Studenţi

Grupa AI 22

2007 Cuprins

1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice 1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala 1.2.Misiunea firmei 1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite 1.4..Strategia corporativa a ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’(conform SWOT) 1.5.Cultura organizationala 1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export 2.Selectia pietelor internationale 2.1. Germania 2.2. Marea Britanie 2.3. Olanda 2.4. Ungaria 2.5. Austria 2.6. Rusia 3.Piata tinta 3.1. Potenţialul produsului 3.2 Distribuţia locală 4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si justificarea ei 5.Concluzii Bibliografie

CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice
1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala
Compania ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ este un simbol al produselor cosmetice in Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de cosmetice romanesti si un ‘jucator’cu potential ridicat pe scena internationala. Atenta preocupare vis-à-vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de cercetare continua au facut ca din anul 1945-cand ia fiinta, la 1iunie, laboratorul’MallMoss’ producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania sa-si extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslavital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana Aslan, ‘Farmec’ a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania, prima productie de serie realizandu-se in anul 1967. Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine cererea de pe piata, compania lanseaza anul peste 50 de produse noi, originale, adaptate ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala. Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente ale companiei, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ investind aproximativ 3 milioane de dolari in achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen din Europa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele anului 2000,’Farmec’ sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati. Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern, cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri. La manifestarile expozitionale la care‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ a participat, produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind rasplatite cu numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei ‘Marca de Aur’, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din Romania. Compania‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3 locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania.

De asemenea, in anul 2005 ‘Farmec’ a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu de activitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferent anului 2006. Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca ‘Farmec’S.A. ClujNapoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind o companie cu traditie pregatita pentru viitor.

1.2. Misiunea firmei
"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei, adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand pentru a crea conditii optime angajatilor " Liviu Turdean, Director General

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite
Atat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinute de ‘Farmec S.A.’ demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor cosmetice. Principalele produse oferite de ‘Farmec’S.A. sunt :  produse de wellness ;  produse pentru fata si corp ;  produse pentru intretinerea parului ;  produse de machiaj ;  deodorante ;  dermato-cosmetice ;  produse pentru plaja ;  produse pentru igiena-dentara ;  produse pentru cabinetele cosmetice ;  produse chimico-casnice ;  produse profesionale pentru curatenie ;  dezinfectante si materiale sanitare ;  insecticide ;  produse pentru protectia muncii . In ceea ce priveste gama sortimentala de produse’Farmec S.A.’ comercializeaza marci private precum :

Gerovital Plant Gerovital Plant Forte Gerovital Stop Acnee Gerovital Sun Gerovital H3 Aslavital Doina Farmec Triumf Ada Contur Aslamed Nufar Dermofarm Athos Deo Favorit Lara

argila etc. cum ar fi :  intrare gratuita in sistem.a. laboratoarele de cercetare ’Farmec’ au stat la temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca. Ana Aslan’. Analiza SWOT . Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori directi.inventivitate si profesionalism. Acestea acopera o serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor. dand viata unor cercetari originale. Rodul acestor cercetari poarta astazi numele unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa. de la produse chimico-casnice si pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp. acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii. apa minerala.Despre laboratoarele ’Farmec’ Infiintate in urma cu peste 35 de ani. vin. alaturi de principii active. fara achizitii obligatorii. Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din ClujNapoca. produsele ‘Farmec’ au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice recunoscute pe plan mondial. Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s. selectionate atent din bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale.  posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins. Colaborari Produsele cosmetice ‘Farmec’ reprezinta materializarea unei constante colaborari a colectivului propri de cercetare cu institutii de profil precum : ‘Fundatia Dr.  sprijin si intruire de specialitate oferite gratuit . originale. tinand pasul cu orientarile generale din cosmetica. Cautand in permanenta resurse si directii noi. concretizate in zeci de brevete de inventie.). continand ani de studii si experimentari facute cu seriozitate.  materiale promotionale gratuite .

 Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata.  Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare.Puncte Tari  Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori de cosmetice din Europa de Sud-Est.  Intensa activitate de cercetare.  Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu pret mediu si ridicat).  Simbol al produselor cosmetice romanesti.dr.  Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata ’cosmaceuticals’ domeniu in care firma s-ar putea afirma . ce vizeaza segmente bine definite de piata . .  Diversificarea continua a produselor. de un inalt nivel calitativ.  Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior. Gerocosen.  Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe .  Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3. Ana Aslan. Amenintari  Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm. Combinatul Apicol. traditie indelungata. Oportunitati  Aprecierea produselor ‘Farmec’ in afara tarii . precum si a meritelor in domeniul geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof.  Sanse sporite de export pe piata comunitara .  Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator Puncte slabe  Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare).  Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare.  Extinderea tendintelor de ‘vanzari directe’. Cifra de afaceri considerabila. Gerovital Cosmetics.

Farmec S. Cluj-Napoca’ dispune de importante capacitati de productie. respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv de prim rang. in sistemul de valori bine consolidat al companiei romanesti. este de la sine inteles ca pozitia actuala a ‘S.Farmec S.Strategia corporativa a ‘S. cu un ambalaj modern si original. firma ce investeste substantial in cercetare si dezvoltare. in principal prin concentrare dar si prin diversificare concentrica. printre altele. valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate. ce se bucura de consacrare la nivel international. Astfel. compania vizeaza extinderea activitatii si patrunderea pe noi piete. se poate evidentia faptul ca ‘S. Sintetizand. Strategia corporativa este cea de crestere. preocupare continua pentru inovare.4.C. de experienta si consacrare in domeniul specific de activitate.A.  Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde impuse de legislatia europeana) .  Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata  Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si cosmetice . 1. detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea Europeana.Cultura organizationala Sistemul de valori dupa care se ghideaza compania Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica. Farmec S. Astfel. satisfacerea nevoilor de infrumusetare a acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala.A.C. dat fiind faptul ca prin misiunea companiei este vizata apropierea de consumatori.A. isi are radacinile. 1. Mai mult.5. bazandu-se pe o strategie foarte clara de comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive .C. Aceasta extindere va fi insotita evident de mari campanii publicitate bine fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza. promptitudine.’ asa cum s-a mentionat anterior compania alocand importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse noi. Cluj-Napoca’ Avand in vedere analiza SWOT. Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a L’Oreal Paris. Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult timp in cadrul ‘Farmec S. fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis-à-vis . Europa) cum ar fi : America Latina si Asia. Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la extinderea productiei de ‘cosmaceuticals’(produse cosmetice si in acelasi timp terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora. Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei. justificata prin pozitia actuala si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone decat cele existente(SUA.A.Cluj-Napoca’.

etice si de protectie a mediului.si asa prea mult poluat. Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial.A. sub nicio forma a coruptiei.  respectarea principiilor sociale.  asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor . valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :’Am considerat intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest lucru’.  ofera calitate.’controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator . ‘Farmec’ a demarat investitia’Complexul Parc Farmec’ care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale municipiului Cluj-Napoca.A.dorind ozonarea mediului inconjurator . Protejarea mediului inconjurator  ‘Farmec S. un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant .’Manualul Calitatii’ . sa fie cat se poate de creativi si sa aiba initiativa. Elementele culturii organizationale Normele aplicate in cadrul companiei se refera la :  respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor . Promovarea unui climat inovativ  angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile.  se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta prevazute . pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic al utilizatorilor finali.  promoveaza un climat bazat pe corectitudine. Eforturile intregului personal al ‘Farmec S. Liviu Turdan.de activitatea prestata.  ofera conditii de agajare corecte bazate pe competenta .  corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse .  incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional .  evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase .  relatii de afaceri bazate pe incredere. incredere si siguranta in relatiile cu angajatii sau colaboratorii . respect.  oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale . Preocuparea fata de clienti si angajati  compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos .  neacceptarea.’ Cluj-Napoca sunt concentrate in vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate.precum si amenajarea unui spatiu modern de agrement. afirma directorul general.respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba de castigat .

sa ai un ideal in viata.politica si obiectivele in domeniul calitatii. legenda unei vieti dedicate oamenilor. Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:”sa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani. in 1952.  Diploma „Member Honoris Causa” of the Bohemo-Slovaquian Society of Gerontology. Sub conducerea Anei Aslan se infiinteaza.Germania.I Class of the Order of Merit. . Austria in anii’60 acesta devine o certitudine stiintifica. 1981.  Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences. al carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru toate institutiile similare.Institutul de Geriatrie din Bucuresti.  reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii. ci si o filosofie si o speranta-un spirit care e si azi viu la”Farmec”. Italia 1973. Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie.  demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate in situatii contractuale. Germania 1971. Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA. inseamna sa fii optimist. Gerovital H3 nu este doar un tratament. Este una dintre cele mai importante personalitati din lume. primul de acest fel din lume.este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie.  defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente. Franta 1974.  prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat. „Manualul Calitatii”poate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri de ofertare. un tratament de mare valoare impotriva imbatranirii. Marea Britanie. Japonia.Italia.  Les Palmes Academiques.Ana Aslan este un nume. Philippines 1978. pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti”. Eroi Prof.  Cavalier de la Nouvelle Europe.  serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea.  serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in 1957 la Verona. Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii internationale printre care:  Cross of Merit.Acest document a fost dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri. fara a se limita insa la acestea :  comunica personalului si clientilor .Dr. fiind considerata”parintele” geriatriei si gerontologiei.

care nota intr-unul dintre studiile sale:’ argila reprezinta un pamant miraculos. Gerovital Plant.Farmec S. prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.C. care exercita complexe actiuni benefice intregului organism uman.A. Cluj-Napoca’ a creat linia de produse cosmetice ’Aslavital’.Un alt factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost contributia d-nei prof dr.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export Raspunzand cerintelor.C. .ce valorifica potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului.de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a fenomenului de imbatranire a tenului.A.’S.de ingrijire a pielii.compania a decis extinderea cu aceasta gama de cosmetice.Farmec S. Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele internationale.devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii. 1. . facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica).avand la baza o conceptie originala. Premiul ”Leon Bernard”. Cluj-Napoca’(Gerovital H3. 1982.datorita caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global. Intrucat celelalte linii de produse ale ’S. potentand fortele de aparare a organismului’.6.Ana Aslan in procesul de cercetare.

Rata de creştere este negativă. situându-se pe locul 2 in Europa.9%. Mediul demografic/natural Germania are o populaţie numeroasă de 82. guvern şi parlament. Mediul politic Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală. precum şi spre tările vecine este asigurat de o reţea densă şi eficientă de autostrazi. Are o structura federala organizata in 16 landuri. utilaje. 84% din total reprezintă populaţia urbană. astfel incât . inregistrând la nivelul anului 2006 o cotă de -0.şi pe baza combustibililor şi materiilor prime importate. forma de guvernământ este parlamentară. temperatura lunii iulie variind între 16 °C şi 20 °C. obtinuţă mai ales in termocentrale şi atomocentrale. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante-cărbuni (lignit-locul I pe glob. Dezvolatarea rapidă a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaţiei rurale la orase. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de maşini. 2. cupru şi aluminiu. in vârful clasamentului aflându-se Italia cu 19. De regulă.422. aceasta reprezentând pederent cererea potenţială de produse cosmetice. fiecare funcţionând după propria constituţie. Germania plasându-se pe locul doi in topul partenerilor la export a României cu o pondere de 14%. distanţa nu mai constituie un impediment. fiind mai numeroasă de-a lungul fluviilor şi a estuarelor. tocmai din acest motiv cererea pentru produsele de îngrjire a pielii a crescut în ultimii ani. Accesul rapid spre centrele economiei germane.299 milioane locuitori (iulie 2006). Germania are o climă temperată. care produce: automobile. Pe baza minereurilor importate. intre cele două ţări raporturile comerciale sunt intense. Selectarea pieţelor internţionale 2. Germania este a doua producatoare europeană după Rusia de energie electrică. Deşi distanţa dintre Germania şi România este de 1740 km.02% iar densitatea medie este de 228 loc. După alegerile din septembrie 2005.CAP. căi ferate. Din 1998 şi pâna în iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliţie parlamentară aşa-numită Roşu-Verde. Germania produce cantităţi uriaşe (locul V in lume) de oţel. sare.1. a fost . cu o temperatură medie anuală de 9 °C. locomotive./km pătrat. aparatură electronică.şi huila). Populaţia nu este repartizată uniform. acest lucru nu reprezintă un impediment pentru importatorii germani atât timp cât bunurile importante corespund normelor de calitate pretinse. în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statului . linii aerinene. Economia ţării depinde in mare masură de industrie. adică între Social-Democraţi (SPD) şi Verzi-ecologişti (B90 / Die Grünen). minereu de fier . căi fluviale. după Rusia. GERMANIA În Germania cu toate că cererea pentru produsele de machiat este în scădere datorită îngrijorării populaţiei cu privire la problemele de piele. Aceste facilităti vin in intâmpinarea dezvoltării relaţiior comerciale intre ţări şi impulsionează schimburile comerciale .

Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism. In cadrul general stabilit de stat. necesita o reglementare unitara pentru intreaga republica. o parte a politicii fiscale (inclusiv TVA si accize). dupa SUA si Japonia. inclusiv pe piaţa internă europeană.400$ pe cap de locuitor (măsurat după paritatea puterii de cumpărare) iar din acest punct de vedere Germania ocupa locul al III-lea.formată o coaliţie a două partide Partidul Democrat şi un partid de dreapta Uniunea Crestină Democrată. printre care se numara si Romania Mediul economic Germania este a treia putere economică mondială (după Statele Unite şi Japonia) şi prima putere din Europa. Printre acestea se numara: afacerile externe. nivelul criminalitatii si avutia generala. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european dupa criterii precum : costul muncii. Statul protejeaza concurenta. se rezuma la acele domenii care. prin insemnatatea si structura lor. În prezent Germania este cea mai importantă putere economică a Europei. ce si cat se consuma. Munchen.7%). apararea. Interventia acestuia se manifesta prin acordarea de subventii sectoarelor vizate si prin detinerea unor segmente ale economiei. precum si diminuarea nivelului avantajelor comparative oferite de unele tari din spatiul Europei Centrale si de Est care determina numeroase intreprinderi germane sa caute parteneri de afaceri pe piete apropiate. baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria. sunt interzise prin legi clare si precise: Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea contra concurentei neloiale. In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat. aceasta situandu-se peste media tarii in sapte din ultimii zece ani. de asemenea. ea prevede protejarea si garantarea proprietatii private. in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate. comparativ cu anul 2006 (2. in acelasi timp promovand competititivitatea si liberalizarea intreprinderior.Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane. fara sa intervina direct in marimea productiei. preturi sau in sistemul de salarizare. PIB-ul atinge 30. ultimele doua fiind reglementate si de jurisdictia Uniunii Europene. comertul. prin care este ingradita sau restransa libera concurenta. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze. este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce. piata. in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de . Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea initiativei particulare. Intelegerile sau acordurile dintre firme. posibilitati reale de majorare a exporturilor romanesti data fiind si situatia politica si economica din Orientul Apropiat si din alte zone ale lumii. in continuare. Competentele federale. cu un Produs Intern Brut de aprox. politica vamala. Produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania. Pe planul relatiilor economice internationale. finantele. referitoare la elaborarea legislatiei si administratie. rezulta ca exista. Statul stabileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatii economice.504 mld $ şi ţara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial. 2. prin milioanele de consumatori si de intreprinderi.

6mld$ . atingand un volum de cca. acest factor nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala.110 litri pe persoana. 512 miliarde EUR. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana. fiind toodata renumita pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic. Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei. in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca.7% si alte religii 28.3% . Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor.1mld $. Astfel.1. Mediul cultural Populatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in protestanti 34%.€.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale SUA 189.2%). Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti. preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente semnificative. Ca rezultat. Economia Germaniei este orientata spre exporturi. In 2005 exporturile au insumat 972. ajungand la cca. exporturile traditionale au fost elementul cheie in expansiunea macroeconomica din Germania. Sub aspect cultural. valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de cca. insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate. 553 miliarde EUR. Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din tarile mai dezvoltate. Limba vorbita este germana. comparativ cu SUA care a inregistrat 894. insa nivelul inflatiei va ramane scazut. in anii anteriori. o persoana consuma 150-200 de litri (22. economia germana sunt actori majori traditionali in fluxurile internationale de capital.7 mld. Pornind de la acest criteriu. rata de schimb inregistreaza o valoarea apropiata de 1. acestea constituind mai mult de o treime din output-ul national. pe masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza. unde consumatorii sunt mai educati. 4 ori. romano-catolici 34%. balanta de plati a fost cronic pasiva.7% din PIB. Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1. in timp ce la nivelul Uniunii Europene. Importurile Germaniei au atins valoarea de 782. in Germania. 5 ori. in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat. Cresterea Produsului Intern Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008. in perioada 1991-2001. A fost prima data in ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro. Intreprinderile germane. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane. comparativ cu Romania unde acesta . mai mic decat a fost estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului. consumul de apa este de 100 . In ciuda unei balante comerciale permanent excedentare. incepand din anul 1997. nivelul preturilor va creste din cauza nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta sa atinga 2. musulmani 3.4%pana la sfarsitul anului.33$/€. dupa ce.3mld$. volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a dublat. din cauza deficitelor cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile. In prezent rata inflatiei este de 2.2%. Balanta de plati este pozitiva +2. acestea pierdusera din avant.

. Germania este după Italia al doilea partener comercial al României. A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre Romania si Germania. Aproximativ 15. politicile si reglementarile acesteia. Fiind membra a Uniunii Europene. Germania se supune politicilor. Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce priveste situatia economica.5% din comerţul exterior al României are drept destinaţie Germania. pe cat posibil fara obstacole." semnat la 1 februarie 1993 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1995. AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale. Schimburile economice cu strainatatea sunt. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la sursa. avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune. subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice. Germania aplica. restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale. in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede. Creşterea exponenţială în domeniul cooperării economice a determinat evaluări din partea nivelului politic.12.AWV) din 18.a.1969. în special în domeniul economic. o dezvoltare dinamică. Guvernul Federal german militeaza. in principiu. Cifra scazuta a consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural consumul este extrem de scazut. ingradiri sau sugrumari.) pentru liberalizarea pietelor. cu modificarile ulterioare. isi gasesc aplicarea prevederile acordurilor de asociere. au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor comerciale si a cooperarii economice bilaterale. De asemenea. cu modificarile ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung .1986. reglementarilor de piata si procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri. pe de altă parte. la nivel international (in OMC s. In relatiile cu Romania. şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora. din anul 1993. in limita competentelor sale. Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor. Accesul pe piata Relaţiile comerciale româno-germane au cunoscut.este de aproximativ patru ori mai mic. pe de o parte. în sensul că relaţiile au atins nivelul de parteneriat strategic.04. Ca membra a Uniunii Europene. Germania este dominata de clasa de mijloc. Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior. si anume: legea privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz . in mod explicit. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor. complet liberalizate. restrictii. in relatiile comerciale cu tarile terte. si anume 40-50 litri pe persoana. serviciilor si capitalului. Schimburile comerciale ale României cu Germania se derulează pe baza "Acordului european instituind o asociere între România.AWG) din 28.

cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid.554 milioane locuitori. in cca. Suprafaţa: 244. OMC. OSCE 2. Precipitatii – frecvente (peste 1600 mm). Dupa o călătorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways. Pentru deplasarea in Marea Britanie. UE.Bucuresti şi cea a Angliei. polar-maritime. 30 minute. cu aterizare pe aeroportul Heathrow. cel mai rapid mijloc de transport este avionul. Clima Marii Britanii este temperată. Sud-Est. Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ de Marea Britanie. care au precadere fata de legile si reglementarile nationale. West Medlands. în special produsele naturale fiind foarte căutate de către englezi. Producţia de energie contribuie la PIB cu 10%. valabil pentru toate tarile membre. Manchester. Orkney. Clima Marii Britanii este influenţată puternic de masele de aer tropicalmaritime. se ajunge direct in centrul Londrei.2. OCDE.Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargou. una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. aproximativ 78%. Scoţia. FMI. La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor). Regatul Unit deţine mari rezerve de energie constînd în cărbune. Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene. Shetland. . Londra este de 2560 de km. reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene.82 mii km patrati Populaţia: 59. NATO. Densitate: 240 loc/kmp. interdictii de export. BIRD. MAREA BRITANIE Vânzările la produse cosmetice s-au dublat între 2002 şi 2005. Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU. ierni reci şi foarte multe precipitaţii pe tot parcursul anului. gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Mediul demografic/natural Aşezare: In Insulele Britanice (Anglia. polar-continentale şi tropical-continentale. daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import. Tara Galilor şi Irlanda de Nord). Insulele Hebride. ceea ce face sa fie mare cererea pentru produse cosmetice. Isle of Wight. Concentraţia cea mai mare a populaţiei este in jurul Londrei. indeosebi in perioada septembrie – ianuarie. BERD. precum şi in zonele de Sud. Gradul de urbanizare este mare. piaţă de cosmetice din Marea Britanie fiind promiţătoare. West Yorkshire. Variaţiile de temperatură pe parcursul anului sunt relativ reduse. Distanţa geografică dintre capitala României. cu veri călduroase.

5%.Capitala . La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA. dacă nu există o majoritate. NATO. în numele monarhului. Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM. organul legislativ. taxa va fi de 10%. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din Camera Comunelor. Alte orase importante: Birmingham. Manchester. ca miniştrii să provină din Parlament. in anul 2002 . Conform statisticilor UNCTAD. care este considerat. Newcastle. alcătuiesc Guvernul Majestăţii Sale. prin tradiţie. O suma suplimentara de 30 milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu Regatul Unit este membru al: ONU. potrivit tradiţiei constituţionale. în schimb. bazându-se. fără nici un fel de restricţii in ceea ce priveşte fluxul de capital către exterior. în prezent. prim ministrul este şeful guvernului. este ales prim ministrul. Nu este obligatoriu. inclusiv prim ministrul şi alţi miniştri. în mod normal. „suprem” (poate legifera în orice domeniu şi nu este dependent de nici o decizie a înaintaşilor). OSCE. Cardiff. Edinburgh. Mediul economic Marea Britanie are o economie deschisă. De asemenea. Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este UK Trade & Investment – structura pentru promovarea exporturilor britanice si a investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie. UE. Guvernul este răspunzător. deşi. Glasgow. aceasta este practica. puterea executivă fiind exercitată.Londra. OCDE si al altor organizatii internationale. Aceşti miniştri sunt aleşi din cadrul şi răspund în faţa Parlamentului. Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim fiscal pentru IMM din tarile industrializate. OMC. G-8. Sheffield. Mediul politic Marea Britanie este o monarhie constituţională.000 lire/an. Marea Britanie este una dintre puţinele ţări din lume care nu au o constituţie codificată într-un document fundamental. iar pentru castigurile din active detinute peste doi ani. Leeds. al Consiliului Europei. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea în Camera Comunelor este. liderul celei mai mari coaliţii. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc TVA doar daca realizeaza un volum de afaceri de peste 61. care conduc departamente (ministere). în faţa Camerei Comunelor. Nivelul general al TVA este de 17. de prim ministru şi alţi membri ai Cabinetului. în principal. in valoare de 420 milioane lire sterline. restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. Liverpool. teoretic. din punct de vedere legal. În timp ce monarhul este şeful statului şi. pe obiceiuri consacrate prin tradiţie şi pe un număr de legi constituţionale separate. numit prim ministru – de obicei liderul partidului cu cea mai mare reprezentare sau. astfel ca in maximum 8 ani operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. pentru urmatorii cinci ani. deţine puterea executivă. taxa pe veniturile realizate din investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%. Cabinetul. fie prin aplicarea taxei zero fie prin scutire de la plata TVA. Commonwealth. din cadrul căreia.

0% . Parcursul economic peste asteptari din anul 2006 s-a datorat cresterii investitiilor in sectorul privat. urmată de Germania (8.3%).75% in anul 2006 – valoare peste nivelul prognozat. a doua cea mai scazută dintre tarile G7. in ciuda deciziilor recente de politica monetara.9%  Sectorul manufacturier 16.3%  Produse cosmetice si farmaceutice 5. principal spatiu de destinatie a exporturilor britanice (aproximativ 50%). indicator al profitabilitatii companiilor. comunicatii 7.2%). stabilitatea macroeconomica favorizand adoptarea unei atitudini mai putin prudente in ceea ce priveste nivelul de indatorare si cheltuielile de capital. Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiile.Marea Britanie se afla pe poziţia a 7 a in privinţa atragerii de capital străin şi pe pozitia a 4 a in ceea ce priveşte investiţia in afara graniţelor. Gradul de ocupare a forţei de muncă este la cel mai inalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oară in istorie inregistrându-se 29 de milioane de persoane active ocupate). Japonia (7.3%). Cu toate ca Marea Britanie a inregistrat o reducere a ponderii exporturilor de bunuri din comertul mondial (de la 5 la 3.3%  Constructii 6. situată in jurul a 2 procente.600 dolari.0%  Transport. precum si reluarii cresterii economice in zona Euro.3%  Agricultura 1.7%). Principalii investitori străini in Marea Britanie sunt: SUA (48%). Ponderea principalelor ramuri de activitate :  Sectorul imobiliar (constructii. depozitare. in ciuda moderarii cresterii pietei imobiliare. Franţa (6. economia Marii Britanii a cunoscut o creştere continuă in ultimii ani (pentru 57 de trimestre consecutiv).75% in anul 2006. Europa de Est) si de mentinere a dinamicii cererii interne in SUA. Canada (6.7%  Sanatate si activitati sociale 7. Investitiile in mediul de afaceri au fost estimate a creste cu aproximativ 5. In pofida presiunilor inflaţioniste cu care majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă – determinând băncile centrale din statele membre OCDE să restrangă politica monetară. cu o rata a şomajului de 5. Rata dobânzii de referinţă este de 5. inregistrând 2. Inflaţia se situează la un nivel acceptabil in marja de 1 procent in raport cu tinta de 2% vizată de Banca Angliei (2. Mentinerea unor costuri reduse de capital.0%  Comert cu ridicata si amanuntul 13. Aceste tendinte au fost sustinute de evolutiile economice globale.75% in perioada 1998-2005).7% in noiembrie 2006).6%. a pietelor emergente (China. construcţia de autovehicule. au contrabalansat influenta exercitata in deciziile companiilor de catre consumul moderat si presiunile inflationiste (evolutia pretului petrolului). iar cel pe capital este de 30. industria chimica (produse chimice speciale) şi serviciile financiare. dintre care serviciile financiare si de afaceri reprezinta 11-12% din totalul la nivel global. reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut. in special din regiunea asiatica. PIB-ul total este de 1825 miliarde dolari. Marea Britanie este a doua destinaţie mondială pentru investiţii străine directe. inchirieri) 24. specializarea tot mai accentuata pe piata serviciilor (o treime din activitatea economica interna) a fost marcata de o crestere la 8% din comertul mondial.25%.

reprezentată prin simbolul £. vaccinul. opinia publică din Marea Britanie se împotriveşte acestei opţiuni. Marea Britanie se exprima principial favorabila. Andrei (30 Noiembrie). cărora li s-a adăugat. reprezentând Irlanda. Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de „Union Jack”). Imnul naţional este „God Save the Queen”. principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca 82%): componente auto. In privinta monedei unice europene – Euro. Moneda Marii Britanii este lira sterlină. telefonul. dar băncile Scoţiei şi cea a Irlandei de Nord păstrează dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline. cu condiţia să deţină în rezervă suficiente bancnote emise de Banca Angliei. în 1801. diverse masini si echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%). Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. radioul. echipamente energetice (cca 8%). precum Sir Isaac Newton. În prezent. dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi indeplinite. În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi şi mai celebre universităţi ale lumii. motorul cu combustie internă. Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel. Crucea Sfântului Patrick. echipamente si aparatura de birotica. Tara Galilor – Sf. balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa. Regatul a dat lumii mulţi savanţi şi ingineri străluciţi. Cea mai mare parte a populatiei este de religie crestina (protestanti 87%. televiziunea. Scotia – Sf. Banca Angliei este banca centrală care emite moneda.6%  Bunuri de scurta utilizare 37. Zile Nationale: in Anglia – Sf. Gheorghe (23 Aprilie).7% In ultimii ani. costumul. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro.0%  Servicii 48. .Structura consumului :  Bunuri de folosinta indelungata 12. care să acopere propriile emisiuni. cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. Guvernul angajându-se să organizeze un referendum pe această temă în momentul în care vor fi îndeplinite „cinci teste economice”. invenţii precum motor cu aburi. Michael Faraday. hovercraft-ul. vasele din cristal. La export. Oxford şi Cambridge. Momentan moneda nationala este lira sterlina. Patrick (17 Martie). locomotiva. Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfântului George) şi Scoţiei (Crucea Sfântului Andrei). produse petroliere. Irlanda de Nord – Sf. îşi au originea în Regatul Unit. catolici 10%). dar sunt si islamici sau hindusi. Religia oficiala a statului este protestantismul anglican. David (1 Martie). Charles Darwin. Mediu cultural Limba oficiala este limba engleza.

explozivi. cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). La import. SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentând cea mai largă piaţă de desfacere a bunurilor şi serviciilor britanice. droguri. deschiderea pieţelor lumii pentru mărfuri şi servicii. Marea Britanie aplică regimul vamal al Uniunii. băuturi şi ţigări a scăzut la 9% în anul 2003. FMI şi în alte organizaţii de profil. Astfel. la nivelul UE. ponderea produselor manufacturate în total import a crescut de la 32% la 59% în timp ce ponderea importului de materii prime şi produse de bază a scăzut de la 12% la 3%. diverse echipamente. agricole şi horticole. şi a doua la exportul de servicii). Accizele se aplică la: combustibili.3. Importurile din anumite ţări sunt supuse sancţiunilor şi embargoului. legume şi fructe. materiale pornografice. Între produsele supuse controlului la import se numără: armament. băuturi. un importator important de produse manufacturate. 84% la exportul britanic şi 80% la import. structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. autovehicule.25% din PIB. 25%. OLANDA . ţigări. În cadrul OMC. în ultimii ani. Marea Britanie militează pentru creşterea transparenţei în afaceri. unele produse alimentare. Comerţul internaţional şi Investiţiile Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii (poziţia a şasea în lume la exportul de bunuri. Marea Britanie a devenit. OCDE. în timp ce unele produse sunt prohibite sau restricţionate la import în vederea protejării vieţii şi/sau sănătăţii populaţiei. La capitolul “bunuri manufacturate” Marea Britanie nu a mai înregistrat o balanţă pozitivă din anul 1982. conform deciziilor ONU.Accesul pe piata Ca ţară membră a Uniunii Europene. liberalizarea investiţiilor directe şi acordarea de sprijin şi tratament diferenţiat ţărilor sărace şi slab dezvoltate. Din importator tradiţional de materii prime. sunt impuse cote de import. Deficitul de cont curent în anul 2005 este estimat a fi înregistrat aproximativ 2. materiale de bază şi produse alimentare. cu o pondere de cca. în perioada 1973 – 2003. Ponderea importului de produse alimentare. 2. Politica comercială a Guvernului Britanic urmăreşte promovarea deschiderii pieţelor lumii pentru bunuri şi servicii. Între principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum (incluzând vehicule terestre). Principalul partener comercial îl constitue OCDE (majoritatea deţinând-o ţările membre UE). din anumite ţări. produse alimentare. echipamente specifice industriei constructoare de maşini. specii de plante şi animale pe cale de dispariţie şi produse din acestea. Controlul importurilor La importul anumitor produse. jocuri de noroc etc. a animalelor sau plantelor. Cel mai mare exportator individual pe piaţa britanică este Germania. Ponderea exporturilor în PIB la nivelul anului 2003 se situează la cca. precum şi liberalizarea investiţiilor directe. urmată de Statele Unite.

Seful Statului este M.494). numărul populaţiei imigrante fiind estimat la 2. fără variaţii mari intre temperaturile extreme. intre Germania. Regina Beatrix. un cadru legal clar şi relaţii comerciale bine dezvoltate. Olanda este una dintre cele mai sigure destinatii de afaceri. o bază macroeconomică puternică.16% din populaţia Europei (locul 11). Tot la Haga se află cea mai mare parte a misiunilor diplomatice străine. Forma de guvernământ este monarhia constituţională.În Olanda cererea pentru produse cosmetice la preţuri rezonabile este în creştere însă. Sistemul judecătoresc se compune din tribunale provinciale. dar sediul Guvernului şi reşedinţa regală se afla la Haga. Dreptul la Tron este transmis pe cale ereditară. Acest lucru este favorabil pentru importul produselor cosmetice.870 milioane. 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigraţiei. un climat politic stabil. Mediul politic Olanda este monarhie constitutională cu sistem parlamentar bicameral. descendenţilor legitimi ai Regelui William I. Olanda este organizata in 12 provincii si 467 de municipalităţi. Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene. Număr locuitori: 16.S. populaţie activă 7. regionale şi municipale. Olanda face parte din Uniunea Benelux. ce se bucură de o poziţie geografică avantajoasă. impreună cu Belgia şi Luxemburg. Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa. Parlamentul (Staten-Generaal) este alcătuit din două Camere : Senatul (Eerste Kamer). Capitala Olandei este orasul Amsterdam. Mediul economic Conform Economist Intelligence Unit. Distanţa fizică Bucuresti (Romania) şi Olanda (Amsterdam) este de 2240 km.15 milioane. situează Olanda intre primele 165 ţări ale lumii. Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004.4 ori mai mare decât media europeană. un mediu de afaceri sigur şi atractiv şi relaţii comerciale bine dezvoltate. produsele de lux din această categorie au înregistrat scăderi în vânzări. Lipsa de resurse naturale şi dimensiunea redusă a pieţei interne au imprimat economiei olandeze o orientare acentuată către pieţele externe şi au determinat . cărbune. petrol.1milioane (44. Din punct de vedere administrativ-teritorial. cu un grad ridicat de urbanizare. compus din 75 de membri şi Camera Reprezentanţilor (Tweede Kamer). după Malta . Resurse naturale: gaze naturale.1266 şi Slovenia . bucurându-se de un climat politic stabil. situat la ţărmul Mării Nordului. in special cu ţările vecine.2002. Luxemburg şi Belgia. In perioada 1990 .1%). Clima este temperat – oceanică. reprezintă 2. Este organizat in 12 provincii. este de 14. Mediu demografic/natural Stat in Europa de Vest. săruri de potasiu. compusă din 150 de membri.

comerţ. reparaţii: 13.5%. Europa Centrala şi de Est 2. asiguând constant Olandei poziţii de top in clasamentul investitorilor străini atât in economiile dezvoltate. Germania.6% . Balanţa comercială este excedentară cu 15.22 miliarde. Rata şomajului este de 3. Investitii olandeze in străinatate: total 41. 60% reprezintă reexporturi.5%. Caracterul deschis dă insă economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in faţa pieţelor externe.agricultura: 2.un grad de deschidere pronunţat. iar rata inflaţiei de 4. Marea Britanie. Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relaţia comercială cu Statele Unite. 10. Germania.9% . Poziţia geografică avantajoasă. cca. Italia. Doar in perioada 1998 – 2002. economia olandeză a absorbit un volum de investiţii străine directe de peste 225 miliarde euro. din care Marea Britanie 9.B.2 milioane reprezintă populatia activă. unde işi au sediul şi işi . S.6 miliarde. Evolutiile interne nefavorabile precum creşterea costurilor cu forţa de muncă.95 miliarde.A. Irlanda.23 miliarde. s-au adăugat influenţelor externe şi. din 2001.alte servicii: 42. Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de ţara cu economie foarte deschisă. in ordine.U.9 miliarde.5% .5% . de Irlanda. in 2003.: . S. au impins economia olandeză in prima recesiune din ultimii 20 de ani. 9. Astfel.A. economia olandeză a resimţit cel mai acut in zona euro evoluţia ascendentă a monedei unice in faţa dolarului american.2 miliarde. urmată. Franţa.5 miliarde euro (Uniunea Europeană 23.I.minerit: 2. Cea mai mare concentraţie este inregistrată in partea de vest. Contributia sectoarelor economiei la crearea P.15 milioane locuitori. din care cele mai mari contribuţii au. cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate şi implicit a exportului şi scăderea consumului privat şi a investiţiilor in formarea de capital. Franta.transporturi. comerţul exterior constituind motorul dezvoltării sale. In acelaşi timp..123 miliarde) Investiţii străine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17. Japonia 0. cunoscută sub numele de Randstat. alte ţări europene 1.2% PIB/locuitor este de 28 535 euro/locuitor (locul III in Europa).U. intr-o conjunctură mondială nu foarte favorabilă. cât şi in cele emergente.8% . Belgia. din care circa 7.industrie: 17. Asia de Sud-Est 1. plasează Olanda pe locul 6 in clasamentul destinaţiilor preferate pentru investitori. in ordine. Belgia.67 miliarde. dublată de un sistem fiscal stimulativ. creşterea economică s-a diminuat in Olanda mai accentuat decât in alte tări europene.8 miliarde euro.0% . comerţul exterior constituind in prezent motorul dezvoltării sale. Astfel. peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior.sectorul public: 14. Olanda are o populatie de 16.16 miliarde). Exporturile de bunuri şi servicii totalizează aproximativ 60% din PIB. Din acestea. firmele olandeze sunt prezente in majoritatea ţărilor lumii. telecomunicatii: 7. centrul economic al ţării.

Belgia (12. ambele. în scopul unei mai bune cunoaşteri de ambele parţi. religia: romano-catolică (36%).). Marea Britanie (6.Ziua Regalităţii Accesul pe piata Relaţiile culturale dintre România şi Olanda au cunoscut o evoluţie ascendentă. Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie. in cel al transporturilor şi in sectorul comerţului cu ridicata. neoreformată (8%). Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul ţării.b. Moneda nationala: Euro 30 Aprilie . la graniţa cu Germania. muzica şi artele. produsele chimice.o. Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare. cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta). sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii. carburanti. Provinciile din estul ţării. Statele Unite 8%). activităţile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie.desfaşoară activitatea peste 45% din numărul total de companii. In ceea ce priveste importul. Franta (10%).b. Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%).4%) si Australia (0. Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport. comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda.ziua incoronarii Reginei Beatrix Alte sarbatori oficiale: 10 . Principalii parteneri au fost Germania (18%). carburantii si produsele alimentare. Din ce in ce mai frecvent. urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%). au din punct de vedere economic o structură diversă.5%). In 2004. principalele marfuri exportate fiind masinile si echipamentele. confectii. China (7. protestantă reformată (20%).7 miliarde USD (preturi f. produse alimentare. produse chimice. In domeniul comercial. bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala.).o. bine dezvoltată. exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f.4%). Marea Britanie (10%). spectacole şi concerte susţinute de interpreţi români/olandezi în Olanda/România . Partea de sud a ţării.Zilele Carnavalului 4 mai . Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. orientată in principal spre export şi cu o pondere de circa 25% in economia naţională. activităţile principale desfaşurându-se in sectorul industriilor manufacturiere.3%). este in prezent o zona industrială in creştere. sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6. de asemenea. cu peste 60% la formarea PIB.5%).Ziua Sănătăţii 15 decembrie . Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%). acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaţiilor diplomatice.3%). publicaţia de carţi. ştiinte sociale şi sport.Pomenirea Morţilor 5 mai . in valoare totala de 252. au loc seminarii şi mese rotunde pe diverse teme de interes. Belgia (10%).11 februarie .Ziua Eliberării 8 septembrie . Mediul cultural Limba oficiala este neerlandeza. Italia (6%) si Australia (0.

de apartenenta Olandei la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si. cum ar fi Leiden. succesiv. Elaborarea si monitorizarea politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC. cu acordarea de burse de studiu.conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari.şi sunt organizate expoziţii de artă. care . Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si virate Uniunii Europene. Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala. O importanţa deosebita a fost acordată şi relaţiilor de cooperare în plan academic şi ştiinţific. o colaborare strânsa având loc la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. Naturii si Calitatii Alimentelor. pe baze libere. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export". Schimburile comerciale se desfasoara. carte etc. trei programe de schimburi culturale. si exporturile sunt supuse sistemului de licentiere.inclusiv anti-dumping. astfel încat tot mai mulţi tineri români beneficiaza anual de burse la universităţi şi institute de prestigiu olandeze. In cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii Ministerului Agriculturii.25%). acolo unde este cazul. De asemenea. Dupa 1990 au fost semnate. Pentru anumite produse. taxe cu efect similar . intrand in competenta Ministerului Afacerilor Economice. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice. Clingendael-Institut de Relaţii Internaţionale şi Academia de Drept Internaţional. Întâlnirile trimestriale ale Fundaţiei culturale Olanda-România. statul intervenind doar in situatii de exceptie. precum şi acţiunile de cooperare între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale. importul se face pe baza de licenta. pornind de la reglementarile comunitare in materie. Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale . In unele cazuri. accize si taxe de mediu. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la importurile olandeze sunt: • masuri anti-dumping • taxe compensatorii • suprataxe la produsele agricole • restrictii cantitative • contingente tarifare. asociaţii şi fundaţii au contribuit la apropierea culturală dintre cele doua ţări. in esenta. originea este data de procentul participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama. cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda . care are reprezentanti proprii in comitetele specializate ale Uniunii Europene. respectiv valoarea tranzactiei de import. Departamentele educaţionale din cele doua ţări dezvoltă programe de schimburi de studenţi. taxe determinate de politica agricola comuna). in general. Regimul comertului exterior olandez este dat.

2. • admisie temporara. numărul populaţiei având o tendinţă de scădere treptată. Suprafaţa este de 93030 km2. • procedura de tranzit vamal. gaze naturale. de multe ori tinde să fie secetă mai ales în zona câmpiei Alföld. continental şi mediteran. iar gradul de urbanizare este de 65%. UNGARIA Piaţa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promiţătoare. Această distanţă este relativ mică şi facilitează schimburile comerciale între cele două ţări. Distanţa fizică dintre România (Bucureşti) şi Ungaria (Budapesta) este de 824km. împresurat de munţii Carpaţi. totuşi ţara este nevoită să importe materii prime. cărbune.096. Densitatea populaţiei este de 108. bauxită. fara taxe vamale. Ungaria este săracă în materii prime şi surse de energie. Acesta se poate concretiza într-o cerere mare produse cosmetice.000 de persoane. Alpi şi Alpii Dinari. Pentru anumite situatii. • prelucrare activa. Câmpiile ocupă aproximativ trei sferturi din suprafaţa ţării. zeolit. Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. • prelucrare sub control vamal. sunt prevazute exceptari de la plata taxelor vamale: • stocare intr-un antrepozit vamal.poate determina economii la plata taxelor vamale. Pe teritoriul ţării se găsesc minereuri de ţiţei. bentonit. taxele vamale de import se vor reduce gradual. pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber. tufá. Conform acestui acord. Mediul politic . Ungaria este situatã în zona temperată. incepand din ianuarie 2002. aproape 5% sunt munţi cu înălţimea între 400-1000m. o cincime fiind dealuri care nu sunt mai înalte de 400 m. în zona Bazinului Carpatic. Mediul demografic/natural Ungaria sau Republica Ungară este situatã în mijlocul Europei. riolit. La recensământul din ianuarie 2005 populaţia Ungariei a fost de10. analiştii preconizănd creşteri de până la 30% în următorii ani pe această piaţă. produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana. inclusiv Olanda. datorită caracteristicilor Munţilor Carpaţi înconjurãtori.5 locuitori/m2. • prelucrare pasiva. este influenţată de trei zone climatice: oceanic. ocupând 1% din suprafaţa Europei. Vremea câteodată este schimbătoare. perlit. caolin. In cazul produselor agricole. precum şi materiale de construcţii: andezit. Punctul cel mai înalt al ţării este vârful „Kékes” (1014m) în munţii Mátra.4. calcar.

2004 in baza acordului CEFTA (la care Romania este membra de la 1 iulie 1997). De la 1 mai 2004.300$ (PPP). Ungaria este membra a Uniunii Europene si trebuie sa aplice acordurile bilaterale si multilaterale incheiate de UE cu terte tari. produsele chimice. Adunarea Naţională (parlamentul). o Acordurile bilaterale de Comert Liber incheiate cu terte tari. parti sau derivate ale unor plante si animale periculoase. Ungaria este o ţară moderat liberă. In acelasi timp. autovehicule. metale pretioase si aliajele acestora. Forma de guvernământ este republica.1%) a depasit cu 2. Relatiile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au desfasurat pana la data de 1. Anumite produse pot fi importate si exportate numai de catre firmele inregistrate la Registrul Comertului ungar si in cazul medicamentelor este necesara o aprobare anterioara de la autoritatea responsabila. Mediul economic In prima jumatate a anului 2005.05. Sistemul judecătoresc este administrat de judecătorii . economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere. Principalele autorităţi administrative sunt Guvernul. Rata de crestere a economiei ungare (de 4. ţară membră a Uniunii Europene începând cu 1 mai 2004. Limba oficială este maghiara. Ministerul Economiei si Transporturilor si Ministerul Agriculturii sunt indreptatite sa stabileasca restrictii daca legislatia sau practica unei tari este contrara acordurilor incheiate de Ungaria. Numai pentru anumite produse este necesara licenta de import sau export eliberata de Ministerul Economiei si Transporturilor sau Ministerul Agriculturii. Preşedinţia. prevederile urmatoarelor acorduri au incetat sa mai fie aplicate: o Acordul Central-European de Comert Liber (CEFTA). tehnologie militara de aparare. Alte reglementari importante privind medicamentele (in special medicamentele psihotropice). Capitala ţării este Budapesta. medicamente.6%. dispozitive de supraveghere.2%. iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16. deseurile si produsele nucleare sunt stipulate in decretele ministerelor competente. materiale radioactive. aflându-se pe locul 44 în lume.Ungaria este o ţară cu ritm susţinut de dezvoltare. Moneda naţională este forint-ul. cu un indice al libertăţii economice de 66.instanţe de gradul II. cu o economie de piaţă. precum: arme. iar dupa aceasta data in baza Acordului de Asociere a Romaniei la UE.1 Produsele si serviciile pot fi importate in Ungaria fără restricţii.  anumite tranzactii: importul de deseuri reciclabile. O lista detaliata a acestor produse si servicii este cuprinsa in HG 112/1190:  anumite produse agricole.instanţe de gradul I şi tribunale . cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor.5 % media la nivelul UE. importul si exportul de deseuri periculoase. într-o etapă post-tranziţie.  anumite marfuri. o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a doua a anului. Inflatia a scazut ajungând la 3. Numarul 1 .

4%). Religia Catolică e cea dominantă. cea ortodoxă română. Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005. Etnicii maghiari alcătuiesc 89% din populaţie. distanţa psihică scăzută dintre cele două ţări se pot materializa într-un grad mare de acceptabilitate a produselor româneşti pe piaţa ungară.6%). limba maternă este maghiară din familia Ugro-Finică. originar din Arad. procent din PIB. dar şi pe faptul că izvoarele Borsec sunt situate în partea de Nord-Est a României. unde majoritatea locuitorilor sunt de origine maghiară.2%. Comunităţi religioase mai puţin numeroase sunt cea ortodoxă sârbă (1%). la fel si necesitatea de finantare externa. etnici Croaţi (0. Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari.1%). etnici Slovaci (0.-martie 2006 a avut loc o devalorizare de 3-4%). etnici Români sau Románok în maghiară (0. Din totalul populaţiei 5% sunt luterani. Firma noastră mizează foarte mult pe acest aspect. o limbă ugro-finică. se concretizează în oportunităţi pentru firma noastră. 1% din populaţie sunt de religie mozaică (evrei). . Astfel rata şomajului a ajuns la 7. germanii (2. alte minorităti : rromi. precum şi sârbii. fiecare din aceste din urmă grupuri reprezentând în jur de 1% din populaţia Ungariei. Astfel.8%). Accesul pe piaţă Vechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. Mediul cultural Populaţia maghiară din Ungaria de azi reprezintă 95%. În aceste condiţii deficitul bugetar consolidat. ruteni. dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial. în statiunea Borsec din judetul Harghita. companiile pot obtine. etnici Germani sau Svábok în maghiară (1. care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec. facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana la sfarsitul anului 2011. slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza. dupa noua metodologie UE (continand si contributia la fondul de pensii) a ajuns la o valoare de 10%.2%) şi Ucraini (0. moneda nationala forintul ramanand stabil pe parcursul anului 2005 (in perioada febr. Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se aseamănă şi se întrepătrunde cu cel al României. Cu toate acestea. Multe cuvinte din limba maghiară sunt de origine slavă. in continuare. şi 3% de religie Lutherană. Cele mai importante minorităţi etnice din Ungaria sunt rromii (5%). Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară). Deficitul bugetar a crescut. precum şi cea iudaică (0. Dobanzile au scazut. sau Romák în maghiară (5%). românii şi rutenii (ucrainieni greco-catolici).2%). slovacii.2%).de salariati a ramas neschimbat. Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula. 16% din populaţia maghiară din ungaria sunt de religie Calvinistă . etnici Sărbi (0.2%).

2%). facilitatile acordate sunt la discretia municipalitatilor locale.1%). Marea Britanie.45 milioane euro sau 4 milioane euro in anumite regiuni din Ungaria. Franta (5.5%) etc. Elvetia.6 mld euro. Japonia (4. sucursale ale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert exterior (care trebuie mentionate in statut) si pot detine un cont bancar in valuta. Spania (2. Legislatia ungara nu face deosebire intre companiile cu participatie straina si companiile nationale. Olanda.9%).8%).8%). Investiţiile străine directe In anul 2004. Koreea. Israel.1%). Luxemburg.0%). Austria (6%).8%) etc. Aceste acorduri descriu mai detaliat garantiile legale generale de care se bucura investitorii straini.3%). Austria. Ucraina.2%). Olanda (2. Ungaria are incheiate acorduri bilaterale de protectie a investitiilor cu multe tari. Corespunzator. Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati. Malayezia. Uruguai. o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro.5%).3 miliarde euro. Belgia (1. Franta. de catre autoritatile locale. au disparut formele vechi ale sprijinului direct. Franta (4. Danemarca. . contabilitate. companiilor cu participatie straina li se aplica legislatia in vigoare pentru toate companiile fiind considerate societati ungare. ale sprijinului companiilor off-shore si reducerilor de impozite. China (6. Vietnam. Portugalia. acordandu-se numai acelor platitori de taxe care au cifre de afaceri de pana la 9 500 euro pe an. Spania (1.0%). totalul investitiilor straine in Ungaria a fost de 3.3%). Egipt.4%).3%. Bulgaria.3%). platitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acorda. Ungaria va atrage. Principalii parteneri la export (% in export): Germania (27. SUA.2%). R. Belgia (2. Suedia (3. la o institutie financiara. Investitiile care servesc protectiei mediului si-sau IT&C si care se situeaza la un minim de 400. Ungaria a trebuit sa gaseasca alte metode de atragere a investitorilor.5 miliarde mai mult decat in anul 2003.1%). in (perioada 2004-2007). Slovacia (2. volumul total cifrand 3. Marea Britanie (2.7%). Rusia (6. angajarea personalului si lichidare.  exista o gama larga de subventii co-finantate de la fondurile structurale ale UE. In anul 2005 s-a inregistrat o crestere de aprox. China. Romania (3%).5%). cu aproape 1. Aceste prevederi se aplica numai acelor investitii care depasesc 11. Principalii parteneri la import (% in import): Germania (24. Anul 2003 a fost clar ultimul an al investitiilor importante in Ungaria. Olanda (4. Kuveit. Polonia (2. astfel:  a fost redus impozitul pe profit la 16%. Tailanda. Spania. Toate formele de asociere inregistrate in Ungaria (societati comerciale. Paraguai. Polonia (2.  se pot deduce costurile de specializare si de cercetare-dezvoltare. pentru o perioada de timp determinata. Rusia. Belgia. Italia (4. Canada. beneficia de facilitati fiscale pentru o perioada de 5 ani.Incepand cu 1 ianuarie 2004. Cipru. Cehia (2.9%). Devenind membru al UE din mai 2004.2%). SUA (3.7%). cum ar fi: Australia. Italia. Marea Britanie (2.Ceha.1%).6. Polonia. Pentru infiintarea unei companii. Argentina.8%). acordarea de facilitati fiscale este limitata. pot de asemenea.7%). In acelasi timp. Rusia (1. Finlanda. Germania. Norvegia. Slovacia (2.0%). Suedia. SUA (3. Italia (7.2%).000 euro. Franta. Cehia (2. Austria (6.

utilitati publice. pentru a dovedi ca nu are datorii. Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal. Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului. Relaţiile diplomatice româno-ungare .pentru operatiunile curente. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30% din veniturile de capital. care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un permis special. acestea fiind stipulate in anexele nr. Impozitul pe dividende este de 20%. Elvetia. Dupa 1 mai 2004. inchirierea si arendarea pamantului. cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta separata. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala sau trimestriala a TVA-ului. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:  20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)  15% pentru produsele agro-alimentare.1 si 2 ale HG 112/1990. transferurile de credite si dividende. servicii hoteliere. societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA. manuale.  5% pentru anumite produse farmaceutice. dividentele platite unui actionar rezident in UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani. dupa care poate incepe activitatea. toate tarile membre ale UE. cu conditia sa termenul "in curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. serviciile publice radio si TV. actualizata anual. Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii. sucursala trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony). Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi. In anumite situatii. este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare. Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4. Suedia. Totusi. fara personalitate juridica. O sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza unei cereri. serviciile postale. In anumite conditii. In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea. Firma straina trebuie sa asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala sa. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere. serviciile financiare. societatile ne-rezidente in Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. drepturi de autor. cu: Liechtenstein. Pentru dividentele platite suplimentar aceasta rata este de 35%. inchirierea apartamentelor. in acest sens. Ungaria are semnate acorduri bilaterale. Sistemul de impozite şi taxe Impozitul pe profit este de 16%. resturante etc. carti-ziare. proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit. asigurarile.. Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine.000 euro) si in acest caz trebuie completata lunar o declaratie de impozit.

Gradul de urbanizare este mare. la 16 septembrie 1996.5. Relaţiile bilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI. la 29 noiembrie 2002. în continuare este nevoie de o serie de îmbunătăţiri. Clima: de tip panonic-continental în est şi sud-est. .sare. semnată la Budapesta. Suprafaţă: 84. În anul 1944 au fost suspendate. cuarţ.petrol si gaze naturale. Solurile predominante in văile austriace sunt cele terra rosa. din care 620.34 milioane Euro. la sud de Slovenia şi Italia.000 km2 Densitatea populaţiei: 98 locuitori/km2 Distanta fizica Bucuresti (România) – Viena (Austria) este de 1080 km. iar în sud cu influenţe mediteraneene.800 locuitori. în vest de tip continental cu ierni şi veri umede. caolin. La altitudini mai mari solul este unul brun. bauxita şi talc.32% şi importurile au crescut cu 20. AUSTRIA In Austria cererea pentru cosmetice creşte de la an la an dar într-un ritm moderat. gips.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni. în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI. iar exporturile românesti au crescut cu 46. şi la vest de Confederaţia Elveţiană şi Liechtenstein. la est de Slovacia şi Ungaria. Principalele produse căutate pe piaţă sunt cele pentru îngrijirea pielii. amintim în acest sens Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI).lignit. volumul total al schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 1187. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală. Comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent. Lungimea graniţelor: 2.Relaţiile diplomatice româno-ungare au fost stabilite la nivel de legaţie în anul 1920. cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară a fost semnat la Timişoara. volumul total al comerţului bilateral a crescut cu 32. 2.56 milioane Euro. deşi guvernul a încercat în ultimii ani o întărire a acesteia. zinc. In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite de metal. Tratatul de înţelegere.61 milioane Euro importul. fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954. produsele pentru păr şi produsele pentru protecţie solară. Mediu demografiec/natural Poziţia geografică: situată în Europa Centrală.90% (locul 5). ceea ce face ca exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare. Dintre organizaţiile din care face parte Ungaria.81%.562 km. şi a intrat în vigoare la 27 septembrie 1996.07% (locul 9). La 30 iunie 2006.9%. Ponderea Ungariei în totalul comerţului românesc este de 3. învecinată la nord de Germania şi Republica Cehă. Populaţia: 8.61%. înregistându-se un sold pozitiv 54. Denumirea oficială: Republica Austria. din care exportul 4.220. iar importul 3.95 milioane Euro exportul şi 566.

care au în frunte un Guvernator (Landeshauptmann). Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat.5 miliarde euro.9 % în 2005 s-a situat sub rata medie de creştere în UE de 2. Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. Şeful statului austriac este Preşedintele federal.000 km.populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt exportate. Actualul Preşedinte este Heinz Fischer ieşit câştigător la alegerile prezidenţiale care au avut loc pe 25 aprilie 2004. Viena. intrând în opoziţie. reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. Mediul economic Potrivit statisticii austriece. Austria se situează pe locul al patrulea după Luxemburg. Totuşi. .060 euro. Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale. Burgenland. In 2000 ţara avea 5780 km de cale ferată.  Consiliul Federal (Bundesrat) reprezintă cele 9 landuri: Austria Inferioară. în anul 2005 PIB al ţării s-a situat la 246. sprijinit de Partidul Social-Democrat (SPÖ). PIB-ul Austriei se prognozează a atinge 256. De la admiterea Austriei în Uniunea Europeană. Austria Superioară. Tirol. singur sau ca lider al unei coaliţii. Salzburg. Parlamentul este format din două camere:  Consiliul Naţional (Nationalrat) format din 183 de membri aleşi direct de către populaţia cu drept de vot. În cadrul UE. Aeroporturi importante se mai gasesc şi la Graz.2 milioane euro în 2006.9 % faţă de anul precedent. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. mai mult de 30 de ani şi care la alegerile din 1999 a ieşit pe locul al doilea. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). iar pe cap de locuitor a fost de 30.Transporturile fluviale se desfasoara mai ales pe Dunăre. O încălcare a unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. potrivit acestui indicator de prosperitate. Styria. şi care şi-a intrat în atribuţiuni începând cu data de 8 iulie 2004. Vorarlberg. Salzburg. Carintia. membrii fiind delegaţi de către parlamentele fiecărei provincii în parte. Soselele şi drumurile ocupă in total 200. iar numărul lor este direct proporţional cu al populaţiei landului respectiv. Irlanda şi Danemarca. Ministerul Afacerilor Economice poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. Mediu politic Capitala federală: Viena Austria este o democraţie parlamentară. lângă Viena. Innsbruck si Klagenfurt. Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SPÖ) care a condus Austria. Creşterea PIB-ului real de 1.0 %. în creştere reală cu 1.

între care Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). rata inflaţiei.0 % din PIB. respectiv 5.7 %. îndeosebi prin aportul reţelei de videotelefonie mobilă Hutchinson („3”). în creştere cu 4. În anul 2004 a fost de 283 milioane euro. mecanică şi inginerie structurală. deficitul bugetar fiind de 4.4 miliarde euro. respectiv 2.5). În luna septembrie 2005 existau 220. la nivelul anului 2004. în creştere faţă de 2004 (2.9 (media EU -15 fiind de 2. în 2001 a fost de -4. Elveţia.Balanţa comercială la nivelul anului 2005 a fost deficitară cu 1.3 % în anul 2005. în 2003 a fost de -2.9 %.2 % din PIB.000 şomeri. când s-a ridicat la 1. în 2000 de -5. considerat pragul de sărăcie.000 sunt pensionari. urmând să scadă în anul 2006 la 1.275 miliarde euro. investiţiile străine în Austria s-au cifrat la 355 milioane euro.496 miliarde euro (exporturi de 93. Sectoare industriale importante: alimente şi băuturi. În cadrul PIB. înregistrând o scădere masivă faţă de anul 2003.25 miliarde euro.451 milioane euro.8 % faţă de 2004). exportul reprezinta peste 50 %. iar UE-25 de 8.630 milioane euro. Rata inflaţiei a fost de 2. urmate de Italia. pentru anul 2005 fiind prognozat un nivel de 5. Austria este membră a numeroase organizaţii internaţionale. iar UE-25 de 2. În luna ianuarie 2005 existau 1. În anul 2002. 200.8 %).347 milioane euro. Potrivit statisticilor UNCTAD. numai în anul 2002 înregistrându-se o balanţă comercială excedentară de 300 milioane euro.2 % (8 % media UE). exportul de bunuri şi servicii reprezintă circa 30 % iar din cadrul productiei industriale.8 %). fără a fi socotiţi şi 48.977 milioane euro.3 %.0 % (media EU -15 fiind de 7. La nivelul anului 2004 Austria a îndeplinit toate cele patru criterii de convergenţă ale Tratatului de la Maastricht.044. dintre aceştia. Majoritatea investiţiilor străine provin din Germania.15. cheltuielile la 64.420 milioane euro. produse electrice şi electronice. în creştere cu 4. respectiv numai 217. chimie. 969 milioane euro (în scădere faţă de anul trecut deoarece a scăzut începând cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 % la 25 % ) şi cheltuieli de 64. Mediu cultural . respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1.4 % iar deficitul public de 1.9 milioane euro. Marea Britanie şi Japonia.000 de austrieci cu un venit lunar sub 785 euro.6 % faţă de 2004 şi importuri de 95. Anul 2005 s-a înscris în constanta comerţului exterior austriac. Deficitul balanţei de plăţi a fost în 2004 de -2. Pentru anul 2005 se prognozează ca deficit bugetar să fie de 2.492 miliarde euro.2 miliarde euro etc. cu venituri de 58. automobile (în special motoare şi transmisie). 2002 (1.1 %) sau în 2003 (1.4.065 aflaţi în şcolarizarea oficiilor forţelor de muncă. nivelul dobânzilor pe termen lung situat la 4. Rata şomajului a fost în 2005 de 5. Valoarea investiţiilor străine în anul 2005 a fost la fel de scăzută precum în anul precedent. Veniturile bugetare s-au situat în anul 2004 la 60.2 % din PIB. astfel în 2004 a fost de -1. Austria s-a situat pe locul 19 în topul ţărilor de atragere a investiţiilor străine şi pe locul 14 în topul ţărilor investitoare în exterior.3 %). îndatorirea publică situată la 65.996 miliarde euro.3 % pentru 2005 fiind prognozat 1.1 miliarde euro.

În acelaşi timp. Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt în vigoare în Austria de la 1 ianuarie 1995.EFTA. 6. firmele competitoare pot acţiona pentru oprirea sau încetarea activităţii altei firme în caz de nerespectare a prevederilor legii comerciale. În cazul desfăşurării activităţii într-o fabrică.000 de croaţi. 7. 16.000 de polonezi.Acordurile vamale bilaterale încheiate cu terţi. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). Încălcarea prevederilor legii comerciale şi industriale constituie contravenţie şi se pedepseşte de autorităţile administrative. 12% atei. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. . Există norme stricte privind poluarea fonică. Accesul pe piata Desfăşurarea unei activităţi comerciale în Austria necesită o licenţă comercială (Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerţului (Gewerbeordnung). 35. trebuie obţinută o licenţă industrială. Având îndeplinite condiţiile de mai sus şi pe baza unei simple notificări. .Declararea statutului de neutralitate) Grupuri etnice: austrieci 92%. .7% protestanţi-luterani. Ministerul Economiei si Muncii poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. Limba oficiala este germana. Dacă activitatea comercială este condusă de o corporaţie.000 de turci. în baza Legii Concurenţei Neloiale.300 mozaici Ziua naţională: 26 octombrie (1955 . protecţia angajaţilor.5% musulmani. este necesar să se numească o persoană care îndeplineşte condiţiile de competenţă ale tipului de afaceri care trebuiesc desfăşurate. Se poate obţine. 45. Încălcarea unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. 0. dacă au apărut noi reglementări privind mediul înconjurător şi securitatea muncii. 50.Acordul de Comerţ Liber din 1972 dintre Austria şi EEC. Totuşi. 4. iar moneda in circulatie este EURO.000 budişti.000 de sârbi. se poate trece la începerea activităţii. . Autoritatea Comerţului care eliberează această licenţă industrială impune reguli care trebuie respectate de proprietarul fabricii.000 de sloveni. 120. 170.2% ortodocşi. de la caz la caz. cca.Taxa pentru promovarea Comerţului Exterior. Reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. 0. Chiar după eliberarea licenţei industriale.6% romano-catolici. autorităţile pot impune condiţii suplimentare. interferenţa cu vecinii fabricii.000 de slovaci. . 10.000 de bosniaci.000 de unguri. . prevederile următoarelor legi au încetat să mai fie aplicate: . 30. la care se adaugă 220. Mai mult. Un certificat de competenţă este solicitat de obicei pentru a dovedi că persoana care va desfăşura activitatea comercială îndeplineşte nişte criterii de pregătire şi experienţă în domeniu.Legea Vămilor din Austria.Confesiuni religiose: 73. de mediu.000 de romi. o exonerare de la prezentarea unui certificat de competenţă.

Există numeroase căi navigabile interioare: Volga. Potrivit prevederilor Acordului European de la Paris cu privire la patente. acordurile de comerţ liber).304km)de la Sankt-Petesburg – Moscova – Ecaterinburg – Irkutsk – Habarovsk . FEDERAŢIA RUSĂ Distanţa fizică între capiatala Rusiei – Moscova şi capitala României – Bucureşti este de 1899km. Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană.Totodată. firme din ţări membre UE livrează în Austria fără plata TVA. ca membru al UE. acest lucru fiind evidenţiat de creşterea investiţilor realizată de producătorii în acest domeniu. Acest lucru înseamnă că deţinătorul patentului se bucură de aceleaşi drepturi în toate statele semnatare. produsele care intră pe piaţa UE sunt supuse taxelor vamale europene potrivit tarifelor vamale comune şi care fac parte din Sistemul Tarifar Armonizat. consumul fiind suplinit de numeroşi concurenţi noi pe piaţă. atât industriale cât şi agricole. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. nu se aplică taxe vamale asupra bunurilor. cu condiţia ca primitorul produselor sau serviciilor să aibă un număr de identificare TVA (UID). Similar. din 5 octombrie 1973. Potrivit acestei legi. Acordul EEC rămâne aplicabil în relaţiile cu ţări ne-membre UE (de exemplu Norvegia). firma austriacă trebuie să plătească taxa TVA. între statele membre UE. Legea Vamală Europeană prevede exceptări de la plata taxelor vamale şi preferinţe în forme şi în scopuri diferite (de exemplu ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare). firmele austriece pot livra bunuri şi servicii către parteneri din alte ţări membre UE fără a plăti taxa TVA din Austria. Mediul demografic/natural .Vladivostok. Obi etc. printre care şi Austria. la anumite produse este necesară obţinerea unei licenţe de export. Rusia are însă o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). Austria trebuie să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de UE cu terţe ţări (de ex.6. cele mai multe în partea europeana. În ceea ce priveşte exportul de produse. Valabilitatea acestui patent este de 20 de ani. În general. dacă firma austriacă este deţinătoare de UID. către autorităţile fiscale din Austria. În prezent piaţa produselor cosmetice în Rusia creşte rapid. Taxa de import pe valoarea adăugată (Einfuhrumstazsteuer) este percepută de autorităţile vamale. la importul produselor. la un nivel egal cu cel al taxei normale pe valoarea adăugată (TVA) şi care în prezent este de 10 % sau 20 % în funcţie de produs). un patent european este valabil în toate statele semnatare ale acordului. a produsului sau serviciului. Ienisei. 2. Din raţiuni pur statistice se înregistrează însă operaţiunile comerciale. Potrivit principiului libertăţii de mişcare a produselor. Având în vedere că veniturile locuitorilor Rusiei sunt în creştere şi aspiraţiile acestora la fel potenţialul vânzării de produse cosmetice evoluează rapid. Austria a adoptat deja legislaţia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA în piaţa comună. În acest caz.

840 km de mare. Samara. 49 regiuni. diamantele . Densitatea medie este de 8. Federaţia Rusă. Ufa. 6 ţinuturi. iar prim ministru este Mikhail Fradkov.D. Celiabinsk. minereurile neferoase (Ural şi Siberia). Populaţia Rusiei a scăzut cu aproximativ jumătate de milion de oameni ajungând la 142.075.400 Km² ocupând locul 1 în lume. Sistemele de telecomunicaţii din Rusia s-a îmbunătăţit seminifcativ din 1980.5 milioane de lini telefonice şi peste 6 milioane de oameni utilizau internetul.P.5 loc/km 2. 1 regiune autonomă (Birobidzhan). Europa şi Asia.. compusă din 89 subiecţi federali. 1867 raioane.Polonia.Ucraina • la S. Capitala Rusiei este Moscova. Rusia are în principal un climat continental având în vedere că centrul ţării se situează la 3. Mongolia. R. iar principalele oraşe sunt Sankt Petersburg.Georgia. gazele naturale. preşedintele rus Putin a acţionat prompt ca să curme revoluţia începută de predecesorul său. Venit la putere în 2000.China.Norvegia si Finlanda • la V. poate fi considerată ţara cu cele mai variate şi bogate resurse naturale de pe glob. Kazahstan • la S-E. Forma de guvernământ este republica prezidenţială. Novosibirsk. Împărţirea administrativ-teritorială a Federaţiei Ruse cuprinde: 21 republici. Din totalul populaţiei 73% trăiesc în mediul urban. 1875 sate de tip urban. Lituania . Temperaturile vara sunt în medie de 4°C în insulelele arctice şi de 20°C în zonele cele mai sudice. Temperaturile medii anuale sunt de -8°C în St Petersburg. Mediul politic Rusia este o federaţie. minereurile de fier (Ural. cărbunii (bazinele Peciora. Kazan. În 2002 existau 35. 10 districte autonome. Azerbaidjan. Podişul Valdai).2 milioane de locuitori (la 1 decembrie 2006) . NijniiNovgorod. astăzi existând peste 1000 de companii care oferă astfel de servicii.Federaţia Rusă este situată pe două continente. Ekaterinburg. -27°C în vestul Câmpiei Siberiene şi -43°C la Yakutsk( în partea central-estică a Siberiei).Duma de Stat (450 deputaţi). având următorii vecini: • la N-V. Are o suprafaţă de 17. Estonia. Munţii Altari). Parlamentul. 2 oraşe cu statut de subiecţi ai Federaţiei (Moscova. iar în zona europeană de 25 loc/km2.aurul şi uraniul (Podişul Siberiei Centrale. ci . 1092 oraşe. Sankt-Petersburg).Coreana. Belarus • la S-V. este compus din: camera superioară Consiliul Federaţiei (cuprinde câte 2 reprezentanţi din fiecare subiect al Federaţiei Ruse) şi camera inferioară .locul 6 în lume. 329 raioane şi districte orăşeneşti. bicameral. Putin a considerat că decada 19902000 nu a reprezentat o perioadă de tranziţie de la dictatura comunistă spre democraţie. Perm şi Rostov pe Don. Letonia. Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural. Omsk. Lena şi Enisei. Astăzi preşedintele Rusiei este Vladimir Putin. Campia Precaspica si Campia Siberiei Occidentale. Boris Eltin. în ansamblul ei.

Din datele statistice transmise de Camera de Comerţ şi Industrie a Moscovei. în creştere cu 23. faţă de anul 2005.4 miliarde USD. Preşedintele nu este detestat de populaţie. Ucraina sau Kirghistan.7 %. în creştere cu 25. în primele 6 luni ale anului 2006. Conform datelor Serviciului Federal de Statistică în anul 2006: · PIB al Federaţiei Ruse a fost de 26. în creştere cu 6.3 % faţă de anul 2005. în creştere cu 2. haos şi suferinţă.7 % faţă de anul 2005.2 % faţă de anul 2005.5 miliarde USD. · Volumul serviciilor în sfera comunicaţiilor a fost de 827. încât populaţia se simte din nou infricoşată. nu cu libertate.11. alegerile din Rusia au fost manipulate prin dezinformarea. atunci noi nu avem nevoie de asemenea democraţie". Majoritatea publicului rus pare sa fie de acord cu Putin. din care: · Exporturile. a înregistrat creşteri în anul 2006. au totalizat 274. Putin a decretat că guvernatorii celor 89 de provincii ale Federaţiei Ruse nu vor mai fi aleşi de cetăţenii respectivi. Federaţia Rusă nu pare totuşi să aibă condiţiile prerevoluţionare din Georgia. în creştere cu 26. a subjugat mass-media şi a eliminat centrele de putere care i-ar fi putut ingrădi autoritatea. care pretinde că este preferabil ca Rusia sa fie "dirijata" de un conducator autoritar decât să se zbată într-o democraţie haotică. ci vor fi numiţi de preşedinte. înţesate cu foşti colegi din KGB. Într-adevăr.9 %.617. · Volumul mărfurilor transportate a fost de 4. Putin a răspuns că "dacă democraţia înseamnă uzurparea statului. au redevenit atât de puternice. a fragmentat şi a emasculat opoziţia. a fost de 418.3 miliarde de ruble. Justiţia a fost subordonată Kremlinului. Ca urmare a propagandei Kremlinului. · Volumul producţiei industriale a cunoscut o creştere de 3. în Moscova: . în creştere cu 2. la 20.2006. El a intimidat. de anarhie economică şi de destrămare progresivă a autorităţii statului rus. înşelarea şi descurajarea electoratului. au totalizat 114.6 % faţă de anul 2005. veniturile din exporturile de petrol şi gaze au stimulat creşterea economică şi opoziţia este firavă. Forţele de securitate. · Importurile. Putin a demolat sistematic instituţiile autonome. în perioada ian-noiembrie 2006. la cea de-a 15 aniversare. · Volumul producţiei agricole a fost de 1.9 miliarde de ruble. · Volumul schimburilor comerciale externe. Întrebat de corespondenţii străini despre măsurile drastice impuse de el împotriva structurilor democrate din Rusia. revoluţie şi democraţie sunt sinonimi cu sărăcie.o epoca aberantă de instabilitate politică.3 miliarde t.1 miliarde de ruble. Mediul economic Dezvoltarea social-economică a Rusiei. Sub Putin.779.9 miliarde USD. o mare parte din populaţia Rusiei consideră că termenii de reformă.7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005.621.8 % faţă de anul 2005. în creştere cu 29.

6 +21. Olanda (35.3 • 2006/05(%) -1. din Federaţia Rusă. respectiv cu 29. milioane tone 82. la 20 milioane.8 Masini. care au deţinut 53.203. reprezintă 40% din importul total al Federaţiei Ruse şi au crescut în prima jumătate a anului de 5 ori faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2005. reprezintă 48% din totalul investiţiilor straine din prima jumatate a anului. importurile au cunoscut şi ele o creştere considerabilă faţă de anul 2005. mii tone 239. Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38. ajungând la valoarea de 144.9 miliarde USD. utilaje.82 miliarde USD).5 Minereuri de fier. respectiv 208. miliarde m 181.08 miliarde USD). condiţiile de pe pieţele mondiale.6 %. Exporturile Federaţiei Ruse în perioada de referinţă au atins nivelul de 274.8 +23. în prezent.000 hoteluri pentru cei 5 milioane de turişti care se estimează că vor vizita Moscova în anul 2009.5 miliarde USD.87 miliarde USD).6 +14.5 Nichel. mii tone 1506. Italia (27. Polonia (13. • investiţiile străine în valoare de 25 miliarde USD.5 Produse petroliere.importurile în valoare de 30 miliarde USD.8 -8. Structura pe mărfuri a exportului Federaţiei Ruse în anul 2006 Principalele produse exportate de Rusia Ianuarienoiembrie 2006 Ţiţei brut. Ca urmare. Principalii parteneri comerciali ai Federaţiei Ruse în ianuarie-septembrie 2006 au fost ţările din Uniunea Europenă. Alti parteneri economici importanti sunt China (25. Concomitent a avut loc o întărire a rublei şi o creştere importantă a solicitărilor pe piaţa internă. milioane tone 227.54 miliarde USD). milioane tone 19.1 -3.6 +1 .6 3 Gaze naturale. mii tone 250.3% mai mult decât în primele 11 luni ale anului precedent.2 +7.05 miliarde USD) si Ucraina (21.800 – 2.2% din totalul comerţului exterior al Rusiei.7 -54.6 Cocs si semicocs.51 miliarde USD). Se estimează că în următorii 2 ani populatia oraşului Moscova va creşte de la 12 milioane de locuitori. De asemenea. în creştere cu 26. milioane tone 94. milioane USD 14. Finlanda (11.79 miliarde USD).9 miliarde USD). în pofida unei uşoare scăderi a preţului la petrol.4 Cupru rafinat. În perioada 2007 – 2009 se vor construi 1.89 Cărbune. comerţul exterior în perioada ianuarie-noiembrie 2006 a totalizat 418.41 miliarde USD) şi Marea Britanie (12. Pricipalii indicatori ai comerţului exterior al Federaţiei Ruse au cunoscut o creştere semnificativă în anul 2006. cu 25. In următorii doi ani se vor construi 15 mari uzine specializate îndeosebi pe microelectronică şi înalte tehnologii şi se vor construi spaţii de birouri pentru firme şi locuinţe pentru locuitorii Moscovei.7% comparativ cu perioada similară a anului 2005. Belarus (18.4 miliarde USD. fiind extrem de favorabile pentru exportatorii ruşi.92 miliarde USD.

îmbrăcăminte (+74. în perioada 2003 – 2006 .7 Tigari si tigarete.6 -16.4 Încălţăminte din piele. pana la 14.9 +36% Textile şi tricotaje.2 Energie electrica.3% în 2005. acestea înregistrând cifra record de 4. milioane perechi 43.1% comparativ cu 9. Principalele produse importate de Rusia Ianuarie2006/05(%) noiembrie 2006 Carne (exclusiv carne de pasăre). mii tone 1140.1 Autocamioane.16 +34. încălţăminte (s-a triplat volumul importat) şi autovehicule. mii bucati 56. milioane USD 997.3 Zahăr brut.5 +3. milioane USD 1260. SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – FEDERAŢIA RUSĂ În perioada 2002-2006. milioane USD 1535.1 milioane USD.4%).Aluminiu.3% faţă de perioada similară din anul precedent).6 Mobila. echipamente si mijloace de transport. mii tone 3639. Evoluţia schimburilor bilaterale România – Federaţia Rusă. s-a inregistrat o crestere constanta a schimburilor comerciale totale dintre România şi Federaţia Rusă. se remarca o creştere semnificativă a importurilor ruseşti de maşini şi utilaje (+49.9 -2. Soldul balanţei comerciale pe această relaţie s-a menţinut permanent negativ.3 USD Autoturisme. înregistrând în anul 2006.39 miliarde USD. pentru ca apoi să se dubleze practic de la an la an.2 -6.8 Băuturi alcoolice şi nealcoolice.1 +34. dar a crescut cea a produselor metalurgice.7 +54. milioane 56832. mii tone 2336.6 Ponderea combustibililor şi a produselor energetice în structura exportului de mărfuri a scăzut în noimebrie 2006 la 60. în anul 2006.3 Medicamente. împreună cu metalele feroase şi neferoase.76 +28.18 +300 Masini.1 -4.2% faţă de 65.milioane USD 2003 2004 2005 2006 . In anul 2006.647. milioane USD 4621.9 +15. valoarea de -3.7 +49.9 milioane USD.022 milioane USD. exporturile româneşti către Federaţia Rusă au totalizat 374. miliarde KW/h 19. Exporturile româneşti au înregistrat o uşoara creştere în 2003 comparativ cu 2002.3% cât a fost în noiembrie 2005. mii tone 1203.6 Carne de pasăre. iar importurile 4. milioane USD 102.8 În perioada ianuarie-noiembrie 2006.4 +74. mii bucati 935.

ce au răbdarea necesară supravieţuirii în condiţii ce par insuportabile.5 -3107. Soldul balanţei curente era de $105. ceea ce înseamnă că „middle-class-ul” ocupă primul loc în structura claselor sociale ruseşti.0 Sold -1929.3 billioane în 2006. maşini.4 3338.1 Import 1981.1% au studii superioare neterminate. docile dar totuşi încăpăţânate.Total 2033. rubla. cursul este de 25.19 121. produse farmaceutice) – 6%. din produse minerale. iar limba vorbită de locuitorii Federaţiei Ruse este cea mai răspândită pe glob – rusa. în principal. In prezent. Ruşii sunt în proporţie de 71.25 -2108. În general ruşii sunt cunoscuţi ca fiind persoane sensibile. 34.În 2006 existau 63174 de instituţii de învăţământ preuniversitar şi 1068 de instituţii de învăţământ universitar şi post-universitar. materiale plastice şi articole .24%. exporturile României în Federaţia Rusă au fost constituite din vehicule (altele decât material rulant de cale ferată) – 41.6 374.40 ruble /1$. produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (produse chimice anorganice. pe piaţa mondială în perioada respectivă. Peste toate ei apreciază angajamentul şi credinţa deplină.4 2229.2%. cu imaginaţie bogată.8 4396. Ruşii îşi menţin integritatea conform noţiunii pe care ei o au despre cum trebuie să fie fiinţa umană. purtatoare de energie (ţiţei şi gaze naturale.8% catolici.2%. Mediul cultural În Rusia 16% din populaţie au studii superioare.1 Export 52. mobila – 3. Din populaţia totală peste 50% au venituri medii cuprinse între 2500 şi 8000 RUR/capita.2%. fataliste.2% au doar studii primare şi 2.0 230.8% de religie ortodoxă. iar datoria publică a fost de 8% din PIB. care au deţinut ponderea cea mai mare în valoarea totală a importurilor României pe această relaţie (circa 90% anual). Creşterea valorii importurilor din Federaţia Rusă în anul 2006 faţă de 2005 are la baza creşterea semnificativă a preţului produselor minerale purtătoare de energie. în timp ce datoria externă era de $287. Accesul pe piaţă .8%. importurile României din Federaţia Rusă.6% au studii medii. 3. are cursul fluctuant. Rusia a avut în 2006 o rată a inflaţiei de 9.5% musulmani şi 1. cu o sinceritate rar întâlnită în alt colţ al lumii.6 -3647. Moneda naţională a Rusiei.4 3568. aparate şi echipamente electrice .9 In anul 2006.6 2350.6. În perioada 2003-2006.2 4022. pesimiste. dar şi combustibili solizi). cu înclinaţie spre lacrimi(dar nicidată în public).4 bilioane. 5. au constat. 44. poetice.8 – 26.1% nu au studii deloc.

şi anume: 5%. 3. în baza hotărârii nr. 10%. Conform ordinului nr. în general. guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate mărfurilor. Plasarea încărcăturii în custodia depozitului vamal pentru stocare temporară. 4. Pentru a îndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vamă. a fost stabilită procedura de înregistrare pentru primirea acestui card. Taxele vamale sunt plătite fie în valută.Taxe vamale Mărfurile importate sunt clasificate în concordanţă cu Nomenclatorul mărfurilor pentru Activitatea de Comerţ Exterior al Federaţiei Ruse. Bunurile importate reprezentând contribuţia în natură la capitalul social al unei noi întreprinderi înfiinţate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale în anumite condiţii şi pe o perioadă specificată în documentele constitutive ale firmei.numerele de telefon ale tuturor managerilor şi a şefului contabil al companiei participante la activitatea de comerţ exterior. . Înregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de înregistrare). Noua structură a tarifului vamal de import standardizează şi unifică taxele vamale de import aplicate mărfurilor în patru trepte. determinată pe baza preţului CIF al mărfii importate. la importul anumitor produse se aplică taxe vamale sezoniere şi contingente. fiecare entitate legală cu activitate de comerţ exterior trebuie să parcurgă următoarelor etape: 1. Acest card este dat participantului la activitatea de comerţ exterior pentru fiecare procedură de evaluare în vamă. Acceptarea declaraţiei vamale. Evaluarea în vamă Valoarea în vamă a mărfurilor este. 15% şi 20%(cu unele exceptii pentru anumite categorii de marfuri). prezentarea carnetului TIR şi a actelor care însoţesc bunurile. fie în ruble. Un comision vamal de 0.specimen de ştampilă cu semnătura managerului companiei participante la activitatea de comerţ exterior. Toate bunurile şi mijloacele de transport care traversează Federaţia Rusă sunt supuse controlului în vamă. . 787/31 din august 2000. Începând cu 1 ianuarie 2001.adresa legală a participantului la activitatea de comerţ exterior.15% este perceput la efectuarea procedurilor de evaluare în vamă. Informarea prealabilă a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor şi mijloacelor de transport (sau informarea prealabilă asupra intenţiei de a exporta bunuri şi mijloace de transport în Rusia). Înainte de efectuarea controlului în vamă. pe lângă taxele vamale de import. Aceste taxe vamale de import se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate (incluzând şi taxele de transport şi asigurare). Lista documentelor care sunt cerute pentru înregistrare cuprinde: 1. În plus. care se bazează pe Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor (HS). 886 din 1 decembrie 2000. TVA şi accize (pentru produsele supuse accizării). . Formularul pentru înregistrare în vamă conţine următoarele date: . la cursul oficial de schimb. Mărfurilor importate li se mai aplică. participantul la activitatea de comerţ exterior trebuie să se înscrie în registrul vămii şi primeşte o legitimaţie (record card). pentru declararea bunurilor sau mijloacelor de transport. 2.

Referinţe de la băncile autorizate. Formularul de declaraţie vamală conţine 54 de paragrafe şi trebuie completat în limba rusă. descrierea mărfurilor conform nomenclatorului de mărfuri HS. Referinţe date de Comitetul de Stat al Statisticii. Împuternicire autentificată la notariat acordată persoanei care reprezintă interesele companiei în vamă. echipament militar. Licenţe de import Majoritatea importurilor sunt liberalizate şi. în caz contrar mărfurile nu vor fi vămuite. 3. pentru atestarea calităţii companiei de plătitor de taxe şi impozite. 9. cât şi în valută). Certificat sau notificare (copie sau original) de înregistrare la Ministerul Taxelor şi Impozitelor. 6. deci. 5. Licenţele de import sunt emise de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Comerţului din Rusia sau de către reprezentanţele sale regionale şi sunt controlate de Comitetul de Stat al Vămilor. 7. preţurile unitare şi valoarea totală a livrării. Livrările prin poştă sau coletărie necesită documente poştale în locul documentelor de transport (conosament). 8. O copie a statutului companiei (cu amendamentele şi certificatele de înregistrare emise de Registrul Comerţului). Livrările pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport. Factura pro-forma Acest document poate fi solicitat de firma importatoare într-una din etapele de negociere ale contractului. Certificatul de origine . pentru a fi apoi prezentat autorităţilor vamale. anumite televizoare color (cu diagonala de 14. materialele folosite pentru ambalaj. Recomandări acordate de altă companie. autentificată la notariat. Factura comercială Factura comercială trebuie să conţină. greutăţile (nete şi brute) ale mărfurilor. cu indicarea codurilor bancare “OKPO” şi “COATO. narcotice şi substanţe otrăvitoare. Toate documentele de transport şi livrare trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile impuse prin contract şi cu numărul licenţei de import.2. materiale şi deşeuri radioactive. şi informaţii legate de ţara de origine. sunt necesare licenţe la importul anumitor produse. Copie a contractului de comerţ exterior. scrisoare de transpotr aerian (air waybill). medicamente. Totuşi. 4. Certificatul de înregistrare sau extrasul de la Registrul Comerţului. aliaje şi pietre preţioase. covoare. metale. reziduuri/deşeuri industriale. şi anume: alcool etilic şi vodcă. pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare (atât în ruble. 21 şi 25 inch). Importatorii trebuie să completeze câte o declaraţie vamală pentru fiecare marfă importată. Documente de comerţ exterior Informaţiile conţinute de fiecare document de comerţ exterior trebuie să fie în concordanţă cu cele conţinute în alte documente comerciale care se referă la aceeaşi livrare. pesticide. pe lângă informaţiile stipulate în contract. nu necesită licenţe. explozivi. preţul de vânzare către importator şi locul final de expediere din ţara exportatoare.

uneori. greutatea netă. cum ar fi de exemplu sistemul ISO-9000. În schimb. Certificatul de origine tip A. aditivi vitamino-proteici. Standarde Guvernul Rusiei nu recunoaşte multe dintre standardele internaţionale. turte oleaginoase. trebuie să facă obiectul unei certificări de siguranţă.Acest document este solicitat de autorităţile vamale. emis. volumul. Această instituţie testează şi certifică produsele. furaje combinate pentru hrana animalelor. Poliţa de asigurare Clauzele din contract stabilesc obligatia vânzătorului sau a cumpărătorului de a asigura marfa pe timpul transportului. porumb. cantitatea. toate produsele importate. Aceste certificate se emit pentru următoarele categorii de produse agro-alimentare: cereale. Certificarea originii mărfii este importantă pentru calcularea corectă a taxei vamale de import. folosind alfabetul chirilic. Orice livrare în Rusia trebuie să fie însoţită de documente care să probeze că produsul este conform standardelor de calitate. Companiile străine şi importatorii ruşi sunt sfătuiţi să controleze conformitatea produselor cu aceste reglementări înainte de livrarea mărfurilor. pentru acele mărfuri produse în ţările în curs de dezvoltare. Acest tip de certificat trebuie prezentat autorităţilor vamale pentru eliberarea din vamă a bunurilor importate. Produsele importate trebuie să aibă un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard – Comitetul pentru Standarde. tărâţe şi carne. care sunt consumate sau folosite de populaţie. valoarea nutritivă. făină. Lista de colisaj Este necesară şi trebuie să conţină un rezumat complet şi explicit al mărfurilor care fac obiectul livrării. data expirării. fasole şi plante oleaginoase. animalelor. Etichetarea produselor trebuie să includă numele produsului. prin care să se precizeze că sunt libere de orice boli. dă dreptul aplicării de taxe vamale reduse la mărfurile importate. seminţelor. în mod obişnuit. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoană responsabilă din cadrul firmei exportatoare şi trebuie notificat de Camera de Comerţ din ţara exportatorului. păsărilor trebuie să fie examinate la frontieră înainte de a fi admise în Rusia. Certificatul de calitate este emis de Comitetul Inspecţiei de Stat (instituţie aflată în subordinea Guvernului Federaţiei Ruse) şi de reprezentanţele acestuia în teritoriu. Etichetarea se va face în limba rusă. sau. Certificatul de carantină Toate mărfurile de origine animală sau vegetală necesită certificatul de carantină (sanitar sau fito-sanitar corespunzător). Cerinţe de etichetare şi marcare a produselor Noile reglementări privind etichetarea produselor nealimentare au intrat în vigoare la 1 iulie 1998. siguranţă şi sistemului de măsuri şi greutăţi. în concordanţă cu standardele aprobate de guvernul rus. Certificatul de calitate Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate şi conformitatea acestora cu parametrii înscrişi în contract. cu standardele . condiţiile de depozitare. Există două tipuri de certificate de origine: tip “A” şi tip “CT-1”. numele şi adresa fabricantului. conform legii privind protecţia consumatorilor. Majoritatea plantelor. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mărfurile produse în statele membre ale CSI. ingredientele.

dacă produsul a trecut de teste. Camera de Înregistrări de Stat acordă acreditări şi pentru reprezentanţele firmelor străine care operează în Federaţia Rusă.PBOIu – întreprinzător privat individual. care sunt acoperite de certificări speciale şi separate şi cerinţe de carantină. Capitalul social minim este de 10. Dacă pentru anumite mostre. respectiv: IECEE şi IECQ (Certificare pentru echipamentele şi componentele electrice). să organizeze testarea şi să emită certificatul. pentru a obţine certificatul de înregistrare temporară. Pentru societătile mixte de tipul OAO. Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus în bancă în termen de un an. atunci certificatul eliberat de ele este valabil şi pentru Federatia Rusa. el primeşte un certificat GOST-R. Capitalul social minim este de 100. .000 ruble (aproximativ 350 USD). Dar această procedură nu se aplică în cazul alimentelor. Înregistrarea unei afaceri în Federaţia Rusă este reglementată de Legea investiţtiilor straine din 1999 şi de Codul Civil din 1999. Rusia este membră a cinci organizaţii internaţionale de certificare. numărul minim de acţionari este 1 (unu). Convenţia de la Bruxelles (Certificarea pentru echipamentele de vânătoare).Reprezentanţe sau filiale ale unor firme străine. Comitetul teritorial are dreptul să evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator. care să ateste că jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vărsat. OIML (Organizaţia Internaţională pentru Metrologie Legală). În termen de 45 de zile de la obţinerea înregistrării temporare.sa obtină codurile de activitate de la Comitetul de Statistică. . .internaţionale. Dacă o marfă importată intră pe teritoriul rus fără certificat. Pentru firmele de tipul OOO şi ZAO. Tot acest organism înregistrează şi lichidarea afacerilor la care există participare cu capital strain.000 ruble (aproximativ 3.OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (deschisă). iar cel maxim este 50. investitorul trebuie să depună la Departamentul de Înregistrare din cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constituire şi Statutul firmei) impreună cu confirmarea de la o bancă rusească. . investitorul trebuie : . CEE/ONU (Certificarea automobilelor şi a părţilor auto). Pentru înfiinţarea unei companii este necesară înregistrarea la Camera de Înregistrări de Stat.să obtină numărul de identitate INN de la inspecţia financiară. În Federaţia Rusă se pot înfiinţa următoarele tipuri de firme: . Respectiv. Înregistrarea se face in două etape. .500 USD).OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) – societate cu răspundere limitată. sau cu un certificat nerecunoscut de Gosstandard. .să se înregistreze la Camera de Înregistrări de Stat. aflată sub jurisdicţia Ministerului Justiţiei.ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (închisă). neexistand o limita in ceea ce priveşte numărul maxim al acestora. Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura testarea. funcţionarii vamali locali trebuie să contacteze Comitetul local al acestei instituţii pentru ca acesta să declanşeze procedura de certificare. sau poate lua o mostră din produs. numărul minim de acţionari este 1 (unu). care uzual durează între 30 şi 60 de zile. produselor veterinare şi grâului. . Dacă un produs întruneşte standardele de calitate şi siguranţă impuse de aceste organizaţii. Dacă un produs îndeplineşte cerinţele Gosstandard. se poate accepta în acest caz declaraţia de conformitate a importatorului.

txele şi legislaţia afacerilor nu sunt foarte previzible. După parcurgerea acestor etape. corupţia rămânând o problemă importanată.1 Potenţialul produsului . Fondul pentru Angajaţi. Fondul pe Asigurări Sociale.3. Reprezentanţii locali intervin într-o anumită măsură în afaceri iar deciziile guvernului în această privinţă sunt de multe ori arbitrare şi inconsistente. Selecţia pieţei ţintă 3. Cu toate că un oarecare progres a fost realizat. se poate solicita înregistrarea permanentă a firmei Sistemul juridic O frână în dezvoltarea economiei ruseşti o constituie lipsa cadrului legislativ adecvat.să se înregistreze la următoarele fonduri: Fondul de Pensii. Fondul Federal pentru Asigurare Medicală. iar mai ales în afara Moscovei şi a St Petersburg-ului legile existenete nu prea se aplică. CAP..

. Austria. Principalele motive pentru care piaţa ‘ţintă’ va fi reprezentată de Rusia sunt : cererea mare pentru produsele cosmetice. Svoboda şi Nevskaya Kosmetika.304km)de la Sankt – Petesburg – Moscova – Ecaterinburg Irkutsk Habarovsk-Vladivostok. de exemnplu. concurenţa redusă. Nivelurile imbunatatie ale serviciilor au contribuit de asemenea la vanzari creand o experienta mai placuta a cumparaturilor pentru clienti/consumatori. în timp ce acum volumul pieţei este de 7 bilioane $. să fie Rusia. L'Etoile Kalina. Germania. Dacă media europeană de creştere este de 6% pe an. unul dintre cele mai mari lanturi de magazine specializate din rusia are peste 100 de reprezentante raspandite in toata tara. In 2006 femeile au cheltuit în medie 120$ pe produse cosmetice. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga .Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. Novosibirsk. Petesburg . inexistenţa unor supra-taxe de import la produsele cosmetice. Ile de Beaute. Art-Visage iar dintre competitorii autohtoni cei mai importanţi sunt: Tubapak. Supermarket-urile si lanturile de magazine s-au extins geografic pentru a aduce produse consumatorilor din afara centrelor urbane. Kazan. Piaţa de cosmetice din Rusia este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din lume. cele mai multe în partea europeana. St. Consumatorii ruşi au început să devină pretenţioşi şi să-şi dorească produse calitative. să nu mai considere ca cel mai important criteriu în alegerea produselor este preţul. ci calitatea. Ives Rocher. Olanda şi Marea Britanie şi a tuturor factorilor analizaţi. De aceea cererea pentru produsele de lux mai ales gama pentru îngrijirea tenului s-a dublat şi produsele străine sunt acceptate de către consumatorii autohtoni. Yves Rocher. similitudinile dintre naţiuni. Pe o piaţă atât de întinsă ca cea a Rusiei cu toate că există destul de mulţi competitori – autohtoni şi străini – cererea nu este acoperită. Imbunatatirea retelelor de distributie din Rusia e de asemenea o parte a cresterii impresionante a industriei cosmeticelor. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la produsele de îngrijire a tenului – 30%.După studiul amănunţit al celor 6 pieţe de interes Rusia. firma Farmec a decis ca piaţa pe care urmează să introducă gama de produse Asla Vital.Ienisei. Aeroporturi: Moscova. Ungaria. Obi etc. Principalii competitori din exteriorul Rusiei sunt L’Oreal. în Rusia creşterea a fost 15% în 2004 şi 12% în 2006.2 Distribuţia locală Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). produsele pe care noi dorim să le introducem pe piaţa Rusiei aparţinând în principal acestei categorii. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. Volgograd. Specialiştii estimează că potenţialul pieţei este de aproximativ 15-18 bilioane$ pe an. 3. Producătorii autohtoni acoperă doar 40% din piaţa de produse cosmetice din Rusia. Principalii distribuitori sunt magazinele mixte şi supermarket-urile însă şi cota de piaţă a farmaciilor a crescut: .

Douglas-Rivoli şi Sephora (Franţa). Petersburg). CAP.Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile din Rusia cu venituri ridicate si medii vor cumpăra produse cosmetice din magazine specializate şi doar 7 % din acest grup de consumatori cumpă produse cosmetice din supermarket-uri. Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au început să investească în echipamente moderne şi în sectorul cercetare-dezvoltare având în vedere că multe dintre firmele străine intrate pe piaţa rusească doresc să îşi deschidă aici puncte de producţie proprie. Produsle din gama Asla Vital se vor vinde în acest tip de magazine. Ile de Beaute (deţinută de Edinaya Evropa Holding) şi investitori străini Brocard (Brocard Group Ltd. Restul cotei de piaţă este împărţit de firme mai mici. Germany). Astăzi şase retail-eri de succes deţin peste 65% din totalul pieţei ruseşti de cosmetice: L’Etoile (companie rusească deţinută de Kurs Group). În Rusia există aproximativ 250 de producători de produse cosmetice. 4.Alegerea metodei de intrare pe piaţa ţintă . Având în vedere că firma Farmec se adresează acestui segment de consumatori. Arbat Prestige (fuzionată cu Marionnaud (France). Rive Goshe (deţinută de Parfum-Standart din St. Majoritatea fabricilor utilizează materie primă importată iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate.

decizia de abordare a pieţei ţintă ar trebui să fie conformă acestei faze. În cadrul companiilor multinaţionale şi transnaţionale.C. se impune optarea pentru o anumită metodă de intrare pe aceasta piaţă. a marketingului etc). Iordania. Republica Moldova.Farmec S. a cercetării-dezvoltării. în mod indirect.Cluj-Napoca”.Farmec S. Iran. cât şi pentru multe alte companii care funcţioneaza actualmente în România şi care. luarea în calcul a unor limitări insurmaontabile pe care însuşi mediul naţional şi actualul stadiu de dezvoltare le impun. Spania.C.U.Farmec S. unde produsele marca “Farmec” dispun de tradiţie şi de recunoaştere din partea consumatorilor.Cluj-Napoca” exportă deja. Elveţia) şi nu numai (S.A. De asemenea. Emiratele Arabe. până în prezent. acest lucru datorându-se înaltelor capabilităţi organizaţionale de care aceste firme dispun. . care practică globalizarea producţiei şi al căror motor principal de extindere sunt investiţiile străine directe. Astfel. abia după anul 1990. Serbia. dintru început. se impune. este posibilă alegerea oricărei metode de abordare a noilor pieţe dintre cele existente. o altă particularitate a multinaţionalelor o reprezintă faptul că aceşti “giganţi” pot hotărî extinderea.. aliante strategice internaţionale. joint-ventures. în cazul “S. Italia. Înainte de a realiza o comparaţie între costurile şi beneficiile presupuse de fiecare metodă de intrare pe piaţa internaţională în parte.Cluj-Napoca” de aranjamente contractuale. Thailanda) se poate concluzionă că firma se află în faza internaţionalizării iniţiale. Belgia.Odată prospectate pieţele potenţiale şi stabilită piaţa finală căreia produsele companiei se adresează. Un alt concept introdus de economiştii suedezi şi de care s-a ţinut cont în stabilirea pieţei ţintă a fost distanţa psihică dintre România şi Rusia (diferenţele de cultură. Croaţia.A. adoptând în prealabil o anumită strategie şi abia apoi selectandu-şi pieţele ţintă pe care vor activa efectiv. în caz contrar. Mai mult.A. “S.A.Cluj-Napoca”. nu se poate vorbi.A. Canada. limbă. nu dispun încă de resursele şi competenţele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaţionalizare (internaţionalizarea firmelor înseşi: a producţiei. fuziuni internaţionale sau greenfield investements. Având în vedere faptul că.A.C. în ciuda faptului că înregistrează un trend ascendent al cifrei de afaceri. este cazul unei companii care s-a dezvoltat iniţial pe piaţa din România. Intr-adevăr. este important de precizat că teoria economiştilor suedezi Jan Johanson şi Paul Finn Wiedershein ni se pare a fi cea mai potrivită în a explica procesul de internaţionalizare a “S. decizia de intensificare şi trecere la o etapa superioară a internaţionalizării s-ar solda cu un eşec.C.C. În vederea fundamentării metodei de intrare pe piaţa internaţională a companiei “S.Cluj-Napoca” încă se confruntă cu o deficienţă a resurselor în domeniul managementului şi al marketingului. în ţări de pe continentul European (Grecia.Farmec S. “S. Polonia. Intr-o primă etapă trebuie identificat stadiul de internaţionalizare în care se află firma. chiar dacă nu atât de pronunţate ca în trecut. Prin urmare. nivelul de educaţie şi dezvoltare economică ale celor două ţări). firma începând să acorde o atenţie sporită posibilităţii de a-şi mări profitabilitatea şi competenţele operând în exterior. Danemarca. să ţină cont de elementele de specificitate la nivelul companiei.Toate formele de afaceri internaţionale amintite mai sus sunt profund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei producătoare de cosmetice.Farmec S. sisteme politice.

în practică. Dacă firma ar realiza toate calculele descrise mai sus. acela de a se face cunoscută pe piaţa ţintă şi nu numai. Deciziile privind managementul şi marketingul sunt lăsate în grija agenţilor distribuitori care acţionează direct pe piaţa ţintă. în detaliu. Ameliorarea producţiei. impuse fiind restricţiile de maximizare a rezultatelor şi minimizare a riscurilor. eventual conform tuturor metodelor de calcul standardizate preexistente. diferenţiere în funcţie de piaţă. Eliminând formele de afaceri internaţionale pe care le-am catalogat anterior ca nefiind realiste şi. mai devreme sau mai tarziu. fenomen şi mai pronunţat în cazul apelului la case de comerţ care. ar ajunge. în tabelul următor sunt surprinse avantajele şi dezavantajele pe care le presupun fiecare dintre cele 3 metode de intrare pe piaţa ţintă. acest lucru nu este posibil. În definitiv. juridică şi consultingul. nu e altceva decât un process ”learning by doing”. politice sau ideologice). distanţa culturală mică. de aici decurge încălcarea unui obiectiv fundamental al firmei. care se desfăşoară gradual. lipsa unor restricţii de ordin tarifar. Intermediarii îşi asumă cheltuieli legate de prospectarea pieţei şi promovare. Modalitate de penetrare rapidă a pieţei. netarifar. de multe ori. toate costurile şi oportunităţile pe care le implica fiecare tip de tranzacţii comerciale. în fundamentarea deciziei de intrare pe piaţa ţintă firma ar trebui să calculeze sistematic. în mare parte. ştergând orice legatura între consumatorii finali şi producatorul real. în funcţie de specificitatea produsului (grad mare de noutate pentru piaţa ţintă. control mult mai ridicat atât în ceea ce priveşte managementul Dezavantajele presupuse  In cazul apelului la comisionari (acţionează în nume propriu dar pe contul clienţilor) consumatorii finali pot să nu fie conştienţi de identitatea produsului. În cele ce urmeaza. posibilitatea ca firmele concurente să propună produse substituibile) şi de factorii pieţei (potenţial ridicat. . cultura şi perspicacitatea personalului direct implicat în elaborarea ei. întregul proces de internaţionalizare. Asigură asistenţa financiară. îşi asumă. Export indirect       Firma producătoare are un  Presupune un efort financiar mai mare decât în cazul exportului indirect.va rătăci întotdeauna prin el”). riscul de ţară. firma are de ales între export indirect. astfel: Metoda de intrare   Avantajele presupuse Costuri de distribuţie relativ scăzute.Teoretic. De aceea. într-o matrice spaţio-temporală dată. Intermediarii dispun de experienţa pe piaţă şi prin aceasta operează mult mai eficient decât ar face-o producătorii înşişi. decizia se impune a fi luată în funcţie de o singură metodă de calcul şi. justificate. consumatori dispersaţi. desfac produsele importate sub propriul nume de marcă. Or. ţine de bunul-simţ.de asemenea. deci. export direct şi licenţiere. la puternice contradicţii a căror sursă o reprezintă înseşi metodele de calcul (“Cine cere unui labirint mai mult decat a-l părăsi.

 Presupune crearea unui department separat de export.A. Consumatorii finali intră în contact cu identitatea firmei producătoare. de aici necesitatea unei organizări unitare. este exportul direct. cea a controlului managerial dorit.  Nu implica investiţii de capital Licentiere    Incapacitatea de a realiza economii de scală din localizarea producţiei şi/sau curba experienţei. ţinând cont de actualele dimensiuni ale “S.A. precum şi de o nouă variabila. care va fi realizat. sunt eliminate conflictele cu celelalte departamente. Nu reprezintă o formă propriuzisa de internaţionalizare. Permite apelul la reprezentanţi voiajori ai companiei. îşi poate impune propriile politici de distribuţie şi promovare. cu o amplă experienţă. printr-un department de export distinct în cadrul firmei şi prin distribuitori şi agenti externi. care să administreze eficient activitatea de comerţ exterior.C. De aceea. concluzionăm că varianta cea mai probabilă să genereze rezultate maxime într-un orizont temporal de 3 ani. Dificultatea soluţionării evntualelor litigii apărute. pe fondul extinderii activităţii. Astfel. fără a fi exclusa posibilitatea că. în viitor. a filialelor de export sau a sucursalelor în străinătate. Facilitează depozitarea produselor mai aproape de locul de consum (în cazul sucursalelor în străinătate). Cheltuieli mici cu marketingul şi distribuţia în raport cu veniturile realizate(“royalties”redevenţe).Cluj-Napoca” şi de competenţele distincte ale acesteia.Farmec S. Dificultatea licenţiatorului de a supraveghea şi controla comportamentul licenţiatului. Elimină riscurile. pe piaţa ţintă. ţinând cont de avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus. întrun mod fatalist. pentru început. costurile sunt mult prea mari pentru firmă şi lipsa de experienţă şi-ar pune. Apariţia concurenţei între licenţiator si licenţiat. Reduce riscul financiar (în cazul biroului de reprezentanţă în străinătate). Creşterea activităţii de cercetare-dezvoltare. deciziile aparţin specialiştilor în domeniu. Deşi departamentul distinct de .        Alte forme favorabile de dezvoltare a afacerilor pe termen lung pentru “S. Durata scurtă de acordare a drepturilor.Farmec S.Cluj-Napoca” ar fi investiţiile străine directe (ISD-urile) în Rusia şi crearea de societăţi mixte (joint-ventures). Oricât de multe avantaje ar genera însă acestea.Export direct     cât şi marketingul. Departamentul separat de export se justifică prin creşterea volumului tranzacţiilor. Imposibilitatea coordonarii unei strategii globale. firma să opteze pentru filiale de export în Rusia sau chiar deschiderea unei sucursale pe piaţa ţintă. amprenta asupra deciziei adoptate.C.

ClujNapoca” va opta pentru localizarea tot în Cluj-Napoca.ceea ce nu poate fi decat în interesul producatorului. . premise ale unei dezvoltări ulterioare armonioase şi a ascensiunii pe treptele inrernaţionalizării.export poate fi localizat. De asemenea.C.A. compania va apela la distribuitori şi agenti externi.Clauza de exclusivitate îi determină pe reprezentanţi să-şi sporească eforturile pentru a promova vânzările. în principiu. spre deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect. Motivaţia principală în abordarea exportului direct este aceea a necesităţii companiei de a deţine controlul managerial asupra operaţiilor desfăşurate. nu vor promova şi produsele concurenţei. In plus. în vederea realizării operativităţii transmiterii informaţiilor.Firma dispune de un potenţial relativ ridicat şi. tocmai prin prisma realizarilor de pana acum şi a oportunităţilor viitoare. dar se pot constitui în surse veridice de informaţii asupra caracteristicilor pieţei ţintă şi a preferinţelor de consum ale populaţiei targetate. şi în alt oraş din ţară. care vor dispune de clauze de exclusivitate în realizarea tranzacţiilor. distribuitorii.Farmec S. “S. un management eficient şi eficace se constituie într-o necesitate srtringenta.

exportul direct .va genera noi locuri de munca şi . cel puţin pe termen mediu şi privitor la maximizarea profitului. într-o prima instanţă. In ceea ce priveşte metoda de internaţionalizare pentru care s-a optat .prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru firmă. chiar cele competitive. nemaivorbind de perspectiva unor investiţii străine directe generate de o firma românească).apelul la exportul indirect. concretizate în produse inovative nu doar pe plan national.Farmec S. Exportul indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei şi nu ar fi constituit o formă propriu-zisă de internaţionalizare.ClujNapoca”. sunt de regăsit într-un ansamblu de factori determinanţi pe care l-am putea numi “handicapul de ţară”. De asemenea. în acelaşi timp. compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetării-dezvoltării. pe care ne permitem să o catalogăm drept superficială şi neeconomică. dar va realiza următorii paşi în vederea accederii spre standardele unei veritabile organizaţii multinaţionale. politică sau legislativă. . distanţei psihice mici vis-à-vis de România şi a lipsei unor reglementari dure de natură comercială. întrucât maximizeaza rezultatele datorită capacităţii mari de absorbţie. Produsele româneşti. exportul direct reprezintă alternativa cea mai realistă şi care indeplineşte.C. Chiar dacă. umane.CAP.Creşterea economică a sa va antrena creşterea economică la nivel naţional. De cealaltă parte. Gama de produse aleasă spre lansare se justifică prin calitatea şi inovaţia pe care le aduc potenţialilor consumatori externi. S-a ajuns la concluzia că Rusia reprezintă locaţia cea mai indicată. “S.care a avut în vedere cercetarea holistica a pieţelor selectate preliminar. exportul direct implică un consum mai mare de resurse (financiare. ar putea duce la promovarea unei culturi organizaţionale şi în cadrul celorlalate firme româneşti.mai presus de orice.A. prin puterea exemplului. această soluţie nu ar fi fost valabilă iar efectele ei.Cluj-Napoca” nu doar îşi va face cunoscută identitatea la nivel global. Românii nu au fost educaţi în direcţia unui spirit antreprenorial veritabil: de asemenea. Firma pentru care am optat în elaborarea acestui proiect. pe termen lung. un rol esenţial: obligă firma să-şi orienteze acţiunile spre performanţă.Intradevar.C.Farmec S. inclusiv în capitalul uman. nu s-a putut vorbi în ţara noastră de o “cultură economică” (din nefericire şi unele firme ce populează actualmente peisajul autohton sunt mai înclinate spre acordarea de dividende decât spre investiţii în capital. Concluzii La o prima vedere. sunt încă privite cu reticenţă de către consumatorii străini. piaţa ţintă a fost selectată în urma unui îndelungat proces decizional. Decizia de extindere este astfel una benefică şi raţională. Insa. De-a lungul timpului.aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice. chiar indezirabile. Prin internaţionalizare. internaţionalizarea companiilor din România apare ca o perspectivă mai mult sau mai puţin iluzorie şi fără şanse reale de succes pe termen lung.A. ci şi pe plan internaţional. 5. temporale). el trebuie privit ca o premisă a evoluţiei ulterioare şi a creşterii eficienţei companiei. “S. este o companie cu tradiţie şi experienţă pe piaţa românească şi nu numai. Rădăcinile acestei concepţii. de aici un impediment considerabil în calea internaţionalizării.

fapt care va duce. nu reprezintă altceva decât ruptura de o mentalitate desueta. “S. neorientată spre eficienţă şi îmbrăţişarea unei mentalităţi noi. simbolic vorbind. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata ţintă.Orice rezultat de proporţii are la bază un sacrificiu prealabil şi. cu cât este mai consistent sacrificiul. fundamentate pe crearea şi promovarea valorii. . orice proces evolutiv din istorie este declanşat de o revoluţie care.Farmec S. Nu în ultimul rând.în mod cert. cu atât este mai mare satisfacţia finală.A.C.Cluj-Napoca” va fi constrânsă să traverseze o asemenea revoluţie ideologica. într-o mare masură. la creşterea competitivităţii companiei pe viitor.

www.federal state statistics service 10.in-cosmetics.ro 8. 2. Elaboraţi schiţa unui program de marketing internaţional.vol. www.wikipedia.ccirr.ro Cerinţe: 1. www.2004 2.Editura Sedcom Libris.gks..buyusainfo. www.net 6. http://globaledge.Iasi. Vasile Işan-”Tranzactii comerciale internationale. http://en.msu. www.Bibliografie 1.buyusa. www.ro 7.ru .org/wiki/Russia 3.ro 9. www. insistându-se asupra componentelor mix-ului de marketing.ziarulfinanciar.1” .capital. care să permită operaţionalizarea strategiei propuse de dvs. Fişa de ţară a Greciei .gov/russia 5.edu/countryInsights 4. Precizaţi strategia de marketing pe care compania Mobexpert o poate utiliza în scopul pătrunderii pe piaţa de mobilă din Grecia.farmec. www.com/2007 11.

turca. Caracteristici ale mediului juridic. În 2005 rata inflaţiei a fost de 3. Şomajul rămâne destul de ridicat. Biserica joacă un rol important în viaţa indivizilor. membru asociat sau observator. Grecia este o politică parlamentară bazată pe separarea şi echilibrarea puterilor legislativă. iar 0. fiind înconjurată de Marea Ionică şi Marea Egee. Coordonate ale mediului politic.5%.34 imigranţi/1000 locuitori. Indicatori socio-culturali. Rusia. Totalul forţei de muncă în 2005: 4. Incertitudinea legislativă (deşi se îmbunătăţeşte treptat) este o problemă pentru mediul de afaceri al Greciei.18%.24 decese/1000 locuitori. vlaha. Sistemul juridic naţional are la bază sistemul de legi romane. două treimi locuiesc în oraşe. P. Bulgaria şi Macedonia la nord.8 mld $ (2005). Grecia se întinde pe o suprafaţă totală de 131. Patra.518 $). Olanda. 2006: 23. 98% dintre locuitori sunt ortodocşi. băuturile. Indicatori demografici. Sistemul de impozitare diferă considerabil de cel al ţărilor europene. Grecia are o populaţie de aproximativ 10. fiind centralizat şi influenţat de dezvoltări politice. Rata de creştere a populaţiei a fost în 2006 de aproximativ 0. Sistemul educaţional este structurat pe mai .1% (3. se situează la vârful Peninsulei Balcanice. Grecia a cunoscut o rată de creştere de 4. Datoria externă a ţării se ridică la 75. de 97. Principalele activităţi economice din structura PIB sunt: turismul. etc.7% în 2005). Lungimea totală a graniţelor măsoară 1. În 2006 rata de imigrare a fost de 2. deţinând circa 70% din PIB. Există o varietate de mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preţurilor şi favorizarea firmelor locale. Curţile civile şi penale includ Curtea de Justiţie. iar durata învăţământului obligatoriu este de 9 ani.228 km. Principalii parteneri de comerţ exterior sunt Germania. 2006) din care 50. Curtea de Primă Instanţă. plasându-se în 2005. sectorul financiar-bancar. alte limbi vorbite fiind engleza. Grecia este un important susţinător al investiţiilor străine.7% adepţi ai altor religii.9% în 2005 (estimat la 8.18 mld. Indicatorii economici. 1.140 km2 întindere de apă)./locuitor în 2005: 22. bunuri manufacturate. ca urmare a gradului relativ scăzut de folosire a angajării part-time. Numeroasele reforme structurale şi fiscale combinate cu numeroasele fonduri europene au avut un aport însemnat la o creştere anuală a PIB peste media europeană.I. 20% în industrie şi 68% în servicii. Preşedintele Republicii reglementează funcţiile şi puterile statului. Produsul intern brut (P. ducând la evaziune fiscală. penală şi administrativă. învecinându-se cu Turcia la est. echipament de transport. peste 65 ani: 19%. franceza.68 de naşteri/1000 locuitori şi a mortalităţii de 10.7%. Serviciile reprezintă cel mai important sector. cele mai importante fiind Atena. Rata de alfabetizare este ridicată.Indicatori fizico-geografici. Italia.5%. Salonic.72 milioane. În primul trimestru al anului 2006. petrol. Din totalul populaţiei.3% musulmani.B. Grecia a aderat la peste 60 de acorduri internaţionale în calitate de membru. Curtea de Apel şi Curtea Supremă.800 km2 de uscat şi 1. în funcţie de Indicele de Dezvoltare Umană pe locul 24.3%. Este ales de Parlament pe o perioadă de 5 ani şi are drept de veto asupra legilor aprobate de către Parlament.I. produsele de export-import predominante fiind alimentele.7 milioane de locuitori (est. Puterea judiciară este exercitată de trei categorii de curţi: civilă. Constituţia este cea mai înaltă lege a Republicii Elene. din care 12% lucrează în agricultură. industria construcţiilor. 15-64 ani: 66. Franţa. Limba oficială este greaca modernă. Bulgaria.9% femei având următoarea structură pe vârste: 0-14 ani: 14. urmate de industrie şi agricultură.940 km2 (din care 130. adoptată la 11 iunie 1975. produse chimice. cu Albania. cu un nivel de 9. se detaşează turismul reprezentând 15% din PIB şi acaparând circa 17% din forţa de muncă. executivă şi judecătorească.) în mărime absolută: 236. fiind una din cele mai mari rate de creştere din UE. industria navală. Iraklio şi Volos. Speranţa de viaţă este de 81 ani – femei şi 79 ani – bărbaţi. în sudestul Europei. şi amendată în martie 1986 şi aprilie 2001. cu o rată a natalităţii de 9. Dintre servicii. $ (2005). Standardul de viaţă este foarte ridicat.B.200 $ (est. Turcia.8% în 2006). Anglia. Grecia reprezintă un punct de atracţie principal pentru marile companii transnaţionale.1% bărbaţi şi 50.

multe niveluri: şcoală primară (200 ca număr). şcoală gimnazială (1.800). facultate (18 universităţi) şi postuniversitară. . liceu (1200). şcoală profesională.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful