Studenţi

Grupa AI 22

2007 Cuprins

1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice 1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala 1.2.Misiunea firmei 1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite 1.4..Strategia corporativa a ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’(conform SWOT) 1.5.Cultura organizationala 1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export 2.Selectia pietelor internationale 2.1. Germania 2.2. Marea Britanie 2.3. Olanda 2.4. Ungaria 2.5. Austria 2.6. Rusia 3.Piata tinta 3.1. Potenţialul produsului 3.2 Distribuţia locală 4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si justificarea ei 5.Concluzii Bibliografie

CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice
1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala
Compania ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ este un simbol al produselor cosmetice in Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de cosmetice romanesti si un ‘jucator’cu potential ridicat pe scena internationala. Atenta preocupare vis-à-vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de cercetare continua au facut ca din anul 1945-cand ia fiinta, la 1iunie, laboratorul’MallMoss’ producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania sa-si extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslavital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana Aslan, ‘Farmec’ a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania, prima productie de serie realizandu-se in anul 1967. Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine cererea de pe piata, compania lanseaza anul peste 50 de produse noi, originale, adaptate ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala. Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente ale companiei, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ investind aproximativ 3 milioane de dolari in achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen din Europa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele anului 2000,’Farmec’ sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati. Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern, cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri. La manifestarile expozitionale la care‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ a participat, produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind rasplatite cu numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei ‘Marca de Aur’, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din Romania. Compania‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3 locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania.

De asemenea, in anul 2005 ‘Farmec’ a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu de activitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferent anului 2006. Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca ‘Farmec’S.A. ClujNapoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind o companie cu traditie pregatita pentru viitor.

1.2. Misiunea firmei
"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei, adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand pentru a crea conditii optime angajatilor " Liviu Turdean, Director General

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite
Atat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinute de ‘Farmec S.A.’ demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor cosmetice. Principalele produse oferite de ‘Farmec’S.A. sunt :  produse de wellness ;  produse pentru fata si corp ;  produse pentru intretinerea parului ;  produse de machiaj ;  deodorante ;  dermato-cosmetice ;  produse pentru plaja ;  produse pentru igiena-dentara ;  produse pentru cabinetele cosmetice ;  produse chimico-casnice ;  produse profesionale pentru curatenie ;  dezinfectante si materiale sanitare ;  insecticide ;  produse pentru protectia muncii . In ceea ce priveste gama sortimentala de produse’Farmec S.A.’ comercializeaza marci private precum :

Gerovital Plant Gerovital Plant Forte Gerovital Stop Acnee Gerovital Sun Gerovital H3 Aslavital Doina Farmec Triumf Ada Contur Aslamed Nufar Dermofarm Athos Deo Favorit Lara

laboratoarele de cercetare ’Farmec’ au stat la temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca.  materiale promotionale gratuite . vin.  posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins. concretizate in zeci de brevete de inventie. continand ani de studii si experimentari facute cu seriozitate. Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din ClujNapoca. alaturi de principii active.). cum ar fi :  intrare gratuita in sistem. Cautand in permanenta resurse si directii noi.  sprijin si intruire de specialitate oferite gratuit .inventivitate si profesionalism. fara achizitii obligatorii. Analiza SWOT . de la produse chimico-casnice si pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp. Acestea acopera o serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor. selectionate atent din bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale. Rodul acestor cercetari poarta astazi numele unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa.a. Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori directi. Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s. dand viata unor cercetari originale. originale. argila etc. apa minerala. Ana Aslan’.Despre laboratoarele ’Farmec’ Infiintate in urma cu peste 35 de ani. Colaborari Produsele cosmetice ‘Farmec’ reprezinta materializarea unei constante colaborari a colectivului propri de cercetare cu institutii de profil precum : ‘Fundatia Dr. acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii. produsele ‘Farmec’ au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice recunoscute pe plan mondial. tinand pasul cu orientarile generale din cosmetica.

 Sanse sporite de export pe piata comunitara . Ana Aslan. Cifra de afaceri considerabila. precum si a meritelor in domeniul geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof.  Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe .  Intensa activitate de cercetare. Gerocosen. Gerovital Cosmetics.  Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu pret mediu si ridicat).  Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior.  Extinderea tendintelor de ‘vanzari directe’.  Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata ’cosmaceuticals’ domeniu in care firma s-ar putea afirma .dr.  Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata.  Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3. Oportunitati  Aprecierea produselor ‘Farmec’ in afara tarii .  Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator Puncte slabe  Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare). ce vizeaza segmente bine definite de piata . de un inalt nivel calitativ.Puncte Tari  Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori de cosmetice din Europa de Sud-Est.  Diversificarea continua a produselor. traditie indelungata.  Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare.  Simbol al produselor cosmetice romanesti. Combinatul Apicol. Amenintari  Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm.  Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare. .

Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult timp in cadrul ‘Farmec S. Mai mult.Strategia corporativa a ‘S. promptitudine. printre altele. 1. Astfel.A. 1. de experienta si consacrare in domeniul specific de activitate.  Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde impuse de legislatia europeana) . se poate evidentia faptul ca ‘S. isi are radacinile.C. respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv de prim rang. Astfel. fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis-à-vis . Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a L’Oreal Paris. Strategia corporativa este cea de crestere.4. ce se bucura de consacrare la nivel international.A. Farmec S. Aceasta extindere va fi insotita evident de mari campanii publicitate bine fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza. justificata prin pozitia actuala si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone decat cele existente(SUA. Cluj-Napoca’ dispune de importante capacitati de productie.C. firma ce investeste substantial in cercetare si dezvoltare. dat fiind faptul ca prin misiunea companiei este vizata apropierea de consumatori. Cluj-Napoca’ Avand in vedere analiza SWOT. Sintetizand.C. satisfacerea nevoilor de infrumusetare a acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala. in sistemul de valori bine consolidat al companiei romanesti.Cultura organizationala Sistemul de valori dupa care se ghideaza compania Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica.Farmec S. compania vizeaza extinderea activitatii si patrunderea pe noi piete. Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei.  Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata  Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si cosmetice . Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la extinderea productiei de ‘cosmaceuticals’(produse cosmetice si in acelasi timp terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora. Europa) cum ar fi : America Latina si Asia.5. bazandu-se pe o strategie foarte clara de comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive .A. este de la sine inteles ca pozitia actuala a ‘S. cu un ambalaj modern si original.’ asa cum s-a mentionat anterior compania alocand importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse noi.Cluj-Napoca’. valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate.Farmec S. in principal prin concentrare dar si prin diversificare concentrica.A. detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea Europeana. preocupare continua pentru inovare.

A.si asa prea mult poluat.  se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta prevazute . pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic al utilizatorilor finali.  ofera conditii de agajare corecte bazate pe competenta .  oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale . incredere si siguranta in relatiile cu angajatii sau colaboratorii .A.  relatii de afaceri bazate pe incredere. Protejarea mediului inconjurator  ‘Farmec S. Preocuparea fata de clienti si angajati  compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos .’ Cluj-Napoca sunt concentrate in vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate.  incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional . ‘Farmec’ a demarat investitia’Complexul Parc Farmec’ care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale municipiului Cluj-Napoca.’Manualul Calitatii’ .  neacceptarea. valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :’Am considerat intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest lucru’. afirma directorul general. Liviu Turdan. sub nicio forma a coruptiei. Elementele culturii organizationale Normele aplicate in cadrul companiei se refera la :  respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor . sa fie cat se poate de creativi si sa aiba initiativa.  corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse . etice si de protectie a mediului.respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba de castigat .  ofera calitate.’controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator .  evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase . un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant .dorind ozonarea mediului inconjurator .precum si amenajarea unui spatiu modern de agrement. Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial.  promoveaza un climat bazat pe corectitudine.  asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor . Eforturile intregului personal al ‘Farmec S. Promovarea unui climat inovativ  angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile. respect.de activitatea prestata.  respectarea principiilor sociale.

este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie.  defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente. Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie. in 1952. pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti”. Austria in anii’60 acesta devine o certitudine stiintifica.  Les Palmes Academiques. ci si o filosofie si o speranta-un spirit care e si azi viu la”Farmec”.politica si obiectivele in domeniul calitatii. Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA. sa ai un ideal in viata. Italia 1973.Institutul de Geriatrie din Bucuresti. Marea Britanie. 1981.Dr. Gerovital H3 nu este doar un tratament. fara a se limita insa la acestea :  comunica personalului si clientilor .  reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii. Franta 1974.  Cavalier de la Nouvelle Europe. Philippines 1978.  Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences. legenda unei vieti dedicate oamenilor. primul de acest fel din lume.Acest document a fost dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri.  demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate in situatii contractuale. un tratament de mare valoare impotriva imbatranirii. „Manualul Calitatii”poate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri de ofertare. Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii internationale printre care:  Cross of Merit. al carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru toate institutiile similare. Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:”sa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani. Germania 1971. Japonia.  Diploma „Member Honoris Causa” of the Bohemo-Slovaquian Society of Gerontology.Germania.  serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii. inseamna sa fii optimist. Eroi Prof. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in 1957 la Verona.I Class of the Order of Merit. . Este una dintre cele mai importante personalitati din lume.Italia. Sub conducerea Anei Aslan se infiinteaza.  prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat.Ana Aslan este un nume.  serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea. fiind considerata”parintele” geriatriei si gerontologiei.

. facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica). Premiul ”Leon Bernard”.6. Intrucat celelalte linii de produse ale ’S. 1982.Farmec S.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export Raspunzand cerintelor. 1.Un alt factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost contributia d-nei prof dr. Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele internationale.Farmec S. Gerovital Plant.de ingrijire a pielii. Cluj-Napoca’ a creat linia de produse cosmetice ’Aslavital’.de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a fenomenului de imbatranire a tenului. prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.C.datorita caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global.compania a decis extinderea cu aceasta gama de cosmetice.A. .’S. potentand fortele de aparare a organismului’. care exercita complexe actiuni benefice intregului organism uman.ce valorifica potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului. Cluj-Napoca’(Gerovital H3.care nota intr-unul dintre studiile sale:’ argila reprezinta un pamant miraculos.devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii.C.avand la baza o conceptie originala.A.Ana Aslan in procesul de cercetare.

in vârful clasamentului aflându-se Italia cu 19. fiecare funcţionând după propria constituţie.422.CAP. precum şi spre tările vecine este asigurat de o reţea densă şi eficientă de autostrazi. guvern şi parlament. Germania plasându-se pe locul doi in topul partenerilor la export a României cu o pondere de 14%.02% iar densitatea medie este de 228 loc.1. intre cele două ţări raporturile comerciale sunt intense. Germania este a doua producatoare europeană după Rusia de energie electrică. inregistrând la nivelul anului 2006 o cotă de -0. cu o temperatură medie anuală de 9 °C. După alegerile din septembrie 2005. GERMANIA În Germania cu toate că cererea pentru produsele de machiat este în scădere datorită îngrijorării populaţiei cu privire la problemele de piele.9%. Germania produce cantităţi uriaşe (locul V in lume) de oţel. Aceste facilităti vin in intâmpinarea dezvoltării relaţiior comerciale intre ţări şi impulsionează schimburile comerciale . cupru şi aluminiu. Deşi distanţa dintre Germania şi România este de 1740 km. aparatură electronică. locomotive. acest lucru nu reprezintă un impediment pentru importatorii germani atât timp cât bunurile importante corespund normelor de calitate pretinse. Mediul politic Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală. în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statului . minereu de fier . căi ferate. Dezvolatarea rapidă a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaţiei rurale la orase. Rata de creştere este negativă. Germania are o climă temperată. astfel incât . după Rusia. Mediul demografic/natural Germania are o populaţie numeroasă de 82. situându-se pe locul 2 in Europa. linii aerinene. 84% din total reprezintă populaţia urbană.299 milioane locuitori (iulie 2006). căi fluviale. Selectarea pieţelor internţionale 2. Din 1998 şi pâna în iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliţie parlamentară aşa-numită Roşu-Verde. tocmai din acest motiv cererea pentru produsele de îngrjire a pielii a crescut în ultimii ani. Are o structura federala organizata in 16 landuri. Economia ţării depinde in mare masură de industrie. Populaţia nu este repartizată uniform. aceasta reprezentând pederent cererea potenţială de produse cosmetice. a fost . forma de guvernământ este parlamentară. Pe baza minereurilor importate.şi huila). care produce: automobile. obtinuţă mai ales in termocentrale şi atomocentrale. sare. Accesul rapid spre centrele economiei germane./km pătrat. De regulă. distanţa nu mai constituie un impediment. fiind mai numeroasă de-a lungul fluviilor şi a estuarelor. adică între Social-Democraţi (SPD) şi Verzi-ecologişti (B90 / Die Grünen).şi pe baza combustibililor şi materiilor prime importate. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante-cărbuni (lignit-locul I pe glob. temperatura lunii iulie variind între 16 °C şi 20 °C. utilaje. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de maşini. 2.

2. In cadrul general stabilit de stat. apararea. Munchen.504 mld $ şi ţara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial. se rezuma la acele domenii care. comertul. posibilitati reale de majorare a exporturilor romanesti data fiind si situatia politica si economica din Orientul Apropiat si din alte zone ale lumii. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european dupa criterii precum : costul muncii. cu un Produs Intern Brut de aprox. In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat. Competentele federale. ce si cat se consuma. ea prevede protejarea si garantarea proprietatii private. prin insemnatatea si structura lor. politica vamala. baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria.formată o coaliţie a două partide Partidul Democrat şi un partid de dreapta Uniunea Crestină Democrată. fara sa intervina direct in marimea productiei. În prezent Germania este cea mai importantă putere economică a Europei. Statul protejeaza concurenta. piata. Produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania. comparativ cu anul 2006 (2. in acelasi timp promovand competititivitatea si liberalizarea intreprinderior.Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane. in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate.400$ pe cap de locuitor (măsurat după paritatea puterii de cumpărare) iar din acest punct de vedere Germania ocupa locul al III-lea. referitoare la elaborarea legislatiei si administratie. PIB-ul atinge 30. printre care se numara si Romania Mediul economic Germania este a treia putere economică mondială (după Statele Unite şi Japonia) şi prima putere din Europa. prin milioanele de consumatori si de intreprinderi. sunt interzise prin legi clare si precise: Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea contra concurentei neloiale. Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea initiativei particulare. este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce. dupa SUA si Japonia. precum si diminuarea nivelului avantajelor comparative oferite de unele tari din spatiul Europei Centrale si de Est care determina numeroase intreprinderi germane sa caute parteneri de afaceri pe piete apropiate. Printre acestea se numara: afacerile externe. de asemenea. in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de .7%). Pe planul relatiilor economice internationale. finantele. inclusiv pe piaţa internă europeană. ultimele doua fiind reglementate si de jurisdictia Uniunii Europene. prin care este ingradita sau restransa libera concurenta. in continuare. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze. aceasta situandu-se peste media tarii in sapte din ultimii zece ani. o parte a politicii fiscale (inclusiv TVA si accize). rezulta ca exista. Intelegerile sau acordurile dintre firme. Statul stabileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatii economice. Interventia acestuia se manifesta prin acordarea de subventii sectoarelor vizate si prin detinerea unor segmente ale economiei. preturi sau in sistemul de salarizare. Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism. necesita o reglementare unitara pentru intreaga republica. nivelul criminalitatii si avutia generala.

