explicit al mărfurilor care fac obiectul livrării. fasole şi plante oleaginoase. Acest tip de certificat trebuie prezentat autorităţilor vamale pentru eliberarea din vamă a bunurilor importate. cantitatea. valoarea nutritivă. Majoritatea plantelor. animalelor. trebuie să facă obiectul unei certificări de siguranţă. data expirării. numele şi adresa fabricantului. cu standardele . conform legii privind protecţia consumatorilor. furaje combinate pentru hrana animalelor. siguranţă şi sistemului de măsuri şi greutăţi. în mod obişnuit. în concordanţă cu standardele aprobate de guvernul rus. volumul. turte oleaginoase. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoană responsabilă din cadrul firmei exportatoare şi trebuie notificat de Camera de Comerţ din ţara exportatorului. În schimb. condiţiile de depozitare. greutatea netă. Etichetarea se va face în limba rusă. uneori. sau. dă dreptul aplicării de taxe vamale reduse la mărfurile importate. Această instituţie testează şi certifică produsele. prin care să se precizeze că sunt libere de orice boli. Există două tipuri de certificate de origine: tip “A” şi tip “CT-1”.

produselor veterinare şi grâului. investitorul trebuie : . Convenţia de la Bruxelles (Certificarea pentru echipamentele de vânătoare). Pentru firmele de tipul OOO şi ZAO. se poate accepta în acest caz declaraţia de conformitate a importatorului. . dacă produsul a trecut de teste.000 ruble (aproximativ 350 USD). Dacă un produs întruneşte standardele de calitate şi siguranţă impuse de aceste organizaţii. . numărul minim de acţionari este 1 (unu). Rusia este membră a cinci organizaţii internaţionale de certificare.să obtină numărul de identitate INN de la inspecţia financiară. OIML (Organizaţia Internaţională pentru Metrologie Legală). care sunt acoperite de certificări speciale şi separate şi cerinţe de carantină. atunci certificatul eliberat de ele este valabil şi pentru Federatia Rusa.500 USD). Tot acest organism înregistrează şi lichidarea afacerilor la care există participare cu capital strain.internaţionale. sau cu un certificat nerecunoscut de Gosstandard. .OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (deschisă).ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (închisă). Camera de Înregistrări de Stat acordă acreditări şi pentru reprezentanţele firmelor străine care operează în Federaţia Rusă. Dar această procedură nu se aplică în cazul alimentelor. investitorul trebuie să depună la Departamentul de Înregistrare din cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constituire şi Statutul firmei) impreună cu confirmarea de la o bancă rusească. el primeşte un certificat GOST-R. sau poate lua o mostră din produs. Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus în bancă în termen de un an. Dacă pentru anumite mostre. Comitetul teritorial are dreptul să evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator. . numărul minim de acţionari este 1 (unu).sa obtină codurile de activitate de la Comitetul de Statistică. În termen de 45 de zile de la obţinerea înregistrării temporare. Dacă un produs îndeplineşte cerinţele Gosstandard. .000 ruble (aproximativ 3. Dacă o marfă importată intră pe teritoriul rus fără certificat. Pentru societătile mixte de tipul OAO. care să ateste că jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vărsat. Capitalul social minim este de 100. neexistand o limita in ceea ce priveşte numărul maxim al acestora. pentru a obţine certificatul de înregistrare temporară. iar cel maxim este 50. care uzual durează între 30 şi 60 de zile.PBOIu – întreprinzător privat individual. În Federaţia Rusă se pot înfiinţa următoarele tipuri de firme: . Înregistrarea se face in două etape. aflată sub jurisdicţia Ministerului Justiţiei. .Reprezentanţe sau filiale ale unor firme străine.să se înregistreze la Camera de Înregistrări de Stat. respectiv: IECEE şi IECQ (Certificare pentru echipamentele şi componentele electrice). .OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) – societate cu răspundere limitată. Respectiv. Pentru înfiinţarea unei companii este necesară înregistrarea la Camera de Înregistrări de Stat. CEE/ONU (Certificarea automobilelor şi a părţilor auto). Capitalul social minim este de 10. funcţionarii vamali locali trebuie să contacteze Comitetul local al acestei instituţii pentru ca acesta să declanşeze procedura de certificare. să organizeze testarea şi să emită certificatul. Înregistrarea unei afaceri în Federaţia Rusă este reglementată de Legea investiţtiilor straine din 1999 şi de Codul Civil din 1999. Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura testarea.

iar mai ales în afara Moscovei şi a St Petersburg-ului legile existenete nu prea se aplică. Reprezentanţii locali intervin într-o anumită măsură în afaceri iar deciziile guvernului în această privinţă sunt de multe ori arbitrare şi inconsistente.1 Potenţialul produsului . se poate solicita înregistrarea permanentă a firmei Sistemul juridic O frână în dezvoltarea economiei ruseşti o constituie lipsa cadrului legislativ adecvat.3. Selecţia pieţei ţintă 3.. corupţia rămânând o problemă importanată. Fondul Federal pentru Asigurare Medicală. Fondul pentru Angajaţi. Cu toate că un oarecare progres a fost realizat.să se înregistreze la următoarele fonduri: Fondul de Pensii. CAP. txele şi legislaţia afacerilor nu sunt foarte previzible. Fondul pe Asigurări Sociale. După parcurgerea acestor etape.

Consumatorii ruşi au început să devină pretenţioşi şi să-şi dorească produse calitative. de exemnplu. 3. Nivelurile imbunatatie ale serviciilor au contribuit de asemenea la vanzari creand o experienta mai placuta a cumparaturilor pentru clienti/consumatori. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga . Art-Visage iar dintre competitorii autohtoni cei mai importanţi sunt: Tubapak. Pe o piaţă atât de întinsă ca cea a Rusiei cu toate că există destul de mulţi competitori – autohtoni şi străini – cererea nu este acoperită. Aeroporturi: Moscova. Volgograd. Petesburg . Producătorii autohtoni acoperă doar 40% din piaţa de produse cosmetice din Rusia.Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. Obi etc. Ile de Beaute. Principalii competitori din exteriorul Rusiei sunt L’Oreal. Dacă media europeană de creştere este de 6% pe an. Yves Rocher. Specialiştii estimează că potenţialul pieţei este de aproximativ 15-18 bilioane$ pe an. Principalele motive pentru care piaţa ‘ţintă’ va fi reprezentată de Rusia sunt : cererea mare pentru produsele cosmetice. Austria.2 Distribuţia locală Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate).Ienisei. Imbunatatirea retelelor de distributie din Rusia e de asemenea o parte a cresterii impresionante a industriei cosmeticelor. să nu mai considere ca cel mai important criteriu în alegerea produselor este preţul. cele mai multe în partea europeana. St.304km)de la Sankt – Petesburg – Moscova – Ecaterinburg Irkutsk Habarovsk-Vladivostok. In 2006 femeile au cheltuit în medie 120$ pe produse cosmetice. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. inexistenţa unor supra-taxe de import la produsele cosmetice. similitudinile dintre naţiuni. . produsele pe care noi dorim să le introducem pe piaţa Rusiei aparţinând în principal acestei categorii. unul dintre cele mai mari lanturi de magazine specializate din rusia are peste 100 de reprezentante raspandite in toata tara. în Rusia creşterea a fost 15% în 2004 şi 12% în 2006. în timp ce acum volumul pieţei este de 7 bilioane $. Principalii distribuitori sunt magazinele mixte şi supermarket-urile însă şi cota de piaţă a farmaciilor a crescut: . ci calitatea. Kazan. firma Farmec a decis ca piaţa pe care urmează să introducă gama de produse Asla Vital. să fie Rusia.După studiul amănunţit al celor 6 pieţe de interes Rusia. Ungaria. Supermarket-urile si lanturile de magazine s-au extins geografic pentru a aduce produse consumatorilor din afara centrelor urbane. Ives Rocher. concurenţa redusă. Svoboda şi Nevskaya Kosmetika. Piaţa de cosmetice din Rusia este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din lume. Novosibirsk. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la produsele de îngrijire a tenului – 30%. Olanda şi Marea Britanie şi a tuturor factorilor analizaţi. Germania. L'Etoile Kalina. De aceea cererea pentru produsele de lux mai ales gama pentru îngrijirea tenului s-a dublat şi produsele străine sunt acceptate de către consumatorii autohtoni.

Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au început să investească în echipamente moderne şi în sectorul cercetare-dezvoltare având în vedere că multe dintre firmele străine intrate pe piaţa rusească doresc să îşi deschidă aici puncte de producţie proprie. Astăzi şase retail-eri de succes deţin peste 65% din totalul pieţei ruseşti de cosmetice: L’Etoile (companie rusească deţinută de Kurs Group). Produsle din gama Asla Vital se vor vinde în acest tip de magazine. Germany). Arbat Prestige (fuzionată cu Marionnaud (France). 4.Alegerea metodei de intrare pe piaţa ţintă . În Rusia există aproximativ 250 de producători de produse cosmetice. Având în vedere că firma Farmec se adresează acestui segment de consumatori. Restul cotei de piaţă este împărţit de firme mai mici. Ile de Beaute (deţinută de Edinaya Evropa Holding) şi investitori străini Brocard (Brocard Group Ltd. Majoritatea fabricilor utilizează materie primă importată iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate. Rive Goshe (deţinută de Parfum-Standart din St. Douglas-Rivoli şi Sephora (Franţa).Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile din Rusia cu venituri ridicate si medii vor cumpăra produse cosmetice din magazine specializate şi doar 7 % din acest grup de consumatori cumpă produse cosmetice din supermarket-uri. Petersburg). CAP.

fuziuni internaţionale sau greenfield investements. De asemenea. sisteme politice.A. Belgia. . Danemarca. să ţină cont de elementele de specificitate la nivelul companiei. “S. unde produsele marca “Farmec” dispun de tradiţie şi de recunoaştere din partea consumatorilor.. Elveţia) şi nu numai (S. în caz contrar. până în prezent.A. limbă.C.Farmec S.Cluj-Napoca”.Cluj-Napoca” de aranjamente contractuale. nivelul de educaţie şi dezvoltare economică ale celor două ţări). este cazul unei companii care s-a dezvoltat iniţial pe piaţa din România. adoptând în prealabil o anumită strategie şi abia apoi selectandu-şi pieţele ţintă pe care vor activa efectiv. acest lucru datorându-se înaltelor capabilităţi organizaţionale de care aceste firme dispun.Farmec S. Un alt concept introdus de economiştii suedezi şi de care s-a ţinut cont în stabilirea pieţei ţintă a fost distanţa psihică dintre România şi Rusia (diferenţele de cultură. abia după anul 1990. Spania. cât şi pentru multe alte companii care funcţioneaza actualmente în România şi care. Thailanda) se poate concluzionă că firma se află în faza internaţionalizării iniţiale. Iordania. în mod indirect. În vederea fundamentării metodei de intrare pe piaţa internaţională a companiei “S. “S. chiar dacă nu atât de pronunţate ca în trecut.U. a cercetării-dezvoltării.A. luarea în calcul a unor limitări insurmaontabile pe care însuşi mediul naţional şi actualul stadiu de dezvoltare le impun. Canada. Prin urmare. se impune optarea pentru o anumită metodă de intrare pe aceasta piaţă. Înainte de a realiza o comparaţie între costurile şi beneficiile presupuse de fiecare metodă de intrare pe piaţa internaţională în parte. Având în vedere faptul că. nu dispun încă de resursele şi competenţele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaţionalizare (internaţionalizarea firmelor înseşi: a producţiei. În cadrul companiilor multinaţionale şi transnaţionale.C. în ciuda faptului că înregistrează un trend ascendent al cifrei de afaceri. se impune.Cluj-Napoca”. Intr-o primă etapă trebuie identificat stadiul de internaţionalizare în care se află firma. Serbia.A. Iran. Polonia. dintru început. Croaţia. o altă particularitate a multinaţionalelor o reprezintă faptul că aceşti “giganţi” pot hotărî extinderea.Farmec S. Emiratele Arabe. Italia. a marketingului etc). este important de precizat că teoria economiştilor suedezi Jan Johanson şi Paul Finn Wiedershein ni se pare a fi cea mai potrivită în a explica procesul de internaţionalizare a “S. în ţări de pe continentul European (Grecia.Cluj-Napoca” încă se confruntă cu o deficienţă a resurselor în domeniul managementului şi al marketingului.Cluj-Napoca” exportă deja. care practică globalizarea producţiei şi al căror motor principal de extindere sunt investiţiile străine directe.C. Mai mult. decizia de abordare a pieţei ţintă ar trebui să fie conformă acestei faze.C. firma începând să acorde o atenţie sporită posibilităţii de a-şi mări profitabilitatea şi competenţele operând în exterior.A. Astfel.C. joint-ventures. decizia de intensificare şi trecere la o etapa superioară a internaţionalizării s-ar solda cu un eşec. aliante strategice internaţionale. nu se poate vorbi. Republica Moldova.Odată prospectate pieţele potenţiale şi stabilită piaţa finală căreia produsele companiei se adresează. Intr-adevăr.A.Toate formele de afaceri internaţionale amintite mai sus sunt profund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei producătoare de cosmetice.Farmec S. este posibilă alegerea oricărei metode de abordare a noilor pieţe dintre cele existente. în cazul “S.Farmec S.

întregul proces de internaţionalizare. în tabelul următor sunt surprinse avantajele şi dezavantajele pe care le presupun fiecare dintre cele 3 metode de intrare pe piaţa ţintă. în fundamentarea deciziei de intrare pe piaţa ţintă firma ar trebui să calculeze sistematic. în detaliu. de aici decurge încălcarea unui obiectiv fundamental al firmei. Intermediarii dispun de experienţa pe piaţă şi prin aceasta operează mult mai eficient decât ar face-o producătorii înşişi. export direct şi licenţiere. Deciziile privind managementul şi marketingul sunt lăsate în grija agenţilor distribuitori care acţionează direct pe piaţa ţintă. De aceea. Ameliorarea producţiei. cultura şi perspicacitatea personalului direct implicat în elaborarea ei. care se desfăşoară gradual. într-o matrice spaţio-temporală dată. politice sau ideologice). astfel: Metoda de intrare   Avantajele presupuse Costuri de distribuţie relativ scăzute. Modalitate de penetrare rapidă a pieţei.va rătăci întotdeauna prin el”). . mai devreme sau mai tarziu. Dacă firma ar realiza toate calculele descrise mai sus. firma are de ales între export indirect.Teoretic. control mult mai ridicat atât în ceea ce priveşte managementul Dezavantajele presupuse  In cazul apelului la comisionari (acţionează în nume propriu dar pe contul clienţilor) consumatorii finali pot să nu fie conştienţi de identitatea produsului. Asigură asistenţa financiară. impuse fiind restricţiile de maximizare a rezultatelor şi minimizare a riscurilor. acela de a se face cunoscută pe piaţa ţintă şi nu numai. Or. ţine de bunul-simţ. la puternice contradicţii a căror sursă o reprezintă înseşi metodele de calcul (“Cine cere unui labirint mai mult decat a-l părăsi. ştergând orice legatura între consumatorii finali şi producatorul real. în funcţie de specificitatea produsului (grad mare de noutate pentru piaţa ţintă. juridică şi consultingul. fenomen şi mai pronunţat în cazul apelului la case de comerţ care.de asemenea. riscul de ţară. în practică. distanţa culturală mică. diferenţiere în funcţie de piaţă. desfac produsele importate sub propriul nume de marcă. netarifar. ar ajunge. justificate. În definitiv. acest lucru nu este posibil. consumatori dispersaţi. toate costurile şi oportunităţile pe care le implica fiecare tip de tranzacţii comerciale. posibilitatea ca firmele concurente să propună produse substituibile) şi de factorii pieţei (potenţial ridicat. îşi asumă. Eliminând formele de afaceri internaţionale pe care le-am catalogat anterior ca nefiind realiste şi. deci. eventual conform tuturor metodelor de calcul standardizate preexistente. nu e altceva decât un process ”learning by doing”. în mare parte. Intermediarii îşi asumă cheltuieli legate de prospectarea pieţei şi promovare. În cele ce urmeaza. lipsa unor restricţii de ordin tarifar. Export indirect       Firma producătoare are un  Presupune un efort financiar mai mare decât în cazul exportului indirect. decizia se impune a fi luată în funcţie de o singură metodă de calcul şi. de multe ori.

pe piaţa ţintă.  Nu implica investiţii de capital Licentiere    Incapacitatea de a realiza economii de scală din localizarea producţiei şi/sau curba experienţei. Facilitează depozitarea produselor mai aproape de locul de consum (în cazul sucursalelor în străinătate).        Alte forme favorabile de dezvoltare a afacerilor pe termen lung pentru “S. care să administreze eficient activitatea de comerţ exterior.Cluj-Napoca” şi de competenţele distincte ale acesteia.Farmec S. Dificultatea licenţiatorului de a supraveghea şi controla comportamentul licenţiatului. sunt eliminate conflictele cu celelalte departamente.A. Apariţia concurenţei între licenţiator si licenţiat. deciziile aparţin specialiştilor în domeniu. costurile sunt mult prea mari pentru firmă şi lipsa de experienţă şi-ar pune.C. Cheltuieli mici cu marketingul şi distribuţia în raport cu veniturile realizate(“royalties”redevenţe). Consumatorii finali intră în contact cu identitatea firmei producătoare. Durata scurtă de acordare a drepturilor. Dificultatea soluţionării evntualelor litigii apărute. Permite apelul la reprezentanţi voiajori ai companiei. Elimină riscurile. este exportul direct. ţinând cont de avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus. firma să opteze pentru filiale de export în Rusia sau chiar deschiderea unei sucursale pe piaţa ţintă. Reduce riscul financiar (în cazul biroului de reprezentanţă în străinătate).C. Creşterea activităţii de cercetare-dezvoltare. fără a fi exclusa posibilitatea că. de aici necesitatea unei organizări unitare. pentru început. a filialelor de export sau a sucursalelor în străinătate. Departamentul separat de export se justifică prin creşterea volumului tranzacţiilor. Nu reprezintă o formă propriuzisa de internaţionalizare. cea a controlului managerial dorit. concluzionăm că varianta cea mai probabilă să genereze rezultate maxime într-un orizont temporal de 3 ani. pe fondul extinderii activităţii. precum şi de o nouă variabila. îşi poate impune propriile politici de distribuţie şi promovare. De aceea. Deşi departamentul distinct de . amprenta asupra deciziei adoptate. Astfel. întrun mod fatalist.Farmec S. Imposibilitatea coordonarii unei strategii globale.A. cu o amplă experienţă. care va fi realizat. printr-un department de export distinct în cadrul firmei şi prin distribuitori şi agenti externi. în viitor.  Presupune crearea unui department separat de export.Export direct     cât şi marketingul.Cluj-Napoca” ar fi investiţiile străine directe (ISD-urile) în Rusia şi crearea de societăţi mixte (joint-ventures). Oricât de multe avantaje ar genera însă acestea. ţinând cont de actualele dimensiuni ale “S.

In plus. . în principiu. distribuitorii. în vederea realizării operativităţii transmiterii informaţiilor.ceea ce nu poate fi decat în interesul producatorului. premise ale unei dezvoltări ulterioare armonioase şi a ascensiunii pe treptele inrernaţionalizării. Motivaţia principală în abordarea exportului direct este aceea a necesităţii companiei de a deţine controlul managerial asupra operaţiilor desfăşurate.export poate fi localizat. spre deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect. dar se pot constitui în surse veridice de informaţii asupra caracteristicilor pieţei ţintă şi a preferinţelor de consum ale populaţiei targetate.A. “S.C. şi în alt oraş din ţară.Firma dispune de un potenţial relativ ridicat şi. nu vor promova şi produsele concurenţei. care vor dispune de clauze de exclusivitate în realizarea tranzacţiilor.Farmec S. De asemenea.Clauza de exclusivitate îi determină pe reprezentanţi să-şi sporească eforturile pentru a promova vânzările. un management eficient şi eficace se constituie într-o necesitate srtringenta. tocmai prin prisma realizarilor de pana acum şi a oportunităţilor viitoare. compania va apela la distribuitori şi agenti externi.ClujNapoca” va opta pentru localizarea tot în Cluj-Napoca.

în acelaşi timp. Insa.Farmec S.prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru firmă. Prin internaţionalizare. Românii nu au fost educaţi în direcţia unui spirit antreprenorial veritabil: de asemenea. un rol esenţial: obligă firma să-şi orienteze acţiunile spre performanţă. dar va realiza următorii paşi în vederea accederii spre standardele unei veritabile organizaţii multinaţionale. Gama de produse aleasă spre lansare se justifică prin calitatea şi inovaţia pe care le aduc potenţialilor consumatori externi. piaţa ţintă a fost selectată în urma unui îndelungat proces decizional. umane.aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice. exportul direct reprezintă alternativa cea mai realistă şi care indeplineşte. într-o prima instanţă.apelul la exportul indirect. ci şi pe plan internaţional. este o companie cu tradiţie şi experienţă pe piaţa românească şi nu numai. pe termen lung.A.ClujNapoca”. temporale).mai presus de orice. De-a lungul timpului. ar putea duce la promovarea unei culturi organizaţionale şi în cadrul celorlalate firme româneşti. inclusiv în capitalul uman. De cealaltă parte. Produsele româneşti.Creşterea economică a sa va antrena creşterea economică la nivel naţional. întrucât maximizeaza rezultatele datorită capacităţii mari de absorbţie. concretizate în produse inovative nu doar pe plan national. Concluzii La o prima vedere. “S. “S.va genera noi locuri de munca şi . el trebuie privit ca o premisă a evoluţiei ulterioare şi a creşterii eficienţei companiei. Rădăcinile acestei concepţii. 5. internaţionalizarea companiilor din România apare ca o perspectivă mai mult sau mai puţin iluzorie şi fără şanse reale de succes pe termen lung. exportul direct implică un consum mai mare de resurse (financiare.Intradevar.Farmec S. . S-a ajuns la concluzia că Rusia reprezintă locaţia cea mai indicată. distanţei psihice mici vis-à-vis de România şi a lipsei unor reglementari dure de natură comercială.care a avut în vedere cercetarea holistica a pieţelor selectate preliminar. nu s-a putut vorbi în ţara noastră de o “cultură economică” (din nefericire şi unele firme ce populează actualmente peisajul autohton sunt mai înclinate spre acordarea de dividende decât spre investiţii în capital. prin puterea exemplului.Cluj-Napoca” nu doar îşi va face cunoscută identitatea la nivel global. chiar indezirabile. Exportul indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei şi nu ar fi constituit o formă propriu-zisă de internaţionalizare. sunt încă privite cu reticenţă de către consumatorii străini.C. pe care ne permitem să o catalogăm drept superficială şi neeconomică. compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetării-dezvoltării.CAP.C. de aici un impediment considerabil în calea internaţionalizării. nemaivorbind de perspectiva unor investiţii străine directe generate de o firma românească). politică sau legislativă. această soluţie nu ar fi fost valabilă iar efectele ei.A. sunt de regăsit într-un ansamblu de factori determinanţi pe care l-am putea numi “handicapul de ţară”.exportul direct . In ceea ce priveşte metoda de internaţionalizare pentru care s-a optat . Decizia de extindere este astfel una benefică şi raţională. Chiar dacă. cel puţin pe termen mediu şi privitor la maximizarea profitului. De asemenea. Firma pentru care am optat în elaborarea acestui proiect. chiar cele competitive.

în mod cert.Orice rezultat de proporţii are la bază un sacrificiu prealabil şi.A. simbolic vorbind. Nu în ultimul rând.Farmec S. neorientată spre eficienţă şi îmbrăţişarea unei mentalităţi noi. cu cât este mai consistent sacrificiul. orice proces evolutiv din istorie este declanşat de o revoluţie care. într-o mare masură. cu atât este mai mare satisfacţia finală. .C. la creşterea competitivităţii companiei pe viitor. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata ţintă. fapt care va duce. fundamentate pe crearea şi promovarea valorii. “S. nu reprezintă altceva decât ruptura de o mentalitate desueta.Cluj-Napoca” va fi constrânsă să traverseze o asemenea revoluţie ideologica.

www.wikipedia.1” .ro 8.edu/countryInsights 4. Fişa de ţară a Greciei .com/2007 11.gks. www. www. insistându-se asupra componentelor mix-ului de marketing.federal state statistics service 10.org/wiki/Russia 3.ro 7..2004 2.capital. www.buyusa. care să permită operaţionalizarea strategiei propuse de dvs.gov/russia 5.Iasi. Precizaţi strategia de marketing pe care compania Mobexpert o poate utiliza în scopul pătrunderii pe piaţa de mobilă din Grecia.ziarulfinanciar.ccirr. http://globaledge. 2. www. Vasile Işan-”Tranzactii comerciale internationale. http://en.ro Cerinţe: 1.net 6. www.buyusainfo.ro 9.in-cosmetics. www.ru .farmec. Elaboraţi schiţa unui program de marketing internaţional.Bibliografie 1. www.vol.Editura Sedcom Libris.msu.

Grecia este un important susţinător al investiţiilor străine. În primul trimestru al anului 2006. 15-64 ani: 66. industria navală.7%.68 de naşteri/1000 locuitori şi a mortalităţii de 10. în funcţie de Indicele de Dezvoltare Umană pe locul 24.5%. cu o rată a natalităţii de 9.800 km2 de uscat şi 1. 2006: 23.8% în 2006). Grecia este o politică parlamentară bazată pe separarea şi echilibrarea puterilor legislativă. deţinând circa 70% din PIB. Dintre servicii. industria construcţiilor. 98% dintre locuitori sunt ortodocşi. penală şi administrativă. fiind una din cele mai mari rate de creştere din UE. În 2005 rata inflaţiei a fost de 3. Este ales de Parlament pe o perioadă de 5 ani şi are drept de veto asupra legilor aprobate de către Parlament. Grecia are o populaţie de aproximativ 10. Grecia se întinde pe o suprafaţă totală de 131. cu un nivel de 9. Curtea de Primă Instanţă.I. Franţa. băuturile. alte limbi vorbite fiind engleza. 1. Coordonate ale mediului politic.940 km2 (din care 130. vlaha. de 97. $ (2005). P. Sistemul de impozitare diferă considerabil de cel al ţărilor europene. Din totalul populaţiei.B.200 $ (est. şi amendată în martie 1986 şi aprilie 2001. bunuri manufacturate. Indicatori demografici. Totalul forţei de muncă în 2005: 4.I. Biserica joacă un rol important în viaţa indivizilor. produsele de export-import predominante fiind alimentele. Bulgaria şi Macedonia la nord.8 mld $ (2005). Bulgaria. 2006) din care 50. două treimi locuiesc în oraşe. se situează la vârful Peninsulei Balcanice.72 milioane. peste 65 ani: 19%. iar 0. echipament de transport.3% musulmani. 20% în industrie şi 68% în servicii. Standardul de viaţă este foarte ridicat.1% (3. plasându-se în 2005.1% bărbaţi şi 50.18%. iar durata învăţământului obligatoriu este de 9 ani. produse chimice. executivă şi judecătorească. Grecia a aderat la peste 60 de acorduri internaţionale în calitate de membru.B. În 2006 rata de imigrare a fost de 2. Datoria externă a ţării se ridică la 75. Serviciile reprezintă cel mai important sector. Numeroasele reforme structurale şi fiscale combinate cu numeroasele fonduri europene au avut un aport însemnat la o creştere anuală a PIB peste media europeană. învecinându-se cu Turcia la est. Caracteristici ale mediului juridic.34 imigranţi/1000 locuitori. Şomajul rămâne destul de ridicat. Curţile civile şi penale includ Curtea de Justiţie. fiind înconjurată de Marea Ionică şi Marea Egee. Iraklio şi Volos. franceza. Rata de alfabetizare este ridicată. sectorul financiar-bancar. Grecia reprezintă un punct de atracţie principal pentru marile companii transnaţionale. Principalele activităţi economice din structura PIB sunt: turismul. Italia. Grecia a cunoscut o rată de creştere de 4. adoptată la 11 iunie 1975. Sistemul juridic naţional are la bază sistemul de legi romane. Lungimea totală a graniţelor măsoară 1. Speranţa de viaţă este de 81 ani – femei şi 79 ani – bărbaţi.Indicatori fizico-geografici. Patra. Indicatorii economici. Puterea judiciară este exercitată de trei categorii de curţi: civilă. Produsul intern brut (P. Preşedintele Republicii reglementează funcţiile şi puterile statului.9% femei având următoarea structură pe vârste: 0-14 ani: 14.518 $). cu Albania. Rata de creştere a populaţiei a fost în 2006 de aproximativ 0.18 mld.5%. membru asociat sau observator. Anglia. Rusia. cele mai importante fiind Atena. Incertitudinea legislativă (deşi se îmbunătăţeşte treptat) este o problemă pentru mediul de afaceri al Greciei. Limba oficială este greaca modernă.7% în 2005).3%.228 km. Salonic./locuitor în 2005: 22. urmate de industrie şi agricultură. Olanda. ca urmare a gradului relativ scăzut de folosire a angajării part-time. Principalii parteneri de comerţ exterior sunt Germania.9% în 2005 (estimat la 8. etc.) în mărime absolută: 236. Indicatori socio-culturali. Există o varietate de mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preţurilor şi favorizarea firmelor locale.7% adepţi ai altor religii. ducând la evaziune fiscală. se detaşează turismul reprezentând 15% din PIB şi acaparând circa 17% din forţa de muncă. fiind centralizat şi influenţat de dezvoltări politice. Curtea de Apel şi Curtea Supremă.24 decese/1000 locuitori. din care 12% lucrează în agricultură.140 km2 întindere de apă). petrol. Constituţia este cea mai înaltă lege a Republicii Elene. turca. în sudestul Europei.7 milioane de locuitori (est. Sistemul educaţional este structurat pe mai . Turcia.

facultate (18 universităţi) şi postuniversitară. şcoală gimnazială (1. . liceu (1200).800). şcoală profesională.multe niveluri: şcoală primară (200 ca număr).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful