Studenţi

Grupa AI 22

2007 Cuprins

1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice 1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala 1.2.Misiunea firmei 1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite 1.4..Strategia corporativa a ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’(conform SWOT) 1.5.Cultura organizationala 1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export 2.Selectia pietelor internationale 2.1. Germania 2.2. Marea Britanie 2.3. Olanda 2.4. Ungaria 2.5. Austria 2.6. Rusia 3.Piata tinta 3.1. Potenţialul produsului 3.2 Distribuţia locală 4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si justificarea ei 5.Concluzii Bibliografie

CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice
1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala
Compania ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ este un simbol al produselor cosmetice in Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de cosmetice romanesti si un ‘jucator’cu potential ridicat pe scena internationala. Atenta preocupare vis-à-vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de cercetare continua au facut ca din anul 1945-cand ia fiinta, la 1iunie, laboratorul’MallMoss’ producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania sa-si extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslavital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana Aslan, ‘Farmec’ a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania, prima productie de serie realizandu-se in anul 1967. Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine cererea de pe piata, compania lanseaza anul peste 50 de produse noi, originale, adaptate ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala. Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente ale companiei, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ investind aproximativ 3 milioane de dolari in achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen din Europa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele anului 2000,’Farmec’ sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati. Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern, cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri. La manifestarile expozitionale la care‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ a participat, produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind rasplatite cu numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei ‘Marca de Aur’, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din Romania. Compania‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3 locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania.

De asemenea, in anul 2005 ‘Farmec’ a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu de activitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferent anului 2006. Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca ‘Farmec’S.A. ClujNapoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind o companie cu traditie pregatita pentru viitor.

1.2. Misiunea firmei
"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei, adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand pentru a crea conditii optime angajatilor " Liviu Turdean, Director General

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite
Atat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinute de ‘Farmec S.A.’ demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor cosmetice. Principalele produse oferite de ‘Farmec’S.A. sunt :  produse de wellness ;  produse pentru fata si corp ;  produse pentru intretinerea parului ;  produse de machiaj ;  deodorante ;  dermato-cosmetice ;  produse pentru plaja ;  produse pentru igiena-dentara ;  produse pentru cabinetele cosmetice ;  produse chimico-casnice ;  produse profesionale pentru curatenie ;  dezinfectante si materiale sanitare ;  insecticide ;  produse pentru protectia muncii . In ceea ce priveste gama sortimentala de produse’Farmec S.A.’ comercializeaza marci private precum :

Gerovital Plant Gerovital Plant Forte Gerovital Stop Acnee Gerovital Sun Gerovital H3 Aslavital Doina Farmec Triumf Ada Contur Aslamed Nufar Dermofarm Athos Deo Favorit Lara

laboratoarele de cercetare ’Farmec’ au stat la temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca. Colaborari Produsele cosmetice ‘Farmec’ reprezinta materializarea unei constante colaborari a colectivului propri de cercetare cu institutii de profil precum : ‘Fundatia Dr. Rodul acestor cercetari poarta astazi numele unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa. Analiza SWOT . acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii.a. originale. fara achizitii obligatorii. de la produse chimico-casnice si pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp.  sprijin si intruire de specialitate oferite gratuit . concretizate in zeci de brevete de inventie. Ana Aslan’. continand ani de studii si experimentari facute cu seriozitate.  materiale promotionale gratuite .). tinand pasul cu orientarile generale din cosmetica. apa minerala. Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s. Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori directi. Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din ClujNapoca. alaturi de principii active. vin. argila etc. cum ar fi :  intrare gratuita in sistem. produsele ‘Farmec’ au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice recunoscute pe plan mondial.Despre laboratoarele ’Farmec’ Infiintate in urma cu peste 35 de ani. Acestea acopera o serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor. selectionate atent din bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale. dand viata unor cercetari originale. Cautand in permanenta resurse si directii noi.  posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins.inventivitate si profesionalism.

 Sanse sporite de export pe piata comunitara . . Cifra de afaceri considerabila. Combinatul Apicol. traditie indelungata.  Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu pret mediu si ridicat). Amenintari  Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm.  Diversificarea continua a produselor.  Simbol al produselor cosmetice romanesti.  Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata ’cosmaceuticals’ domeniu in care firma s-ar putea afirma .  Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare. Gerocosen.  Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator Puncte slabe  Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare). Gerovital Cosmetics.  Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3. Ana Aslan.dr. precum si a meritelor in domeniul geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof. de un inalt nivel calitativ.  Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe .  Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata.  Extinderea tendintelor de ‘vanzari directe’. Oportunitati  Aprecierea produselor ‘Farmec’ in afara tarii .  Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior.Puncte Tari  Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori de cosmetice din Europa de Sud-Est. ce vizeaza segmente bine definite de piata .  Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare.  Intensa activitate de cercetare.

Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult timp in cadrul ‘Farmec S. Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la extinderea productiei de ‘cosmaceuticals’(produse cosmetice si in acelasi timp terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora. se poate evidentia faptul ca ‘S. Farmec S. Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a L’Oreal Paris. este de la sine inteles ca pozitia actuala a ‘S. Europa) cum ar fi : America Latina si Asia. justificata prin pozitia actuala si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone decat cele existente(SUA. Strategia corporativa este cea de crestere. satisfacerea nevoilor de infrumusetare a acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala. preocupare continua pentru inovare. Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei.4.5. dat fiind faptul ca prin misiunea companiei este vizata apropierea de consumatori.A. 1. in principal prin concentrare dar si prin diversificare concentrica. 1.Farmec S. fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis-à-vis . in sistemul de valori bine consolidat al companiei romanesti. isi are radacinile. compania vizeaza extinderea activitatii si patrunderea pe noi piete. Sintetizand.C. firma ce investeste substantial in cercetare si dezvoltare. Mai mult. Astfel. respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv de prim rang. printre altele. cu un ambalaj modern si original. valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate.Cultura organizationala Sistemul de valori dupa care se ghideaza compania Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica.  Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata  Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si cosmetice .Strategia corporativa a ‘S.Cluj-Napoca’. Cluj-Napoca’ Avand in vedere analiza SWOT. de experienta si consacrare in domeniul specific de activitate. Aceasta extindere va fi insotita evident de mari campanii publicitate bine fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza.A. bazandu-se pe o strategie foarte clara de comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive .C. ce se bucura de consacrare la nivel international.A.Farmec S.C.  Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde impuse de legislatia europeana) . Cluj-Napoca’ dispune de importante capacitati de productie. promptitudine. detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea Europeana.A.’ asa cum s-a mentionat anterior compania alocand importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse noi. Astfel.

Promovarea unui climat inovativ  angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile.’controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator .si asa prea mult poluat. incredere si siguranta in relatiile cu angajatii sau colaboratorii .A.  corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse .  promoveaza un climat bazat pe corectitudine.  evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase . valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :’Am considerat intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest lucru’. un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant .  neacceptarea.  ofera conditii de agajare corecte bazate pe competenta . pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic al utilizatorilor finali.  se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta prevazute . Protejarea mediului inconjurator  ‘Farmec S.de activitatea prestata.  relatii de afaceri bazate pe incredere. sa fie cat se poate de creativi si sa aiba initiativa.  asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor . Liviu Turdan. afirma directorul general.respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba de castigat . Elementele culturii organizationale Normele aplicate in cadrul companiei se refera la :  respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor . Eforturile intregului personal al ‘Farmec S. Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial. sub nicio forma a coruptiei.  oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale . etice si de protectie a mediului.A.’ Cluj-Napoca sunt concentrate in vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate. ‘Farmec’ a demarat investitia’Complexul Parc Farmec’ care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale municipiului Cluj-Napoca.  incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional .dorind ozonarea mediului inconjurator . respect.  respectarea principiilor sociale. Preocuparea fata de clienti si angajati  compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos .’Manualul Calitatii’ .  ofera calitate.precum si amenajarea unui spatiu modern de agrement.

.  Cavalier de la Nouvelle Europe.I Class of the Order of Merit. Austria in anii’60 acesta devine o certitudine stiintifica.  Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences. fara a se limita insa la acestea :  comunica personalului si clientilor . Marea Britanie. Italia 1973. primul de acest fel din lume. fiind considerata”parintele” geriatriei si gerontologiei. un tratament de mare valoare impotriva imbatranirii. Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii internationale printre care:  Cross of Merit.Institutul de Geriatrie din Bucuresti. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in 1957 la Verona.politica si obiectivele in domeniul calitatii.  serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii. Philippines 1978. pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti”. Eroi Prof. al carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru toate institutiile similare. „Manualul Calitatii”poate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri de ofertare. Franta 1974. in 1952.Italia. Este una dintre cele mai importante personalitati din lume. sa ai un ideal in viata.Ana Aslan este un nume. Sub conducerea Anei Aslan se infiinteaza. ci si o filosofie si o speranta-un spirit care e si azi viu la”Farmec”.  demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate in situatii contractuale. inseamna sa fii optimist. Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:”sa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani.  Diploma „Member Honoris Causa” of the Bohemo-Slovaquian Society of Gerontology.  prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat. 1981. legenda unei vieti dedicate oamenilor.  Les Palmes Academiques. Japonia.  defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente. Germania 1971.Acest document a fost dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri.Germania.Dr.este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie.  reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii.  serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea. Gerovital H3 nu este doar un tratament. Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA. Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie.

1. .’S.6.care nota intr-unul dintre studiile sale:’ argila reprezinta un pamant miraculos. potentand fortele de aparare a organismului’.Farmec S.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export Raspunzand cerintelor.compania a decis extinderea cu aceasta gama de cosmetice.A. Premiul ”Leon Bernard”. Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele internationale. Intrucat celelalte linii de produse ale ’S. prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.ce valorifica potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului.Ana Aslan in procesul de cercetare.avand la baza o conceptie originala. . Cluj-Napoca’(Gerovital H3. Gerovital Plant.de ingrijire a pielii.Farmec S.A.devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii.C. care exercita complexe actiuni benefice intregului organism uman. facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica). Cluj-Napoca’ a creat linia de produse cosmetice ’Aslavital’.Un alt factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost contributia d-nei prof dr.de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a fenomenului de imbatranire a tenului. 1982.C.datorita caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global.

Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de maşini. obtinuţă mai ales in termocentrale şi atomocentrale. intre cele două ţări raporturile comerciale sunt intense.CAP. tocmai din acest motiv cererea pentru produsele de îngrjire a pielii a crescut în ultimii ani. situându-se pe locul 2 in Europa. Dezvolatarea rapidă a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaţiei rurale la orase.şi huila). aceasta reprezentând pederent cererea potenţială de produse cosmetice. în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statului .299 milioane locuitori (iulie 2006). cu o temperatură medie anuală de 9 °C. Pe baza minereurilor importate. inregistrând la nivelul anului 2006 o cotă de -0. forma de guvernământ este parlamentară. Selectarea pieţelor internţionale 2. acest lucru nu reprezintă un impediment pentru importatorii germani atât timp cât bunurile importante corespund normelor de calitate pretinse. După alegerile din septembrie 2005. a fost . locomotive. cupru şi aluminiu. Accesul rapid spre centrele economiei germane. GERMANIA În Germania cu toate că cererea pentru produsele de machiat este în scădere datorită îngrijorării populaţiei cu privire la problemele de piele. utilaje. Mediul demografic/natural Germania are o populaţie numeroasă de 82. guvern şi parlament./km pătrat. Aceste facilităti vin in intâmpinarea dezvoltării relaţiior comerciale intre ţări şi impulsionează schimburile comerciale . sare. Germania este a doua producatoare europeană după Rusia de energie electrică. fiind mai numeroasă de-a lungul fluviilor şi a estuarelor. Are o structura federala organizata in 16 landuri. minereu de fier . căi ferate.422. Germania plasându-se pe locul doi in topul partenerilor la export a României cu o pondere de 14%. care produce: automobile. 84% din total reprezintă populaţia urbană. adică între Social-Democraţi (SPD) şi Verzi-ecologişti (B90 / Die Grünen). De regulă. 2.02% iar densitatea medie este de 228 loc.1. Din 1998 şi pâna în iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliţie parlamentară aşa-numită Roşu-Verde. precum şi spre tările vecine este asigurat de o reţea densă şi eficientă de autostrazi.şi pe baza combustibililor şi materiilor prime importate. in vârful clasamentului aflându-se Italia cu 19. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante-cărbuni (lignit-locul I pe glob. Deşi distanţa dintre Germania şi România este de 1740 km. Germania are o climă temperată. căi fluviale. Germania produce cantităţi uriaşe (locul V in lume) de oţel. aparatură electronică. după Rusia. temperatura lunii iulie variind între 16 °C şi 20 °C. distanţa nu mai constituie un impediment. fiecare funcţionând după propria constituţie. linii aerinene. Rata de creştere este negativă. astfel incât . Economia ţării depinde in mare masură de industrie. Populaţia nu este repartizată uniform. Mediul politic Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală.9%.

Interventia acestuia se manifesta prin acordarea de subventii sectoarelor vizate si prin detinerea unor segmente ale economiei. Produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania. Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze. necesita o reglementare unitara pentru intreaga republica. In cadrul general stabilit de stat.7%). Statul protejeaza concurenta. ultimele doua fiind reglementate si de jurisdictia Uniunii Europene. aceasta situandu-se peste media tarii in sapte din ultimii zece ani. inclusiv pe piaţa internă europeană. În prezent Germania este cea mai importantă putere economică a Europei. se rezuma la acele domenii care. referitoare la elaborarea legislatiei si administratie. prin care este ingradita sau restransa libera concurenta. PIB-ul atinge 30. sunt interzise prin legi clare si precise: Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea contra concurentei neloiale. Competentele federale.504 mld $ şi ţara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial. ce si cat se consuma. in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate. Statul stabileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatii economice. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european dupa criterii precum : costul muncii. Munchen. politica vamala. In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat. preturi sau in sistemul de salarizare. fara sa intervina direct in marimea productiei. apararea. este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce. 2. precum si diminuarea nivelului avantajelor comparative oferite de unele tari din spatiul Europei Centrale si de Est care determina numeroase intreprinderi germane sa caute parteneri de afaceri pe piete apropiate. dupa SUA si Japonia. posibilitati reale de majorare a exporturilor romanesti data fiind si situatia politica si economica din Orientul Apropiat si din alte zone ale lumii. printre care se numara si Romania Mediul economic Germania este a treia putere economică mondială (după Statele Unite şi Japonia) şi prima putere din Europa. Intelegerile sau acordurile dintre firme. o parte a politicii fiscale (inclusiv TVA si accize). Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea initiativei particulare. Pe planul relatiilor economice internationale. Printre acestea se numara: afacerile externe. in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de .400$ pe cap de locuitor (măsurat după paritatea puterii de cumpărare) iar din acest punct de vedere Germania ocupa locul al III-lea. ea prevede protejarea si garantarea proprietatii private.formată o coaliţie a două partide Partidul Democrat şi un partid de dreapta Uniunea Crestină Democrată.Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane. finantele. piata. in continuare. baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria. in acelasi timp promovand competititivitatea si liberalizarea intreprinderior. cu un Produs Intern Brut de aprox. rezulta ca exista. prin insemnatatea si structura lor. prin milioanele de consumatori si de intreprinderi. comparativ cu anul 2006 (2. nivelul criminalitatii si avutia generala. de asemenea. comertul.

Astfel. atingand un volum de cca. Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei.2%. balanta de plati a fost cronic pasiva. fiind toodata renumita pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic. volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a dublat.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta sa atinga 2.2%).4%pana la sfarsitul anului. Cresterea Produsului Intern Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008. in anii anteriori. in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat. Mediul cultural Populatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in protestanti 34%.7% din PIB. Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1. mai mic decat a fost estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului. in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca. insa nivelul inflatiei va ramane scazut. Economia Germaniei este orientata spre exporturi. 553 miliarde EUR. dupa ce. insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate. consumul de apa este de 100 . comparativ cu SUA care a inregistrat 894. Ca rezultat.3mld$. In 2005 exporturile au insumat 972. rata de schimb inregistreaza o valoarea apropiata de 1. Limba vorbita este germana. o persoana consuma 150-200 de litri (22. preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente semnificative. musulmani 3. acestea pierdusera din avant.110 litri pe persoana. exporturile traditionale au fost elementul cheie in expansiunea macroeconomica din Germania. incepand din anul 1997. in Germania. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane. Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din tarile mai dezvoltate. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana. valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de cca. acest factor nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala. romano-catolici 34%.7% si alte religii 28. A fost prima data in ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro.1. Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti. Intreprinderile germane. economia germana sunt actori majori traditionali in fluxurile internationale de capital. unde consumatorii sunt mai educati. In ciuda unei balante comerciale permanent excedentare. in timp ce la nivelul Uniunii Europene. Pornind de la acest criteriu. 5 ori.7 mld. nivelul preturilor va creste din cauza nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007. Importurile Germaniei au atins valoarea de 782. In prezent rata inflatiei este de 2. 512 miliarde EUR.3% . ajungand la cca.1mld $. Balanta de plati este pozitiva +2. Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor.33$/€. comparativ cu Romania unde acesta . din cauza deficitelor cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile.€. 4 ori. in perioada 1991-2001.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale SUA 189. acestea constituind mai mult de o treime din output-ul national. Sub aspect cultural.6mld$ . pe masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza.

Ca membra a Uniunii Europene. isi gasesc aplicarea prevederile acordurilor de asociere. Creşterea exponenţială în domeniul cooperării economice a determinat evaluări din partea nivelului politic. Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce priveste situatia economica. avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune. Guvernul Federal german militeaza. subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice.04. pe cat posibil fara obstacole. Accesul pe piata Relaţiile comerciale româno-germane au cunoscut.este de aproximativ patru ori mai mic. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor. . serviciilor si capitalului. reglementarilor de piata si procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri. Fiind membra a Uniunii Europene. în special în domeniul economic. Schimburile economice cu strainatatea sunt. Germania este după Italia al doilea partener comercial al României. pe de altă parte. in relatiile comerciale cu tarile terte. Schimburile comerciale ale României cu Germania se derulează pe baza "Acordului european instituind o asociere între România.a.5% din comerţul exterior al României are drept destinaţie Germania. politicile si reglementarile acesteia. au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor comerciale si a cooperarii economice bilaterale. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la sursa. şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora. in principiu. in limita competentelor sale.AWV) din 18.) pentru liberalizarea pietelor. in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede. la nivel international (in OMC s. restrictii. din anul 1993. In relatiile cu Romania. A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre Romania si Germania.1986. Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor.12. De asemenea.AWG) din 28." semnat la 1 februarie 1993 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1995. în sensul că relaţiile au atins nivelul de parteneriat strategic. cu modificarile ulterioare. AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale. restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale. cu modificarile ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung . Germania aplica. Germania este dominata de clasa de mijloc. Germania se supune politicilor. pe de o parte. in mod explicit. si anume 40-50 litri pe persoana. complet liberalizate. o dezvoltare dinamică. Cifra scazuta a consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural consumul este extrem de scazut. si anume: legea privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz . Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior. ingradiri sau sugrumari.1969. Aproximativ 15.

Gradul de urbanizare este mare. Precipitatii – frecvente (peste 1600 mm). una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. indeosebi in perioada septembrie – ianuarie. se ajunge direct in centrul Londrei. interdictii de export. polar-maritime. care au precadere fata de legile si reglementarile nationale. în special produsele naturale fiind foarte căutate de către englezi. West Medlands. Concentraţia cea mai mare a populaţiei este in jurul Londrei. 30 minute. cel mai rapid mijloc de transport este avionul. ierni reci şi foarte multe precipitaţii pe tot parcursul anului. Dupa o călătorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways. Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU. in cca. BIRD. piaţă de cosmetice din Marea Britanie fiind promiţătoare. cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid. Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ de Marea Britanie. La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor). polar-continentale şi tropical-continentale. Variaţiile de temperatură pe parcursul anului sunt relativ reduse. Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene. reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene. FMI. Densitate: 240 loc/kmp. UE.Bucuresti şi cea a Angliei. Shetland. daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import.554 milioane locuitori. Distanţa geografică dintre capitala României. OMC. valabil pentru toate tarile membre. Clima Marii Britanii este temperată. Insulele Hebride. ceea ce face sa fie mare cererea pentru produse cosmetice. Orkney. Clima Marii Britanii este influenţată puternic de masele de aer tropicalmaritime. gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Regatul Unit deţine mari rezerve de energie constînd în cărbune. .82 mii km patrati Populaţia: 59. Suprafaţa: 244. Sud-Est. West Yorkshire. NATO. Scoţia. Londra este de 2560 de km. Tara Galilor şi Irlanda de Nord). precum şi in zonele de Sud. Mediul demografic/natural Aşezare: In Insulele Britanice (Anglia. Producţia de energie contribuie la PIB cu 10%. cu aterizare pe aeroportul Heathrow. Manchester.2. OSCE 2. MAREA BRITANIE Vânzările la produse cosmetice s-au dublat între 2002 şi 2005. BERD. cu veri călduroase. Pentru deplasarea in Marea Britanie. Isle of Wight. aproximativ 78%.Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargou. OCDE.

fără nici un fel de restricţii in ceea ce priveşte fluxul de capital către exterior. deşi. inclusiv prim ministrul şi alţi miniştri. Alte orase importante: Birmingham. Cardiff. OMC. Marea Britanie este una dintre puţinele ţări din lume care nu au o constituţie codificată într-un document fundamental. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din Camera Comunelor. UE. Mediul economic Marea Britanie are o economie deschisă. de prim ministru şi alţi membri ai Cabinetului. în faţa Camerei Comunelor.000 lire/an. Nivelul general al TVA este de 17. taxa pe veniturile realizate din investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc TVA doar daca realizeaza un volum de afaceri de peste 61. taxa va fi de 10%. iar pentru castigurile din active detinute peste doi ani. Nu este obligatoriu. Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM. fie prin aplicarea taxei zero fie prin scutire de la plata TVA. organul legislativ. În timp ce monarhul este şeful statului şi. OCDE si al altor organizatii internationale. potrivit tradiţiei constituţionale. în schimb. NATO. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea în Camera Comunelor este. OSCE. Guvernul este răspunzător. Sheffield. ca miniştrii să provină din Parlament. care este considerat. Aceşti miniştri sunt aleşi din cadrul şi răspund în faţa Parlamentului. Liverpool. în mod normal. Conform statisticilor UNCTAD. dacă nu există o majoritate. bazându-se. astfel ca in maximum 8 ani operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. liderul celei mai mari coaliţii. care conduc departamente (ministere). în prezent. Commonwealth. al Consiliului Europei. din punct de vedere legal. De asemenea. numit prim ministru – de obicei liderul partidului cu cea mai mare reprezentare sau. G-8. pe obiceiuri consacrate prin tradiţie şi pe un număr de legi constituţionale separate. Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este UK Trade & Investment – structura pentru promovarea exporturilor britanice si a investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie. Manchester. Glasgow. prim ministrul este şeful guvernului. deţine puterea executivă. „suprem” (poate legifera în orice domeniu şi nu este dependent de nici o decizie a înaintaşilor). este ales prim ministrul. in valoare de 420 milioane lire sterline. Leeds. în principal. Mediul politic Marea Britanie este o monarhie constituţională.Capitala . prin tradiţie.Londra. teoretic. din cadrul căreia. restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. aceasta este practica. puterea executivă fiind exercitată. pentru urmatorii cinci ani. La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA. Edinburgh. O suma suplimentara de 30 milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu Regatul Unit este membru al: ONU. alcătuiesc Guvernul Majestăţii Sale.5%. Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim fiscal pentru IMM din tarile industrializate. în numele monarhului. in anul 2002 . Cabinetul. Newcastle.

inregistrând 2. Rata dobânzii de referinţă este de 5. Investitiile in mediul de afaceri au fost estimate a creste cu aproximativ 5.3%  Produse cosmetice si farmaceutice 5. Franţa (6.2%).0%  Transport.7% in noiembrie 2006). au contrabalansat influenta exercitata in deciziile companiilor de catre consumul moderat si presiunile inflationiste (evolutia pretului petrolului). in ciuda moderarii cresterii pietei imobiliare. Ponderea principalelor ramuri de activitate :  Sectorul imobiliar (constructii. depozitare.25%. cu o rata a şomajului de 5.3%  Constructii 6. precum si reluarii cresterii economice in zona Euro.3%). Marea Britanie este a doua destinaţie mondială pentru investiţii străine directe.7%  Sanatate si activitati sociale 7.7%). in ciuda deciziilor recente de politica monetara.3%  Agricultura 1. urmată de Germania (8.75% in anul 2006. stabilitatea macroeconomica favorizand adoptarea unei atitudini mai putin prudente in ceea ce priveste nivelul de indatorare si cheltuielile de capital. economia Marii Britanii a cunoscut o creştere continuă in ultimii ani (pentru 57 de trimestre consecutiv).Marea Britanie se afla pe poziţia a 7 a in privinţa atragerii de capital străin şi pe pozitia a 4 a in ceea ce priveşte investiţia in afara graniţelor. in special din regiunea asiatica.9%  Sectorul manufacturier 16. iar cel pe capital este de 30. comunicatii 7. principal spatiu de destinatie a exporturilor britanice (aproximativ 50%). Gradul de ocupare a forţei de muncă este la cel mai inalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oară in istorie inregistrându-se 29 de milioane de persoane active ocupate).600 dolari. Aceste tendinte au fost sustinute de evolutiile economice globale. indicator al profitabilitatii companiilor. Mentinerea unor costuri reduse de capital. Cu toate ca Marea Britanie a inregistrat o reducere a ponderii exporturilor de bunuri din comertul mondial (de la 5 la 3. Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiile. Japonia (7. situată in jurul a 2 procente. inchirieri) 24.6%.0% . dintre care serviciile financiare si de afaceri reprezinta 11-12% din totalul la nivel global.75% in perioada 1998-2005). Canada (6.75% in anul 2006 – valoare peste nivelul prognozat. Principalii investitori străini in Marea Britanie sunt: SUA (48%). specializarea tot mai accentuata pe piata serviciilor (o treime din activitatea economica interna) a fost marcata de o crestere la 8% din comertul mondial.3%). a pietelor emergente (China. Parcursul economic peste asteptari din anul 2006 s-a datorat cresterii investitiilor in sectorul privat. construcţia de autovehicule. reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut. Inflaţia se situează la un nivel acceptabil in marja de 1 procent in raport cu tinta de 2% vizată de Banca Angliei (2.0%  Comert cu ridicata si amanuntul 13. In pofida presiunilor inflaţioniste cu care majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă – determinând băncile centrale din statele membre OCDE să restrangă politica monetară. industria chimica (produse chimice speciale) şi serviciile financiare. a doua cea mai scazută dintre tarile G7. PIB-ul total este de 1825 miliarde dolari. Europa de Est) si de mentinere a dinamicii cererii interne in SUA.

Momentan moneda nationala este lira sterlina. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro. radioul. principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca 82%): componente auto. Imnul naţional este „God Save the Queen”. cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. vasele din cristal. Moneda Marii Britanii este lira sterlină. echipamente energetice (cca 8%). catolici 10%). costumul. opinia publică din Marea Britanie se împotriveşte acestei opţiuni. Mediu cultural Limba oficiala este limba engleza. Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de „Union Jack”). Guvernul angajându-se să organizeze un referendum pe această temă în momentul în care vor fi îndeplinite „cinci teste economice”.Structura consumului :  Bunuri de folosinta indelungata 12.7% In ultimii ani. Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel. televiziunea. În prezent. reprezentată prin simbolul £. dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi indeplinite. . Patrick (17 Martie). balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa. în 1801. În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi şi mai celebre universităţi ale lumii. Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. invenţii precum motor cu aburi. echipamente si aparatura de birotica. motorul cu combustie internă. care să acopere propriile emisiuni. produse petroliere. Irlanda de Nord – Sf. In privinta monedei unice europene – Euro. precum Sir Isaac Newton. reprezentând Irlanda. locomotiva. La export. Michael Faraday. Andrei (30 Noiembrie). Marea Britanie se exprima principial favorabila. Charles Darwin. Oxford şi Cambridge. Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfântului George) şi Scoţiei (Crucea Sfântului Andrei). diverse masini si echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%). îşi au originea în Regatul Unit. Crucea Sfântului Patrick. Cea mai mare parte a populatiei este de religie crestina (protestanti 87%. cu condiţia să deţină în rezervă suficiente bancnote emise de Banca Angliei. dar sunt si islamici sau hindusi. cărora li s-a adăugat. dar băncile Scoţiei şi cea a Irlandei de Nord păstrează dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline. telefonul. Zile Nationale: in Anglia – Sf. Tara Galilor – Sf. hovercraft-ul. David (1 Martie). Regatul a dat lumii mulţi savanţi şi ingineri străluciţi.0%  Servicii 48. Gheorghe (23 Aprilie). Scotia – Sf. Religia oficiala a statului este protestantismul anglican. vaccinul. Banca Angliei este banca centrală care emite moneda.6%  Bunuri de scurta utilizare 37.

SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentând cea mai largă piaţă de desfacere a bunurilor şi serviciilor britanice. Politica comercială a Guvernului Britanic urmăreşte promovarea deschiderii pieţelor lumii pentru bunuri şi servicii. deschiderea pieţelor lumii pentru mărfuri şi servicii. conform deciziilor ONU. ponderea produselor manufacturate în total import a crescut de la 32% la 59% în timp ce ponderea importului de materii prime şi produse de bază a scăzut de la 12% la 3%. structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. Între principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum (incluzând vehicule terestre). şi a doua la exportul de servicii). Principalul partener comercial îl constitue OCDE (majoritatea deţinând-o ţările membre UE). Comerţul internaţional şi Investiţiile Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii (poziţia a şasea în lume la exportul de bunuri. Marea Britanie a devenit. cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). Marea Britanie militează pentru creşterea transparenţei în afaceri. a animalelor sau plantelor. Între produsele supuse controlului la import se numără: armament. cu o pondere de cca. OLANDA . droguri. 2. Deficitul de cont curent în anul 2005 este estimat a fi înregistrat aproximativ 2. La import. OCDE. băuturi. în timp ce unele produse sunt prohibite sau restricţionate la import în vederea protejării vieţii şi/sau sănătăţii populaţiei. Ponderea importului de produse alimentare. Controlul importurilor La importul anumitor produse. echipamente specifice industriei constructoare de maşini. liberalizarea investiţiilor directe şi acordarea de sprijin şi tratament diferenţiat ţărilor sărace şi slab dezvoltate.Accesul pe piata Ca ţară membră a Uniunii Europene. Cel mai mare exportator individual pe piaţa britanică este Germania. explozivi. urmată de Statele Unite. la nivelul UE. autovehicule. sunt impuse cote de import. din anumite ţări. La capitolul “bunuri manufacturate” Marea Britanie nu a mai înregistrat o balanţă pozitivă din anul 1982. În cadrul OMC.3. băuturi şi ţigări a scăzut la 9% în anul 2003. diverse echipamente. un importator important de produse manufacturate. materiale de bază şi produse alimentare. materiale pornografice. Ponderea exporturilor în PIB la nivelul anului 2003 se situează la cca. Accizele se aplică la: combustibili. specii de plante şi animale pe cale de dispariţie şi produse din acestea. legume şi fructe. produse alimentare.25% din PIB. în perioada 1973 – 2003. în ultimii ani. 84% la exportul britanic şi 80% la import. precum şi liberalizarea investiţiilor directe. unele produse alimentare. Importurile din anumite ţări sunt supuse sancţiunilor şi embargoului. agricole şi horticole. Marea Britanie aplică regimul vamal al Uniunii. Din importator tradiţional de materii prime. FMI şi în alte organizaţii de profil. jocuri de noroc etc. ţigări. 25%. Astfel.

1266 şi Slovenia .1milioane (44. Olanda face parte din Uniunea Benelux.4 ori mai mare decât media europeană. situează Olanda intre primele 165 ţări ale lumii. un climat politic stabil. petrol. situat la ţărmul Mării Nordului. o bază macroeconomică puternică. descendenţilor legitimi ai Regelui William I. dar sediul Guvernului şi reşedinţa regală se afla la Haga. Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa. compus din 75 de membri şi Camera Reprezentanţilor (Tweede Kamer). Capitala Olandei este orasul Amsterdam. reprezintă 2. 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigraţiei. după Malta . Seful Statului este M. Din punct de vedere administrativ-teritorial.În Olanda cererea pentru produse cosmetice la preţuri rezonabile este în creştere însă. săruri de potasiu. numărul populaţiei imigrante fiind estimat la 2. Olanda este organizata in 12 provincii si 467 de municipalităţi.16% din populaţia Europei (locul 11). populaţie activă 7. Număr locuitori: 16.S. Clima este temperat – oceanică. Resurse naturale: gaze naturale. Parlamentul (Staten-Generaal) este alcătuit din două Camere : Senatul (Eerste Kamer). Mediul politic Olanda este monarhie constitutională cu sistem parlamentar bicameral. Olanda este una dintre cele mai sigure destinatii de afaceri. fără variaţii mari intre temperaturile extreme. cărbune. Este organizat in 12 provincii.870 milioane. in special cu ţările vecine. Regina Beatrix. Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004. In perioada 1990 . Acest lucru este favorabil pentru importul produselor cosmetice. Distanţa fizică Bucuresti (Romania) şi Olanda (Amsterdam) este de 2240 km.1%). Dreptul la Tron este transmis pe cale ereditară. un cadru legal clar şi relaţii comerciale bine dezvoltate.494). cu un grad ridicat de urbanizare. bucurându-se de un climat politic stabil. Mediu demografic/natural Stat in Europa de Vest. Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene. Forma de guvernământ este monarhia constituţională. produsele de lux din această categorie au înregistrat scăderi în vânzări. regionale şi municipale. compusă din 150 de membri. un mediu de afaceri sigur şi atractiv şi relaţii comerciale bine dezvoltate. este de 14. Sistemul judecătoresc se compune din tribunale provinciale.15 milioane. intre Germania.2002. Tot la Haga se află cea mai mare parte a misiunilor diplomatice străine. Lipsa de resurse naturale şi dimensiunea redusă a pieţei interne au imprimat economiei olandeze o orientare acentuată către pieţele externe şi au determinat . Luxemburg şi Belgia. Mediul economic Conform Economist Intelligence Unit. impreună cu Belgia şi Luxemburg. ce se bucură de o poziţie geografică avantajoasă.

Europa Centrala şi de Est 2.5%. peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior. Germania.I.un grad de deschidere pronunţat.5% .. 9. au impins economia olandeză in prima recesiune din ultimii 20 de ani. cât şi in cele emergente. Japonia 0. urmată. S. 10. Poziţia geografică avantajoasă.transporturi.agricultura: 2. in 2003. firmele olandeze sunt prezente in majoritatea ţărilor lumii. din 2001. Asia de Sud-Est 1. Doar in perioada 1998 – 2002.2 miliarde. dublată de un sistem fiscal stimulativ.5%.6 miliarde.5% . s-au adăugat influenţelor externe şi. iar rata inflaţiei de 4. Caracterul deschis dă insă economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in faţa pieţelor externe. Rata şomajului este de 3.9 miliarde. creşterea economică s-a diminuat in Olanda mai accentuat decât in alte tări europene. comerţul exterior constituind motorul dezvoltării sale. cca. Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de ţara cu economie foarte deschisă. S.22 miliarde. Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relaţia comercială cu Statele Unite.6% .23 miliarde. Italia. Irlanda. economia olandeză a absorbit un volum de investiţii străine directe de peste 225 miliarde euro. Cea mai mare concentraţie este inregistrată in partea de vest. Astfel. intr-o conjunctură mondială nu foarte favorabilă.comerţ. cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate şi implicit a exportului şi scăderea consumului privat şi a investiţiilor in formarea de capital. alte ţări europene 1.95 miliarde.sectorul public: 14.67 miliarde.A.8 miliarde euro.2 milioane reprezintă populatia activă. Germania. In acelaşi timp. Belgia.B.123 miliarde) Investiţii străine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17.5 miliarde euro (Uniunea Europeană 23. din care circa 7. Balanţa comercială este excedentară cu 15. centrul economic al ţării. Belgia. din care Marea Britanie 9.16 miliarde).industrie: 17.8% .minerit: 2.U. in ordine.U. Franţa.alte servicii: 42.9% . in ordine. cunoscută sub numele de Randstat. unde işi au sediul şi işi . Olanda are o populatie de 16. Evolutiile interne nefavorabile precum creşterea costurilor cu forţa de muncă.: . economia olandeză a resimţit cel mai acut in zona euro evoluţia ascendentă a monedei unice in faţa dolarului american. 60% reprezintă reexporturi. Franta. de Irlanda.A.0% . Din acestea.15 milioane locuitori. telecomunicatii: 7. Astfel.2% PIB/locuitor este de 28 535 euro/locuitor (locul III in Europa). Exporturile de bunuri şi servicii totalizează aproximativ 60% din PIB. din care cele mai mari contribuţii au. reparaţii: 13. comerţul exterior constituind in prezent motorul dezvoltării sale. Marea Britanie. plasează Olanda pe locul 6 in clasamentul destinaţiilor preferate pentru investitori. Contributia sectoarelor economiei la crearea P. asiguând constant Olandei poziţii de top in clasamentul investitorilor străini atât in economiile dezvoltate. Investitii olandeze in străinatate: total 41.

bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala. Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. Franta (10%). ambele.Ziua Regalităţii Accesul pe piata Relaţiile culturale dintre România şi Olanda au cunoscut o evoluţie ascendentă. confectii.Pomenirea Morţilor 5 mai .). Belgia (10%). China (7. Partea de sud a ţării. ştiinte sociale şi sport.Zilele Carnavalului 4 mai . exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f. comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda.b. au loc seminarii şi mese rotunde pe diverse teme de interes. sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6. Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%). în scopul unei mai bune cunoaşteri de ambele parţi.o. In 2004.Ziua Eliberării 8 septembrie . la graniţa cu Germania. orientată in principal spre export şi cu o pondere de circa 25% in economia naţională. carburanti.3%). religia: romano-catolică (36%). in valoare totala de 252. activităţile principale desfaşurându-se in sectorul industriilor manufacturiere. acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaţiilor diplomatice. Marea Britanie (10%).11 februarie .4%) si Australia (0. Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare. publicaţia de carţi.Ziua Sănătăţii 15 decembrie .ziua incoronarii Reginei Beatrix Alte sarbatori oficiale: 10 . In ceea ce priveste importul. Din ce in ce mai frecvent.). sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii. urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%). Marea Britanie (6.o. produse chimice. de asemenea. in cel al transporturilor şi in sectorul comerţului cu ridicata. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul ţării. produsele chimice.b.4%).3%). Italia (6%) si Australia (0. spectacole şi concerte susţinute de interpreţi români/olandezi în Olanda/România .7 miliarde USD (preturi f. produse alimentare. au din punct de vedere economic o structură diversă. protestantă reformată (20%). Statele Unite 8%). Principalii parteneri au fost Germania (18%). Mediul cultural Limba oficiala este neerlandeza. cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta). Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie. carburantii si produsele alimentare. muzica şi artele.desfaşoară activitatea peste 45% din numărul total de companii. Moneda nationala: Euro 30 Aprilie . neoreformată (8%). Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%). Provinciile din estul ţării.5%). principalele marfuri exportate fiind masinile si echipamentele. activităţile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie. cu peste 60% la formarea PIB. Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport. In domeniul comercial.5%). bine dezvoltată. Belgia (12. este in prezent o zona industrială in creştere.

Dupa 1990 au fost semnate.inclusiv anti-dumping. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export". trei programe de schimburi culturale. cum ar fi Leiden. pe baze libere. Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala. care . de apartenenta Olandei la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. Naturii si Calitatii Alimentelor. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice. Departamentele educaţionale din cele doua ţări dezvoltă programe de schimburi de studenţi. O importanţa deosebita a fost acordată şi relaţiilor de cooperare în plan academic şi ştiinţific. acolo unde este cazul. o colaborare strânsa având loc la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii Ministerului Agriculturii. Întâlnirile trimestriale ale Fundaţiei culturale Olanda-România.25%). taxe determinate de politica agricola comuna). si exporturile sunt supuse sistemului de licentiere. statul intervenind doar in situatii de exceptie. In unele cazuri. Regimul comertului exterior olandez este dat. respectiv valoarea tranzactiei de import. asociaţii şi fundaţii au contribuit la apropierea culturală dintre cele doua ţări. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la importurile olandeze sunt: • masuri anti-dumping • taxe compensatorii • suprataxe la produsele agricole • restrictii cantitative • contingente tarifare. Clingendael-Institut de Relaţii Internaţionale şi Academia de Drept Internaţional. in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si. astfel încat tot mai mulţi tineri români beneficiaza anual de burse la universităţi şi institute de prestigiu olandeze.conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari. intrand in competenta Ministerului Afacerilor Economice. cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda . in esenta. precum şi acţiunile de cooperare între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale. originea este data de procentul participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. Pentru anumite produse. Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale . Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama. De asemenea. Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si virate Uniunii Europene.şi sunt organizate expoziţii de artă. pornind de la reglementarile comunitare in materie. Elaborarea si monitorizarea politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC. succesiv. in general. importul se face pe baza de licenta. taxe cu efect similar . carte etc. cu acordarea de burse de studiu. accize si taxe de mediu. care are reprezentanti proprii in comitetele specializate ale Uniunii Europene. Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. In cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor. Schimburile comerciale se desfasoara.

Alpi şi Alpii Dinari. Densitatea populaţiei este de 108.5 locuitori/m2. continental şi mediteran.000 de persoane. iar gradul de urbanizare este de 65%. Acesta se poate concretiza într-o cerere mare produse cosmetice. Pe teritoriul ţării se găsesc minereuri de ţiţei. ocupând 1% din suprafaţa Europei. Ungaria este săracă în materii prime şi surse de energie. zeolit. totuşi ţara este nevoită să importe materii prime. precum şi materiale de construcţii: andezit. analiştii preconizănd creşteri de până la 30% în următorii ani pe această piaţă. UNGARIA Piaţa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promiţătoare. perlit. Pentru anumite situatii. pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber. Această distanţă este relativ mică şi facilitează schimburile comerciale între cele două ţări. riolit. • admisie temporara. • prelucrare sub control vamal. datorită caracteristicilor Munţilor Carpaţi înconjurãtori. Distanţa fizică dintre România (Bucureşti) şi Ungaria (Budapesta) este de 824km. incepand din ianuarie 2002. sunt prevazute exceptari de la plata taxelor vamale: • stocare intr-un antrepozit vamal.poate determina economii la plata taxelor vamale. numărul populaţiei având o tendinţă de scădere treptată. Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. bentonit.096. împresurat de munţii Carpaţi. o cincime fiind dealuri care nu sunt mai înalte de 400 m. taxele vamale de import se vor reduce gradual. Vremea câteodată este schimbătoare. caolin.4. de multe ori tinde să fie secetă mai ales în zona câmpiei Alföld. Câmpiile ocupă aproximativ trei sferturi din suprafaţa ţării. Conform acestui acord. este influenţată de trei zone climatice: oceanic. • procedura de tranzit vamal. bauxită. Mediul demografic/natural Ungaria sau Republica Ungară este situatã în mijlocul Europei. Mediul politic . calcar. • prelucrare pasiva. cărbune. fara taxe vamale. In cazul produselor agricole. La recensământul din ianuarie 2005 populaţia Ungariei a fost de10. tufá. gaze naturale. 2. produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana. Punctul cel mai înalt al ţării este vârful „Kékes” (1014m) în munţii Mátra. aproape 5% sunt munţi cu înălţimea între 400-1000m. inclusiv Olanda. Suprafaţa este de 93030 km2. • prelucrare activa. Ungaria este situatã în zona temperată. în zona Bazinului Carpatic.

Moneda naţională este forint-ul. Mediul economic In prima jumatate a anului 2005. materiale radioactive.2004 in baza acordului CEFTA (la care Romania este membra de la 1 iulie 1997). deseurile si produsele nucleare sunt stipulate in decretele ministerelor competente. iar dupa aceasta data in baza Acordului de Asociere a Romaniei la UE. Forma de guvernământ este republica. o Acordurile bilaterale de Comert Liber incheiate cu terte tari. metale pretioase si aliajele acestora. Ungaria este o ţară moderat liberă. Ministerul Economiei si Transporturilor si Ministerul Agriculturii sunt indreptatite sa stabileasca restrictii daca legislatia sau practica unei tari este contrara acordurilor incheiate de Ungaria. precum: arme. aflându-se pe locul 44 în lume. cu o economie de piaţă. Preşedinţia.1%) a depasit cu 2. iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16. dispozitive de supraveghere.  anumite tranzactii: importul de deseuri reciclabile. Sistemul judecătoresc este administrat de judecătorii . tehnologie militara de aparare. Alte reglementari importante privind medicamentele (in special medicamentele psihotropice).1 Produsele si serviciile pot fi importate in Ungaria fără restricţii. produsele chimice. economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere. cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor. medicamente. într-o etapă post-tranziţie.Ungaria este o ţară cu ritm susţinut de dezvoltare.6%. o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a doua a anului. Limba oficială este maghiara. autovehicule. ţară membră a Uniunii Europene începând cu 1 mai 2004.  anumite marfuri. importul si exportul de deseuri periculoase. parti sau derivate ale unor plante si animale periculoase. O lista detaliata a acestor produse si servicii este cuprinsa in HG 112/1190:  anumite produse agricole. De la 1 mai 2004. prevederile urmatoarelor acorduri au incetat sa mai fie aplicate: o Acordul Central-European de Comert Liber (CEFTA). cu un indice al libertăţii economice de 66. Capitala ţării este Budapesta. Ungaria este membra a Uniunii Europene si trebuie sa aplice acordurile bilaterale si multilaterale incheiate de UE cu terte tari. Numai pentru anumite produse este necesara licenta de import sau export eliberata de Ministerul Economiei si Transporturilor sau Ministerul Agriculturii. Numarul 1 .05.2%. Principalele autorităţi administrative sunt Guvernul. In acelasi timp.instanţe de gradul I şi tribunale . Adunarea Naţională (parlamentul). Anumite produse pot fi importate si exportate numai de catre firmele inregistrate la Registrul Comertului ungar si in cazul medicamentelor este necesara o aprobare anterioara de la autoritatea responsabila.5 % media la nivelul UE.300$ (PPP).instanţe de gradul II. Relatiile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au desfasurat pana la data de 1. Rata de crestere a economiei ungare (de 4. Inflatia a scazut ajungând la 3.

se concretizează în oportunităţi pentru firma noastră. 1% din populaţie sunt de religie mozaică (evrei). Firma noastră mizează foarte mult pe acest aspect.de salariati a ramas neschimbat. fiecare din aceste din urmă grupuri reprezentând în jur de 1% din populaţia Ungariei. dupa noua metodologie UE (continand si contributia la fondul de pensii) a ajuns la o valoare de 10%.2%). etnici Slovaci (0. precum şi cea iudaică (0. Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005. etnici Români sau Románok în maghiară (0.2%). Etnicii maghiari alcătuiesc 89% din populaţie. care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec. dar şi pe faptul că izvoarele Borsec sunt situate în partea de Nord-Est a României.4%). etnici Sărbi (0. în statiunea Borsec din judetul Harghita. Cele mai importante minorităţi etnice din Ungaria sunt rromii (5%). unde majoritatea locuitorilor sunt de origine maghiară. slovacii. sau Romák în maghiară (5%). la fel si necesitatea de finantare externa. Cu toate acestea.6%).2%). Deficitul bugetar a crescut. moneda nationala forintul ramanand stabil pe parcursul anului 2005 (in perioada febr. dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial. alte minorităti : rromi. Astfel. procent din PIB. 16% din populaţia maghiară din ungaria sunt de religie Calvinistă .-martie 2006 a avut loc o devalorizare de 3-4%). Multe cuvinte din limba maghiară sunt de origine slavă. Astfel rata şomajului a ajuns la 7. românii şi rutenii (ucrainieni greco-catolici). companiile pot obtine. precum şi sârbii. in continuare. ruteni. originar din Arad.8%).2%. cea ortodoxă română. Comunităţi religioase mai puţin numeroase sunt cea ortodoxă sârbă (1%). Dobanzile au scazut. Accesul pe piaţă Vechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. germanii (2. Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se aseamănă şi se întrepătrunde cu cel al României. o limbă ugro-finică. limba maternă este maghiară din familia Ugro-Finică. . Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară). Religia Catolică e cea dominantă. Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula. slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza. În aceste condiţii deficitul bugetar consolidat. Mediul cultural Populaţia maghiară din Ungaria de azi reprezintă 95%. Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari. facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana la sfarsitul anului 2011. distanţa psihică scăzută dintre cele două ţări se pot materializa într-un grad mare de acceptabilitate a produselor româneşti pe piaţa ungară. etnici Croaţi (0.2%) şi Ucraini (0. etnici Germani sau Svábok în maghiară (1. şi 3% de religie Lutherană. Din totalul populaţiei 5% sunt luterani.1%).

2%). Ungaria a trebuit sa gaseasca alte metode de atragere a investitorilor. . Malayezia. Olanda (2.8%) etc. beneficia de facilitati fiscale pentru o perioada de 5 ani. SUA. Polonia.9%). platitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acorda.5 miliarde mai mult decat in anul 2003. Rusia (1. Franta (4. Marea Britanie. in (perioada 2004-2007). Cehia (2.  se pot deduce costurile de specializare si de cercetare-dezvoltare. Franta (5. In anul 2005 s-a inregistrat o crestere de aprox. Portugalia. Tailanda. Polonia (2. Bulgaria. R. Vietnam.6 mld euro. pot de asemenea. Norvegia. contabilitate.4%). Italia (4.1%). Olanda. Israel. Elvetia. Spania. astfel:  a fost redus impozitul pe profit la 16%.  exista o gama larga de subventii co-finantate de la fondurile structurale ale UE. Italia (7.7%).8%). Aceste prevederi se aplica numai acelor investitii care depasesc 11.3 miliarde euro. Legislatia ungara nu face deosebire intre companiile cu participatie straina si companiile nationale.6. Spania (2. Belgia.7%).1%). Belgia (1. Danemarca.3%). China. Aceste acorduri descriu mai detaliat garantiile legale generale de care se bucura investitorii straini.2%).3%). Koreea.1%).8%). Investiţiile străine directe In anul 2004. Luxemburg. volumul total cifrand 3.Ceha. Uruguai. Finlanda. Investitiile care servesc protectiei mediului si-sau IT&C si care se situeaza la un minim de 400. Ucraina. Pentru infiintarea unei companii. angajarea personalului si lichidare.7%). Ungaria va atrage.0%). Japonia (4. Franta. Olanda (4.9%). de catre autoritatile locale. Italia.000 euro. cu aproape 1. ale sprijinului companiilor off-shore si reducerilor de impozite.5%). companiilor cu participatie straina li se aplica legislatia in vigoare pentru toate companiile fiind considerate societati ungare. Suedia (3. acordarea de facilitati fiscale este limitata. Austria (6%). Canada. Slovacia (2. Germania.5%) etc.45 milioane euro sau 4 milioane euro in anumite regiuni din Ungaria. Kuveit.2%).5%). la o institutie financiara. Spania (1.1%). Rusia (6. In acelasi timp. Suedia. Belgia (2.0%). Principalii parteneri la import (% in import): Germania (24.2%). acordandu-se numai acelor platitori de taxe care au cifre de afaceri de pana la 9 500 euro pe an. Ungaria are incheiate acorduri bilaterale de protectie a investitiilor cu multe tari. SUA (3. Paraguai. Slovacia (2. cum ar fi: Australia. Corespunzator. Marea Britanie (2. Austria (6. pentru o perioada de timp determinata. au disparut formele vechi ale sprijinului direct. Polonia (2. Franta. Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati. sucursale ale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert exterior (care trebuie mentionate in statut) si pot detine un cont bancar in valuta. China (6. totalul investitiilor straine in Ungaria a fost de 3. facilitatile acordate sunt la discretia municipalitatilor locale.8%). Anul 2003 a fost clar ultimul an al investitiilor importante in Ungaria.0%). o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro. Argentina. Rusia. Austria.3%. Marea Britanie (2. Principalii parteneri la export (% in export): Germania (27.Incepand cu 1 ianuarie 2004. Romania (3%). Cipru. Devenind membru al UE din mai 2004. Egipt.3%). Toate formele de asociere inregistrate in Ungaria (societati comerciale. SUA (3.2%). Cehia (2.

Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala sau trimestriala a TVA-ului. Sistemul de impozite şi taxe Impozitul pe profit este de 16%. Impozitul pe dividende este de 20%. Suedia. manuale. dividentele platite unui actionar rezident in UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani. este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare. Relaţiile diplomatice româno-ungare .pentru operatiunile curente. Elvetia. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un permis special. Firma straina trebuie sa asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala sa. In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea. Ungaria are semnate acorduri bilaterale. Pentru dividentele platite suplimentar aceasta rata este de 35%.  5% pentru anumite produse farmaceutice. cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta separata. actualizata anual. Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine. Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi. drepturi de autor. inchirierea si arendarea pamantului. care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului. asigurarile.1 si 2 ale HG 112/1990. dupa care poate incepe activitatea. in acest sens. pentru a dovedi ca nu are datorii. cu: Liechtenstein. Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4. resturante etc. serviciile financiare. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30% din veniturile de capital. In anumite situatii. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:  20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)  15% pentru produsele agro-alimentare. serviciile postale. proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit. acestea fiind stipulate in anexele nr. O sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza unei cereri. Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii. serviciile publice radio si TV. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere. cu conditia sa termenul "in curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. toate tarile membre ale UE. societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA. Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal.000 euro) si in acest caz trebuie completata lunar o declaratie de impozit. servicii hoteliere. Dupa 1 mai 2004. sucursala trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony). carti-ziare. societatile ne-rezidente in Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. inchirierea apartamentelor. Totusi. transferurile de credite si dividende. utilitati publice.. fara personalitate juridica. In anumite conditii.

9%.61%. Tratatul de înţelegere. amintim în acest sens Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI).56 milioane Euro. Dintre organizaţiile din care face parte Ungaria.61 milioane Euro importul. iar importul 3. Principalele produse căutate pe piaţă sunt cele pentru îngrijirea pielii.562 km. învecinată la nord de Germania şi Republica Cehă. şi a intrat în vigoare la 27 septembrie 1996. produsele pentru păr şi produsele pentru protecţie solară. Clima: de tip panonic-continental în est şi sud-est. deşi guvernul a încercat în ultimii ani o întărire a acesteia. iar exporturile românesti au crescut cu 46.220. Relaţiile bilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI. Lungimea graniţelor: 2. semnată la Budapesta. La altitudini mai mari solul este unul brun. zinc.90% (locul 5).lignit.07% (locul 9). În anul 1944 au fost suspendate. din care exportul 4. In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite de metal. Mediu demografiec/natural Poziţia geografică: situată în Europa Centrală. . Gradul de urbanizare este mare. gips. cuarţ. volumul total al comerţului bilateral a crescut cu 32. cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară a fost semnat la Timişoara. înregistându-se un sold pozitiv 54.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni.95 milioane Euro exportul şi 566. fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954. Ponderea Ungariei în totalul comerţului românesc este de 3. Solurile predominante in văile austriace sunt cele terra rosa.800 locuitori. la 16 septembrie 1996. în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI.34 milioane Euro. ceea ce face ca exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare. La 30 iunie 2006.32% şi importurile au crescut cu 20. bauxita şi talc. Denumirea oficială: Republica Austria.81%. din care 620. caolin. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.5. la 29 noiembrie 2002. Suprafaţă: 84. în continuare este nevoie de o serie de îmbunătăţiri. la sud de Slovenia şi Italia. Populaţia: 8.petrol si gaze naturale. 2. volumul total al schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 1187.000 km2 Densitatea populaţiei: 98 locuitori/km2 Distanta fizica Bucuresti (România) – Viena (Austria) este de 1080 km. şi la vest de Confederaţia Elveţiană şi Liechtenstein. la est de Slovacia şi Ungaria. iar în sud cu influenţe mediteraneene.Relaţiile diplomatice româno-ungare au fost stabilite la nivel de legaţie în anul 1920.sare. în vest de tip continental cu ierni şi veri umede. AUSTRIA In Austria cererea pentru cosmetice creşte de la an la an dar într-un ritm moderat. Comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent.

pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. iar numărul lor este direct proporţional cu al populaţiei landului respectiv. Innsbruck si Klagenfurt. Vorarlberg. Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat. reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. Burgenland. PIB-ul Austriei se prognozează a atinge 256. Salzburg.  Consiliul Federal (Bundesrat) reprezintă cele 9 landuri: Austria Inferioară. Austria se situează pe locul al patrulea după Luxemburg. Parlamentul este format din două camere:  Consiliul Naţional (Nationalrat) format din 183 de membri aleşi direct de către populaţia cu drept de vot. Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SPÖ) care a condus Austria. Salzburg. în creştere reală cu 1. potrivit acestui indicator de prosperitate. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale.2 milioane euro în 2006. Mediul economic Potrivit statisticii austriece. Irlanda şi Danemarca. şi care şi-a intrat în atribuţiuni începând cu data de 8 iulie 2004.9 % faţă de anul precedent. care au în frunte un Guvernator (Landeshauptmann). Tirol. membrii fiind delegaţi de către parlamentele fiecărei provincii în parte. O încălcare a unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. Soselele şi drumurile ocupă in total 200. Totuşi. Mediu politic Capitala federală: Viena Austria este o democraţie parlamentară. în anul 2005 PIB al ţării s-a situat la 246. Şeful statului austriac este Preşedintele federal.Transporturile fluviale se desfasoara mai ales pe Dunăre. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). Aeroporturi importante se mai gasesc şi la Graz. În cadrul UE. In 2000 ţara avea 5780 km de cale ferată. lângă Viena. iar pe cap de locuitor a fost de 30. Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. Carintia. mai mult de 30 de ani şi care la alegerile din 1999 a ieşit pe locul al doilea. De la admiterea Austriei în Uniunea Europeană.0 %. Actualul Preşedinte este Heinz Fischer ieşit câştigător la alegerile prezidenţiale care au avut loc pe 25 aprilie 2004.9 % în 2005 s-a situat sub rata medie de creştere în UE de 2.5 miliarde euro. Creşterea PIB-ului real de 1.060 euro. intrând în opoziţie. Styria. . Viena.populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt exportate. singur sau ca lider al unei coaliţii. Austria Superioară. sprijinit de Partidul Social-Democrat (SPÖ).000 km. Ministerul Afacerilor Economice poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe.

420 milioane euro. cheltuielile la 64.9 milioane euro.347 milioane euro.3 %.996 miliarde euro. în creştere faţă de 2004 (2. numai în anul 2002 înregistrându-se o balanţă comercială excedentară de 300 milioane euro.1 %) sau în 2003 (1. Pentru anul 2005 se prognozează ca deficit bugetar să fie de 2.8 %). în 2000 de -5. Austria s-a situat pe locul 19 în topul ţărilor de atragere a investiţiilor străine şi pe locul 14 în topul ţărilor investitoare în exterior. urmate de Italia. Majoritatea investiţiilor străine provin din Germania. respectiv 2. Rata inflaţiei a fost de 2. În luna septembrie 2005 existau 220.000 sunt pensionari. Austria este membră a numeroase organizaţii internaţionale. înregistrând o scădere masivă faţă de anul 2003.4 miliarde euro. astfel în 2004 a fost de -1.000 de austrieci cu un venit lunar sub 785 euro.4 % iar deficitul public de 1. Valoarea investiţiilor străine în anul 2005 a fost la fel de scăzută precum în anul precedent.630 milioane euro. cu venituri de 58. în 2003 a fost de -2. îndatorirea publică situată la 65.0 % din PIB. la nivelul anului 2004. În luna ianuarie 2005 existau 1. mecanică şi inginerie structurală.065 aflaţi în şcolarizarea oficiilor forţelor de muncă. pentru anul 2005 fiind prognozat un nivel de 5. când s-a ridicat la 1.3 % în anul 2005. în 2001 a fost de -4. respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1.2 % (8 % media UE). produse electrice şi electronice.9 %. În anul 2004 a fost de 283 milioane euro.492 miliarde euro.15. urmând să scadă în anul 2006 la 1. exportul de bunuri şi servicii reprezintă circa 30 % iar din cadrul productiei industriale. 200. între care Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). fără a fi socotiţi şi 48.496 miliarde euro (exporturi de 93.Balanţa comercială la nivelul anului 2005 a fost deficitară cu 1. nivelul dobânzilor pe termen lung situat la 4.4. respectiv 5. Deficitul balanţei de plăţi a fost în 2004 de -2. În cadrul PIB. rata inflaţiei.1 miliarde euro.000 şomeri. Potrivit statisticilor UNCTAD. Rata şomajului a fost în 2005 de 5. 2002 (1.0 % (media EU -15 fiind de 7.25 miliarde euro.2 miliarde euro etc. iar UE-25 de 2. în creştere cu 4. Marea Britanie şi Japonia. exportul reprezinta peste 50 %.9 (media EU -15 fiind de 2.2 % din PIB.5). respectiv numai 217. Anul 2005 s-a înscris în constanta comerţului exterior austriac.2 % din PIB. 969 milioane euro (în scădere faţă de anul trecut deoarece a scăzut începând cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 % la 25 % ) şi cheltuieli de 64.8 % faţă de 2004). Veniturile bugetare s-au situat în anul 2004 la 60. deficitul bugetar fiind de 4.275 miliarde euro.6 % faţă de 2004 şi importuri de 95. Elveţia.451 milioane euro. îndeosebi prin aportul reţelei de videotelefonie mobilă Hutchinson („3”). în creştere cu 4. investiţiile străine în Austria s-au cifrat la 355 milioane euro. Sectoare industriale importante: alimente şi băuturi.977 milioane euro. În anul 2002.7 %. La nivelul anului 2004 Austria a îndeplinit toate cele patru criterii de convergenţă ale Tratatului de la Maastricht. considerat pragul de sărăcie.044.3 %).3 % pentru 2005 fiind prognozat 1. chimie. Mediu cultural . dintre aceştia. automobile (în special motoare şi transmisie). iar UE-25 de 8.8 %).

Reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. prevederile următoarelor legi au încetat să mai fie aplicate: .000 de polonezi. este necesar să se numească o persoană care îndeplineşte condiţiile de competenţă ale tipului de afaceri care trebuiesc desfăşurate. 4.EFTA. trebuie obţinută o licenţă industrială.Declararea statutului de neutralitate) Grupuri etnice: austrieci 92%. Totuşi. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE.6% romano-catolici. o exonerare de la prezentarea unui certificat de competenţă. 120. 7.7% protestanţi-luterani. cca. 12% atei. Autoritatea Comerţului care eliberează această licenţă industrială impune reguli care trebuie respectate de proprietarul fabricii. autorităţile pot impune condiţii suplimentare.Taxa pentru promovarea Comerţului Exterior. .300 mozaici Ziua naţională: 26 octombrie (1955 . Ministerul Economiei si Muncii poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe.000 de croaţi. 35. . Dacă activitatea comercială este condusă de o corporaţie.000 budişti.Legea Vămilor din Austria. 0. În cazul desfăşurării activităţii într-o fabrică. Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt în vigoare în Austria de la 1 ianuarie 1995. 0. se poate trece la începerea activităţii. Un certificat de competenţă este solicitat de obicei pentru a dovedi că persoana care va desfăşura activitatea comercială îndeplineşte nişte criterii de pregătire şi experienţă în domeniu.000 de bosniaci. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. 30.Confesiuni religiose: 73. în baza Legii Concurenţei Neloiale. . Chiar după eliberarea licenţei industriale.000 de slovaci. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). interferenţa cu vecinii fabricii. 6. de mediu. Accesul pe piata Desfăşurarea unei activităţi comerciale în Austria necesită o licenţă comercială (Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerţului (Gewerbeordnung). de la caz la caz.2% ortodocşi. 10. Având îndeplinite condiţiile de mai sus şi pe baza unei simple notificări.000 de unguri.000 de turci. dacă au apărut noi reglementări privind mediul înconjurător şi securitatea muncii. 50. 170.5% musulmani. 16. . Limba oficiala este germana. . la care se adaugă 220. firmele competitoare pot acţiona pentru oprirea sau încetarea activităţii altei firme în caz de nerespectare a prevederilor legii comerciale.000 de romi. 45. Mai mult. Încălcarea prevederilor legii comerciale şi industriale constituie contravenţie şi se pedepseşte de autorităţile administrative.000 de sloveni. Încălcarea unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată.Acordurile vamale bilaterale încheiate cu terţi.Acordul de Comerţ Liber din 1972 dintre Austria şi EEC.000 de sârbi. În acelaşi timp. protecţia angajaţilor. Se poate obţine. iar moneda in circulatie este EURO. Există norme stricte privind poluarea fonică. .

ca membru al UE. firmele austriece pot livra bunuri şi servicii către parteneri din alte ţări membre UE fără a plăti taxa TVA din Austria. Valabilitatea acestui patent este de 20 de ani. a produsului sau serviciului. acordurile de comerţ liber). un patent european este valabil în toate statele semnatare ale acordului. FEDERAŢIA RUSĂ Distanţa fizică între capiatala Rusiei – Moscova şi capitala României – Bucureşti este de 1899km. Austria a adoptat deja legislaţia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA în piaţa comună. acest lucru fiind evidenţiat de creşterea investiţilor realizată de producătorii în acest domeniu. Austria trebuie să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de UE cu terţe ţări (de ex.6. din 5 octombrie 1973. Din raţiuni pur statistice se înregistrează însă operaţiunile comerciale. Legea Vamală Europeană prevede exceptări de la plata taxelor vamale şi preferinţe în forme şi în scopuri diferite (de exemplu ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare). Potrivit principiului libertăţii de mişcare a produselor. consumul fiind suplinit de numeroşi concurenţi noi pe piaţă. Ienisei. Potrivit prevederilor Acordului European de la Paris cu privire la patente. la importul produselor. firma austriacă trebuie să plătească taxa TVA. Potrivit acestei legi. Taxa de import pe valoarea adăugată (Einfuhrumstazsteuer) este percepută de autorităţile vamale. cu condiţia ca primitorul produselor sau serviciilor să aibă un număr de identificare TVA (UID). cele mai multe în partea europeana. Având în vedere că veniturile locuitorilor Rusiei sunt în creştere şi aspiraţiile acestora la fel potenţialul vânzării de produse cosmetice evoluează rapid. dacă firma austriacă este deţinătoare de UID. atât industriale cât şi agricole. către autorităţile fiscale din Austria. Obi etc. Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. În acest caz. printre care şi Austria.Totodată. Acordul EEC rămâne aplicabil în relaţiile cu ţări ne-membre UE (de exemplu Norvegia). În ceea ce priveşte exportul de produse.Vladivostok. În general. Similar. nu se aplică taxe vamale asupra bunurilor.304km)de la Sankt-Petesburg – Moscova – Ecaterinburg – Irkutsk – Habarovsk . între statele membre UE. produsele care intră pe piaţa UE sunt supuse taxelor vamale europene potrivit tarifelor vamale comune şi care fac parte din Sistemul Tarifar Armonizat. la un nivel egal cu cel al taxei normale pe valoarea adăugată (TVA) şi care în prezent este de 10 % sau 20 % în funcţie de produs). Există numeroase căi navigabile interioare: Volga. În prezent piaţa produselor cosmetice în Rusia creşte rapid. Acest lucru înseamnă că deţinătorul patentului se bucură de aceleaşi drepturi în toate statele semnatare. Mediul demografic/natural . firme din ţări membre UE livrează în Austria fără plata TVA. Rusia are însă o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). 2. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. la anumite produse este necesară obţinerea unei licenţe de export.

locul 6 în lume. Perm şi Rostov pe Don.China. Temperaturile medii anuale sunt de -8°C în St Petersburg. Samara. cărbunii (bazinele Peciora. Europa şi Asia. 1867 raioane. bicameral. -27°C în vestul Câmpiei Siberiene şi -43°C la Yakutsk( în partea central-estică a Siberiei).Norvegia si Finlanda • la V. astăzi existând peste 1000 de companii care oferă astfel de servicii. Putin a considerat că decada 19902000 nu a reprezentat o perioadă de tranziţie de la dictatura comunistă spre democraţie. Rusia are în principal un climat continental având în vedere că centrul ţării se situează la 3.5 milioane de lini telefonice şi peste 6 milioane de oameni utilizau internetul. 1 regiune autonomă (Birobidzhan). diamantele . Belarus • la S-V. având următorii vecini: • la N-V. Munţii Altari). Federaţia Rusă. Sankt-Petersburg). preşedintele rus Putin a acţionat prompt ca să curme revoluţia începută de predecesorul său.aurul şi uraniul (Podişul Siberiei Centrale.Duma de Stat (450 deputaţi). R. Letonia. Parlamentul.P. Forma de guvernământ este republica prezidenţială. 1875 sate de tip urban. Astăzi preşedintele Rusiei este Vladimir Putin.400 Km² ocupând locul 1 în lume. iar prim ministru este Mikhail Fradkov. poate fi considerată ţara cu cele mai variate şi bogate resurse naturale de pe glob.075.5 loc/km 2. Celiabinsk. 6 ţinuturi. iar în zona europeană de 25 loc/km2. Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural. Densitatea medie este de 8. Novosibirsk.840 km de mare.Coreana. ci . Kazahstan • la S-E.Federaţia Rusă este situată pe două continente. Boris Eltin. Temperaturile vara sunt în medie de 4°C în insulelele arctice şi de 20°C în zonele cele mai sudice. Din totalul populaţiei 73% trăiesc în mediul urban. Are o suprafaţă de 17. Împărţirea administrativ-teritorială a Federaţiei Ruse cuprinde: 21 republici. 2 oraşe cu statut de subiecţi ai Federaţiei (Moscova. Capitala Rusiei este Moscova. 49 regiuni. Mongolia. În 2002 existau 35.D. Lituania . Omsk.Ucraina • la S. 10 districte autonome. minereurile de fier (Ural. 1092 oraşe.Polonia. Populaţia Rusiei a scăzut cu aproximativ jumătate de milion de oameni ajungând la 142.Georgia. minereurile neferoase (Ural şi Siberia). Mediul politic Rusia este o federaţie. Sistemele de telecomunicaţii din Rusia s-a îmbunătăţit seminifcativ din 1980. Estonia. iar principalele oraşe sunt Sankt Petersburg. Podişul Valdai). Ekaterinburg. Lena şi Enisei. Kazan. NijniiNovgorod. în ansamblul ei. 329 raioane şi districte orăşeneşti. Campia Precaspica si Campia Siberiei Occidentale.2 milioane de locuitori (la 1 decembrie 2006) . Venit la putere în 2000. Ufa. este compus din: camera superioară Consiliul Federaţiei (cuprinde câte 2 reprezentanţi din fiecare subiect al Federaţiei Ruse) şi camera inferioară .. gazele naturale. compusă din 89 subiecţi federali. Azerbaidjan.

Putin a decretat că guvernatorii celor 89 de provincii ale Federaţiei Ruse nu vor mai fi aleşi de cetăţenii respectivi.2 % faţă de anul 2005.4 miliarde USD. în creştere cu 26.7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005. · Volumul mărfurilor transportate a fost de 4. Din datele statistice transmise de Camera de Comerţ şi Industrie a Moscovei.621. a fragmentat şi a emasculat opoziţia. înşelarea şi descurajarea electoratului. Conform datelor Serviciului Federal de Statistică în anul 2006: · PIB al Federaţiei Ruse a fost de 26. revoluţie şi democraţie sunt sinonimi cu sărăcie. în creştere cu 2. în creştere cu 23. o mare parte din populaţia Rusiei consideră că termenii de reformă.617.11. ci vor fi numiţi de preşedinte.7 %. la 20. alegerile din Rusia au fost manipulate prin dezinformarea.9 %. de anarhie economică şi de destrămare progresivă a autorităţii statului rus. Federaţia Rusă nu pare totuşi să aibă condiţiile prerevoluţionare din Georgia. în creştere cu 25. a înregistrat creşteri în anul 2006. Întrebat de corespondenţii străini despre măsurile drastice impuse de el împotriva structurilor democrate din Rusia. Ucraina sau Kirghistan.3 miliarde t. la cea de-a 15 aniversare.1 miliarde de ruble.9 miliarde de ruble. Putin a demolat sistematic instituţiile autonome. · Importurile.6 % faţă de anul 2005. nu cu libertate. veniturile din exporturile de petrol şi gaze au stimulat creşterea economică şi opoziţia este firavă. a subjugat mass-media şi a eliminat centrele de putere care i-ar fi putut ingrădi autoritatea. a fost de 418. încât populaţia se simte din nou infricoşată.2006. Putin a răspuns că "dacă democraţia înseamnă uzurparea statului. Mediul economic Dezvoltarea social-economică a Rusiei. Preşedintele nu este detestat de populaţie. Majoritatea publicului rus pare sa fie de acord cu Putin. în Moscova: .5 miliarde USD. Sub Putin. în creştere cu 2. · Volumul producţiei agricole a fost de 1. au totalizat 114.779. atunci noi nu avem nevoie de asemenea democraţie". în perioada ian-noiembrie 2006.9 miliarde USD. care pretinde că este preferabil ca Rusia sa fie "dirijata" de un conducator autoritar decât să se zbată într-o democraţie haotică. din care: · Exporturile.o epoca aberantă de instabilitate politică. Într-adevăr. Ca urmare a propagandei Kremlinului. în primele 6 luni ale anului 2006. au redevenit atât de puternice. Justiţia a fost subordonată Kremlinului. · Volumul serviciilor în sfera comunicaţiilor a fost de 827. faţă de anul 2005.3 % faţă de anul 2005. în creştere cu 29. în creştere cu 6. înţesate cu foşti colegi din KGB.3 miliarde de ruble. au totalizat 274. Forţele de securitate. haos şi suferinţă. El a intimidat. · Volumul schimburilor comerciale externe.8 % faţă de anul 2005. · Volumul producţiei industriale a cunoscut o creştere de 3.7 % faţă de anul 2005.

800 – 2. Polonia (13.4 miliarde USD. milioane tone 82.87 miliarde USD). fiind extrem de favorabile pentru exportatorii ruşi.8 +23. la 20 milioane.54 miliarde USD).79 miliarde USD). respectiv cu 29.4 Cupru rafinat. în creştere cu 26. Belarus (18.6 Cocs si semicocs. Ca urmare.9 miliarde USD).7% comparativ cu perioada similară a anului 2005.5 Nichel. utilaje. milioane tone 19. Concomitent a avut loc o întărire a rublei şi o creştere importantă a solicitărilor pe piaţa internă. milioane tone 94.6 +1 . Finlanda (11. Exporturile Federaţiei Ruse în perioada de referinţă au atins nivelul de 274.9 miliarde USD. Olanda (35. Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38.000 hoteluri pentru cei 5 milioane de turişti care se estimează că vor vizita Moscova în anul 2009.92 miliarde USD.2% din totalul comerţului exterior al Rusiei.41 miliarde USD) şi Marea Britanie (12.89 Cărbune. ajungând la valoarea de 144. în pofida unei uşoare scăderi a preţului la petrol.6 +21.8 -8. din Federaţia Rusă.6 +14. importurile au cunoscut şi ele o creştere considerabilă faţă de anul 2005.08 miliarde USD). mii tone 239.5 Minereuri de fier. milioane tone 227.203. Alti parteneri economici importanti sunt China (25. In următorii doi ani se vor construi 15 mari uzine specializate îndeosebi pe microelectronică şi înalte tehnologii şi se vor construi spaţii de birouri pentru firme şi locuinţe pentru locuitorii Moscovei. care au deţinut 53. condiţiile de pe pieţele mondiale.1 -3. Se estimează că în următorii 2 ani populatia oraşului Moscova va creşte de la 12 milioane de locuitori. comerţul exterior în perioada ianuarie-noiembrie 2006 a totalizat 418.5 Produse petroliere. Principalii parteneri comerciali ai Federaţiei Ruse în ianuarie-septembrie 2006 au fost ţările din Uniunea Europenă.6 3 Gaze naturale. milioane USD 14. Structura pe mărfuri a exportului Federaţiei Ruse în anul 2006 Principalele produse exportate de Rusia Ianuarienoiembrie 2006 Ţiţei brut. respectiv 208.2 +7.3% mai mult decât în primele 11 luni ale anului precedent.05 miliarde USD) si Ucraina (21. miliarde m 181. mii tone 1506.8 Masini.82 miliarde USD).6 %. De asemenea. cu 25. în prezent. Pricipalii indicatori ai comerţului exterior al Federaţiei Ruse au cunoscut o creştere semnificativă în anul 2006.7 -54. reprezintă 40% din importul total al Federaţiei Ruse şi au crescut în prima jumătate a anului de 5 ori faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2005. reprezintă 48% din totalul investiţiilor straine din prima jumatate a anului. În perioada 2007 – 2009 se vor construi 1.5 miliarde USD. Italia (27.51 miliarde USD). • investiţiile străine în valoare de 25 miliarde USD.3 • 2006/05(%) -1. mii tone 250.importurile în valoare de 30 miliarde USD.

1 +34.6 Carne de pasăre. milioane USD 4621.4%). acestea înregistrând cifra record de 4.7 +49.milioane USD 2003 2004 2005 2006 . echipamente si mijloace de transport. SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – FEDERAŢIA RUSĂ În perioada 2002-2006.6 Ponderea combustibililor şi a produselor energetice în structura exportului de mărfuri a scăzut în noimebrie 2006 la 60.022 milioane USD.4 Încălţăminte din piele.3% cât a fost în noiembrie 2005. milioane USD 997. milioane 56832.39 miliarde USD.4 +74.9 -2.1% comparativ cu 9.7 +54.16 +34. iar importurile 4.18 +300 Masini.9 milioane USD.1 milioane USD.6 Mobila. Evoluţia schimburilor bilaterale România – Federaţia Rusă.8 În perioada ianuarie-noiembrie 2006. In anul 2006. Principalele produse importate de Rusia Ianuarie2006/05(%) noiembrie 2006 Carne (exclusiv carne de pasăre). miliarde KW/h 19. mii tone 1140.3 USD Autoturisme. în perioada 2003 – 2006 . în anul 2006. se remarca o creştere semnificativă a importurilor ruseşti de maşini şi utilaje (+49. pentru ca apoi să se dubleze practic de la an la an. valoarea de -3. milioane USD 1535.1 Autocamioane. mii bucati 56.3% faţă de perioada similară din anul precedent). milioane perechi 43. mii tone 1203.2 Energie electrica.9 +15.2% faţă de 65. Soldul balanţei comerciale pe această relaţie s-a menţinut permanent negativ. milioane USD 102.Aluminiu.3 Medicamente.3 Zahăr brut.2 -6.1 -4.76 +28. exporturile româneşti către Federaţia Rusă au totalizat 374. milioane USD 1260. mii tone 3639.647. mii tone 2336.6 -16.8 Băuturi alcoolice şi nealcoolice.3% în 2005. îmbrăcăminte (+74. Exporturile româneşti au înregistrat o uşoara creştere în 2003 comparativ cu 2002. mii bucati 935. s-a inregistrat o crestere constanta a schimburilor comerciale totale dintre România şi Federaţia Rusă. pana la 14. dar a crescut cea a produselor metalurgice. încălţăminte (s-a triplat volumul importat) şi autovehicule. înregistrând în anul 2006. împreună cu metalele feroase şi neferoase.7 Tigari si tigarete.5 +3.9 +36% Textile şi tricotaje.

Din populaţia totală peste 50% au venituri medii cuprinse între 2500 şi 8000 RUR/capita.1 Import 1981.6 2350.5% musulmani şi 1. In prezent. materiale plastice şi articole . 44. 34. ceea ce înseamnă că „middle-class-ul” ocupă primul loc în structura claselor sociale ruseşti. Rusia a avut în 2006 o rată a inflaţiei de 9.6. produse farmaceutice) – 6%.4 2229. Soldul balanţei curente era de $105.2% au doar studii primare şi 2.0 Sold -1929. au constat.2%.1 Export 52. În general ruşii sunt cunoscuţi ca fiind persoane sensibile.8% catolici. produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (produse chimice anorganice.0 230.În 2006 existau 63174 de instituţii de învăţământ preuniversitar şi 1068 de instituţii de învăţământ universitar şi post-universitar. aparate şi echipamente electrice .25 -2108.40 ruble /1$. care au deţinut ponderea cea mai mare în valoarea totală a importurilor României pe această relaţie (circa 90% anual). purtatoare de energie (ţiţei şi gaze naturale. 5.6 -3647. din produse minerale.24%.2 4022. cu înclinaţie spre lacrimi(dar nicidată în public). pe piaţa mondială în perioada respectivă. poetice.5 -3107. Accesul pe piaţă . docile dar totuşi încăpăţânate. Ruşii îşi menţin integritatea conform noţiunii pe care ei o au despre cum trebuie să fie fiinţa umană. Peste toate ei apreciază angajamentul şi credinţa deplină. Creşterea valorii importurilor din Federaţia Rusă în anul 2006 faţă de 2005 are la baza creşterea semnificativă a preţului produselor minerale purtătoare de energie. Ruşii sunt în proporţie de 71. are cursul fluctuant. mobila – 3. importurile României din Federaţia Rusă. exporturile României în Federaţia Rusă au fost constituite din vehicule (altele decât material rulant de cale ferată) – 41. rubla. cursul este de 25.1% au studii superioare neterminate. pesimiste. Mediul cultural În Rusia 16% din populaţie au studii superioare. în timp ce datoria externă era de $287.9 In anul 2006.2%. fataliste.19 121.8%. ce au răbdarea necesară supravieţuirii în condiţii ce par insuportabile.Total 2033. iar datoria publică a fost de 8% din PIB.8 4396. în principal.8 – 26. cu o sinceritate rar întâlnită în alt colţ al lumii. În perioada 2003-2006. 3. maşini.6 374.2%. dar şi combustibili solizi).4 3338.1% nu au studii deloc. iar limba vorbită de locuitorii Federaţiei Ruse este cea mai răspândită pe glob – rusa.4 3568.4 bilioane. Moneda naţională a Rusiei. cu imaginaţie bogată.8% de religie ortodoxă.6% au studii medii.3 billioane în 2006.

Un comision vamal de 0.Taxe vamale Mărfurile importate sunt clasificate în concordanţă cu Nomenclatorul mărfurilor pentru Activitatea de Comerţ Exterior al Federaţiei Ruse. Bunurile importate reprezentând contribuţia în natură la capitalul social al unei noi întreprinderi înfiinţate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale în anumite condiţii şi pe o perioadă specificată în documentele constitutive ale firmei. care se bazează pe Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor (HS). pentru declararea bunurilor sau mijloacelor de transport. 2. Acceptarea declaraţiei vamale. Noua structură a tarifului vamal de import standardizează şi unifică taxele vamale de import aplicate mărfurilor în patru trepte. participantul la activitatea de comerţ exterior trebuie să se înscrie în registrul vămii şi primeşte o legitimaţie (record card).numerele de telefon ale tuturor managerilor şi a şefului contabil al companiei participante la activitatea de comerţ exterior. Informarea prealabilă a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor şi mijloacelor de transport (sau informarea prealabilă asupra intenţiei de a exporta bunuri şi mijloace de transport în Rusia). .specimen de ştampilă cu semnătura managerului companiei participante la activitatea de comerţ exterior. Începând cu 1 ianuarie 2001. 15% şi 20%(cu unele exceptii pentru anumite categorii de marfuri). 3. Acest card este dat participantului la activitatea de comerţ exterior pentru fiecare procedură de evaluare în vamă. 886 din 1 decembrie 2000. fie în ruble. TVA şi accize (pentru produsele supuse accizării). Mărfurilor importate li se mai aplică. Evaluarea în vamă Valoarea în vamă a mărfurilor este. guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate mărfurilor. la cursul oficial de schimb. În plus. 4.15% este perceput la efectuarea procedurilor de evaluare în vamă. Pentru a îndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vamă. prezentarea carnetului TIR şi a actelor care însoţesc bunurile. Toate bunurile şi mijloacele de transport care traversează Federaţia Rusă sunt supuse controlului în vamă. Plasarea încărcăturii în custodia depozitului vamal pentru stocare temporară. . Conform ordinului nr. Înregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de înregistrare). pe lângă taxele vamale de import. în general. în baza hotărârii nr. şi anume: 5%. Formularul pentru înregistrare în vamă conţine următoarele date: . determinată pe baza preţului CIF al mărfii importate. 787/31 din august 2000. . Înainte de efectuarea controlului în vamă. Aceste taxe vamale de import se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate (incluzând şi taxele de transport şi asigurare). a fost stabilită procedura de înregistrare pentru primirea acestui card.adresa legală a participantului la activitatea de comerţ exterior. Lista documentelor care sunt cerute pentru înregistrare cuprinde: 1. 10%. la importul anumitor produse se aplică taxe vamale sezoniere şi contingente. Taxele vamale sunt plătite fie în valută. fiecare entitate legală cu activitate de comerţ exterior trebuie să parcurgă următoarelor etape: 1.

echipament militar. scrisoare de transpotr aerian (air waybill). medicamente. reziduuri/deşeuri industriale. Certificat sau notificare (copie sau original) de înregistrare la Ministerul Taxelor şi Impozitelor. metale. Livrările pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport. 9. explozivi. materiale şi deşeuri radioactive. pentru a fi apoi prezentat autorităţilor vamale. descrierea mărfurilor conform nomenclatorului de mărfuri HS. pesticide. greutăţile (nete şi brute) ale mărfurilor. Recomandări acordate de altă companie. şi informaţii legate de ţara de origine. Toate documentele de transport şi livrare trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile impuse prin contract şi cu numărul licenţei de import. autentificată la notariat. cu indicarea codurilor bancare “OKPO” şi “COATO. Referinţe de la băncile autorizate. preţul de vânzare către importator şi locul final de expediere din ţara exportatoare. 7. nu necesită licenţe. anumite televizoare color (cu diagonala de 14. narcotice şi substanţe otrăvitoare. Licenţe de import Majoritatea importurilor sunt liberalizate şi. Importatorii trebuie să completeze câte o declaraţie vamală pentru fiecare marfă importată. Factura pro-forma Acest document poate fi solicitat de firma importatoare într-una din etapele de negociere ale contractului. materialele folosite pentru ambalaj. sunt necesare licenţe la importul anumitor produse. pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare (atât în ruble. Împuternicire autentificată la notariat acordată persoanei care reprezintă interesele companiei în vamă. 6. pentru atestarea calităţii companiei de plătitor de taxe şi impozite. 5. 4. aliaje şi pietre preţioase. covoare. deci. Certificatul de origine . Factura comercială Factura comercială trebuie să conţină. Licenţele de import sunt emise de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Comerţului din Rusia sau de către reprezentanţele sale regionale şi sunt controlate de Comitetul de Stat al Vămilor.2. 21 şi 25 inch). Formularul de declaraţie vamală conţine 54 de paragrafe şi trebuie completat în limba rusă. Livrările prin poştă sau coletărie necesită documente poştale în locul documentelor de transport (conosament). cât şi în valută). O copie a statutului companiei (cu amendamentele şi certificatele de înregistrare emise de Registrul Comerţului). pe lângă informaţiile stipulate în contract. Referinţe date de Comitetul de Stat al Statisticii. preţurile unitare şi valoarea totală a livrării. 8. Totuşi. în caz contrar mărfurile nu vor fi vămuite. Copie a contractului de comerţ exterior. şi anume: alcool etilic şi vodcă. Certificatul de înregistrare sau extrasul de la Registrul Comerţului. 3. Documente de comerţ exterior Informaţiile conţinute de fiecare document de comerţ exterior trebuie să fie în concordanţă cu cele conţinute în alte documente comerciale care se referă la aceeaşi livrare.

toate produsele importate. prin care să se precizeze că sunt libere de orice boli. siguranţă şi sistemului de măsuri şi greutăţi. furaje combinate pentru hrana animalelor. Lista de colisaj Este necesară şi trebuie să conţină un rezumat complet şi explicit al mărfurilor care fac obiectul livrării. păsărilor trebuie să fie examinate la frontieră înainte de a fi admise în Rusia. Etichetarea se va face în limba rusă. greutatea netă. Certificatul de calitate Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate şi conformitatea acestora cu parametrii înscrişi în contract. Cerinţe de etichetare şi marcare a produselor Noile reglementări privind etichetarea produselor nealimentare au intrat în vigoare la 1 iulie 1998. tărâţe şi carne. Companiile străine şi importatorii ruşi sunt sfătuiţi să controleze conformitatea produselor cu aceste reglementări înainte de livrarea mărfurilor. aditivi vitamino-proteici. Certificatul de calitate este emis de Comitetul Inspecţiei de Stat (instituţie aflată în subordinea Guvernului Federaţiei Ruse) şi de reprezentanţele acestuia în teritoriu. Există două tipuri de certificate de origine: tip “A” şi tip “CT-1”. Standarde Guvernul Rusiei nu recunoaşte multe dintre standardele internaţionale. Orice livrare în Rusia trebuie să fie însoţită de documente care să probeze că produsul este conform standardelor de calitate. Certificarea originii mărfii este importantă pentru calcularea corectă a taxei vamale de import. în concordanţă cu standardele aprobate de guvernul rus. data expirării. fasole şi plante oleaginoase. numele şi adresa fabricantului. cantitatea. condiţiile de depozitare. Produsele importate trebuie să aibă un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard – Comitetul pentru Standarde. valoarea nutritivă. care sunt consumate sau folosite de populaţie. făină. în mod obişnuit. Această instituţie testează şi certifică produsele. sau. ingredientele. cu standardele . pentru acele mărfuri produse în ţările în curs de dezvoltare. trebuie să facă obiectul unei certificări de siguranţă. emis. turte oleaginoase. Poliţa de asigurare Clauzele din contract stabilesc obligatia vânzătorului sau a cumpărătorului de a asigura marfa pe timpul transportului. seminţelor. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoană responsabilă din cadrul firmei exportatoare şi trebuie notificat de Camera de Comerţ din ţara exportatorului. Acest tip de certificat trebuie prezentat autorităţilor vamale pentru eliberarea din vamă a bunurilor importate. cum ar fi de exemplu sistemul ISO-9000. conform legii privind protecţia consumatorilor. Majoritatea plantelor. animalelor. În schimb. Etichetarea produselor trebuie să includă numele produsului. uneori. Certificatul de carantină Toate mărfurile de origine animală sau vegetală necesită certificatul de carantină (sanitar sau fito-sanitar corespunzător). Certificatul de origine tip A. folosind alfabetul chirilic. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mărfurile produse în statele membre ale CSI.Acest document este solicitat de autorităţile vamale. porumb. dă dreptul aplicării de taxe vamale reduse la mărfurile importate. Aceste certificate se emit pentru următoarele categorii de produse agro-alimentare: cereale. volumul.

funcţionarii vamali locali trebuie să contacteze Comitetul local al acestei instituţii pentru ca acesta să declanşeze procedura de certificare. Dar această procedură nu se aplică în cazul alimentelor. atunci certificatul eliberat de ele este valabil şi pentru Federatia Rusa.OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) – societate cu răspundere limitată.000 ruble (aproximativ 350 USD). Respectiv. Capitalul social minim este de 100. iar cel maxim este 50. să organizeze testarea şi să emită certificatul. Rusia este membră a cinci organizaţii internaţionale de certificare. care uzual durează între 30 şi 60 de zile. Dacă un produs îndeplineşte cerinţele Gosstandard.internaţionale. Dacă un produs întruneşte standardele de calitate şi siguranţă impuse de aceste organizaţii. . OIML (Organizaţia Internaţională pentru Metrologie Legală). sau cu un certificat nerecunoscut de Gosstandard. aflată sub jurisdicţia Ministerului Justiţiei.OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (deschisă). Pentru înfiinţarea unei companii este necesară înregistrarea la Camera de Înregistrări de Stat.000 ruble (aproximativ 3. .să se înregistreze la Camera de Înregistrări de Stat. pentru a obţine certificatul de înregistrare temporară. care sunt acoperite de certificări speciale şi separate şi cerinţe de carantină. respectiv: IECEE şi IECQ (Certificare pentru echipamentele şi componentele electrice). . neexistand o limita in ceea ce priveşte numărul maxim al acestora.500 USD). dacă produsul a trecut de teste. Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura testarea. investitorul trebuie să depună la Departamentul de Înregistrare din cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constituire şi Statutul firmei) impreună cu confirmarea de la o bancă rusească. . Capitalul social minim este de 10. produselor veterinare şi grâului. . Dacă pentru anumite mostre. investitorul trebuie : .Reprezentanţe sau filiale ale unor firme străine. În termen de 45 de zile de la obţinerea înregistrării temporare.sa obtină codurile de activitate de la Comitetul de Statistică. el primeşte un certificat GOST-R. Pentru societătile mixte de tipul OAO. Înregistrarea se face in două etape. .să obtină numărul de identitate INN de la inspecţia financiară. numărul minim de acţionari este 1 (unu). Dacă o marfă importată intră pe teritoriul rus fără certificat. Înregistrarea unei afaceri în Federaţia Rusă este reglementată de Legea investiţtiilor straine din 1999 şi de Codul Civil din 1999. Comitetul teritorial are dreptul să evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator.ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (închisă). În Federaţia Rusă se pot înfiinţa următoarele tipuri de firme: . Pentru firmele de tipul OOO şi ZAO. CEE/ONU (Certificarea automobilelor şi a părţilor auto). sau poate lua o mostră din produs. Tot acest organism înregistrează şi lichidarea afacerilor la care există participare cu capital strain. . Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus în bancă în termen de un an. care să ateste că jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vărsat. numărul minim de acţionari este 1 (unu).PBOIu – întreprinzător privat individual. Convenţia de la Bruxelles (Certificarea pentru echipamentele de vânătoare). se poate accepta în acest caz declaraţia de conformitate a importatorului. Camera de Înregistrări de Stat acordă acreditări şi pentru reprezentanţele firmelor străine care operează în Federaţia Rusă.

Cu toate că un oarecare progres a fost realizat. CAP.3. După parcurgerea acestor etape. txele şi legislaţia afacerilor nu sunt foarte previzible. Selecţia pieţei ţintă 3. Reprezentanţii locali intervin într-o anumită măsură în afaceri iar deciziile guvernului în această privinţă sunt de multe ori arbitrare şi inconsistente. se poate solicita înregistrarea permanentă a firmei Sistemul juridic O frână în dezvoltarea economiei ruseşti o constituie lipsa cadrului legislativ adecvat.să se înregistreze la următoarele fonduri: Fondul de Pensii. iar mai ales în afara Moscovei şi a St Petersburg-ului legile existenete nu prea se aplică.. Fondul Federal pentru Asigurare Medicală. Fondul pentru Angajaţi.1 Potenţialul produsului . Fondul pe Asigurări Sociale. corupţia rămânând o problemă importanată.

să fie Rusia. Yves Rocher. să nu mai considere ca cel mai important criteriu în alegerea produselor este preţul. Piaţa de cosmetice din Rusia este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din lume. Olanda şi Marea Britanie şi a tuturor factorilor analizaţi. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la produsele de îngrijire a tenului – 30%. Novosibirsk. Petesburg . Pe o piaţă atât de întinsă ca cea a Rusiei cu toate că există destul de mulţi competitori – autohtoni şi străini – cererea nu este acoperită.2 Distribuţia locală Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). firma Farmec a decis ca piaţa pe care urmează să introducă gama de produse Asla Vital. St. Nivelurile imbunatatie ale serviciilor au contribuit de asemenea la vanzari creand o experienta mai placuta a cumparaturilor pentru clienti/consumatori. de exemnplu. Svoboda şi Nevskaya Kosmetika. în Rusia creşterea a fost 15% în 2004 şi 12% în 2006. concurenţa redusă. Imbunatatirea retelelor de distributie din Rusia e de asemenea o parte a cresterii impresionante a industriei cosmeticelor. De aceea cererea pentru produsele de lux mai ales gama pentru îngrijirea tenului s-a dublat şi produsele străine sunt acceptate de către consumatorii autohtoni. cele mai multe în partea europeana. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. Principalii competitori din exteriorul Rusiei sunt L’Oreal. Ile de Beaute. Producătorii autohtoni acoperă doar 40% din piaţa de produse cosmetice din Rusia. Volgograd.304km)de la Sankt – Petesburg – Moscova – Ecaterinburg Irkutsk Habarovsk-Vladivostok. Principalii distribuitori sunt magazinele mixte şi supermarket-urile însă şi cota de piaţă a farmaciilor a crescut: . Kazan. Aeroporturi: Moscova. Specialiştii estimează că potenţialul pieţei este de aproximativ 15-18 bilioane$ pe an. Art-Visage iar dintre competitorii autohtoni cei mai importanţi sunt: Tubapak. Principalele motive pentru care piaţa ‘ţintă’ va fi reprezentată de Rusia sunt : cererea mare pentru produsele cosmetice.Ienisei. L'Etoile Kalina. Obi etc. unul dintre cele mai mari lanturi de magazine specializate din rusia are peste 100 de reprezentante raspandite in toata tara. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga . Consumatorii ruşi au început să devină pretenţioşi şi să-şi dorească produse calitative. 3. în timp ce acum volumul pieţei este de 7 bilioane $. similitudinile dintre naţiuni. In 2006 femeile au cheltuit în medie 120$ pe produse cosmetice. ci calitatea. Austria. Supermarket-urile si lanturile de magazine s-au extins geografic pentru a aduce produse consumatorilor din afara centrelor urbane. Ungaria. . Dacă media europeană de creştere este de 6% pe an. produsele pe care noi dorim să le introducem pe piaţa Rusiei aparţinând în principal acestei categorii. Germania.După studiul amănunţit al celor 6 pieţe de interes Rusia.Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. Ives Rocher. inexistenţa unor supra-taxe de import la produsele cosmetice.

Alegerea metodei de intrare pe piaţa ţintă . Astăzi şase retail-eri de succes deţin peste 65% din totalul pieţei ruseşti de cosmetice: L’Etoile (companie rusească deţinută de Kurs Group). Produsle din gama Asla Vital se vor vinde în acest tip de magazine. Arbat Prestige (fuzionată cu Marionnaud (France). În Rusia există aproximativ 250 de producători de produse cosmetice. Având în vedere că firma Farmec se adresează acestui segment de consumatori. Ile de Beaute (deţinută de Edinaya Evropa Holding) şi investitori străini Brocard (Brocard Group Ltd. CAP. Germany). Petersburg). Douglas-Rivoli şi Sephora (Franţa).Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile din Rusia cu venituri ridicate si medii vor cumpăra produse cosmetice din magazine specializate şi doar 7 % din acest grup de consumatori cumpă produse cosmetice din supermarket-uri. Majoritatea fabricilor utilizează materie primă importată iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate. 4. Rive Goshe (deţinută de Parfum-Standart din St. Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au început să investească în echipamente moderne şi în sectorul cercetare-dezvoltare având în vedere că multe dintre firmele străine intrate pe piaţa rusească doresc să îşi deschidă aici puncte de producţie proprie. Restul cotei de piaţă este împărţit de firme mai mici.

U. Un alt concept introdus de economiştii suedezi şi de care s-a ţinut cont în stabilirea pieţei ţintă a fost distanţa psihică dintre România şi Rusia (diferenţele de cultură.C. nu se poate vorbi.C. să ţină cont de elementele de specificitate la nivelul companiei.C. Intr-adevăr. în cazul “S. abia după anul 1990.Cluj-Napoca” exportă deja. În vederea fundamentării metodei de intrare pe piaţa internaţională a companiei “S. “S. în caz contrar.Farmec S.A. Italia. fuziuni internaţionale sau greenfield investements. este posibilă alegerea oricărei metode de abordare a noilor pieţe dintre cele existente.A.A. Polonia. Elveţia) şi nu numai (S. Thailanda) se poate concluzionă că firma se află în faza internaţionalizării iniţiale. în ciuda faptului că înregistrează un trend ascendent al cifrei de afaceri. Canada.A.Cluj-Napoca” încă se confruntă cu o deficienţă a resurselor în domeniul managementului şi al marketingului. o altă particularitate a multinaţionalelor o reprezintă faptul că aceşti “giganţi” pot hotărî extinderea. a cercetării-dezvoltării.Farmec S.. joint-ventures. Prin urmare. chiar dacă nu atât de pronunţate ca în trecut. limbă. Iran. firma începând să acorde o atenţie sporită posibilităţii de a-şi mări profitabilitatea şi competenţele operând în exterior. luarea în calcul a unor limitări insurmaontabile pe care însuşi mediul naţional şi actualul stadiu de dezvoltare le impun. decizia de intensificare şi trecere la o etapa superioară a internaţionalizării s-ar solda cu un eşec.C. Iordania. Mai mult. Serbia. este cazul unei companii care s-a dezvoltat iniţial pe piaţa din România.C. Spania. nu dispun încă de resursele şi competenţele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaţionalizare (internaţionalizarea firmelor înseşi: a producţiei. adoptând în prealabil o anumită strategie şi abia apoi selectandu-şi pieţele ţintă pe care vor activa efectiv. cât şi pentru multe alte companii care funcţioneaza actualmente în România şi care.Cluj-Napoca” de aranjamente contractuale.Farmec S. a marketingului etc). în ţări de pe continentul European (Grecia. acest lucru datorându-se înaltelor capabilităţi organizaţionale de care aceste firme dispun. Având în vedere faptul că.A. aliante strategice internaţionale. Înainte de a realiza o comparaţie între costurile şi beneficiile presupuse de fiecare metodă de intrare pe piaţa internaţională în parte.Odată prospectate pieţele potenţiale şi stabilită piaţa finală căreia produsele companiei se adresează. Danemarca. Intr-o primă etapă trebuie identificat stadiul de internaţionalizare în care se află firma. în mod indirect. Republica Moldova.A.Cluj-Napoca”.Farmec S. Belgia. “S. . Emiratele Arabe. Astfel. până în prezent. Croaţia. unde produsele marca “Farmec” dispun de tradiţie şi de recunoaştere din partea consumatorilor.Toate formele de afaceri internaţionale amintite mai sus sunt profund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei producătoare de cosmetice. decizia de abordare a pieţei ţintă ar trebui să fie conformă acestei faze.Farmec S.Cluj-Napoca”. se impune. nivelul de educaţie şi dezvoltare economică ale celor două ţări). În cadrul companiilor multinaţionale şi transnaţionale. este important de precizat că teoria economiştilor suedezi Jan Johanson şi Paul Finn Wiedershein ni se pare a fi cea mai potrivită în a explica procesul de internaţionalizare a “S. dintru început. De asemenea. se impune optarea pentru o anumită metodă de intrare pe aceasta piaţă. care practică globalizarea producţiei şi al căror motor principal de extindere sunt investiţiile străine directe. sisteme politice.

într-o matrice spaţio-temporală dată. de multe ori. acela de a se face cunoscută pe piaţa ţintă şi nu numai. în fundamentarea deciziei de intrare pe piaţa ţintă firma ar trebui să calculeze sistematic. ar ajunge. firma are de ales între export indirect. netarifar. lipsa unor restricţii de ordin tarifar. Export indirect       Firma producătoare are un  Presupune un efort financiar mai mare decât în cazul exportului indirect. desfac produsele importate sub propriul nume de marcă. ştergând orice legatura între consumatorii finali şi producatorul real. mai devreme sau mai tarziu. Asigură asistenţa financiară. distanţa culturală mică. în practică. care se desfăşoară gradual. De aceea.va rătăci întotdeauna prin el”). În cele ce urmeaza. Eliminând formele de afaceri internaţionale pe care le-am catalogat anterior ca nefiind realiste şi. Deciziile privind managementul şi marketingul sunt lăsate în grija agenţilor distribuitori care acţionează direct pe piaţa ţintă. cultura şi perspicacitatea personalului direct implicat în elaborarea ei. în tabelul următor sunt surprinse avantajele şi dezavantajele pe care le presupun fiecare dintre cele 3 metode de intrare pe piaţa ţintă. fenomen şi mai pronunţat în cazul apelului la case de comerţ care. nu e altceva decât un process ”learning by doing”. În definitiv. Or. politice sau ideologice). de aici decurge încălcarea unui obiectiv fundamental al firmei. astfel: Metoda de intrare   Avantajele presupuse Costuri de distribuţie relativ scăzute. întregul proces de internaţionalizare. impuse fiind restricţiile de maximizare a rezultatelor şi minimizare a riscurilor. Intermediarii îşi asumă cheltuieli legate de prospectarea pieţei şi promovare. la puternice contradicţii a căror sursă o reprezintă înseşi metodele de calcul (“Cine cere unui labirint mai mult decat a-l părăsi. în mare parte.Teoretic. ţine de bunul-simţ. diferenţiere în funcţie de piaţă. juridică şi consultingul. deci. Modalitate de penetrare rapidă a pieţei. decizia se impune a fi luată în funcţie de o singură metodă de calcul şi. consumatori dispersaţi. toate costurile şi oportunităţile pe care le implica fiecare tip de tranzacţii comerciale. Ameliorarea producţiei. .de asemenea. în funcţie de specificitatea produsului (grad mare de noutate pentru piaţa ţintă. riscul de ţară. îşi asumă. acest lucru nu este posibil. Dacă firma ar realiza toate calculele descrise mai sus. control mult mai ridicat atât în ceea ce priveşte managementul Dezavantajele presupuse  In cazul apelului la comisionari (acţionează în nume propriu dar pe contul clienţilor) consumatorii finali pot să nu fie conştienţi de identitatea produsului. eventual conform tuturor metodelor de calcul standardizate preexistente. export direct şi licenţiere. posibilitatea ca firmele concurente să propună produse substituibile) şi de factorii pieţei (potenţial ridicat. justificate. în detaliu. Intermediarii dispun de experienţa pe piaţă şi prin aceasta operează mult mai eficient decât ar face-o producătorii înşişi.

pe fondul extinderii activităţii. Departamentul separat de export se justifică prin creşterea volumului tranzacţiilor. De aceea. sunt eliminate conflictele cu celelalte departamente. Dificultatea soluţionării evntualelor litigii apărute. Elimină riscurile. cea a controlului managerial dorit.A. ţinând cont de actualele dimensiuni ale “S. Deşi departamentul distinct de .C. firma să opteze pentru filiale de export în Rusia sau chiar deschiderea unei sucursale pe piaţa ţintă.        Alte forme favorabile de dezvoltare a afacerilor pe termen lung pentru “S.  Presupune crearea unui department separat de export. fără a fi exclusa posibilitatea că.Export direct     cât şi marketingul. printr-un department de export distinct în cadrul firmei şi prin distribuitori şi agenti externi. Imposibilitatea coordonarii unei strategii globale. îşi poate impune propriile politici de distribuţie şi promovare. Nu reprezintă o formă propriuzisa de internaţionalizare. Dificultatea licenţiatorului de a supraveghea şi controla comportamentul licenţiatului.Farmec S. Cheltuieli mici cu marketingul şi distribuţia în raport cu veniturile realizate(“royalties”redevenţe).Cluj-Napoca” şi de competenţele distincte ale acesteia.Cluj-Napoca” ar fi investiţiile străine directe (ISD-urile) în Rusia şi crearea de societăţi mixte (joint-ventures). ţinând cont de avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus. Apariţia concurenţei între licenţiator si licenţiat. Astfel. concluzionăm că varianta cea mai probabilă să genereze rezultate maxime într-un orizont temporal de 3 ani. care va fi realizat. în viitor. Consumatorii finali intră în contact cu identitatea firmei producătoare. Creşterea activităţii de cercetare-dezvoltare. pentru început. Durata scurtă de acordare a drepturilor.A. Reduce riscul financiar (în cazul biroului de reprezentanţă în străinătate). Facilitează depozitarea produselor mai aproape de locul de consum (în cazul sucursalelor în străinătate). de aici necesitatea unei organizări unitare. întrun mod fatalist. a filialelor de export sau a sucursalelor în străinătate. este exportul direct.Farmec S. deciziile aparţin specialiştilor în domeniu. cu o amplă experienţă. Oricât de multe avantaje ar genera însă acestea. pe piaţa ţintă. care să administreze eficient activitatea de comerţ exterior. amprenta asupra deciziei adoptate.C. Permite apelul la reprezentanţi voiajori ai companiei. costurile sunt mult prea mari pentru firmă şi lipsa de experienţă şi-ar pune. precum şi de o nouă variabila.  Nu implica investiţii de capital Licentiere    Incapacitatea de a realiza economii de scală din localizarea producţiei şi/sau curba experienţei.

ceea ce nu poate fi decat în interesul producatorului.Clauza de exclusivitate îi determină pe reprezentanţi să-şi sporească eforturile pentru a promova vânzările.C.A. un management eficient şi eficace se constituie într-o necesitate srtringenta. “S. care vor dispune de clauze de exclusivitate în realizarea tranzacţiilor.ClujNapoca” va opta pentru localizarea tot în Cluj-Napoca.Farmec S. şi în alt oraş din ţară. tocmai prin prisma realizarilor de pana acum şi a oportunităţilor viitoare. compania va apela la distribuitori şi agenti externi. în principiu. distribuitorii. . în vederea realizării operativităţii transmiterii informaţiilor.export poate fi localizat. Motivaţia principală în abordarea exportului direct este aceea a necesităţii companiei de a deţine controlul managerial asupra operaţiilor desfăşurate. nu vor promova şi produsele concurenţei. premise ale unei dezvoltări ulterioare armonioase şi a ascensiunii pe treptele inrernaţionalizării. spre deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect. De asemenea. dar se pot constitui în surse veridice de informaţii asupra caracteristicilor pieţei ţintă şi a preferinţelor de consum ale populaţiei targetate. In plus.Firma dispune de un potenţial relativ ridicat şi.

Insa.Creşterea economică a sa va antrena creşterea economică la nivel naţional. umane. Chiar dacă. Exportul indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei şi nu ar fi constituit o formă propriu-zisă de internaţionalizare. Decizia de extindere este astfel una benefică şi raţională. nu s-a putut vorbi în ţara noastră de o “cultură economică” (din nefericire şi unele firme ce populează actualmente peisajul autohton sunt mai înclinate spre acordarea de dividende decât spre investiţii în capital. Firma pentru care am optat în elaborarea acestui proiect. compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetării-dezvoltării. nemaivorbind de perspectiva unor investiţii străine directe generate de o firma românească). Produsele româneşti. sunt încă privite cu reticenţă de către consumatorii străini.A. temporale). S-a ajuns la concluzia că Rusia reprezintă locaţia cea mai indicată. De-a lungul timpului. In ceea ce priveşte metoda de internaţionalizare pentru care s-a optat . De cealaltă parte. sunt de regăsit într-un ansamblu de factori determinanţi pe care l-am putea numi “handicapul de ţară”. 5. chiar cele competitive. piaţa ţintă a fost selectată în urma unui îndelungat proces decizional. De asemenea. este o companie cu tradiţie şi experienţă pe piaţa românească şi nu numai. dar va realiza următorii paşi în vederea accederii spre standardele unei veritabile organizaţii multinaţionale. .Farmec S.A. politică sau legislativă. prin puterea exemplului.prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru firmă. într-o prima instanţă. un rol esenţial: obligă firma să-şi orienteze acţiunile spre performanţă. Rădăcinile acestei concepţii. Concluzii La o prima vedere. pe care ne permitem să o catalogăm drept superficială şi neeconomică.va genera noi locuri de munca şi .exportul direct .mai presus de orice.Farmec S. distanţei psihice mici vis-à-vis de România şi a lipsei unor reglementari dure de natură comercială.aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice. el trebuie privit ca o premisă a evoluţiei ulterioare şi a creşterii eficienţei companiei. de aici un impediment considerabil în calea internaţionalizării. ci şi pe plan internaţional. cel puţin pe termen mediu şi privitor la maximizarea profitului. această soluţie nu ar fi fost valabilă iar efectele ei. ar putea duce la promovarea unei culturi organizaţionale şi în cadrul celorlalate firme româneşti.C. pe termen lung.ClujNapoca”. Românii nu au fost educaţi în direcţia unui spirit antreprenorial veritabil: de asemenea.Cluj-Napoca” nu doar îşi va face cunoscută identitatea la nivel global. inclusiv în capitalul uman.care a avut în vedere cercetarea holistica a pieţelor selectate preliminar. exportul direct reprezintă alternativa cea mai realistă şi care indeplineşte. concretizate în produse inovative nu doar pe plan national. internaţionalizarea companiilor din România apare ca o perspectivă mai mult sau mai puţin iluzorie şi fără şanse reale de succes pe termen lung. exportul direct implică un consum mai mare de resurse (financiare. întrucât maximizeaza rezultatele datorită capacităţii mari de absorbţie. în acelaşi timp.CAP. Gama de produse aleasă spre lansare se justifică prin calitatea şi inovaţia pe care le aduc potenţialilor consumatori externi.C. Prin internaţionalizare. “S.Intradevar.apelul la exportul indirect. “S. chiar indezirabile.

la creşterea competitivităţii companiei pe viitor. neorientată spre eficienţă şi îmbrăţişarea unei mentalităţi noi.A. cu atât este mai mare satisfacţia finală.în mod cert.Farmec S. “S. Nu în ultimul rând. cu cât este mai consistent sacrificiul. .C. fundamentate pe crearea şi promovarea valorii. într-o mare masură. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata ţintă. fapt care va duce. simbolic vorbind. nu reprezintă altceva decât ruptura de o mentalitate desueta. orice proces evolutiv din istorie este declanşat de o revoluţie care.Cluj-Napoca” va fi constrânsă să traverseze o asemenea revoluţie ideologica.Orice rezultat de proporţii are la bază un sacrificiu prealabil şi.

ro 8.capital.gov/russia 5. http://en.ro Cerinţe: 1.com/2007 11.buyusainfo.gks.ccirr. care să permită operaţionalizarea strategiei propuse de dvs. www.Bibliografie 1.Iasi.ro 7. 2. www. www.Editura Sedcom Libris.1” .edu/countryInsights 4.wikipedia. Precizaţi strategia de marketing pe care compania Mobexpert o poate utiliza în scopul pătrunderii pe piaţa de mobilă din Grecia.net 6.msu. Fişa de ţară a Greciei .ru .buyusa. www. www.federal state statistics service 10. www. www. http://globaledge.ziarulfinanciar.. www.vol.2004 2.farmec.in-cosmetics. Vasile Işan-”Tranzactii comerciale internationale.ro 9.org/wiki/Russia 3. Elaboraţi schiţa unui program de marketing internaţional. insistându-se asupra componentelor mix-ului de marketing.

68 de naşteri/1000 locuitori şi a mortalităţii de 10. industria navală. deţinând circa 70% din PIB. Preşedintele Republicii reglementează funcţiile şi puterile statului. Sistemul de impozitare diferă considerabil de cel al ţărilor europene.800 km2 de uscat şi 1. penală şi administrativă. bunuri manufacturate. Dintre servicii.34 imigranţi/1000 locuitori.8% în 2006).9% în 2005 (estimat la 8. Grecia reprezintă un punct de atracţie principal pentru marile companii transnaţionale. Şomajul rămâne destul de ridicat. Serviciile reprezintă cel mai important sector. 15-64 ani: 66. se detaşează turismul reprezentând 15% din PIB şi acaparând circa 17% din forţa de muncă. echipament de transport. 2006: 23. În 2005 rata inflaţiei a fost de 3.8 mld $ (2005).9% femei având următoarea structură pe vârste: 0-14 ani: 14. 20% în industrie şi 68% în servicii. ducând la evaziune fiscală.1% bărbaţi şi 50. cu Albania.I. învecinându-se cu Turcia la est. Curtea de Apel şi Curtea Supremă. fiind una din cele mai mari rate de creştere din UE. Franţa. Rusia. de 97. Speranţa de viaţă este de 81 ani – femei şi 79 ani – bărbaţi.24 decese/1000 locuitori.I. Lungimea totală a graniţelor măsoară 1.18%.B. Indicatorii economici. se situează la vârful Peninsulei Balcanice. Grecia a cunoscut o rată de creştere de 4. ca urmare a gradului relativ scăzut de folosire a angajării part-time.228 km. produse chimice. industria construcţiilor. din care 12% lucrează în agricultură. Este ales de Parlament pe o perioadă de 5 ani şi are drept de veto asupra legilor aprobate de către Parlament.5%. cu o rată a natalităţii de 9. Puterea judiciară este exercitată de trei categorii de curţi: civilă. iar 0. franceza.140 km2 întindere de apă). iar durata învăţământului obligatoriu este de 9 ani. Iraklio şi Volos. P. Principalii parteneri de comerţ exterior sunt Germania. Curţile civile şi penale includ Curtea de Justiţie. Grecia este un important susţinător al investiţiilor străine. Sistemul juridic naţional are la bază sistemul de legi romane. etc.7% adepţi ai altor religii.7%. Olanda. produsele de export-import predominante fiind alimentele. alte limbi vorbite fiind engleza. băuturile. fiind înconjurată de Marea Ionică şi Marea Egee. Rata de creştere a populaţiei a fost în 2006 de aproximativ 0. Datoria externă a ţării se ridică la 75. Bulgaria. Principalele activităţi economice din structura PIB sunt: turismul. Numeroasele reforme structurale şi fiscale combinate cu numeroasele fonduri europene au avut un aport însemnat la o creştere anuală a PIB peste media europeană. $ (2005). două treimi locuiesc în oraşe.) în mărime absolută: 236. Indicatori demografici. Coordonate ale mediului politic. Anglia.7 milioane de locuitori (est. 98% dintre locuitori sunt ortodocşi. Produsul intern brut (P.200 $ (est. sectorul financiar-bancar. Curtea de Primă Instanţă. Incertitudinea legislativă (deşi se îmbunătăţeşte treptat) este o problemă pentru mediul de afaceri al Greciei. Patra.3%. petrol. adoptată la 11 iunie 1975. Bulgaria şi Macedonia la nord. Biserica joacă un rol important în viaţa indivizilor. peste 65 ani: 19%. fiind centralizat şi influenţat de dezvoltări politice. În primul trimestru al anului 2006.5%.Indicatori fizico-geografici. cele mai importante fiind Atena. în funcţie de Indicele de Dezvoltare Umană pe locul 24./locuitor în 2005: 22. vlaha.18 mld. Grecia este o politică parlamentară bazată pe separarea şi echilibrarea puterilor legislativă. turca. cu un nivel de 9. Grecia se întinde pe o suprafaţă totală de 131. şi amendată în martie 1986 şi aprilie 2001. în sudestul Europei.72 milioane. Grecia are o populaţie de aproximativ 10. Standardul de viaţă este foarte ridicat. Există o varietate de mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preţurilor şi favorizarea firmelor locale. Grecia a aderat la peste 60 de acorduri internaţionale în calitate de membru. executivă şi judecătorească. Limba oficială este greaca modernă. Totalul forţei de muncă în 2005: 4. Caracteristici ale mediului juridic. Turcia.518 $). Rata de alfabetizare este ridicată.B.940 km2 (din care 130. În 2006 rata de imigrare a fost de 2.7% în 2005). Din totalul populaţiei. Indicatori socio-culturali. 2006) din care 50. Italia.3% musulmani. Sistemul educaţional este structurat pe mai . urmate de industrie şi agricultură. plasându-se în 2005. 1.1% (3. Constituţia este cea mai înaltă lege a Republicii Elene. Salonic. membru asociat sau observator.

şcoală gimnazială (1. liceu (1200).800). . şcoală profesională.multe niveluri: şcoală primară (200 ca număr). facultate (18 universităţi) şi postuniversitară.