2%).6mld$ . romano-catolici 34%. mai mic decat a fost estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului. Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor. comparativ cu SUA care a inregistrat 894. Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane. Importurile Germaniei au atins valoarea de 782. acestea pierdusera din avant.€. in anii anteriori. 4 ori.3% . valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de cca. Pornind de la acest criteriu. Ca rezultat. insa nivelul inflatiei va ramane scazut.2%. 5 ori. 553 miliarde EUR. o persoana consuma 150-200 de litri (22. nivelul preturilor va creste din cauza nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007. atingand un volum de cca. Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din tarile mai dezvoltate. Cresterea Produsului Intern Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008. in Germania. Intreprinderile germane. Sub aspect cultural. insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate.1.3mld$.33$/€.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale SUA 189.7% din PIB. fiind toodata renumita pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic. In prezent rata inflatiei este de 2. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana. Economia Germaniei este orientata spre exporturi. dupa ce. economia germana sunt actori majori traditionali in fluxurile internationale de capital. acestea constituind mai mult de o treime din output-ul national. balanta de plati a fost cronic pasiva.4%pana la sfarsitul anului.110 litri pe persoana.7 mld. Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1. Mediul cultural Populatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in protestanti 34%. 512 miliarde EUR. In ciuda unei balante comerciale permanent excedentare. acest factor nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala. in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca. Balanta de plati este pozitiva +2. in perioada 1991-2001. unde consumatorii sunt mai educati. Limba vorbita este germana. A fost prima data in ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro. exporturile traditionale au fost elementul cheie in expansiunea macroeconomica din Germania. comparativ cu Romania unde acesta . preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente semnificative. ajungand la cca. pe masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza. In 2005 exporturile au insumat 972. Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti. rata de schimb inregistreaza o valoarea apropiata de 1.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta sa atinga 2. consumul de apa este de 100 .7% si alte religii 28. din cauza deficitelor cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile. Astfel.1mld $. musulmani 3. incepand din anul 1997. in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat. volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a dublat. in timp ce la nivelul Uniunii Europene.

ingradiri sau sugrumari.1986. in limita competentelor sale. Aproximativ 15. restrictii. isi gasesc aplicarea prevederile acordurilor de asociere. restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale.1969. Cifra scazuta a consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural consumul este extrem de scazut. Ca membra a Uniunii Europene. Germania este dominata de clasa de mijloc. din anul 1993. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la sursa. Germania este după Italia al doilea partener comercial al României. Creşterea exponenţială în domeniul cooperării economice a determinat evaluări din partea nivelului politic. Accesul pe piata Relaţiile comerciale româno-germane au cunoscut." semnat la 1 februarie 1993 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1995.12. Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce priveste situatia economica. în sensul că relaţiile au atins nivelul de parteneriat strategic. Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor.a. complet liberalizate. reglementarilor de piata si procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri. au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor comerciale si a cooperarii economice bilaterale. cu modificarile ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung . si anume: legea privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz . in relatiile comerciale cu tarile terte. politicile si reglementarile acesteia. şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor. Schimburile economice cu strainatatea sunt. Guvernul Federal german militeaza.AWV) din 18. In relatiile cu Romania. serviciilor si capitalului. si anume 40-50 litri pe persoana.04. pe cat posibil fara obstacole. în special în domeniul economic.AWG) din 28. in principiu. A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre Romania si Germania.este de aproximativ patru ori mai mic. pe de o parte. De asemenea.5% din comerţul exterior al României are drept destinaţie Germania. Germania se supune politicilor. cu modificarile ulterioare. avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune. subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice. AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale. o dezvoltare dinamică. in mod explicit. . la nivel international (in OMC s.) pentru liberalizarea pietelor. in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede. Schimburile comerciale ale României cu Germania se derulează pe baza "Acordului european instituind o asociere între România. Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior. pe de altă parte. Germania aplica. Fiind membra a Uniunii Europene.

Isle of Wight. NATO. BIRD. UE. piaţă de cosmetice din Marea Britanie fiind promiţătoare. Gradul de urbanizare este mare.2. gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Concentraţia cea mai mare a populaţiei este in jurul Londrei. Precipitatii – frecvente (peste 1600 mm). West Medlands. OCDE. Manchester. OMC. se ajunge direct in centrul Londrei. în special produsele naturale fiind foarte căutate de către englezi. precum şi in zonele de Sud. Pentru deplasarea in Marea Britanie. Producţia de energie contribuie la PIB cu 10%. Clima Marii Britanii este temperată. cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid.82 mii km patrati Populaţia: 59. Shetland. daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import. Londra este de 2560 de km. polar-continentale şi tropical-continentale. Clima Marii Britanii este influenţată puternic de masele de aer tropicalmaritime. La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor). Tara Galilor şi Irlanda de Nord). cu veri călduroase. polar-maritime. Mediul demografic/natural Aşezare: In Insulele Britanice (Anglia.554 milioane locuitori. Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ de Marea Britanie. Regatul Unit deţine mari rezerve de energie constînd în cărbune. 30 minute. care au precadere fata de legile si reglementarile nationale. una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. Distanţa geografică dintre capitala României. Dupa o călătorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways. Densitate: 240 loc/kmp. BERD.Bucuresti şi cea a Angliei. MAREA BRITANIE Vânzările la produse cosmetice s-au dublat între 2002 şi 2005. reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene. Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene. ierni reci şi foarte multe precipitaţii pe tot parcursul anului. . interdictii de export. OSCE 2. Suprafaţa: 244. Variaţiile de temperatură pe parcursul anului sunt relativ reduse. Scoţia. aproximativ 78%. West Yorkshire. Orkney. FMI. ceea ce face sa fie mare cererea pentru produse cosmetice. cu aterizare pe aeroportul Heathrow. Sud-Est. indeosebi in perioada septembrie – ianuarie.Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargou. in cca. cel mai rapid mijloc de transport este avionul. valabil pentru toate tarile membre. Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU. Insulele Hebride.

din punct de vedere legal. dacă nu există o majoritate. Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim fiscal pentru IMM din tarile industrializate. este ales prim ministrul. Sheffield. organul legislativ. în mod normal. Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM. alcătuiesc Guvernul Majestăţii Sale. Nivelul general al TVA este de 17. puterea executivă fiind exercitată. OSCE. Newcastle. fie prin aplicarea taxei zero fie prin scutire de la plata TVA. de prim ministru şi alţi membri ai Cabinetului. liderul celei mai mari coaliţii. in valoare de 420 milioane lire sterline. pentru urmatorii cinci ani. numit prim ministru – de obicei liderul partidului cu cea mai mare reprezentare sau. UE. inclusiv prim ministrul şi alţi miniştri.Capitala . iar pentru castigurile din active detinute peste doi ani. NATO. aceasta este practica. La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA. De asemenea. astfel ca in maximum 8 ani operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. Glasgow. în faţa Camerei Comunelor. fără nici un fel de restricţii in ceea ce priveşte fluxul de capital către exterior. al Consiliului Europei.Londra. în schimb. în numele monarhului. Cabinetul. în principal. Commonwealth. taxa va fi de 10%. Conform statisticilor UNCTAD. Mediul economic Marea Britanie are o economie deschisă. bazându-se. în prezent. care este considerat. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc TVA doar daca realizeaza un volum de afaceri de peste 61. prim ministrul este şeful guvernului.5%. O suma suplimentara de 30 milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu Regatul Unit este membru al: ONU. Marea Britanie este una dintre puţinele ţări din lume care nu au o constituţie codificată într-un document fundamental. Aceşti miniştri sunt aleşi din cadrul şi răspund în faţa Parlamentului. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea în Camera Comunelor este. Manchester. OCDE si al altor organizatii internationale. ca miniştrii să provină din Parlament. potrivit tradiţiei constituţionale. OMC. din cadrul căreia. Guvernul este răspunzător. care conduc departamente (ministere). teoretic. prin tradiţie. deţine puterea executivă. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din Camera Comunelor. Edinburgh. Leeds. G-8. Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este UK Trade & Investment – structura pentru promovarea exporturilor britanice si a investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie. deşi. Nu este obligatoriu.000 lire/an. În timp ce monarhul este şeful statului şi. Liverpool. Alte orase importante: Birmingham. taxa pe veniturile realizate din investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%. Cardiff. Mediul politic Marea Britanie este o monarhie constituţională. „suprem” (poate legifera în orice domeniu şi nu este dependent de nici o decizie a înaintaşilor). in anul 2002 . restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. pe obiceiuri consacrate prin tradiţie şi pe un număr de legi constituţionale separate.

6%.75% in anul 2006 – valoare peste nivelul prognozat.3%  Produse cosmetice si farmaceutice 5. Europa de Est) si de mentinere a dinamicii cererii interne in SUA. Mentinerea unor costuri reduse de capital. in ciuda moderarii cresterii pietei imobiliare. Ponderea principalelor ramuri de activitate :  Sectorul imobiliar (constructii. Cu toate ca Marea Britanie a inregistrat o reducere a ponderii exporturilor de bunuri din comertul mondial (de la 5 la 3. Gradul de ocupare a forţei de muncă este la cel mai inalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oară in istorie inregistrându-se 29 de milioane de persoane active ocupate).3%  Constructii 6.7%).0% . economia Marii Britanii a cunoscut o creştere continuă in ultimii ani (pentru 57 de trimestre consecutiv). Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiile. Canada (6. precum si reluarii cresterii economice in zona Euro. specializarea tot mai accentuata pe piata serviciilor (o treime din activitatea economica interna) a fost marcata de o crestere la 8% din comertul mondial.75% in perioada 1998-2005). iar cel pe capital este de 30. reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut. Marea Britanie este a doua destinaţie mondială pentru investiţii străine directe.0%  Transport. construcţia de autovehicule. comunicatii 7. Franţa (6. indicator al profitabilitatii companiilor. Inflaţia se situează la un nivel acceptabil in marja de 1 procent in raport cu tinta de 2% vizată de Banca Angliei (2.Marea Britanie se afla pe poziţia a 7 a in privinţa atragerii de capital străin şi pe pozitia a 4 a in ceea ce priveşte investiţia in afara graniţelor. stabilitatea macroeconomica favorizand adoptarea unei atitudini mai putin prudente in ceea ce priveste nivelul de indatorare si cheltuielile de capital.25%. principal spatiu de destinatie a exporturilor britanice (aproximativ 50%). Parcursul economic peste asteptari din anul 2006 s-a datorat cresterii investitiilor in sectorul privat. dintre care serviciile financiare si de afaceri reprezinta 11-12% din totalul la nivel global. a pietelor emergente (China.3%).7%  Sanatate si activitati sociale 7.9%  Sectorul manufacturier 16. PIB-ul total este de 1825 miliarde dolari.3%). Japonia (7. urmată de Germania (8. au contrabalansat influenta exercitata in deciziile companiilor de catre consumul moderat si presiunile inflationiste (evolutia pretului petrolului). Principalii investitori străini in Marea Britanie sunt: SUA (48%). Aceste tendinte au fost sustinute de evolutiile economice globale. Rata dobânzii de referinţă este de 5. in ciuda deciziilor recente de politica monetara.0%  Comert cu ridicata si amanuntul 13.7% in noiembrie 2006). depozitare. in special din regiunea asiatica. cu o rata a şomajului de 5. inregistrând 2.2%).600 dolari.75% in anul 2006. inchirieri) 24. Investitiile in mediul de afaceri au fost estimate a creste cu aproximativ 5. In pofida presiunilor inflaţioniste cu care majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă – determinând băncile centrale din statele membre OCDE să restrangă politica monetară.3%  Agricultura 1. situată in jurul a 2 procente. industria chimica (produse chimice speciale) şi serviciile financiare. a doua cea mai scazută dintre tarile G7.

Momentan moneda nationala este lira sterlina. Irlanda de Nord – Sf. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro. . Andrei (30 Noiembrie). motorul cu combustie internă. cărora li s-a adăugat.0%  Servicii 48. reprezentată prin simbolul £. invenţii precum motor cu aburi. Regatul a dat lumii mulţi savanţi şi ingineri străluciţi. Charles Darwin. dar sunt si islamici sau hindusi. Guvernul angajându-se să organizeze un referendum pe această temă în momentul în care vor fi îndeplinite „cinci teste economice”. În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi şi mai celebre universităţi ale lumii. Patrick (17 Martie). reprezentând Irlanda. echipamente si aparatura de birotica. costumul. În prezent. La export. Zile Nationale: in Anglia – Sf. Marea Britanie se exprima principial favorabila. Moneda Marii Britanii este lira sterlină. cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. Cea mai mare parte a populatiei este de religie crestina (protestanti 87%. opinia publică din Marea Britanie se împotriveşte acestei opţiuni. Religia oficiala a statului este protestantismul anglican. produse petroliere. diverse masini si echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%). echipamente energetice (cca 8%). vaccinul. dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi indeplinite. Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel. Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. Scotia – Sf. Mediu cultural Limba oficiala este limba engleza. Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de „Union Jack”). Crucea Sfântului Patrick. Tara Galilor – Sf. cu condiţia să deţină în rezervă suficiente bancnote emise de Banca Angliei. îşi au originea în Regatul Unit. dar băncile Scoţiei şi cea a Irlandei de Nord păstrează dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline. Banca Angliei este banca centrală care emite moneda. hovercraft-ul. telefonul. principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca 82%): componente auto. în 1801. vasele din cristal. precum Sir Isaac Newton. catolici 10%). Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfântului George) şi Scoţiei (Crucea Sfântului Andrei). Gheorghe (23 Aprilie). In privinta monedei unice europene – Euro. Imnul naţional este „God Save the Queen”. David (1 Martie). balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa. radioul.6%  Bunuri de scurta utilizare 37. Oxford şi Cambridge. televiziunea. Michael Faraday. care să acopere propriile emisiuni.Structura consumului :  Bunuri de folosinta indelungata 12. locomotiva.7% In ultimii ani.

Ponderea importului de produse alimentare. precum şi liberalizarea investiţiilor directe. ponderea produselor manufacturate în total import a crescut de la 32% la 59% în timp ce ponderea importului de materii prime şi produse de bază a scăzut de la 12% la 3%. conform deciziilor ONU. jocuri de noroc etc. la nivelul UE. 25%.3. echipamente specifice industriei constructoare de maşini. materiale pornografice. La capitolul “bunuri manufacturate” Marea Britanie nu a mai înregistrat o balanţă pozitivă din anul 1982. agricole şi horticole. structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. Ponderea exporturilor în PIB la nivelul anului 2003 se situează la cca. Între principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum (incluzând vehicule terestre). Între produsele supuse controlului la import se numără: armament. ţigări. şi a doua la exportul de servicii). autovehicule. OLANDA . FMI şi în alte organizaţii de profil. deschiderea pieţelor lumii pentru mărfuri şi servicii. Politica comercială a Guvernului Britanic urmăreşte promovarea deschiderii pieţelor lumii pentru bunuri şi servicii. specii de plante şi animale pe cale de dispariţie şi produse din acestea. Controlul importurilor La importul anumitor produse.25% din PIB.Accesul pe piata Ca ţară membră a Uniunii Europene. din anumite ţări. cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). unele produse alimentare. în perioada 1973 – 2003. La import. SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentând cea mai largă piaţă de desfacere a bunurilor şi serviciilor britanice. Accizele se aplică la: combustibili. explozivi. În cadrul OMC. Cel mai mare exportator individual pe piaţa britanică este Germania. Din importator tradiţional de materii prime. băuturi şi ţigări a scăzut la 9% în anul 2003. Marea Britanie aplică regimul vamal al Uniunii. liberalizarea investiţiilor directe şi acordarea de sprijin şi tratament diferenţiat ţărilor sărace şi slab dezvoltate. în ultimii ani. Deficitul de cont curent în anul 2005 este estimat a fi înregistrat aproximativ 2. Importurile din anumite ţări sunt supuse sancţiunilor şi embargoului. 2. un importator important de produse manufacturate. în timp ce unele produse sunt prohibite sau restricţionate la import în vederea protejării vieţii şi/sau sănătăţii populaţiei. băuturi. cu o pondere de cca. materiale de bază şi produse alimentare. Principalul partener comercial îl constitue OCDE (majoritatea deţinând-o ţările membre UE). Marea Britanie a devenit. Marea Britanie militează pentru creşterea transparenţei în afaceri. produse alimentare. sunt impuse cote de import. a animalelor sau plantelor. Comerţul internaţional şi Investiţiile Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii (poziţia a şasea în lume la exportul de bunuri. diverse echipamente. urmată de Statele Unite. droguri. Astfel. OCDE. legume şi fructe. 84% la exportul britanic şi 80% la import.

cărbune. Olanda este organizata in 12 provincii si 467 de municipalităţi. Mediul economic Conform Economist Intelligence Unit. produsele de lux din această categorie au înregistrat scăderi în vânzări. Mediu demografic/natural Stat in Europa de Vest.1milioane (44. Clima este temperat – oceanică.S. Seful Statului este M. săruri de potasiu.494). Resurse naturale: gaze naturale. situează Olanda intre primele 165 ţări ale lumii. este de 14. Regina Beatrix. Mediul politic Olanda este monarhie constitutională cu sistem parlamentar bicameral. descendenţilor legitimi ai Regelui William I. 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigraţiei. Dreptul la Tron este transmis pe cale ereditară. in special cu ţările vecine. Tot la Haga se află cea mai mare parte a misiunilor diplomatice străine. Luxemburg şi Belgia. numărul populaţiei imigrante fiind estimat la 2. regionale şi municipale. bucurându-se de un climat politic stabil. petrol. intre Germania. Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004. Lipsa de resurse naturale şi dimensiunea redusă a pieţei interne au imprimat economiei olandeze o orientare acentuată către pieţele externe şi au determinat . cu un grad ridicat de urbanizare. In perioada 1990 . o bază macroeconomică puternică. după Malta . un mediu de afaceri sigur şi atractiv şi relaţii comerciale bine dezvoltate. Forma de guvernământ este monarhia constituţională. compus din 75 de membri şi Camera Reprezentanţilor (Tweede Kamer). Este organizat in 12 provincii. situat la ţărmul Mării Nordului. Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene. fără variaţii mari intre temperaturile extreme.2002.4 ori mai mare decât media europeană. dar sediul Guvernului şi reşedinţa regală se afla la Haga. Din punct de vedere administrativ-teritorial. Număr locuitori: 16. Capitala Olandei este orasul Amsterdam.15 milioane. Olanda face parte din Uniunea Benelux. reprezintă 2. Distanţa fizică Bucuresti (Romania) şi Olanda (Amsterdam) este de 2240 km.1%). Sistemul judecătoresc se compune din tribunale provinciale.870 milioane. un cadru legal clar şi relaţii comerciale bine dezvoltate. populaţie activă 7. Olanda este una dintre cele mai sigure destinatii de afaceri.În Olanda cererea pentru produse cosmetice la preţuri rezonabile este în creştere însă. Parlamentul (Staten-Generaal) este alcătuit din două Camere : Senatul (Eerste Kamer). Acest lucru este favorabil pentru importul produselor cosmetice.1266 şi Slovenia . un climat politic stabil. compusă din 150 de membri. impreună cu Belgia şi Luxemburg.16% din populaţia Europei (locul 11). ce se bucură de o poziţie geografică avantajoasă. Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa.

alte servicii: 42. cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate şi implicit a exportului şi scăderea consumului privat şi a investiţiilor in formarea de capital. telecomunicatii: 7.B. economia olandeză a resimţit cel mai acut in zona euro evoluţia ascendentă a monedei unice in faţa dolarului american. Germania. Franta. Contributia sectoarelor economiei la crearea P. dublată de un sistem fiscal stimulativ.8 miliarde euro. 10. Balanţa comercială este excedentară cu 15. peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior. in ordine. Exporturile de bunuri şi servicii totalizează aproximativ 60% din PIB. Asia de Sud-Est 1.8% .9 miliarde. de Irlanda. cunoscută sub numele de Randstat. 9. Marea Britanie. au impins economia olandeză in prima recesiune din ultimii 20 de ani. reparaţii: 13.95 miliarde.comerţ. Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de ţara cu economie foarte deschisă.5%.industrie: 17.2% PIB/locuitor este de 28 535 euro/locuitor (locul III in Europa).23 miliarde. comerţul exterior constituind in prezent motorul dezvoltării sale.0% . in ordine. Irlanda. firmele olandeze sunt prezente in majoritatea ţărilor lumii. Astfel.transporturi.sectorul public: 14. S.5% . Germania. s-au adăugat influenţelor externe şi.: . plasează Olanda pe locul 6 in clasamentul destinaţiilor preferate pentru investitori.U.A.5% .. Belgia. economia olandeză a absorbit un volum de investiţii străine directe de peste 225 miliarde euro.6 miliarde.22 miliarde. Din acestea.67 miliarde. creşterea economică s-a diminuat in Olanda mai accentuat decât in alte tări europene. iar rata inflaţiei de 4. Doar in perioada 1998 – 2002. din care Marea Britanie 9. In acelaşi timp. Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relaţia comercială cu Statele Unite. Rata şomajului este de 3.5%. asiguând constant Olandei poziţii de top in clasamentul investitorilor străini atât in economiile dezvoltate.2 milioane reprezintă populatia activă. Investitii olandeze in străinatate: total 41. Caracterul deschis dă insă economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in faţa pieţelor externe. Belgia. cât şi in cele emergente.un grad de deschidere pronunţat. 60% reprezintă reexporturi. unde işi au sediul şi işi . intr-o conjunctură mondială nu foarte favorabilă. in 2003.I. S.15 milioane locuitori. din care cele mai mari contribuţii au. Cea mai mare concentraţie este inregistrată in partea de vest.agricultura: 2. Italia. urmată. din care circa 7.123 miliarde) Investiţii străine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17. Evolutiile interne nefavorabile precum creşterea costurilor cu forţa de muncă. Japonia 0.9% . Europa Centrala şi de Est 2. centrul economic al ţării. alte ţări europene 1.A. comerţul exterior constituind motorul dezvoltării sale. cca. Astfel.minerit: 2.U. din 2001.2 miliarde.5 miliarde euro (Uniunea Europeană 23. Poziţia geografică avantajoasă. Franţa. Olanda are o populatie de 16.6% .16 miliarde).

Franta (10%).).Ziua Eliberării 8 septembrie . Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%). cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta).Ziua Regalităţii Accesul pe piata Relaţiile culturale dintre România şi Olanda au cunoscut o evoluţie ascendentă.). Din ce in ce mai frecvent. este in prezent o zona industrială in creştere. publicaţia de carţi. Principalii parteneri au fost Germania (18%). neoreformată (8%). ştiinte sociale şi sport. urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%). ambele. religia: romano-catolică (36%). produse chimice.o. In domeniul comercial. Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare.b. In ceea ce priveste importul.Pomenirea Morţilor 5 mai . la graniţa cu Germania. carburantii si produsele alimentare.desfaşoară activitatea peste 45% din numărul total de companii.ziua incoronarii Reginei Beatrix Alte sarbatori oficiale: 10 . activităţile principale desfaşurându-se in sectorul industriilor manufacturiere. protestantă reformată (20%).4%) si Australia (0. sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii. spectacole şi concerte susţinute de interpreţi români/olandezi în Olanda/România . Statele Unite 8%).b. de asemenea. Marea Britanie (6. China (7.4%). in valoare totala de 252.5%). în scopul unei mai bune cunoaşteri de ambele parţi. Mediul cultural Limba oficiala este neerlandeza.5%).o. principalele marfuri exportate fiind masinile si echipamentele.7 miliarde USD (preturi f. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul ţării. sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6.3%). produse alimentare. carburanti. Partea de sud a ţării. bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala. in cel al transporturilor şi in sectorul comerţului cu ridicata. produsele chimice. activităţile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie. In 2004. orientată in principal spre export şi cu o pondere de circa 25% in economia naţională. Italia (6%) si Australia (0. Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie. muzica şi artele. acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaţiilor diplomatice.11 februarie . Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport.3%). Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%).Zilele Carnavalului 4 mai . bine dezvoltată. Marea Britanie (10%). Belgia (10%). exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f. au din punct de vedere economic o structură diversă. au loc seminarii şi mese rotunde pe diverse teme de interes. Provinciile din estul ţării. Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. Belgia (12. comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda. cu peste 60% la formarea PIB. confectii. Moneda nationala: Euro 30 Aprilie .Ziua Sănătăţii 15 decembrie .

şi sunt organizate expoziţii de artă. in general. taxe cu efect similar . Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si virate Uniunii Europene. pornind de la reglementarile comunitare in materie. statul intervenind doar in situatii de exceptie. intrand in competenta Ministerului Afacerilor Economice. care are reprezentanti proprii in comitetele specializate ale Uniunii Europene.25%). Întâlnirile trimestriale ale Fundaţiei culturale Olanda-România. acolo unde este cazul. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice.conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari. astfel încat tot mai mulţi tineri români beneficiaza anual de burse la universităţi şi institute de prestigiu olandeze. de apartenenta Olandei la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la importurile olandeze sunt: • masuri anti-dumping • taxe compensatorii • suprataxe la produsele agricole • restrictii cantitative • contingente tarifare. cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda . Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama. o colaborare strânsa având loc la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. Dupa 1990 au fost semnate. care . O importanţa deosebita a fost acordată şi relaţiilor de cooperare în plan academic şi ştiinţific. respectiv valoarea tranzactiei de import. trei programe de schimburi culturale. precum şi acţiunile de cooperare între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export". Pentru anumite produse. carte etc. originea este data de procentul participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. in esenta. Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala.inclusiv anti-dumping. Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale . cu acordarea de burse de studiu. De asemenea. Departamentele educaţionale din cele doua ţări dezvoltă programe de schimburi de studenţi. Elaborarea si monitorizarea politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC. asociaţii şi fundaţii au contribuit la apropierea culturală dintre cele doua ţări. accize si taxe de mediu. importul se face pe baza de licenta. taxe determinate de politica agricola comuna). Naturii si Calitatii Alimentelor. Schimburile comerciale se desfasoara. Clingendael-Institut de Relaţii Internaţionale şi Academia de Drept Internaţional. In cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor. in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si. In unele cazuri. cum ar fi Leiden. Regimul comertului exterior olandez este dat. si exporturile sunt supuse sistemului de licentiere. pe baze libere. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii Ministerului Agriculturii. succesiv.

Alpi şi Alpii Dinari. datorită caracteristicilor Munţilor Carpaţi înconjurãtori. Punctul cel mai înalt al ţării este vârful „Kékes” (1014m) în munţii Mátra. Această distanţă este relativ mică şi facilitează schimburile comerciale între cele două ţări. Conform acestui acord. iar gradul de urbanizare este de 65%. UNGARIA Piaţa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promiţătoare.096. bentonit. pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber. totuşi ţara este nevoită să importe materii prime. analiştii preconizănd creşteri de până la 30% în următorii ani pe această piaţă. cărbune. Ungaria este situatã în zona temperată. Mediul politic .4. Vremea câteodată este schimbătoare. • admisie temporara. continental şi mediteran. Suprafaţa este de 93030 km2. gaze naturale. 2. precum şi materiale de construcţii: andezit. bauxită. Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. de multe ori tinde să fie secetă mai ales în zona câmpiei Alföld. • prelucrare activa. fara taxe vamale. Pe teritoriul ţării se găsesc minereuri de ţiţei. Pentru anumite situatii. Distanţa fizică dintre România (Bucureşti) şi Ungaria (Budapesta) este de 824km. inclusiv Olanda. Ungaria este săracă în materii prime şi surse de energie.5 locuitori/m2. riolit. o cincime fiind dealuri care nu sunt mai înalte de 400 m. produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana. în zona Bazinului Carpatic. Câmpiile ocupă aproximativ trei sferturi din suprafaţa ţării. In cazul produselor agricole. calcar. ocupând 1% din suprafaţa Europei. tufá. La recensământul din ianuarie 2005 populaţia Ungariei a fost de10. aproape 5% sunt munţi cu înălţimea între 400-1000m. este influenţată de trei zone climatice: oceanic. caolin. • prelucrare pasiva. incepand din ianuarie 2002. Mediul demografic/natural Ungaria sau Republica Ungară este situatã în mijlocul Europei. perlit. numărul populaţiei având o tendinţă de scădere treptată.poate determina economii la plata taxelor vamale. Densitatea populaţiei este de 108. Acesta se poate concretiza într-o cerere mare produse cosmetice. sunt prevazute exceptari de la plata taxelor vamale: • stocare intr-un antrepozit vamal.000 de persoane. • procedura de tranzit vamal. zeolit. împresurat de munţii Carpaţi. taxele vamale de import se vor reduce gradual. • prelucrare sub control vamal.

De la 1 mai 2004. Forma de guvernământ este republica. Moneda naţională este forint-ul. Ungaria este membra a Uniunii Europene si trebuie sa aplice acordurile bilaterale si multilaterale incheiate de UE cu terte tari. o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a doua a anului. Preşedinţia.  anumite tranzactii: importul de deseuri reciclabile. cu un indice al libertăţii economice de 66. Adunarea Naţională (parlamentul). importul si exportul de deseuri periculoase. Ungaria este o ţară moderat liberă. Alte reglementari importante privind medicamentele (in special medicamentele psihotropice). precum: arme.instanţe de gradul I şi tribunale . produsele chimice. iar dupa aceasta data in baza Acordului de Asociere a Romaniei la UE. Inflatia a scazut ajungând la 3. metale pretioase si aliajele acestora.2%. Numai pentru anumite produse este necesara licenta de import sau export eliberata de Ministerul Economiei si Transporturilor sau Ministerul Agriculturii. O lista detaliata a acestor produse si servicii este cuprinsa in HG 112/1190:  anumite produse agricole.05. Mediul economic In prima jumatate a anului 2005. prevederile urmatoarelor acorduri au incetat sa mai fie aplicate: o Acordul Central-European de Comert Liber (CEFTA).instanţe de gradul II.1 Produsele si serviciile pot fi importate in Ungaria fără restricţii. Relatiile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au desfasurat pana la data de 1. In acelasi timp.5 % media la nivelul UE. materiale radioactive.300$ (PPP).  anumite marfuri. într-o etapă post-tranziţie.1%) a depasit cu 2. Sistemul judecătoresc este administrat de judecătorii . parti sau derivate ale unor plante si animale periculoase. autovehicule. Numarul 1 . cu o economie de piaţă. Rata de crestere a economiei ungare (de 4. Capitala ţării este Budapesta.2004 in baza acordului CEFTA (la care Romania este membra de la 1 iulie 1997). iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16. Ministerul Economiei si Transporturilor si Ministerul Agriculturii sunt indreptatite sa stabileasca restrictii daca legislatia sau practica unei tari este contrara acordurilor incheiate de Ungaria. tehnologie militara de aparare. medicamente.Ungaria este o ţară cu ritm susţinut de dezvoltare. dispozitive de supraveghere. Principalele autorităţi administrative sunt Guvernul. Anumite produse pot fi importate si exportate numai de catre firmele inregistrate la Registrul Comertului ungar si in cazul medicamentelor este necesara o aprobare anterioara de la autoritatea responsabila. deseurile si produsele nucleare sunt stipulate in decretele ministerelor competente. economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere. cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor.6%. o Acordurile bilaterale de Comert Liber incheiate cu terte tari. ţară membră a Uniunii Europene începând cu 1 mai 2004. aflându-se pe locul 44 în lume. Limba oficială este maghiara.

etnici Slovaci (0. Dobanzile au scazut. sau Romák în maghiară (5%). se concretizează în oportunităţi pentru firma noastră. companiile pot obtine. etnici Sărbi (0. 16% din populaţia maghiară din ungaria sunt de religie Calvinistă . Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară). o limbă ugro-finică.2%). originar din Arad.4%). Cele mai importante minorităţi etnice din Ungaria sunt rromii (5%). etnici Germani sau Svábok în maghiară (1. precum şi cea iudaică (0.6%).2%). dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial. etnici Croaţi (0. slovacii. care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec. . cea ortodoxă română. fiecare din aceste din urmă grupuri reprezentând în jur de 1% din populaţia Ungariei. Accesul pe piaţă Vechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. la fel si necesitatea de finantare externa. 1% din populaţie sunt de religie mozaică (evrei).de salariati a ramas neschimbat.2%. germanii (2. Astfel. În aceste condiţii deficitul bugetar consolidat. Etnicii maghiari alcătuiesc 89% din populaţie.2%). alte minorităti : rromi. ruteni. etnici Români sau Románok în maghiară (0. Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula. Comunităţi religioase mai puţin numeroase sunt cea ortodoxă sârbă (1%). în statiunea Borsec din judetul Harghita. unde majoritatea locuitorilor sunt de origine maghiară. facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana la sfarsitul anului 2011. Firma noastră mizează foarte mult pe acest aspect.8%). Multe cuvinte din limba maghiară sunt de origine slavă.-martie 2006 a avut loc o devalorizare de 3-4%). dupa noua metodologie UE (continand si contributia la fondul de pensii) a ajuns la o valoare de 10%. Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se aseamănă şi se întrepătrunde cu cel al României.1%). Mediul cultural Populaţia maghiară din Ungaria de azi reprezintă 95%. precum şi sârbii. moneda nationala forintul ramanand stabil pe parcursul anului 2005 (in perioada febr. limba maternă este maghiară din familia Ugro-Finică. Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari. slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza.2%) şi Ucraini (0. in continuare. Religia Catolică e cea dominantă. procent din PIB. Din totalul populaţiei 5% sunt luterani. românii şi rutenii (ucrainieni greco-catolici). Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005. distanţa psihică scăzută dintre cele două ţări se pot materializa într-un grad mare de acceptabilitate a produselor româneşti pe piaţa ungară. Astfel rata şomajului a ajuns la 7. Cu toate acestea. şi 3% de religie Lutherană. dar şi pe faptul că izvoarele Borsec sunt situate în partea de Nord-Est a României. Deficitul bugetar a crescut.

Principalii parteneri la import (% in import): Germania (24. pentru o perioada de timp determinata.2%).3%). Italia (4. Malayezia. SUA (3. Spania (2. Ungaria a trebuit sa gaseasca alte metode de atragere a investitorilor. Anul 2003 a fost clar ultimul an al investitiilor importante in Ungaria.1%). Argentina. Rusia (6. Tailanda. Rusia (1. Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati. Israel. Romania (3%).1%). In anul 2005 s-a inregistrat o crestere de aprox. Polonia (2. Spania.3%. Franta.9%). platitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acorda.0%). contabilitate.8%).1%).2%).7%). Cipru. Corespunzator. Aceste prevederi se aplica numai acelor investitii care depasesc 11. Germania. in (perioada 2004-2007). Franta.2%).3 miliarde euro. Legislatia ungara nu face deosebire intre companiile cu participatie straina si companiile nationale. Principalii parteneri la export (% in export): Germania (27. Norvegia.  se pot deduce costurile de specializare si de cercetare-dezvoltare. Austria (6. o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro. Franta (4. In acelasi timp. Bulgaria. R.  exista o gama larga de subventii co-finantate de la fondurile structurale ale UE. Austria.0%). Cehia (2. Italia. sucursale ale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert exterior (care trebuie mentionate in statut) si pot detine un cont bancar in valuta.2%).6 mld euro. Marea Britanie (2.6. Polonia (2. China (6. Uruguai. Olanda. Japonia (4. Pentru infiintarea unei companii.5%).5 miliarde mai mult decat in anul 2003. Olanda (4. Koreea.4%).5%).8%) etc. Luxemburg. Aceste acorduri descriu mai detaliat garantiile legale generale de care se bucura investitorii straini.3%).Ceha. acordandu-se numai acelor platitori de taxe care au cifre de afaceri de pana la 9 500 euro pe an. Toate formele de asociere inregistrate in Ungaria (societati comerciale. Ungaria are incheiate acorduri bilaterale de protectie a investitiilor cu multe tari. Canada. Olanda (2.0%). Marea Britanie (2. Franta (5. au disparut formele vechi ale sprijinului direct.3%). Belgia (2. Marea Britanie. Slovacia (2. . Finlanda. Paraguai. Suedia.8%). Slovacia (2. ale sprijinului companiilor off-shore si reducerilor de impozite.7%). beneficia de facilitati fiscale pentru o perioada de 5 ani. de catre autoritatile locale. Belgia. China.5%) etc. la o institutie financiara. Rusia. Suedia (3. Investiţiile străine directe In anul 2004.8%).7%). acordarea de facilitati fiscale este limitata. totalul investitiilor straine in Ungaria a fost de 3. Italia (7. Investitiile care servesc protectiei mediului si-sau IT&C si care se situeaza la un minim de 400. volumul total cifrand 3. Ucraina. Kuveit.2%). SUA.1%). cum ar fi: Australia.Incepand cu 1 ianuarie 2004. Belgia (1. Polonia. cu aproape 1. Austria (6%). Devenind membru al UE din mai 2004. Ungaria va atrage. Cehia (2. angajarea personalului si lichidare.45 milioane euro sau 4 milioane euro in anumite regiuni din Ungaria. pot de asemenea.000 euro. SUA (3. companiilor cu participatie straina li se aplica legislatia in vigoare pentru toate companiile fiind considerate societati ungare. facilitatile acordate sunt la discretia municipalitatilor locale. Elvetia.9%). astfel:  a fost redus impozitul pe profit la 16%. Danemarca. Portugalia. Egipt. Vietnam. Spania (1.

cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta separata. societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA. pentru a dovedi ca nu are datorii. in acest sens. inchirierea si arendarea pamantului. Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi. In anumite conditii. O sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza unei cereri.. acestea fiind stipulate in anexele nr. In anumite situatii. resturante etc. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala sau trimestriala a TVA-ului. Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine. Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4. Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii. Relaţiile diplomatice româno-ungare . manuale. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un permis special. Dupa 1 mai 2004. Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal. Ungaria are semnate acorduri bilaterale. Totusi. toate tarile membre ale UE. societatile ne-rezidente in Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. sucursala trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony). utilitati publice. transferurile de credite si dividende. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:  20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)  15% pentru produsele agro-alimentare. Pentru dividentele platite suplimentar aceasta rata este de 35%. Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului.  5% pentru anumite produse farmaceutice. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30% din veniturile de capital. este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare. In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea. servicii hoteliere. dividentele platite unui actionar rezident in UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani. asigurarile.pentru operatiunile curente. drepturi de autor. inchirierea apartamentelor. care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit. Firma straina trebuie sa asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala sa. serviciile publice radio si TV. Impozitul pe dividende este de 20%.000 euro) si in acest caz trebuie completata lunar o declaratie de impozit. Suedia. cu conditia sa termenul "in curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. carti-ziare. cu: Liechtenstein. serviciile postale. dupa care poate incepe activitatea. Sistemul de impozite şi taxe Impozitul pe profit este de 16%. actualizata anual. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere. serviciile financiare. fara personalitate juridica. Elvetia.1 si 2 ale HG 112/1990.

Lungimea graniţelor: 2. produsele pentru păr şi produsele pentru protecţie solară. Principalele produse căutate pe piaţă sunt cele pentru îngrijirea pielii.81%. semnată la Budapesta. în continuare este nevoie de o serie de îmbunătăţiri. caolin.800 locuitori. Populaţia: 8. volumul total al comerţului bilateral a crescut cu 32.61%. Ponderea Ungariei în totalul comerţului românesc este de 3. gips. La altitudini mai mari solul este unul brun.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni. AUSTRIA In Austria cererea pentru cosmetice creşte de la an la an dar într-un ritm moderat.000 km2 Densitatea populaţiei: 98 locuitori/km2 Distanta fizica Bucuresti (România) – Viena (Austria) este de 1080 km. în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI. Clima: de tip panonic-continental în est şi sud-est.5. amintim în acest sens Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI). învecinată la nord de Germania şi Republica Cehă. deşi guvernul a încercat în ultimii ani o întărire a acesteia. şi a intrat în vigoare la 27 septembrie 1996. Comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent. cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară a fost semnat la Timişoara. iar exporturile românesti au crescut cu 46. şi la vest de Confederaţia Elveţiană şi Liechtenstein. Solurile predominante in văile austriace sunt cele terra rosa.32% şi importurile au crescut cu 20. la est de Slovacia şi Ungaria.sare.90% (locul 5). la 16 septembrie 1996. volumul total al schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 1187. Denumirea oficială: Republica Austria. fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954. înregistându-se un sold pozitiv 54.95 milioane Euro exportul şi 566. iar importul 3. zinc. la 29 noiembrie 2002. la sud de Slovenia şi Italia. din care exportul 4.lignit. In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite de metal. iar în sud cu influenţe mediteraneene.Relaţiile diplomatice româno-ungare au fost stabilite la nivel de legaţie în anul 1920.07% (locul 9). bauxita şi talc. În anul 1944 au fost suspendate.9%.petrol si gaze naturale. ceea ce face ca exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare. La 30 iunie 2006. din care 620. 2.61 milioane Euro importul. Gradul de urbanizare este mare. Mediu demografiec/natural Poziţia geografică: situată în Europa Centrală. Relaţiile bilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.34 milioane Euro.562 km. cuarţ. în vest de tip continental cu ierni şi veri umede.220. .56 milioane Euro. Suprafaţă: 84. Tratatul de înţelegere. Dintre organizaţiile din care face parte Ungaria.

membrii fiind delegaţi de către parlamentele fiecărei provincii în parte. Creşterea PIB-ului real de 1. Tirol. De la admiterea Austriei în Uniunea Europeană. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. . iar numărul lor este direct proporţional cu al populaţiei landului respectiv.060 euro. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. iar pe cap de locuitor a fost de 30. Salzburg. Innsbruck si Klagenfurt. singur sau ca lider al unei coaliţii. Burgenland. Mediul economic Potrivit statisticii austriece. Actualul Preşedinte este Heinz Fischer ieşit câştigător la alegerile prezidenţiale care au avut loc pe 25 aprilie 2004. Ministerul Afacerilor Economice poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. care au în frunte un Guvernator (Landeshauptmann). Salzburg. În cadrul UE.5 miliarde euro. Vorarlberg.populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt exportate. PIB-ul Austriei se prognozează a atinge 256.Transporturile fluviale se desfasoara mai ales pe Dunăre. potrivit acestui indicator de prosperitate.  Consiliul Federal (Bundesrat) reprezintă cele 9 landuri: Austria Inferioară. Aeroporturi importante se mai gasesc şi la Graz. Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale. Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat. Mediu politic Capitala federală: Viena Austria este o democraţie parlamentară.9 % faţă de anul precedent. Carintia. sprijinit de Partidul Social-Democrat (SPÖ). Austria Superioară. Soselele şi drumurile ocupă in total 200. Şeful statului austriac este Preşedintele federal. O încălcare a unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. Austria se situează pe locul al patrulea după Luxemburg. în creştere reală cu 1. intrând în opoziţie. şi care şi-a intrat în atribuţiuni începând cu data de 8 iulie 2004.9 % în 2005 s-a situat sub rata medie de creştere în UE de 2. mai mult de 30 de ani şi care la alegerile din 1999 a ieşit pe locul al doilea. în anul 2005 PIB al ţării s-a situat la 246.000 km.2 milioane euro în 2006. Styria. In 2000 ţara avea 5780 km de cale ferată. lângă Viena. Parlamentul este format din două camere:  Consiliul Naţional (Nationalrat) format din 183 de membri aleşi direct de către populaţia cu drept de vot. Totuşi.0 %. reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SPÖ) care a condus Austria. Viena. Irlanda şi Danemarca.

1 miliarde euro.6 % faţă de 2004 şi importuri de 95. Veniturile bugetare s-au situat în anul 2004 la 60.0 % din PIB. numai în anul 2002 înregistrându-se o balanţă comercială excedentară de 300 milioane euro. în 2003 a fost de -2.8 %). deficitul bugetar fiind de 4. Elveţia.2 miliarde euro etc.2 % din PIB.1 %) sau în 2003 (1.5). mecanică şi inginerie structurală. Pentru anul 2005 se prognozează ca deficit bugetar să fie de 2.3 %.451 milioane euro. automobile (în special motoare şi transmisie).347 milioane euro. cheltuielile la 64. investiţiile străine în Austria s-au cifrat la 355 milioane euro. În anul 2004 a fost de 283 milioane euro.Balanţa comercială la nivelul anului 2005 a fost deficitară cu 1.492 miliarde euro. în 2001 a fost de -4. Rata inflaţiei a fost de 2. rata inflaţiei. respectiv 2. În luna ianuarie 2005 existau 1. În luna septembrie 2005 existau 220. iar UE-25 de 8.4 % iar deficitul public de 1. astfel în 2004 a fost de -1.630 milioane euro.8 % faţă de 2004).0 % (media EU -15 fiind de 7.000 şomeri. 969 milioane euro (în scădere faţă de anul trecut deoarece a scăzut începând cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 % la 25 % ) şi cheltuieli de 64.000 de austrieci cu un venit lunar sub 785 euro.9 milioane euro.065 aflaţi în şcolarizarea oficiilor forţelor de muncă. pentru anul 2005 fiind prognozat un nivel de 5. exportul reprezinta peste 50 %.15.8 %).044. respectiv numai 217. când s-a ridicat la 1. în 2000 de -5. în creştere faţă de 2004 (2.3 %). 2002 (1.3 % în anul 2005. urmate de Italia. În anul 2002. exportul de bunuri şi servicii reprezintă circa 30 % iar din cadrul productiei industriale. în creştere cu 4. între care Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). Deficitul balanţei de plăţi a fost în 2004 de -2.9 %. îndatorirea publică situată la 65. Austria este membră a numeroase organizaţii internaţionale. dintre aceştia. Anul 2005 s-a înscris în constanta comerţului exterior austriac.9 (media EU -15 fiind de 2.496 miliarde euro (exporturi de 93. chimie. urmând să scadă în anul 2006 la 1. iar UE-25 de 2. respectiv 5. considerat pragul de sărăcie.000 sunt pensionari. Valoarea investiţiilor străine în anul 2005 a fost la fel de scăzută precum în anul precedent. Rata şomajului a fost în 2005 de 5. Mediu cultural . îndeosebi prin aportul reţelei de videotelefonie mobilă Hutchinson („3”). 200. fără a fi socotiţi şi 48. La nivelul anului 2004 Austria a îndeplinit toate cele patru criterii de convergenţă ale Tratatului de la Maastricht.996 miliarde euro. Majoritatea investiţiilor străine provin din Germania. respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1.4.977 milioane euro.3 % pentru 2005 fiind prognozat 1. nivelul dobânzilor pe termen lung situat la 4.2 % din PIB. produse electrice şi electronice. Marea Britanie şi Japonia.420 milioane euro. Austria s-a situat pe locul 19 în topul ţărilor de atragere a investiţiilor străine şi pe locul 14 în topul ţărilor investitoare în exterior. Sectoare industriale importante: alimente şi băuturi. la nivelul anului 2004.275 miliarde euro.4 miliarde euro. Potrivit statisticilor UNCTAD. cu venituri de 58.2 % (8 % media UE). În cadrul PIB.25 miliarde euro. în creştere cu 4. înregistrând o scădere masivă faţă de anul 2003.7 %.

se poate trece la începerea activităţii.000 budişti. 35. Se poate obţine. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. Accesul pe piata Desfăşurarea unei activităţi comerciale în Austria necesită o licenţă comercială (Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerţului (Gewerbeordnung). sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). 120. de mediu. În cazul desfăşurării activităţii într-o fabrică. 50. cca.000 de sloveni. este necesar să se numească o persoană care îndeplineşte condiţiile de competenţă ale tipului de afaceri care trebuiesc desfăşurate. Încălcarea unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată.000 de sârbi.EFTA. interferenţa cu vecinii fabricii. Reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. Un certificat de competenţă este solicitat de obicei pentru a dovedi că persoana care va desfăşura activitatea comercială îndeplineşte nişte criterii de pregătire şi experienţă în domeniu. Autoritatea Comerţului care eliberează această licenţă industrială impune reguli care trebuie respectate de proprietarul fabricii. Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt în vigoare în Austria de la 1 ianuarie 1995. o exonerare de la prezentarea unui certificat de competenţă. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. Dacă activitatea comercială este condusă de o corporaţie. 10. 12% atei. 7. prevederile următoarelor legi au încetat să mai fie aplicate: . 6. Având îndeplinite condiţiile de mai sus şi pe baza unei simple notificări.Acordurile vamale bilaterale încheiate cu terţi. în baza Legii Concurenţei Neloiale. .000 de polonezi.000 de unguri.Confesiuni religiose: 73. protecţia angajaţilor. Totuşi.000 de slovaci. . 4.Taxa pentru promovarea Comerţului Exterior. . autorităţile pot impune condiţii suplimentare.300 mozaici Ziua naţională: 26 octombrie (1955 . Încălcarea prevederilor legii comerciale şi industriale constituie contravenţie şi se pedepseşte de autorităţile administrative.Acordul de Comerţ Liber din 1972 dintre Austria şi EEC. 170. În acelaşi timp. Limba oficiala este germana.2% ortodocşi. firmele competitoare pot acţiona pentru oprirea sau încetarea activităţii altei firme în caz de nerespectare a prevederilor legii comerciale. la care se adaugă 220.6% romano-catolici. Ministerul Economiei si Muncii poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe.7% protestanţi-luterani. dacă au apărut noi reglementări privind mediul înconjurător şi securitatea muncii. trebuie obţinută o licenţă industrială. iar moneda in circulatie este EURO.Declararea statutului de neutralitate) Grupuri etnice: austrieci 92%. Există norme stricte privind poluarea fonică. 0. .5% musulmani.Legea Vămilor din Austria.000 de bosniaci. Chiar după eliberarea licenţei industriale. Mai mult.000 de croaţi.000 de turci. 30. 45. . . 0. de la caz la caz. 16.000 de romi.

produsele care intră pe piaţa UE sunt supuse taxelor vamale europene potrivit tarifelor vamale comune şi care fac parte din Sistemul Tarifar Armonizat. Rusia are însă o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). la importul produselor. ca membru al UE. Austria trebuie să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de UE cu terţe ţări (de ex. firmele austriece pot livra bunuri şi servicii către parteneri din alte ţări membre UE fără a plăti taxa TVA din Austria. În general. un patent european este valabil în toate statele semnatare ale acordului. firme din ţări membre UE livrează în Austria fără plata TVA. printre care şi Austria. nu se aplică taxe vamale asupra bunurilor. firma austriacă trebuie să plătească taxa TVA. Potrivit acestei legi.6. Legea Vamală Europeană prevede exceptări de la plata taxelor vamale şi preferinţe în forme şi în scopuri diferite (de exemplu ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare). Acest lucru înseamnă că deţinătorul patentului se bucură de aceleaşi drepturi în toate statele semnatare.304km)de la Sankt-Petesburg – Moscova – Ecaterinburg – Irkutsk – Habarovsk . a produsului sau serviciului. Potrivit principiului libertăţii de mişcare a produselor. Acordul EEC rămâne aplicabil în relaţiile cu ţări ne-membre UE (de exemplu Norvegia). Obi etc. FEDERAŢIA RUSĂ Distanţa fizică între capiatala Rusiei – Moscova şi capitala României – Bucureşti este de 1899km. dacă firma austriacă este deţinătoare de UID. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. către autorităţile fiscale din Austria. Din raţiuni pur statistice se înregistrează însă operaţiunile comerciale. la un nivel egal cu cel al taxei normale pe valoarea adăugată (TVA) şi care în prezent este de 10 % sau 20 % în funcţie de produs). Austria a adoptat deja legislaţia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA în piaţa comună. atât industriale cât şi agricole. În ceea ce priveşte exportul de produse. Similar. Având în vedere că veniturile locuitorilor Rusiei sunt în creştere şi aspiraţiile acestora la fel potenţialul vânzării de produse cosmetice evoluează rapid. cu condiţia ca primitorul produselor sau serviciilor să aibă un număr de identificare TVA (UID). În prezent piaţa produselor cosmetice în Rusia creşte rapid. Valabilitatea acestui patent este de 20 de ani. cele mai multe în partea europeana.Vladivostok.Totodată. 2. Ienisei. la anumite produse este necesară obţinerea unei licenţe de export. din 5 octombrie 1973. între statele membre UE. Potrivit prevederilor Acordului European de la Paris cu privire la patente. consumul fiind suplinit de numeroşi concurenţi noi pe piaţă. Taxa de import pe valoarea adăugată (Einfuhrumstazsteuer) este percepută de autorităţile vamale. Mediul demografic/natural . Există numeroase căi navigabile interioare: Volga. În acest caz. acest lucru fiind evidenţiat de creşterea investiţilor realizată de producătorii în acest domeniu. Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. acordurile de comerţ liber).

Boris Eltin. În 2002 existau 35. preşedintele rus Putin a acţionat prompt ca să curme revoluţia începută de predecesorul său. Capitala Rusiei este Moscova. Astăzi preşedintele Rusiei este Vladimir Putin. Parlamentul.Georgia.China. 49 regiuni. Ekaterinburg. având următorii vecini: • la N-V. NijniiNovgorod.Polonia. Lituania . iar principalele oraşe sunt Sankt Petersburg. Rusia are în principal un climat continental având în vedere că centrul ţării se situează la 3.2 milioane de locuitori (la 1 decembrie 2006) . poate fi considerată ţara cu cele mai variate şi bogate resurse naturale de pe glob.Coreana.D. Densitatea medie este de 8. ci . Sankt-Petersburg). bicameral. Are o suprafaţă de 17.5 loc/km 2. 1 regiune autonomă (Birobidzhan). Perm şi Rostov pe Don. Populaţia Rusiei a scăzut cu aproximativ jumătate de milion de oameni ajungând la 142. Kazahstan • la S-E. 1092 oraşe. Mongolia. Ufa. 1867 raioane. minereurile neferoase (Ural şi Siberia). Samara. în ansamblul ei. minereurile de fier (Ural. compusă din 89 subiecţi federali. Împărţirea administrativ-teritorială a Federaţiei Ruse cuprinde: 21 republici. Estonia. iar în zona europeană de 25 loc/km2. 329 raioane şi districte orăşeneşti.5 milioane de lini telefonice şi peste 6 milioane de oameni utilizau internetul. R. cărbunii (bazinele Peciora.P. Novosibirsk. Putin a considerat că decada 19902000 nu a reprezentat o perioadă de tranziţie de la dictatura comunistă spre democraţie. gazele naturale.Ucraina • la S. Forma de guvernământ este republica prezidenţială. Venit la putere în 2000. iar prim ministru este Mikhail Fradkov. Din totalul populaţiei 73% trăiesc în mediul urban. Azerbaidjan. Lena şi Enisei. Letonia. Mediul politic Rusia este o federaţie. Munţii Altari). Sistemele de telecomunicaţii din Rusia s-a îmbunătăţit seminifcativ din 1980. Federaţia Rusă. Europa şi Asia. 1875 sate de tip urban. 2 oraşe cu statut de subiecţi ai Federaţiei (Moscova.400 Km² ocupând locul 1 în lume. Omsk. Belarus • la S-V. este compus din: camera superioară Consiliul Federaţiei (cuprinde câte 2 reprezentanţi din fiecare subiect al Federaţiei Ruse) şi camera inferioară .locul 6 în lume. Temperaturile vara sunt în medie de 4°C în insulelele arctice şi de 20°C în zonele cele mai sudice. Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural. diamantele .Duma de Stat (450 deputaţi).. Kazan.Norvegia si Finlanda • la V.Federaţia Rusă este situată pe două continente. astăzi existând peste 1000 de companii care oferă astfel de servicii. Campia Precaspica si Campia Siberiei Occidentale. 6 ţinuturi.075.840 km de mare. Podişul Valdai). -27°C în vestul Câmpiei Siberiene şi -43°C la Yakutsk( în partea central-estică a Siberiei). Celiabinsk. Temperaturile medii anuale sunt de -8°C în St Petersburg. 10 districte autonome.aurul şi uraniul (Podişul Siberiei Centrale.

· Volumul producţiei industriale a cunoscut o creştere de 3.5 miliarde USD. înşelarea şi descurajarea electoratului.4 miliarde USD.11. Putin a decretat că guvernatorii celor 89 de provincii ale Federaţiei Ruse nu vor mai fi aleşi de cetăţenii respectivi.3 miliarde t. au totalizat 274. în creştere cu 29.o epoca aberantă de instabilitate politică.6 % faţă de anul 2005. Forţele de securitate. haos şi suferinţă.2006.8 % faţă de anul 2005. înţesate cu foşti colegi din KGB. Ca urmare a propagandei Kremlinului. a fost de 418. · Volumul mărfurilor transportate a fost de 4. în creştere cu 23.617. în perioada ian-noiembrie 2006. Putin a răspuns că "dacă democraţia înseamnă uzurparea statului. nu cu libertate. faţă de anul 2005. Întrebat de corespondenţii străini despre măsurile drastice impuse de el împotriva structurilor democrate din Rusia. Conform datelor Serviciului Federal de Statistică în anul 2006: · PIB al Federaţiei Ruse a fost de 26. la 20. · Volumul producţiei agricole a fost de 1. care pretinde că este preferabil ca Rusia sa fie "dirijata" de un conducator autoritar decât să se zbată într-o democraţie haotică. în primele 6 luni ale anului 2006. în creştere cu 26. · Volumul serviciilor în sfera comunicaţiilor a fost de 827. în Moscova: .7 % faţă de anul 2005. în creştere cu 6. în creştere cu 25. Într-adevăr. Mediul economic Dezvoltarea social-economică a Rusiei.2 % faţă de anul 2005.9 miliarde USD.3 % faţă de anul 2005. Putin a demolat sistematic instituţiile autonome. o mare parte din populaţia Rusiei consideră că termenii de reformă. revoluţie şi democraţie sunt sinonimi cu sărăcie. a înregistrat creşteri în anul 2006. Majoritatea publicului rus pare sa fie de acord cu Putin. Ucraina sau Kirghistan. în creştere cu 2.9 %.3 miliarde de ruble.1 miliarde de ruble. Federaţia Rusă nu pare totuşi să aibă condiţiile prerevoluţionare din Georgia. din care: · Exporturile. la cea de-a 15 aniversare.9 miliarde de ruble. au redevenit atât de puternice. Preşedintele nu este detestat de populaţie. ci vor fi numiţi de preşedinte. de anarhie economică şi de destrămare progresivă a autorităţii statului rus.7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005.7 %. a subjugat mass-media şi a eliminat centrele de putere care i-ar fi putut ingrădi autoritatea. · Volumul schimburilor comerciale externe. a fragmentat şi a emasculat opoziţia. au totalizat 114. Din datele statistice transmise de Camera de Comerţ şi Industrie a Moscovei.621. El a intimidat. alegerile din Rusia au fost manipulate prin dezinformarea. · Importurile.779. încât populaţia se simte din nou infricoşată. Justiţia a fost subordonată Kremlinului. veniturile din exporturile de petrol şi gaze au stimulat creşterea economică şi opoziţia este firavă. în creştere cu 2. Sub Putin. atunci noi nu avem nevoie de asemenea democraţie".

Belarus (18.5 Produse petroliere. Olanda (35. reprezintă 40% din importul total al Federaţiei Ruse şi au crescut în prima jumătate a anului de 5 ori faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2005. mii tone 250.000 hoteluri pentru cei 5 milioane de turişti care se estimează că vor vizita Moscova în anul 2009.8 -8.9 miliarde USD).importurile în valoare de 30 miliarde USD. cu 25.4 miliarde USD. în prezent.6 3 Gaze naturale. Pricipalii indicatori ai comerţului exterior al Federaţiei Ruse au cunoscut o creştere semnificativă în anul 2006. utilaje. Structura pe mărfuri a exportului Federaţiei Ruse în anul 2006 Principalele produse exportate de Rusia Ianuarienoiembrie 2006 Ţiţei brut. In următorii doi ani se vor construi 15 mari uzine specializate îndeosebi pe microelectronică şi înalte tehnologii şi se vor construi spaţii de birouri pentru firme şi locuinţe pentru locuitorii Moscovei.9 miliarde USD.6 %. milioane tone 82.8 +23.6 +14. care au deţinut 53. • investiţiile străine în valoare de 25 miliarde USD.82 miliarde USD).4 Cupru rafinat. reprezintă 48% din totalul investiţiilor straine din prima jumatate a anului. mii tone 1506. miliarde m 181.800 – 2. ajungând la valoarea de 144.1 -3. comerţul exterior în perioada ianuarie-noiembrie 2006 a totalizat 418.2 +7. milioane tone 227. milioane tone 19. Finlanda (11.203.6 Cocs si semicocs.08 miliarde USD). Ca urmare. în pofida unei uşoare scăderi a preţului la petrol.54 miliarde USD).6 +21.7 -54. Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38. condiţiile de pe pieţele mondiale.3 • 2006/05(%) -1.92 miliarde USD.5 Minereuri de fier. De asemenea. din Federaţia Rusă. importurile au cunoscut şi ele o creştere considerabilă faţă de anul 2005.05 miliarde USD) si Ucraina (21.3% mai mult decât în primele 11 luni ale anului precedent.5 miliarde USD.8 Masini. milioane tone 94. fiind extrem de favorabile pentru exportatorii ruşi. Polonia (13. milioane USD 14. mii tone 239. Exporturile Federaţiei Ruse în perioada de referinţă au atins nivelul de 274.6 +1 .7% comparativ cu perioada similară a anului 2005.41 miliarde USD) şi Marea Britanie (12. în creştere cu 26.5 Nichel.89 Cărbune. Italia (27. Se estimează că în următorii 2 ani populatia oraşului Moscova va creşte de la 12 milioane de locuitori. Alti parteneri economici importanti sunt China (25.79 miliarde USD). respectiv 208. Concomitent a avut loc o întărire a rublei şi o creştere importantă a solicitărilor pe piaţa internă. În perioada 2007 – 2009 se vor construi 1. respectiv cu 29.51 miliarde USD).87 miliarde USD).2% din totalul comerţului exterior al Rusiei. Principalii parteneri comerciali ai Federaţiei Ruse în ianuarie-septembrie 2006 au fost ţările din Uniunea Europenă. la 20 milioane.

2 Energie electrica. acestea înregistrând cifra record de 4. milioane USD 4621.4 Încălţăminte din piele. exporturile româneşti către Federaţia Rusă au totalizat 374.76 +28. îmbrăcăminte (+74.18 +300 Masini.7 Tigari si tigarete. dar a crescut cea a produselor metalurgice.022 milioane USD. mii bucati 935. mii tone 1140.3% în 2005.1 Autocamioane. mii tone 1203. milioane USD 997.5 +3.4%). pentru ca apoi să se dubleze practic de la an la an. milioane USD 1260. Evoluţia schimburilor bilaterale România – Federaţia Rusă. mii bucati 56. miliarde KW/h 19.6 -16. Principalele produse importate de Rusia Ianuarie2006/05(%) noiembrie 2006 Carne (exclusiv carne de pasăre). Soldul balanţei comerciale pe această relaţie s-a menţinut permanent negativ.9 +15.9 -2.1 +34.6 Ponderea combustibililor şi a produselor energetice în structura exportului de mărfuri a scăzut în noimebrie 2006 la 60. valoarea de -3.3% faţă de perioada similară din anul precedent).7 +49. s-a inregistrat o crestere constanta a schimburilor comerciale totale dintre România şi Federaţia Rusă.2% faţă de 65. înregistrând în anul 2006.2 -6. In anul 2006.39 miliarde USD.8 Băuturi alcoolice şi nealcoolice. iar importurile 4.1% comparativ cu 9. mii tone 3639. în anul 2006. împreună cu metalele feroase şi neferoase. mii tone 2336. milioane 56832. în perioada 2003 – 2006 .9 +36% Textile şi tricotaje.milioane USD 2003 2004 2005 2006 .7 +54.1 milioane USD. milioane USD 1535.1 -4.647.6 Carne de pasăre.6 Mobila. Exporturile româneşti au înregistrat o uşoara creştere în 2003 comparativ cu 2002.3% cât a fost în noiembrie 2005. SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – FEDERAŢIA RUSĂ În perioada 2002-2006. pana la 14. milioane USD 102.3 USD Autoturisme. se remarca o creştere semnificativă a importurilor ruseşti de maşini şi utilaje (+49.3 Zahăr brut. echipamente si mijloace de transport. încălţăminte (s-a triplat volumul importat) şi autovehicule.9 milioane USD. milioane perechi 43.8 În perioada ianuarie-noiembrie 2006.3 Medicamente.16 +34.4 +74.Aluminiu.

0 Sold -1929.1% au studii superioare neterminate. fataliste. Soldul balanţei curente era de $105.În 2006 existau 63174 de instituţii de învăţământ preuniversitar şi 1068 de instituţii de învăţământ universitar şi post-universitar.4 3568. produse farmaceutice) – 6%. maşini. docile dar totuşi încăpăţânate. 44. cu o sinceritate rar întâlnită în alt colţ al lumii. 3. 5. care au deţinut ponderea cea mai mare în valoarea totală a importurilor României pe această relaţie (circa 90% anual). importurile României din Federaţia Rusă.2 4022. cu înclinaţie spre lacrimi(dar nicidată în public).2%.4 bilioane. pe piaţa mondială în perioada respectivă. iar limba vorbită de locuitorii Federaţiei Ruse este cea mai răspândită pe glob – rusa.24%.8 – 26. au constat.6.2%. Ruşii îşi menţin integritatea conform noţiunii pe care ei o au despre cum trebuie să fie fiinţa umană. iar datoria publică a fost de 8% din PIB. din produse minerale.5% musulmani şi 1.8 4396.4 2229.5 -3107. poetice.Total 2033.6 374. ce au răbdarea necesară supravieţuirii în condiţii ce par insuportabile.4 3338. exporturile României în Federaţia Rusă au fost constituite din vehicule (altele decât material rulant de cale ferată) – 41. Peste toate ei apreciază angajamentul şi credinţa deplină. Mediul cultural În Rusia 16% din populaţie au studii superioare. dar şi combustibili solizi). pesimiste.8% de religie ortodoxă. Din populaţia totală peste 50% au venituri medii cuprinse între 2500 şi 8000 RUR/capita. În general ruşii sunt cunoscuţi ca fiind persoane sensibile. în timp ce datoria externă era de $287. Accesul pe piaţă .3 billioane în 2006.6% au studii medii.40 ruble /1$. În perioada 2003-2006.6 -3647.8%. In prezent.2%. are cursul fluctuant. aparate şi echipamente electrice . cursul este de 25.1% nu au studii deloc. mobila – 3.6 2350.25 -2108. în principal. cu imaginaţie bogată. materiale plastice şi articole . Moneda naţională a Rusiei. purtatoare de energie (ţiţei şi gaze naturale.1 Import 1981.1 Export 52.9 In anul 2006. Creşterea valorii importurilor din Federaţia Rusă în anul 2006 faţă de 2005 are la baza creşterea semnificativă a preţului produselor minerale purtătoare de energie.2% au doar studii primare şi 2.19 121. Rusia a avut în 2006 o rată a inflaţiei de 9.8% catolici. 34.0 230. ceea ce înseamnă că „middle-class-ul” ocupă primul loc în structura claselor sociale ruseşti. produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (produse chimice anorganice. Ruşii sunt în proporţie de 71. rubla.

care se bazează pe Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor (HS). 15% şi 20%(cu unele exceptii pentru anumite categorii de marfuri). Evaluarea în vamă Valoarea în vamă a mărfurilor este. şi anume: 5%. 4. 3. pe lângă taxele vamale de import. . TVA şi accize (pentru produsele supuse accizării). Plasarea încărcăturii în custodia depozitului vamal pentru stocare temporară. Informarea prealabilă a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor şi mijloacelor de transport (sau informarea prealabilă asupra intenţiei de a exporta bunuri şi mijloace de transport în Rusia). Bunurile importate reprezentând contribuţia în natură la capitalul social al unei noi întreprinderi înfiinţate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale în anumite condiţii şi pe o perioadă specificată în documentele constitutive ale firmei. 787/31 din august 2000. prezentarea carnetului TIR şi a actelor care însoţesc bunurile. Aceste taxe vamale de import se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate (incluzând şi taxele de transport şi asigurare).adresa legală a participantului la activitatea de comerţ exterior. . la cursul oficial de schimb. pentru declararea bunurilor sau mijloacelor de transport. Acest card este dat participantului la activitatea de comerţ exterior pentru fiecare procedură de evaluare în vamă. Înainte de efectuarea controlului în vamă.numerele de telefon ale tuturor managerilor şi a şefului contabil al companiei participante la activitatea de comerţ exterior. Începând cu 1 ianuarie 2001. participantul la activitatea de comerţ exterior trebuie să se înscrie în registrul vămii şi primeşte o legitimaţie (record card). determinată pe baza preţului CIF al mărfii importate. în baza hotărârii nr. în general. fie în ruble. În plus. . Pentru a îndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vamă. la importul anumitor produse se aplică taxe vamale sezoniere şi contingente. Acceptarea declaraţiei vamale. Formularul pentru înregistrare în vamă conţine următoarele date: . Taxele vamale sunt plătite fie în valută.Taxe vamale Mărfurile importate sunt clasificate în concordanţă cu Nomenclatorul mărfurilor pentru Activitatea de Comerţ Exterior al Federaţiei Ruse. 886 din 1 decembrie 2000. 10%. Toate bunurile şi mijloacele de transport care traversează Federaţia Rusă sunt supuse controlului în vamă. Lista documentelor care sunt cerute pentru înregistrare cuprinde: 1. fiecare entitate legală cu activitate de comerţ exterior trebuie să parcurgă următoarelor etape: 1. guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate mărfurilor.15% este perceput la efectuarea procedurilor de evaluare în vamă.specimen de ştampilă cu semnătura managerului companiei participante la activitatea de comerţ exterior. Un comision vamal de 0. Conform ordinului nr. Mărfurilor importate li se mai aplică. a fost stabilită procedura de înregistrare pentru primirea acestui card. Noua structură a tarifului vamal de import standardizează şi unifică taxele vamale de import aplicate mărfurilor în patru trepte. 2. Înregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de înregistrare).

Factura comercială Factura comercială trebuie să conţină. pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare (atât în ruble. materiale şi deşeuri radioactive. autentificată la notariat. în caz contrar mărfurile nu vor fi vămuite. cu indicarea codurilor bancare “OKPO” şi “COATO. reziduuri/deşeuri industriale. Copie a contractului de comerţ exterior. echipament militar. Referinţe date de Comitetul de Stat al Statisticii. Totuşi. deci. 4. Livrările prin poştă sau coletărie necesită documente poştale în locul documentelor de transport (conosament). 6. Licenţele de import sunt emise de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Comerţului din Rusia sau de către reprezentanţele sale regionale şi sunt controlate de Comitetul de Stat al Vămilor. 7. explozivi. metale. Certificatul de origine . şi informaţii legate de ţara de origine. 8. covoare. 3. preţurile unitare şi valoarea totală a livrării. Licenţe de import Majoritatea importurilor sunt liberalizate şi. materialele folosite pentru ambalaj. Documente de comerţ exterior Informaţiile conţinute de fiecare document de comerţ exterior trebuie să fie în concordanţă cu cele conţinute în alte documente comerciale care se referă la aceeaşi livrare. sunt necesare licenţe la importul anumitor produse. greutăţile (nete şi brute) ale mărfurilor. pentru atestarea calităţii companiei de plătitor de taxe şi impozite. Formularul de declaraţie vamală conţine 54 de paragrafe şi trebuie completat în limba rusă. anumite televizoare color (cu diagonala de 14. Împuternicire autentificată la notariat acordată persoanei care reprezintă interesele companiei în vamă. O copie a statutului companiei (cu amendamentele şi certificatele de înregistrare emise de Registrul Comerţului). narcotice şi substanţe otrăvitoare. descrierea mărfurilor conform nomenclatorului de mărfuri HS. pe lângă informaţiile stipulate în contract. 9. cât şi în valută). Certificatul de înregistrare sau extrasul de la Registrul Comerţului. preţul de vânzare către importator şi locul final de expediere din ţara exportatoare. Toate documentele de transport şi livrare trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile impuse prin contract şi cu numărul licenţei de import. pentru a fi apoi prezentat autorităţilor vamale. scrisoare de transpotr aerian (air waybill). aliaje şi pietre preţioase. Factura pro-forma Acest document poate fi solicitat de firma importatoare într-una din etapele de negociere ale contractului. Recomandări acordate de altă companie.2. Importatorii trebuie să completeze câte o declaraţie vamală pentru fiecare marfă importată. nu necesită licenţe. medicamente. pesticide. 21 şi 25 inch). Certificat sau notificare (copie sau original) de înregistrare la Ministerul Taxelor şi Impozitelor. Livrările pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport. şi anume: alcool etilic şi vodcă. Referinţe de la băncile autorizate. 5.

cantitatea. Lista de colisaj Este necesară şi trebuie să conţină un rezumat complet şi explicit al mărfurilor care fac obiectul livrării. Această instituţie testează şi certifică produsele. Certificatul de calitate este emis de Comitetul Inspecţiei de Stat (instituţie aflată în subordinea Guvernului Federaţiei Ruse) şi de reprezentanţele acestuia în teritoriu. prin care să se precizeze că sunt libere de orice boli. făină. furaje combinate pentru hrana animalelor. Standarde Guvernul Rusiei nu recunoaşte multe dintre standardele internaţionale. valoarea nutritivă. Certificarea originii mărfii este importantă pentru calcularea corectă a taxei vamale de import. porumb. Orice livrare în Rusia trebuie să fie însoţită de documente care să probeze că produsul este conform standardelor de calitate. trebuie să facă obiectul unei certificări de siguranţă. numele şi adresa fabricantului. toate produsele importate. Certificatul de origine tip A. Poliţa de asigurare Clauzele din contract stabilesc obligatia vânzătorului sau a cumpărătorului de a asigura marfa pe timpul transportului. în mod obişnuit. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoană responsabilă din cadrul firmei exportatoare şi trebuie notificat de Camera de Comerţ din ţara exportatorului. tărâţe şi carne. În schimb. aditivi vitamino-proteici. cum ar fi de exemplu sistemul ISO-9000. data expirării. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mărfurile produse în statele membre ale CSI. siguranţă şi sistemului de măsuri şi greutăţi. Certificatul de calitate Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate şi conformitatea acestora cu parametrii înscrişi în contract. Majoritatea plantelor. folosind alfabetul chirilic. animalelor. emis. uneori. greutatea netă. păsărilor trebuie să fie examinate la frontieră înainte de a fi admise în Rusia. conform legii privind protecţia consumatorilor. Companiile străine şi importatorii ruşi sunt sfătuiţi să controleze conformitatea produselor cu aceste reglementări înainte de livrarea mărfurilor. fasole şi plante oleaginoase. Aceste certificate se emit pentru următoarele categorii de produse agro-alimentare: cereale. Etichetarea se va face în limba rusă. turte oleaginoase. condiţiile de depozitare. seminţelor.Acest document este solicitat de autorităţile vamale. cu standardele . Etichetarea produselor trebuie să includă numele produsului. Produsele importate trebuie să aibă un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard – Comitetul pentru Standarde. dă dreptul aplicării de taxe vamale reduse la mărfurile importate. în concordanţă cu standardele aprobate de guvernul rus. volumul. Certificatul de carantină Toate mărfurile de origine animală sau vegetală necesită certificatul de carantină (sanitar sau fito-sanitar corespunzător). Există două tipuri de certificate de origine: tip “A” şi tip “CT-1”. Acest tip de certificat trebuie prezentat autorităţilor vamale pentru eliberarea din vamă a bunurilor importate. ingredientele. care sunt consumate sau folosite de populaţie. sau. pentru acele mărfuri produse în ţările în curs de dezvoltare. Cerinţe de etichetare şi marcare a produselor Noile reglementări privind etichetarea produselor nealimentare au intrat în vigoare la 1 iulie 1998.

PBOIu – întreprinzător privat individual.să se înregistreze la Camera de Înregistrări de Stat. care sunt acoperite de certificări speciale şi separate şi cerinţe de carantină. produselor veterinare şi grâului. CEE/ONU (Certificarea automobilelor şi a părţilor auto). investitorul trebuie : . atunci certificatul eliberat de ele este valabil şi pentru Federatia Rusa. În termen de 45 de zile de la obţinerea înregistrării temporare. care uzual durează între 30 şi 60 de zile. numărul minim de acţionari este 1 (unu). care să ateste că jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vărsat.ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (închisă). . OIML (Organizaţia Internaţională pentru Metrologie Legală). Dacă un produs îndeplineşte cerinţele Gosstandard. Dar această procedură nu se aplică în cazul alimentelor. pentru a obţine certificatul de înregistrare temporară. aflată sub jurisdicţia Ministerului Justiţiei. Comitetul teritorial are dreptul să evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator.sa obtină codurile de activitate de la Comitetul de Statistică.OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) – societate cu răspundere limitată. Pentru societătile mixte de tipul OAO. Pentru înfiinţarea unei companii este necesară înregistrarea la Camera de Înregistrări de Stat.500 USD). Capitalul social minim este de 10. . investitorul trebuie să depună la Departamentul de Înregistrare din cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constituire şi Statutul firmei) impreună cu confirmarea de la o bancă rusească. .000 ruble (aproximativ 3. Rusia este membră a cinci organizaţii internaţionale de certificare. Dacă un produs întruneşte standardele de calitate şi siguranţă impuse de aceste organizaţii. sau poate lua o mostră din produs. Tot acest organism înregistrează şi lichidarea afacerilor la care există participare cu capital strain. În Federaţia Rusă se pot înfiinţa următoarele tipuri de firme: .să obtină numărul de identitate INN de la inspecţia financiară. Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura testarea. el primeşte un certificat GOST-R. funcţionarii vamali locali trebuie să contacteze Comitetul local al acestei instituţii pentru ca acesta să declanşeze procedura de certificare. Convenţia de la Bruxelles (Certificarea pentru echipamentele de vânătoare).000 ruble (aproximativ 350 USD).OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (deschisă). dacă produsul a trecut de teste. . . Înregistrarea se face in două etape. Înregistrarea unei afaceri în Federaţia Rusă este reglementată de Legea investiţtiilor straine din 1999 şi de Codul Civil din 1999. numărul minim de acţionari este 1 (unu). Dacă o marfă importată intră pe teritoriul rus fără certificat. Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus în bancă în termen de un an. sau cu un certificat nerecunoscut de Gosstandard. iar cel maxim este 50. Capitalul social minim este de 100. se poate accepta în acest caz declaraţia de conformitate a importatorului.internaţionale. Camera de Înregistrări de Stat acordă acreditări şi pentru reprezentanţele firmelor străine care operează în Federaţia Rusă. respectiv: IECEE şi IECQ (Certificare pentru echipamentele şi componentele electrice). Pentru firmele de tipul OOO şi ZAO. .Reprezentanţe sau filiale ale unor firme străine. . Respectiv. să organizeze testarea şi să emită certificatul. Dacă pentru anumite mostre. neexistand o limita in ceea ce priveşte numărul maxim al acestora.

Selecţia pieţei ţintă 3. Fondul pentru Angajaţi.să se înregistreze la următoarele fonduri: Fondul de Pensii.. Fondul pe Asigurări Sociale. CAP. Reprezentanţii locali intervin într-o anumită măsură în afaceri iar deciziile guvernului în această privinţă sunt de multe ori arbitrare şi inconsistente. Cu toate că un oarecare progres a fost realizat. După parcurgerea acestor etape.1 Potenţialul produsului . iar mai ales în afara Moscovei şi a St Petersburg-ului legile existenete nu prea se aplică. Fondul Federal pentru Asigurare Medicală.3. txele şi legislaţia afacerilor nu sunt foarte previzible. corupţia rămânând o problemă importanată. se poate solicita înregistrarea permanentă a firmei Sistemul juridic O frână în dezvoltarea economiei ruseşti o constituie lipsa cadrului legislativ adecvat.

Obi etc. în timp ce acum volumul pieţei este de 7 bilioane $. Kazan. Olanda şi Marea Britanie şi a tuturor factorilor analizaţi. de exemnplu. Producătorii autohtoni acoperă doar 40% din piaţa de produse cosmetice din Rusia. Ives Rocher. Novosibirsk. De aceea cererea pentru produsele de lux mai ales gama pentru îngrijirea tenului s-a dublat şi produsele străine sunt acceptate de către consumatorii autohtoni. Principalii competitori din exteriorul Rusiei sunt L’Oreal. inexistenţa unor supra-taxe de import la produsele cosmetice. Ile de Beaute. In 2006 femeile au cheltuit în medie 120$ pe produse cosmetice. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. Pe o piaţă atât de întinsă ca cea a Rusiei cu toate că există destul de mulţi competitori – autohtoni şi străini – cererea nu este acoperită. .Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. St. Specialiştii estimează că potenţialul pieţei este de aproximativ 15-18 bilioane$ pe an. Principalele motive pentru care piaţa ‘ţintă’ va fi reprezentată de Rusia sunt : cererea mare pentru produsele cosmetice. similitudinile dintre naţiuni. să fie Rusia. Svoboda şi Nevskaya Kosmetika. L'Etoile Kalina. Austria.304km)de la Sankt – Petesburg – Moscova – Ecaterinburg Irkutsk Habarovsk-Vladivostok.2 Distribuţia locală Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). cele mai multe în partea europeana. Principalii distribuitori sunt magazinele mixte şi supermarket-urile însă şi cota de piaţă a farmaciilor a crescut: .După studiul amănunţit al celor 6 pieţe de interes Rusia. ci calitatea. Piaţa de cosmetice din Rusia este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din lume. Dacă media europeană de creştere este de 6% pe an. unul dintre cele mai mari lanturi de magazine specializate din rusia are peste 100 de reprezentante raspandite in toata tara. Volgograd. firma Farmec a decis ca piaţa pe care urmează să introducă gama de produse Asla Vital. Germania. Ungaria. Petesburg . Nivelurile imbunatatie ale serviciilor au contribuit de asemenea la vanzari creand o experienta mai placuta a cumparaturilor pentru clienti/consumatori. concurenţa redusă. Yves Rocher. să nu mai considere ca cel mai important criteriu în alegerea produselor este preţul. Art-Visage iar dintre competitorii autohtoni cei mai importanţi sunt: Tubapak.Ienisei. în Rusia creşterea a fost 15% în 2004 şi 12% în 2006. Consumatorii ruşi au început să devină pretenţioşi şi să-şi dorească produse calitative. Supermarket-urile si lanturile de magazine s-au extins geografic pentru a aduce produse consumatorilor din afara centrelor urbane. produsele pe care noi dorim să le introducem pe piaţa Rusiei aparţinând în principal acestei categorii. Aeroporturi: Moscova. 3. Imbunatatirea retelelor de distributie din Rusia e de asemenea o parte a cresterii impresionante a industriei cosmeticelor. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la produsele de îngrijire a tenului – 30%. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga .

Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au început să investească în echipamente moderne şi în sectorul cercetare-dezvoltare având în vedere că multe dintre firmele străine intrate pe piaţa rusească doresc să îşi deschidă aici puncte de producţie proprie. Astăzi şase retail-eri de succes deţin peste 65% din totalul pieţei ruseşti de cosmetice: L’Etoile (companie rusească deţinută de Kurs Group). Germany). Douglas-Rivoli şi Sephora (Franţa).Alegerea metodei de intrare pe piaţa ţintă . Produsle din gama Asla Vital se vor vinde în acest tip de magazine. Arbat Prestige (fuzionată cu Marionnaud (France). Ile de Beaute (deţinută de Edinaya Evropa Holding) şi investitori străini Brocard (Brocard Group Ltd. Petersburg).Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile din Rusia cu venituri ridicate si medii vor cumpăra produse cosmetice din magazine specializate şi doar 7 % din acest grup de consumatori cumpă produse cosmetice din supermarket-uri. În Rusia există aproximativ 250 de producători de produse cosmetice. Majoritatea fabricilor utilizează materie primă importată iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate. CAP. Având în vedere că firma Farmec se adresează acestui segment de consumatori. 4. Restul cotei de piaţă este împărţit de firme mai mici. Rive Goshe (deţinută de Parfum-Standart din St.

decizia de intensificare şi trecere la o etapa superioară a internaţionalizării s-ar solda cu un eşec.Cluj-Napoca” exportă deja. Înainte de a realiza o comparaţie între costurile şi beneficiile presupuse de fiecare metodă de intrare pe piaţa internaţională în parte. a cercetării-dezvoltării.Cluj-Napoca”. se impune optarea pentru o anumită metodă de intrare pe aceasta piaţă. în ciuda faptului că înregistrează un trend ascendent al cifrei de afaceri. nivelul de educaţie şi dezvoltare economică ale celor două ţări).C.Farmec S. în mod indirect.C.Farmec S. De asemenea. cât şi pentru multe alte companii care funcţioneaza actualmente în România şi care. în cazul “S. Thailanda) se poate concluzionă că firma se află în faza internaţionalizării iniţiale. Mai mult. adoptând în prealabil o anumită strategie şi abia apoi selectandu-şi pieţele ţintă pe care vor activa efectiv.C. Serbia. Belgia.A. Iran. Republica Moldova. Spania. În cadrul companiilor multinaţionale şi transnaţionale. în caz contrar. decizia de abordare a pieţei ţintă ar trebui să fie conformă acestei faze. Iordania.Farmec S. În vederea fundamentării metodei de intrare pe piaţa internaţională a companiei “S. Intr-adevăr. Danemarca. este important de precizat că teoria economiştilor suedezi Jan Johanson şi Paul Finn Wiedershein ni se pare a fi cea mai potrivită în a explica procesul de internaţionalizare a “S. se impune. până în prezent.Odată prospectate pieţele potenţiale şi stabilită piaţa finală căreia produsele companiei se adresează. unde produsele marca “Farmec” dispun de tradiţie şi de recunoaştere din partea consumatorilor.Cluj-Napoca” de aranjamente contractuale.A. o altă particularitate a multinaţionalelor o reprezintă faptul că aceşti “giganţi” pot hotărî extinderea. în ţări de pe continentul European (Grecia..A.A. Canada. este posibilă alegerea oricărei metode de abordare a noilor pieţe dintre cele existente.Farmec S. Elveţia) şi nu numai (S. a marketingului etc). dintru început.Cluj-Napoca”. fuziuni internaţionale sau greenfield investements.Farmec S. Polonia. aliante strategice internaţionale.A. nu dispun încă de resursele şi competenţele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaţionalizare (internaţionalizarea firmelor înseşi: a producţiei.C.C. Astfel. “S. nu se poate vorbi. Prin urmare.U.Toate formele de afaceri internaţionale amintite mai sus sunt profund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei producătoare de cosmetice.Cluj-Napoca” încă se confruntă cu o deficienţă a resurselor în domeniul managementului şi al marketingului. “S. abia după anul 1990. Croaţia. Un alt concept introdus de economiştii suedezi şi de care s-a ţinut cont în stabilirea pieţei ţintă a fost distanţa psihică dintre România şi Rusia (diferenţele de cultură. Având în vedere faptul că. luarea în calcul a unor limitări insurmaontabile pe care însuşi mediul naţional şi actualul stadiu de dezvoltare le impun. Emiratele Arabe. sisteme politice. joint-ventures. este cazul unei companii care s-a dezvoltat iniţial pe piaţa din România. acest lucru datorându-se înaltelor capabilităţi organizaţionale de care aceste firme dispun. limbă.A. chiar dacă nu atât de pronunţate ca în trecut. Italia. să ţină cont de elementele de specificitate la nivelul companiei. care practică globalizarea producţiei şi al căror motor principal de extindere sunt investiţiile străine directe. . Intr-o primă etapă trebuie identificat stadiul de internaţionalizare în care se află firma. firma începând să acorde o atenţie sporită posibilităţii de a-şi mări profitabilitatea şi competenţele operând în exterior.

justificate. Ameliorarea producţiei. netarifar. toate costurile şi oportunităţile pe care le implica fiecare tip de tranzacţii comerciale. control mult mai ridicat atât în ceea ce priveşte managementul Dezavantajele presupuse  In cazul apelului la comisionari (acţionează în nume propriu dar pe contul clienţilor) consumatorii finali pot să nu fie conştienţi de identitatea produsului. de multe ori. lipsa unor restricţii de ordin tarifar. ştergând orice legatura între consumatorii finali şi producatorul real. eventual conform tuturor metodelor de calcul standardizate preexistente. care se desfăşoară gradual. politice sau ideologice). În definitiv. în practică. export direct şi licenţiere. Deciziile privind managementul şi marketingul sunt lăsate în grija agenţilor distribuitori care acţionează direct pe piaţa ţintă.va rătăci întotdeauna prin el”). Dacă firma ar realiza toate calculele descrise mai sus. Asigură asistenţa financiară. îşi asumă. În cele ce urmeaza. Or. Export indirect       Firma producătoare are un  Presupune un efort financiar mai mare decât în cazul exportului indirect. nu e altceva decât un process ”learning by doing”. Intermediarii dispun de experienţa pe piaţă şi prin aceasta operează mult mai eficient decât ar face-o producătorii înşişi. în tabelul următor sunt surprinse avantajele şi dezavantajele pe care le presupun fiecare dintre cele 3 metode de intrare pe piaţa ţintă. în mare parte. De aceea. cultura şi perspicacitatea personalului direct implicat în elaborarea ei. distanţa culturală mică. în detaliu. într-o matrice spaţio-temporală dată. posibilitatea ca firmele concurente să propună produse substituibile) şi de factorii pieţei (potenţial ridicat. acest lucru nu este posibil. în fundamentarea deciziei de intrare pe piaţa ţintă firma ar trebui să calculeze sistematic. diferenţiere în funcţie de piaţă. de aici decurge încălcarea unui obiectiv fundamental al firmei. ţine de bunul-simţ. în funcţie de specificitatea produsului (grad mare de noutate pentru piaţa ţintă. impuse fiind restricţiile de maximizare a rezultatelor şi minimizare a riscurilor. riscul de ţară.de asemenea. ar ajunge. la puternice contradicţii a căror sursă o reprezintă înseşi metodele de calcul (“Cine cere unui labirint mai mult decat a-l părăsi. acela de a se face cunoscută pe piaţa ţintă şi nu numai.Teoretic. juridică şi consultingul. Eliminând formele de afaceri internaţionale pe care le-am catalogat anterior ca nefiind realiste şi. Intermediarii îşi asumă cheltuieli legate de prospectarea pieţei şi promovare. fenomen şi mai pronunţat în cazul apelului la case de comerţ care. mai devreme sau mai tarziu. întregul proces de internaţionalizare. astfel: Metoda de intrare   Avantajele presupuse Costuri de distribuţie relativ scăzute. desfac produsele importate sub propriul nume de marcă. deci. . consumatori dispersaţi. firma are de ales între export indirect. Modalitate de penetrare rapidă a pieţei. decizia se impune a fi luată în funcţie de o singură metodă de calcul şi.

întrun mod fatalist. Reduce riscul financiar (în cazul biroului de reprezentanţă în străinătate). Oricât de multe avantaje ar genera însă acestea. deciziile aparţin specialiştilor în domeniu. ţinând cont de actualele dimensiuni ale “S. concluzionăm că varianta cea mai probabilă să genereze rezultate maxime într-un orizont temporal de 3 ani. care va fi realizat.  Presupune crearea unui department separat de export. de aici necesitatea unei organizări unitare.Farmec S.  Nu implica investiţii de capital Licentiere    Incapacitatea de a realiza economii de scală din localizarea producţiei şi/sau curba experienţei. în viitor. printr-un department de export distinct în cadrul firmei şi prin distribuitori şi agenti externi. ţinând cont de avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus.Farmec S. amprenta asupra deciziei adoptate. Imposibilitatea coordonarii unei strategii globale. Apariţia concurenţei între licenţiator si licenţiat. firma să opteze pentru filiale de export în Rusia sau chiar deschiderea unei sucursale pe piaţa ţintă. Durata scurtă de acordare a drepturilor. a filialelor de export sau a sucursalelor în străinătate. îşi poate impune propriile politici de distribuţie şi promovare.Cluj-Napoca” şi de competenţele distincte ale acesteia. Facilitează depozitarea produselor mai aproape de locul de consum (în cazul sucursalelor în străinătate). precum şi de o nouă variabila.A. sunt eliminate conflictele cu celelalte departamente. Departamentul separat de export se justifică prin creşterea volumului tranzacţiilor. Cheltuieli mici cu marketingul şi distribuţia în raport cu veniturile realizate(“royalties”redevenţe). pentru început. pe piaţa ţintă. cea a controlului managerial dorit. Consumatorii finali intră în contact cu identitatea firmei producătoare. este exportul direct. costurile sunt mult prea mari pentru firmă şi lipsa de experienţă şi-ar pune. De aceea. Nu reprezintă o formă propriuzisa de internaţionalizare. Elimină riscurile.Cluj-Napoca” ar fi investiţiile străine directe (ISD-urile) în Rusia şi crearea de societăţi mixte (joint-ventures). Deşi departamentul distinct de . Permite apelul la reprezentanţi voiajori ai companiei. Astfel.        Alte forme favorabile de dezvoltare a afacerilor pe termen lung pentru “S.C. pe fondul extinderii activităţii.Export direct     cât şi marketingul. Creşterea activităţii de cercetare-dezvoltare. cu o amplă experienţă. Dificultatea licenţiatorului de a supraveghea şi controla comportamentul licenţiatului.C. Dificultatea soluţionării evntualelor litigii apărute. fără a fi exclusa posibilitatea că. care să administreze eficient activitatea de comerţ exterior.A.

care vor dispune de clauze de exclusivitate în realizarea tranzacţiilor. De asemenea.ceea ce nu poate fi decat în interesul producatorului.ClujNapoca” va opta pentru localizarea tot în Cluj-Napoca. nu vor promova şi produsele concurenţei.export poate fi localizat.Farmec S. compania va apela la distribuitori şi agenti externi. spre deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect. în vederea realizării operativităţii transmiterii informaţiilor. tocmai prin prisma realizarilor de pana acum şi a oportunităţilor viitoare. distribuitorii.A. premise ale unei dezvoltări ulterioare armonioase şi a ascensiunii pe treptele inrernaţionalizării. un management eficient şi eficace se constituie într-o necesitate srtringenta. . “S.Clauza de exclusivitate îi determină pe reprezentanţi să-şi sporească eforturile pentru a promova vânzările. în principiu. In plus. dar se pot constitui în surse veridice de informaţii asupra caracteristicilor pieţei ţintă şi a preferinţelor de consum ale populaţiei targetate. Motivaţia principală în abordarea exportului direct este aceea a necesităţii companiei de a deţine controlul managerial asupra operaţiilor desfăşurate. şi în alt oraş din ţară.C.Firma dispune de un potenţial relativ ridicat şi.

exportul direct implică un consum mai mare de resurse (financiare. Firma pentru care am optat în elaborarea acestui proiect. concretizate în produse inovative nu doar pe plan national. de aici un impediment considerabil în calea internaţionalizării. Insa. Gama de produse aleasă spre lansare se justifică prin calitatea şi inovaţia pe care le aduc potenţialilor consumatori externi. prin puterea exemplului. Chiar dacă.Cluj-Napoca” nu doar îşi va face cunoscută identitatea la nivel global. “S. într-o prima instanţă. Produsele româneşti. ci şi pe plan internaţional. “S. internaţionalizarea companiilor din România apare ca o perspectivă mai mult sau mai puţin iluzorie şi fără şanse reale de succes pe termen lung. politică sau legislativă.prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru firmă. dar va realiza următorii paşi în vederea accederii spre standardele unei veritabile organizaţii multinaţionale. . exportul direct reprezintă alternativa cea mai realistă şi care indeplineşte. pe termen lung. De cealaltă parte. întrucât maximizeaza rezultatele datorită capacităţii mari de absorbţie. Concluzii La o prima vedere. sunt încă privite cu reticenţă de către consumatorii străini.exportul direct .Farmec S. In ceea ce priveşte metoda de internaţionalizare pentru care s-a optat . chiar indezirabile. el trebuie privit ca o premisă a evoluţiei ulterioare şi a creşterii eficienţei companiei. un rol esenţial: obligă firma să-şi orienteze acţiunile spre performanţă.Intradevar.Creşterea economică a sa va antrena creşterea economică la nivel naţional. ar putea duce la promovarea unei culturi organizaţionale şi în cadrul celorlalate firme româneşti.care a avut în vedere cercetarea holistica a pieţelor selectate preliminar. Românii nu au fost educaţi în direcţia unui spirit antreprenorial veritabil: de asemenea. Exportul indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei şi nu ar fi constituit o formă propriu-zisă de internaţionalizare. sunt de regăsit într-un ansamblu de factori determinanţi pe care l-am putea numi “handicapul de ţară”. este o companie cu tradiţie şi experienţă pe piaţa românească şi nu numai. Rădăcinile acestei concepţii. Prin internaţionalizare.aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice.A. pe care ne permitem să o catalogăm drept superficială şi neeconomică. umane. temporale).C. piaţa ţintă a fost selectată în urma unui îndelungat proces decizional. această soluţie nu ar fi fost valabilă iar efectele ei. nu s-a putut vorbi în ţara noastră de o “cultură economică” (din nefericire şi unele firme ce populează actualmente peisajul autohton sunt mai înclinate spre acordarea de dividende decât spre investiţii în capital. De asemenea. inclusiv în capitalul uman. De-a lungul timpului. nemaivorbind de perspectiva unor investiţii străine directe generate de o firma românească).CAP. Decizia de extindere este astfel una benefică şi raţională.C. în acelaşi timp.Farmec S.apelul la exportul indirect. S-a ajuns la concluzia că Rusia reprezintă locaţia cea mai indicată. chiar cele competitive. distanţei psihice mici vis-à-vis de România şi a lipsei unor reglementari dure de natură comercială. compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetării-dezvoltării.mai presus de orice. 5.va genera noi locuri de munca şi .A.ClujNapoca”. cel puţin pe termen mediu şi privitor la maximizarea profitului.

nu reprezintă altceva decât ruptura de o mentalitate desueta.Orice rezultat de proporţii are la bază un sacrificiu prealabil şi. fundamentate pe crearea şi promovarea valorii. neorientată spre eficienţă şi îmbrăţişarea unei mentalităţi noi. cu cât este mai consistent sacrificiul.Cluj-Napoca” va fi constrânsă să traverseze o asemenea revoluţie ideologica. cu atât este mai mare satisfacţia finală. . fapt care va duce.C. simbolic vorbind. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata ţintă. într-o mare masură.Farmec S. la creşterea competitivităţii companiei pe viitor.în mod cert. “S.A. orice proces evolutiv din istorie este declanşat de o revoluţie care. Nu în ultimul rând.

capital.ro 7.net 6. www.edu/countryInsights 4. www. www.buyusa.farmec.Bibliografie 1.ccirr. www. insistându-se asupra componentelor mix-ului de marketing. Fişa de ţară a Greciei . http://en. www. http://globaledge.Iasi. www.msu.ru . 2.com/2007 11.ro 9.gov/russia 5.1” .buyusainfo. Elaboraţi schiţa unui program de marketing internaţional. www.gks.ro Cerinţe: 1. Precizaţi strategia de marketing pe care compania Mobexpert o poate utiliza în scopul pătrunderii pe piaţa de mobilă din Grecia.ziarulfinanciar. www.wikipedia.. Vasile Işan-”Tranzactii comerciale internationale.federal state statistics service 10.in-cosmetics.ro 8. care să permită operaţionalizarea strategiei propuse de dvs.Editura Sedcom Libris.2004 2.vol.org/wiki/Russia 3.

Salonic.9% în 2005 (estimat la 8. Constituţia este cea mai înaltă lege a Republicii Elene.18 mld.140 km2 întindere de apă). învecinându-se cu Turcia la est. Grecia a aderat la peste 60 de acorduri internaţionale în calitate de membru. produse chimice. Franţa.18%.B. Incertitudinea legislativă (deşi se îmbunătăţeşte treptat) este o problemă pentru mediul de afaceri al Greciei. Bulgaria. Sistemul de impozitare diferă considerabil de cel al ţărilor europene. În 2006 rata de imigrare a fost de 2. iar durata învăţământului obligatoriu este de 9 ani. Indicatori socio-culturali.9% femei având următoarea structură pe vârste: 0-14 ani: 14. Principalii parteneri de comerţ exterior sunt Germania. Principalele activităţi economice din structura PIB sunt: turismul. Italia. cu Albania. Totalul forţei de muncă în 2005: 4. 20% în industrie şi 68% în servicii. sectorul financiar-bancar. alte limbi vorbite fiind engleza. Grecia este un important susţinător al investiţiilor străine. Grecia este o politică parlamentară bazată pe separarea şi echilibrarea puterilor legislativă. Serviciile reprezintă cel mai important sector. în funcţie de Indicele de Dezvoltare Umană pe locul 24. 2006) din care 50. etc. peste 65 ani: 19%. Puterea judiciară este exercitată de trei categorii de curţi: civilă. Caracteristici ale mediului juridic. Speranţa de viaţă este de 81 ani – femei şi 79 ani – bărbaţi. se detaşează turismul reprezentând 15% din PIB şi acaparând circa 17% din forţa de muncă. Din totalul populaţiei.228 km. Limba oficială este greaca modernă. în sudestul Europei.68 de naşteri/1000 locuitori şi a mortalităţii de 10. industria navală. Este ales de Parlament pe o perioadă de 5 ani şi are drept de veto asupra legilor aprobate de către Parlament.I. din care 12% lucrează în agricultură.) în mărime absolută: 236. Dintre servicii. Lungimea totală a graniţelor măsoară 1. fiind centralizat şi influenţat de dezvoltări politice. iar 0. membru asociat sau observator. Olanda. Rata de alfabetizare este ridicată. Numeroasele reforme structurale şi fiscale combinate cu numeroasele fonduri europene au avut un aport însemnat la o creştere anuală a PIB peste media europeană.518 $).3% musulmani.3%. Bulgaria şi Macedonia la nord.8% în 2006). se situează la vârful Peninsulei Balcanice. cu un nivel de 9.8 mld $ (2005). Rusia.B. Grecia se întinde pe o suprafaţă totală de 131. În primul trimestru al anului 2006. băuturile. Anglia. Grecia a cunoscut o rată de creştere de 4. În 2005 rata inflaţiei a fost de 3. echipament de transport. două treimi locuiesc în oraşe.7% în 2005). produsele de export-import predominante fiind alimentele. de 97. Biserica joacă un rol important în viaţa indivizilor. ducând la evaziune fiscală. cele mai importante fiind Atena. Grecia are o populaţie de aproximativ 10. executivă şi judecătorească.7% adepţi ai altor religii.5%. Datoria externă a ţării se ridică la 75. Iraklio şi Volos. Preşedintele Republicii reglementează funcţiile şi puterile statului. deţinând circa 70% din PIB.940 km2 (din care 130.1% bărbaţi şi 50.7%. Produsul intern brut (P. Sistemul educaţional este structurat pe mai . Patra.800 km2 de uscat şi 1. 2006: 23.24 decese/1000 locuitori.34 imigranţi/1000 locuitori. urmate de industrie şi agricultură. $ (2005). Grecia reprezintă un punct de atracţie principal pentru marile companii transnaţionale. Există o varietate de mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preţurilor şi favorizarea firmelor locale. Curtea de Apel şi Curtea Supremă. turca. şi amendată în martie 1986 şi aprilie 2001. fiind înconjurată de Marea Ionică şi Marea Egee. adoptată la 11 iunie 1975. 15-64 ani: 66. Curtea de Primă Instanţă. ca urmare a gradului relativ scăzut de folosire a angajării part-time. Şomajul rămâne destul de ridicat. P. petrol. Turcia.1% (3. Rata de creştere a populaţiei a fost în 2006 de aproximativ 0.72 milioane. cu o rată a natalităţii de 9./locuitor în 2005: 22. Sistemul juridic naţional are la bază sistemul de legi romane.Indicatori fizico-geografici. fiind una din cele mai mari rate de creştere din UE. Coordonate ale mediului politic.5%. bunuri manufacturate. vlaha. Indicatori demografici.7 milioane de locuitori (est.I. plasându-se în 2005. industria construcţiilor. franceza. Curţile civile şi penale includ Curtea de Justiţie. penală şi administrativă. Indicatorii economici.200 $ (est. 98% dintre locuitori sunt ortodocşi. Standardul de viaţă este foarte ridicat. 1.

. şcoală profesională.multe niveluri: şcoală primară (200 ca număr). facultate (18 universităţi) şi postuniversitară.800). liceu (1200). şcoală gimnazială (1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful