P. 1
Studiu de Caz - Internationalizarea Firmei SC Farmec SA

Studiu de Caz - Internationalizarea Firmei SC Farmec SA

|Views: 6,168|Likes:
Published by vernes codruta

More info:

Published by: vernes codruta on May 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2015

pdf

text

original

Studenţi

Grupa AI 22

2007 Cuprins

1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice 1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala 1.2.Misiunea firmei 1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite 1.4..Strategia corporativa a ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’(conform SWOT) 1.5.Cultura organizationala 1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export 2.Selectia pietelor internationale 2.1. Germania 2.2. Marea Britanie 2.3. Olanda 2.4. Ungaria 2.5. Austria 2.6. Rusia 3.Piata tinta 3.1. Potenţialul produsului 3.2 Distribuţia locală 4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si justificarea ei 5.Concluzii Bibliografie

CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice
1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala
Compania ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ este un simbol al produselor cosmetice in Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de cosmetice romanesti si un ‘jucator’cu potential ridicat pe scena internationala. Atenta preocupare vis-à-vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de cercetare continua au facut ca din anul 1945-cand ia fiinta, la 1iunie, laboratorul’MallMoss’ producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania sa-si extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslavital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana Aslan, ‘Farmec’ a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania, prima productie de serie realizandu-se in anul 1967. Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine cererea de pe piata, compania lanseaza anul peste 50 de produse noi, originale, adaptate ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala. Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente ale companiei, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ investind aproximativ 3 milioane de dolari in achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen din Europa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, ‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele anului 2000,’Farmec’ sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati. Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern, cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri. La manifestarile expozitionale la care‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ a participat, produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind rasplatite cu numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei ‘Marca de Aur’, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din Romania. Compania‘S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca’ s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3 locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania.

De asemenea, in anul 2005 ‘Farmec’ a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu de activitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferent anului 2006. Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca ‘Farmec’S.A. ClujNapoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind o companie cu traditie pregatita pentru viitor.

1.2. Misiunea firmei
"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei, adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand pentru a crea conditii optime angajatilor " Liviu Turdean, Director General

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite
Atat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinute de ‘Farmec S.A.’ demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor cosmetice. Principalele produse oferite de ‘Farmec’S.A. sunt :  produse de wellness ;  produse pentru fata si corp ;  produse pentru intretinerea parului ;  produse de machiaj ;  deodorante ;  dermato-cosmetice ;  produse pentru plaja ;  produse pentru igiena-dentara ;  produse pentru cabinetele cosmetice ;  produse chimico-casnice ;  produse profesionale pentru curatenie ;  dezinfectante si materiale sanitare ;  insecticide ;  produse pentru protectia muncii . In ceea ce priveste gama sortimentala de produse’Farmec S.A.’ comercializeaza marci private precum :

Gerovital Plant Gerovital Plant Forte Gerovital Stop Acnee Gerovital Sun Gerovital H3 Aslavital Doina Farmec Triumf Ada Contur Aslamed Nufar Dermofarm Athos Deo Favorit Lara

Colaborari Produsele cosmetice ‘Farmec’ reprezinta materializarea unei constante colaborari a colectivului propri de cercetare cu institutii de profil precum : ‘Fundatia Dr. Analiza SWOT . de la produse chimico-casnice si pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp.  sprijin si intruire de specialitate oferite gratuit . tinand pasul cu orientarile generale din cosmetica. continand ani de studii si experimentari facute cu seriozitate. laboratoarele de cercetare ’Farmec’ au stat la temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca.  materiale promotionale gratuite . cum ar fi :  intrare gratuita in sistem.a. Cautand in permanenta resurse si directii noi. Ana Aslan’. concretizate in zeci de brevete de inventie. Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din ClujNapoca. dand viata unor cercetari originale. acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii.Despre laboratoarele ’Farmec’ Infiintate in urma cu peste 35 de ani.). selectionate atent din bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale.inventivitate si profesionalism. Rodul acestor cercetari poarta astazi numele unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa. produsele ‘Farmec’ au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice recunoscute pe plan mondial. argila etc. fara achizitii obligatorii.  posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins. apa minerala. Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori directi. Acestea acopera o serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor. Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s. alaturi de principii active. originale. vin.

.  Intensa activitate de cercetare.dr. ce vizeaza segmente bine definite de piata .Puncte Tari  Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori de cosmetice din Europa de Sud-Est.  Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata ’cosmaceuticals’ domeniu in care firma s-ar putea afirma . Amenintari  Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm.  Sanse sporite de export pe piata comunitara . Oportunitati  Aprecierea produselor ‘Farmec’ in afara tarii . precum si a meritelor in domeniul geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof.  Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare. Gerovital Cosmetics.  Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior.  Simbol al produselor cosmetice romanesti. Combinatul Apicol. Cifra de afaceri considerabila. Ana Aslan. traditie indelungata.  Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu pret mediu si ridicat).  Diversificarea continua a produselor.  Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare.  Extinderea tendintelor de ‘vanzari directe’.  Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe . de un inalt nivel calitativ.  Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata. Gerocosen.  Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3.  Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator Puncte slabe  Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare).

4. se poate evidentia faptul ca ‘S. Strategia corporativa este cea de crestere. este de la sine inteles ca pozitia actuala a ‘S. detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea Europeana. isi are radacinile.Cluj-Napoca’. 1.5. Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la extinderea productiei de ‘cosmaceuticals’(produse cosmetice si in acelasi timp terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora. preocupare continua pentru inovare.  Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata  Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si cosmetice . compania vizeaza extinderea activitatii si patrunderea pe noi piete. 1. valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate.C. Sintetizand.A.Strategia corporativa a ‘S. fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis-à-vis . in sistemul de valori bine consolidat al companiei romanesti.A. Europa) cum ar fi : America Latina si Asia. Cluj-Napoca’ Avand in vedere analiza SWOT. Astfel.A. Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a L’Oreal Paris. Astfel.A. cu un ambalaj modern si original. Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei.Farmec S. satisfacerea nevoilor de infrumusetare a acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala.C. Cluj-Napoca’ dispune de importante capacitati de productie.  Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde impuse de legislatia europeana) . de experienta si consacrare in domeniul specific de activitate. justificata prin pozitia actuala si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone decat cele existente(SUA. promptitudine. Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult timp in cadrul ‘Farmec S. bazandu-se pe o strategie foarte clara de comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive .C. Farmec S. respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv de prim rang.Farmec S. in principal prin concentrare dar si prin diversificare concentrica. Aceasta extindere va fi insotita evident de mari campanii publicitate bine fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza.Cultura organizationala Sistemul de valori dupa care se ghideaza compania Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica. firma ce investeste substantial in cercetare si dezvoltare. dat fiind faptul ca prin misiunea companiei este vizata apropierea de consumatori. ce se bucura de consacrare la nivel international. Mai mult. printre altele.’ asa cum s-a mentionat anterior compania alocand importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse noi.

 relatii de afaceri bazate pe incredere.  ofera calitate. pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic al utilizatorilor finali.respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba de castigat . Promovarea unui climat inovativ  angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile. valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :’Am considerat intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest lucru’.si asa prea mult poluat.’Manualul Calitatii’ .  corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse .A.  se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta prevazute .  incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional .A.  evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase . sub nicio forma a coruptiei.’controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator .de activitatea prestata.dorind ozonarea mediului inconjurator . Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial. incredere si siguranta in relatiile cu angajatii sau colaboratorii .  respectarea principiilor sociale. Eforturile intregului personal al ‘Farmec S. Elementele culturii organizationale Normele aplicate in cadrul companiei se refera la :  respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor .precum si amenajarea unui spatiu modern de agrement. etice si de protectie a mediului. Liviu Turdan. ‘Farmec’ a demarat investitia’Complexul Parc Farmec’ care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale municipiului Cluj-Napoca.  ofera conditii de agajare corecte bazate pe competenta . sa fie cat se poate de creativi si sa aiba initiativa. Preocuparea fata de clienti si angajati  compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos .  asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor .  neacceptarea.’ Cluj-Napoca sunt concentrate in vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate.  oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale . respect.  promoveaza un climat bazat pe corectitudine. un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant . afirma directorul general. Protejarea mediului inconjurator  ‘Farmec S.

 prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat.  reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii.este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie. Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:”sa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani. ci si o filosofie si o speranta-un spirit care e si azi viu la”Farmec”.  Diploma „Member Honoris Causa” of the Bohemo-Slovaquian Society of Gerontology.  serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea.  Cavalier de la Nouvelle Europe.  Les Palmes Academiques. fiind considerata”parintele” geriatriei si gerontologiei. Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie.  demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate in situatii contractuale.  defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente.Germania.I Class of the Order of Merit. Austria in anii’60 acesta devine o certitudine stiintifica. Este una dintre cele mai importante personalitati din lume. Eroi Prof. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in 1957 la Verona.  Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences.Acest document a fost dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri.Ana Aslan este un nume. Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii internationale printre care:  Cross of Merit.politica si obiectivele in domeniul calitatii. sa ai un ideal in viata.Dr. primul de acest fel din lume. Philippines 1978.Italia. 1981. legenda unei vieti dedicate oamenilor. Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA. un tratament de mare valoare impotriva imbatranirii. inseamna sa fii optimist. Franta 1974. Sub conducerea Anei Aslan se infiinteaza. Germania 1971. „Manualul Calitatii”poate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri de ofertare. pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti”.  serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii. Gerovital H3 nu este doar un tratament. Italia 1973. fara a se limita insa la acestea :  comunica personalului si clientilor .Institutul de Geriatrie din Bucuresti. Japonia. al carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru toate institutiile similare. in 1952. . Marea Britanie.

Ana Aslan in procesul de cercetare. Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele internationale.Farmec S.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export Raspunzand cerintelor.de ingrijire a pielii. . care exercita complexe actiuni benefice intregului organism uman. Cluj-Napoca’(Gerovital H3. potentand fortele de aparare a organismului’. Intrucat celelalte linii de produse ale ’S.6. prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.Un alt factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost contributia d-nei prof dr. 1982. Premiul ”Leon Bernard”. facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica).ce valorifica potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului.C.de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a fenomenului de imbatranire a tenului.datorita caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global. Cluj-Napoca’ a creat linia de produse cosmetice ’Aslavital’. 1. .devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii.Farmec S.A.compania a decis extinderea cu aceasta gama de cosmetice. Gerovital Plant.’S.avand la baza o conceptie originala.care nota intr-unul dintre studiile sale:’ argila reprezinta un pamant miraculos.C.A.

Are o structura federala organizata in 16 landuri. cu o temperatură medie anuală de 9 °C. în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statului . GERMANIA În Germania cu toate că cererea pentru produsele de machiat este în scădere datorită îngrijorării populaţiei cu privire la problemele de piele. a fost . Germania plasându-se pe locul doi in topul partenerilor la export a României cu o pondere de 14%. distanţa nu mai constituie un impediment. fiind mai numeroasă de-a lungul fluviilor şi a estuarelor. Germania are o climă temperată. De regulă. astfel incât . aceasta reprezentând pederent cererea potenţială de produse cosmetice. sare. aparatură electronică. Rata de creştere este negativă. adică între Social-Democraţi (SPD) şi Verzi-ecologişti (B90 / Die Grünen).şi huila). temperatura lunii iulie variind între 16 °C şi 20 °C. inregistrând la nivelul anului 2006 o cotă de -0. Deşi distanţa dintre Germania şi România este de 1740 km. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante-cărbuni (lignit-locul I pe glob. Economia ţării depinde in mare masură de industrie. situându-se pe locul 2 in Europa. forma de guvernământ este parlamentară. utilaje.9%. Accesul rapid spre centrele economiei germane. minereu de fier . intre cele două ţări raporturile comerciale sunt intense.299 milioane locuitori (iulie 2006). 2. in vârful clasamentului aflându-se Italia cu 19. după Rusia. căi fluviale.şi pe baza combustibililor şi materiilor prime importate.422. 84% din total reprezintă populaţia urbană. După alegerile din septembrie 2005. Mediul politic Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală. Germania este a doua producatoare europeană după Rusia de energie electrică./km pătrat. Din 1998 şi pâna în iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliţie parlamentară aşa-numită Roşu-Verde. Germania produce cantităţi uriaşe (locul V in lume) de oţel. Pe baza minereurilor importate. Populaţia nu este repartizată uniform. acest lucru nu reprezintă un impediment pentru importatorii germani atât timp cât bunurile importante corespund normelor de calitate pretinse. tocmai din acest motiv cererea pentru produsele de îngrjire a pielii a crescut în ultimii ani. guvern şi parlament.1.02% iar densitatea medie este de 228 loc. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de maşini. linii aerinene. obtinuţă mai ales in termocentrale şi atomocentrale. care produce: automobile. cupru şi aluminiu. Selectarea pieţelor internţionale 2. Dezvolatarea rapidă a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaţiei rurale la orase.CAP. precum şi spre tările vecine este asigurat de o reţea densă şi eficientă de autostrazi. locomotive. căi ferate. Aceste facilităti vin in intâmpinarea dezvoltării relaţiior comerciale intre ţări şi impulsionează schimburile comerciale . fiecare funcţionând după propria constituţie. Mediul demografic/natural Germania are o populaţie numeroasă de 82.

PIB-ul atinge 30. Competentele federale. prin insemnatatea si structura lor. cu un Produs Intern Brut de aprox. de asemenea. ultimele doua fiind reglementate si de jurisdictia Uniunii Europene. baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria. Pe planul relatiilor economice internationale. se rezuma la acele domenii care. rezulta ca exista.400$ pe cap de locuitor (măsurat după paritatea puterii de cumpărare) iar din acest punct de vedere Germania ocupa locul al III-lea. Printre acestea se numara: afacerile externe. Munchen. este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce. necesita o reglementare unitara pentru intreaga republica. fara sa intervina direct in marimea productiei. referitoare la elaborarea legislatiei si administratie. printre care se numara si Romania Mediul economic Germania este a treia putere economică mondială (după Statele Unite şi Japonia) şi prima putere din Europa. in continuare. in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate.Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european dupa criterii precum : costul muncii. ce si cat se consuma. comparativ cu anul 2006 (2. Statul protejeaza concurenta. 2. nivelul criminalitatii si avutia generala. prin care este ingradita sau restransa libera concurenta. politica vamala. Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea initiativei particulare. in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de .7%). piata. Interventia acestuia se manifesta prin acordarea de subventii sectoarelor vizate si prin detinerea unor segmente ale economiei. Intelegerile sau acordurile dintre firme. apararea. sunt interzise prin legi clare si precise: Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea contra concurentei neloiale. aceasta situandu-se peste media tarii in sapte din ultimii zece ani. In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat. posibilitati reale de majorare a exporturilor romanesti data fiind si situatia politica si economica din Orientul Apropiat si din alte zone ale lumii. in acelasi timp promovand competititivitatea si liberalizarea intreprinderior. Produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze. preturi sau in sistemul de salarizare. dupa SUA si Japonia. comertul. ea prevede protejarea si garantarea proprietatii private. o parte a politicii fiscale (inclusiv TVA si accize). Statul stabileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatii economice. finantele. Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism. precum si diminuarea nivelului avantajelor comparative oferite de unele tari din spatiul Europei Centrale si de Est care determina numeroase intreprinderi germane sa caute parteneri de afaceri pe piete apropiate.504 mld $ şi ţara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial. In cadrul general stabilit de stat. În prezent Germania este cea mai importantă putere economică a Europei.formată o coaliţie a două partide Partidul Democrat şi un partid de dreapta Uniunea Crestină Democrată. inclusiv pe piaţa internă europeană. prin milioanele de consumatori si de intreprinderi.

balanta de plati a fost cronic pasiva. Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei. In 2005 exporturile au insumat 972. nivelul preturilor va creste din cauza nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007. Limba vorbita este germana. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana. in anii anteriori. in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat. din cauza deficitelor cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile. A fost prima data in ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro. atingand un volum de cca.1mld $. Sub aspect cultural. in perioada 1991-2001. 4 ori.4%pana la sfarsitul anului. In ciuda unei balante comerciale permanent excedentare. consumul de apa este de 100 . 5 ori. acestea pierdusera din avant. dupa ce. Intreprinderile germane.7% si alte religii 28.7% din PIB. insa nivelul inflatiei va ramane scazut. exporturile traditionale au fost elementul cheie in expansiunea macroeconomica din Germania.€. mai mic decat a fost estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului. Balanta de plati este pozitiva +2.2%. insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate. rata de schimb inregistreaza o valoarea apropiata de 1. fiind toodata renumita pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic. Cresterea Produsului Intern Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta sa atinga 2.2%). 512 miliarde EUR. Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din tarile mai dezvoltate.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale SUA 189.110 litri pe persoana. comparativ cu Romania unde acesta . Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti.3% . ajungand la cca. Economia Germaniei este orientata spre exporturi. in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca. in timp ce la nivelul Uniunii Europene. comparativ cu SUA care a inregistrat 894. preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente semnificative. pe masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza.7 mld. in Germania. Importurile Germaniei au atins valoarea de 782. o persoana consuma 150-200 de litri (22. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane. 553 miliarde EUR. economia germana sunt actori majori traditionali in fluxurile internationale de capital.6mld$ . unde consumatorii sunt mai educati. Pornind de la acest criteriu. Astfel. Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1. acestea constituind mai mult de o treime din output-ul national. Mediul cultural Populatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in protestanti 34%.1. acest factor nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala. romano-catolici 34%. musulmani 3.33$/€. Ca rezultat. valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de cca. volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a dublat. incepand din anul 1997. Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor. In prezent rata inflatiei este de 2.3mld$.

din anul 1993. Aproximativ 15.1986. AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale.a. Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor. ingradiri sau sugrumari. serviciilor si capitalului. Schimburile economice cu strainatatea sunt. De asemenea." semnat la 1 februarie 1993 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1995. Accesul pe piata Relaţiile comerciale româno-germane au cunoscut. in limita competentelor sale. Schimburile comerciale ale României cu Germania se derulează pe baza "Acordului european instituind o asociere între România. politicile si reglementarile acesteia. Guvernul Federal german militeaza. Germania se supune politicilor. pe cat posibil fara obstacole. si anume: legea privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz . Ca membra a Uniunii Europene.12. Creşterea exponenţială în domeniul cooperării economice a determinat evaluări din partea nivelului politic. restrictii. complet liberalizate.04.) pentru liberalizarea pietelor. isi gasesc aplicarea prevederile acordurilor de asociere. Germania aplica. A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre Romania si Germania.1969. in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede. In relatiile cu Romania. Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce priveste situatia economica. subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice.AWV) din 18. în special în domeniul economic. şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora. pe de o parte. Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior.AWG) din 28. Germania este după Italia al doilea partener comercial al României. in mod explicit. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor.5% din comerţul exterior al României are drept destinaţie Germania. in relatiile comerciale cu tarile terte. cu modificarile ulterioare. au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor comerciale si a cooperarii economice bilaterale. in principiu. pe de altă parte. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la sursa. cu modificarile ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung . Germania este dominata de clasa de mijloc. Fiind membra a Uniunii Europene. . avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune. o dezvoltare dinamică. Cifra scazuta a consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural consumul este extrem de scazut. în sensul că relaţiile au atins nivelul de parteneriat strategic.este de aproximativ patru ori mai mic. restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale. si anume 40-50 litri pe persoana. la nivel international (in OMC s. reglementarilor de piata si procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri.

West Yorkshire. valabil pentru toate tarile membre. Clima Marii Britanii este temperată. Manchester. care au precadere fata de legile si reglementarile nationale. Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU. NATO. Distanţa geografică dintre capitala României. Gradul de urbanizare este mare. Isle of Wight. ceea ce face sa fie mare cererea pentru produse cosmetice. reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene. Dupa o călătorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways.Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargou. Sud-Est. Mediul demografic/natural Aşezare: In Insulele Britanice (Anglia. daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import. Londra este de 2560 de km. interdictii de export. OSCE 2. se ajunge direct in centrul Londrei. indeosebi in perioada septembrie – ianuarie. FMI. Tara Galilor şi Irlanda de Nord). Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene. Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ de Marea Britanie. cu veri călduroase. Precipitatii – frecvente (peste 1600 mm). piaţă de cosmetice din Marea Britanie fiind promiţătoare. . OCDE. Scoţia. Orkney. aproximativ 78%. La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor). precum şi in zonele de Sud. polar-maritime. Suprafaţa: 244. MAREA BRITANIE Vânzările la produse cosmetice s-au dublat între 2002 şi 2005.2. OMC. Insulele Hebride. cel mai rapid mijloc de transport este avionul. ierni reci şi foarte multe precipitaţii pe tot parcursul anului. Pentru deplasarea in Marea Britanie. una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. Regatul Unit deţine mari rezerve de energie constînd în cărbune. West Medlands. Shetland.82 mii km patrati Populaţia: 59. UE. BERD. în special produsele naturale fiind foarte căutate de către englezi.Bucuresti şi cea a Angliei. cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid. gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Densitate: 240 loc/kmp. Clima Marii Britanii este influenţată puternic de masele de aer tropicalmaritime. Producţia de energie contribuie la PIB cu 10%. polar-continentale şi tropical-continentale. Variaţiile de temperatură pe parcursul anului sunt relativ reduse. Concentraţia cea mai mare a populaţiei este in jurul Londrei. in cca. BIRD. 30 minute. cu aterizare pe aeroportul Heathrow.554 milioane locuitori.

Manchester. deşi. dacă nu există o majoritate. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din Camera Comunelor. Leeds. De asemenea. ca miniştrii să provină din Parlament. G-8. Mediul politic Marea Britanie este o monarhie constituţională. Marea Britanie este una dintre puţinele ţări din lume care nu au o constituţie codificată într-un document fundamental. OSCE. prim ministrul este şeful guvernului. organul legislativ.000 lire/an. prin tradiţie. Nu este obligatoriu. care conduc departamente (ministere). inclusiv prim ministrul şi alţi miniştri. numit prim ministru – de obicei liderul partidului cu cea mai mare reprezentare sau. „suprem” (poate legifera în orice domeniu şi nu este dependent de nici o decizie a înaintaşilor). Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM. fără nici un fel de restricţii in ceea ce priveşte fluxul de capital către exterior. OMC. UE. Aceşti miniştri sunt aleşi din cadrul şi răspund în faţa Parlamentului. în prezent. Commonwealth. OCDE si al altor organizatii internationale. liderul celei mai mari coaliţii. Mediul economic Marea Britanie are o economie deschisă. Cardiff. Cabinetul. Edinburgh. deţine puterea executivă. astfel ca in maximum 8 ani operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. care este considerat. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea în Camera Comunelor este. potrivit tradiţiei constituţionale. în schimb. alcătuiesc Guvernul Majestăţii Sale.Londra. O suma suplimentara de 30 milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu Regatul Unit este membru al: ONU. Alte orase importante: Birmingham. fie prin aplicarea taxei zero fie prin scutire de la plata TVA. în numele monarhului. Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este UK Trade & Investment – structura pentru promovarea exporturilor britanice si a investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie. în mod normal. in valoare de 420 milioane lire sterline. taxa pe veniturile realizate din investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%.Capitala . Guvernul este răspunzător. Liverpool. pentru urmatorii cinci ani. din cadrul căreia. teoretic. iar pentru castigurile din active detinute peste doi ani. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc TVA doar daca realizeaza un volum de afaceri de peste 61. La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA. din punct de vedere legal. Conform statisticilor UNCTAD. pe obiceiuri consacrate prin tradiţie şi pe un număr de legi constituţionale separate. de prim ministru şi alţi membri ai Cabinetului. Newcastle. În timp ce monarhul este şeful statului şi. Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim fiscal pentru IMM din tarile industrializate. Sheffield. este ales prim ministrul.5%. in anul 2002 . aceasta este practica. restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. taxa va fi de 10%. Nivelul general al TVA este de 17. în principal. NATO. Glasgow. în faţa Camerei Comunelor. al Consiliului Europei. puterea executivă fiind exercitată. bazându-se.

Rata dobânzii de referinţă este de 5. Cu toate ca Marea Britanie a inregistrat o reducere a ponderii exporturilor de bunuri din comertul mondial (de la 5 la 3. Franţa (6. stabilitatea macroeconomica favorizand adoptarea unei atitudini mai putin prudente in ceea ce priveste nivelul de indatorare si cheltuielile de capital. Canada (6. specializarea tot mai accentuata pe piata serviciilor (o treime din activitatea economica interna) a fost marcata de o crestere la 8% din comertul mondial.75% in anul 2006.25%.600 dolari. Japonia (7. construcţia de autovehicule.75% in perioada 1998-2005). PIB-ul total este de 1825 miliarde dolari.6%.3%  Agricultura 1. principal spatiu de destinatie a exporturilor britanice (aproximativ 50%). a doua cea mai scazută dintre tarile G7.3%).3%).9%  Sectorul manufacturier 16. economia Marii Britanii a cunoscut o creştere continuă in ultimii ani (pentru 57 de trimestre consecutiv). au contrabalansat influenta exercitata in deciziile companiilor de catre consumul moderat si presiunile inflationiste (evolutia pretului petrolului).75% in anul 2006 – valoare peste nivelul prognozat. Mentinerea unor costuri reduse de capital. dintre care serviciile financiare si de afaceri reprezinta 11-12% din totalul la nivel global.3%  Constructii 6. inchirieri) 24. a pietelor emergente (China. inregistrând 2.2%). Marea Britanie este a doua destinaţie mondială pentru investiţii străine directe.7%  Sanatate si activitati sociale 7.7% in noiembrie 2006).Marea Britanie se afla pe poziţia a 7 a in privinţa atragerii de capital străin şi pe pozitia a 4 a in ceea ce priveşte investiţia in afara graniţelor. in special din regiunea asiatica.7%). Principalii investitori străini in Marea Britanie sunt: SUA (48%). in ciuda moderarii cresterii pietei imobiliare. precum si reluarii cresterii economice in zona Euro. comunicatii 7. situată in jurul a 2 procente. In pofida presiunilor inflaţioniste cu care majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă – determinând băncile centrale din statele membre OCDE să restrangă politica monetară. Europa de Est) si de mentinere a dinamicii cererii interne in SUA. in ciuda deciziilor recente de politica monetara.0%  Transport.3%  Produse cosmetice si farmaceutice 5. Parcursul economic peste asteptari din anul 2006 s-a datorat cresterii investitiilor in sectorul privat. indicator al profitabilitatii companiilor. iar cel pe capital este de 30.0%  Comert cu ridicata si amanuntul 13. Aceste tendinte au fost sustinute de evolutiile economice globale. reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut. Inflaţia se situează la un nivel acceptabil in marja de 1 procent in raport cu tinta de 2% vizată de Banca Angliei (2. Gradul de ocupare a forţei de muncă este la cel mai inalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oară in istorie inregistrându-se 29 de milioane de persoane active ocupate). depozitare. Investitiile in mediul de afaceri au fost estimate a creste cu aproximativ 5.0% . industria chimica (produse chimice speciale) şi serviciile financiare. cu o rata a şomajului de 5. Ponderea principalelor ramuri de activitate :  Sectorul imobiliar (constructii. urmată de Germania (8. Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiile.

În prezent. radioul. în 1801. invenţii precum motor cu aburi.Structura consumului :  Bunuri de folosinta indelungata 12. produse petroliere. Momentan moneda nationala este lira sterlina. Michael Faraday. Oxford şi Cambridge. vaccinul. Imnul naţional este „God Save the Queen”. . Irlanda de Nord – Sf. Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de „Union Jack”).7% In ultimii ani. reprezentată prin simbolul £. îşi au originea în Regatul Unit. Guvernul angajându-se să organizeze un referendum pe această temă în momentul în care vor fi îndeplinite „cinci teste economice”. dar sunt si islamici sau hindusi. Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfântului George) şi Scoţiei (Crucea Sfântului Andrei). Religia oficiala a statului este protestantismul anglican.6%  Bunuri de scurta utilizare 37. diverse masini si echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%). reprezentând Irlanda. În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi şi mai celebre universităţi ale lumii. Regatul a dat lumii mulţi savanţi şi ingineri străluciţi. balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa. cu condiţia să deţină în rezervă suficiente bancnote emise de Banca Angliei. In privinta monedei unice europene – Euro. cărora li s-a adăugat. cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. Zile Nationale: in Anglia – Sf. Marea Britanie se exprima principial favorabila. hovercraft-ul. vasele din cristal. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro. Crucea Sfântului Patrick. televiziunea. David (1 Martie). Patrick (17 Martie). locomotiva. Mediu cultural Limba oficiala este limba engleza. Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. Cea mai mare parte a populatiei este de religie crestina (protestanti 87%. catolici 10%). Moneda Marii Britanii este lira sterlină. motorul cu combustie internă. Gheorghe (23 Aprilie). Banca Angliei este banca centrală care emite moneda. echipamente energetice (cca 8%). Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel. precum Sir Isaac Newton. care să acopere propriile emisiuni. dar băncile Scoţiei şi cea a Irlandei de Nord păstrează dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline. echipamente si aparatura de birotica. costumul. La export. Scotia – Sf. Andrei (30 Noiembrie). telefonul. dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi indeplinite. Charles Darwin. principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca 82%): componente auto. opinia publică din Marea Britanie se împotriveşte acestei opţiuni.0%  Servicii 48. Tara Galilor – Sf.

ţigări. materiale pornografice. conform deciziilor ONU. 84% la exportul britanic şi 80% la import. unele produse alimentare.Accesul pe piata Ca ţară membră a Uniunii Europene. Între principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum (incluzând vehicule terestre). jocuri de noroc etc. Cel mai mare exportator individual pe piaţa britanică este Germania. autovehicule. în timp ce unele produse sunt prohibite sau restricţionate la import în vederea protejării vieţii şi/sau sănătăţii populaţiei. legume şi fructe.3. Din importator tradiţional de materii prime. la nivelul UE. şi a doua la exportul de servicii). urmată de Statele Unite. diverse echipamente. OCDE. 25%. în perioada 1973 – 2003. Politica comercială a Guvernului Britanic urmăreşte promovarea deschiderii pieţelor lumii pentru bunuri şi servicii. structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. OLANDA . Între produsele supuse controlului la import se numără: armament. cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). materiale de bază şi produse alimentare. un importator important de produse manufacturate. Ponderea exporturilor în PIB la nivelul anului 2003 se situează la cca. echipamente specifice industriei constructoare de maşini. 2. Accizele se aplică la: combustibili. sunt impuse cote de import. La import. a animalelor sau plantelor. explozivi. droguri. Principalul partener comercial îl constitue OCDE (majoritatea deţinând-o ţările membre UE). produse alimentare. deschiderea pieţelor lumii pentru mărfuri şi servicii. În cadrul OMC. Deficitul de cont curent în anul 2005 este estimat a fi înregistrat aproximativ 2. Marea Britanie aplică regimul vamal al Uniunii. Comerţul internaţional şi Investiţiile Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii (poziţia a şasea în lume la exportul de bunuri. în ultimii ani.25% din PIB. băuturi şi ţigări a scăzut la 9% în anul 2003. Controlul importurilor La importul anumitor produse. liberalizarea investiţiilor directe şi acordarea de sprijin şi tratament diferenţiat ţărilor sărace şi slab dezvoltate. din anumite ţări. precum şi liberalizarea investiţiilor directe. Importurile din anumite ţări sunt supuse sancţiunilor şi embargoului. SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentând cea mai largă piaţă de desfacere a bunurilor şi serviciilor britanice. Ponderea importului de produse alimentare. băuturi. Marea Britanie militează pentru creşterea transparenţei în afaceri. Astfel. Marea Britanie a devenit. ponderea produselor manufacturate în total import a crescut de la 32% la 59% în timp ce ponderea importului de materii prime şi produse de bază a scăzut de la 12% la 3%. cu o pondere de cca. specii de plante şi animale pe cale de dispariţie şi produse din acestea. La capitolul “bunuri manufacturate” Marea Britanie nu a mai înregistrat o balanţă pozitivă din anul 1982. agricole şi horticole. FMI şi în alte organizaţii de profil.

compus din 75 de membri şi Camera Reprezentanţilor (Tweede Kamer). impreună cu Belgia şi Luxemburg. ce se bucură de o poziţie geografică avantajoasă. numărul populaţiei imigrante fiind estimat la 2. Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene.2002. Clima este temperat – oceanică. populaţie activă 7.În Olanda cererea pentru produse cosmetice la preţuri rezonabile este în creştere însă. săruri de potasiu. regionale şi municipale. un climat politic stabil. un cadru legal clar şi relaţii comerciale bine dezvoltate. reprezintă 2. dar sediul Guvernului şi reşedinţa regală se afla la Haga. un mediu de afaceri sigur şi atractiv şi relaţii comerciale bine dezvoltate. Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa.1266 şi Slovenia . situat la ţărmul Mării Nordului. cu un grad ridicat de urbanizare. Seful Statului este M. In perioada 1990 . Acest lucru este favorabil pentru importul produselor cosmetice.1milioane (44.16% din populaţia Europei (locul 11). 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigraţiei. Olanda este organizata in 12 provincii si 467 de municipalităţi. Este organizat in 12 provincii. intre Germania. cărbune. Olanda face parte din Uniunea Benelux. bucurându-se de un climat politic stabil.S. Mediul politic Olanda este monarhie constitutională cu sistem parlamentar bicameral. Distanţa fizică Bucuresti (Romania) şi Olanda (Amsterdam) este de 2240 km. este de 14. Lipsa de resurse naturale şi dimensiunea redusă a pieţei interne au imprimat economiei olandeze o orientare acentuată către pieţele externe şi au determinat . produsele de lux din această categorie au înregistrat scăderi în vânzări. fără variaţii mari intre temperaturile extreme. după Malta .1%). Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004. Parlamentul (Staten-Generaal) este alcătuit din două Camere : Senatul (Eerste Kamer). Din punct de vedere administrativ-teritorial. descendenţilor legitimi ai Regelui William I. Luxemburg şi Belgia. Resurse naturale: gaze naturale. o bază macroeconomică puternică. Tot la Haga se află cea mai mare parte a misiunilor diplomatice străine. Dreptul la Tron este transmis pe cale ereditară. Forma de guvernământ este monarhia constituţională. Număr locuitori: 16. Capitala Olandei este orasul Amsterdam. compusă din 150 de membri. Regina Beatrix. petrol.15 milioane.4 ori mai mare decât media europeană. Mediu demografic/natural Stat in Europa de Vest.870 milioane. Sistemul judecătoresc se compune din tribunale provinciale. Olanda este una dintre cele mai sigure destinatii de afaceri.494). in special cu ţările vecine. Mediul economic Conform Economist Intelligence Unit. situează Olanda intre primele 165 ţări ale lumii.

creşterea economică s-a diminuat in Olanda mai accentuat decât in alte tări europene. cca.9 miliarde. in ordine.9% .comerţ.123 miliarde) Investiţii străine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17.2% PIB/locuitor este de 28 535 euro/locuitor (locul III in Europa). plasează Olanda pe locul 6 in clasamentul destinaţiilor preferate pentru investitori.un grad de deschidere pronunţat. cât şi in cele emergente. In acelaşi timp.8% . Asia de Sud-Est 1. Olanda are o populatie de 16. Cea mai mare concentraţie este inregistrată in partea de vest.22 miliarde. Investitii olandeze in străinatate: total 41.U.: . Belgia.6 miliarde. alte ţări europene 1. din care cele mai mari contribuţii au. Belgia. au impins economia olandeză in prima recesiune din ultimii 20 de ani. Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de ţara cu economie foarte deschisă. in ordine. Franţa. Exporturile de bunuri şi servicii totalizează aproximativ 60% din PIB. S. Balanţa comercială este excedentară cu 15. Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relaţia comercială cu Statele Unite. Astfel. urmată.6% . Poziţia geografică avantajoasă. Franta.8 miliarde euro.B. Din acestea.23 miliarde.minerit: 2. 10. s-au adăugat influenţelor externe şi. comerţul exterior constituind in prezent motorul dezvoltării sale. 9. telecomunicatii: 7.95 miliarde.2 miliarde. Contributia sectoarelor economiei la crearea P. Italia. Marea Britanie. Japonia 0. Europa Centrala şi de Est 2.15 milioane locuitori.U.16 miliarde).0% . asiguând constant Olandei poziţii de top in clasamentul investitorilor străini atât in economiile dezvoltate. in 2003. din care Marea Britanie 9.5%.A.A. Caracterul deschis dă insă economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in faţa pieţelor externe. economia olandeză a absorbit un volum de investiţii străine directe de peste 225 miliarde euro. intr-o conjunctură mondială nu foarte favorabilă. economia olandeză a resimţit cel mai acut in zona euro evoluţia ascendentă a monedei unice in faţa dolarului american.. din care circa 7.5% . firmele olandeze sunt prezente in majoritatea ţărilor lumii. Rata şomajului este de 3. S. centrul economic al ţării. Astfel.5 miliarde euro (Uniunea Europeană 23. cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate şi implicit a exportului şi scăderea consumului privat şi a investiţiilor in formarea de capital. dublată de un sistem fiscal stimulativ.5%.I. comerţul exterior constituind motorul dezvoltării sale.transporturi. cunoscută sub numele de Randstat.2 milioane reprezintă populatia activă. de Irlanda. Germania.5% . Irlanda.industrie: 17. Doar in perioada 1998 – 2002. Germania.67 miliarde.agricultura: 2. Evolutiile interne nefavorabile precum creşterea costurilor cu forţa de muncă. din 2001.sectorul public: 14. reparaţii: 13. 60% reprezintă reexporturi. iar rata inflaţiei de 4.alte servicii: 42. unde işi au sediul şi işi . peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior.

desfaşoară activitatea peste 45% din numărul total de companii.Ziua Sănătăţii 15 decembrie . Principalii parteneri au fost Germania (18%). Marea Britanie (10%). Din ce in ce mai frecvent. bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala. au loc seminarii şi mese rotunde pe diverse teme de interes. in cel al transporturilor şi in sectorul comerţului cu ridicata. Belgia (10%).Pomenirea Morţilor 5 mai . urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%). Provinciile din estul ţării. exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f.ziua incoronarii Reginei Beatrix Alte sarbatori oficiale: 10 . China (7. la graniţa cu Germania. ştiinte sociale şi sport. acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaţiilor diplomatice. Partea de sud a ţării.11 februarie . Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul ţării.4%).3%). ambele. spectacole şi concerte susţinute de interpreţi români/olandezi în Olanda/România .b. activităţile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie. muzica şi artele. bine dezvoltată.Ziua Eliberării 8 septembrie . produsele chimice. cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta). confectii. sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6. Statele Unite 8%). produse alimentare.5%). Mediul cultural Limba oficiala este neerlandeza. Italia (6%) si Australia (0. orientată in principal spre export şi cu o pondere de circa 25% in economia naţională. activităţile principale desfaşurându-se in sectorul industriilor manufacturiere. Marea Britanie (6.o. cu peste 60% la formarea PIB.3%).7 miliarde USD (preturi f.b.). In 2004. Belgia (12. carburanti. in valoare totala de 252. Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%).5%). Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%). protestantă reformată (20%). Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie.). In ceea ce priveste importul. produse chimice.4%) si Australia (0. Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare. sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii. principalele marfuri exportate fiind masinile si echipamentele. neoreformată (8%). In domeniul comercial.o. de asemenea.Zilele Carnavalului 4 mai . religia: romano-catolică (36%). comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda. carburantii si produsele alimentare. Moneda nationala: Euro 30 Aprilie . Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport. Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta.Ziua Regalităţii Accesul pe piata Relaţiile culturale dintre România şi Olanda au cunoscut o evoluţie ascendentă. publicaţia de carţi. în scopul unei mai bune cunoaşteri de ambele parţi. este in prezent o zona industrială in creştere. Franta (10%). au din punct de vedere economic o structură diversă.

Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii Ministerului Agriculturii. succesiv. si exporturile sunt supuse sistemului de licentiere. astfel încat tot mai mulţi tineri români beneficiaza anual de burse la universităţi şi institute de prestigiu olandeze.25%). originea este data de procentul participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. in esenta. Clingendael-Institut de Relaţii Internaţionale şi Academia de Drept Internaţional. Elaborarea si monitorizarea politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC. Pentru anumite produse. accize si taxe de mediu. Regimul comertului exterior olandez este dat. Departamentele educaţionale din cele doua ţări dezvoltă programe de schimburi de studenţi. statul intervenind doar in situatii de exceptie. carte etc. Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si virate Uniunii Europene. in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si. Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export". taxe cu efect similar . asociaţii şi fundaţii au contribuit la apropierea culturală dintre cele doua ţări. pe baze libere. importul se face pe baza de licenta.conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari. Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama. In unele cazuri. Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. cu acordarea de burse de studiu. Întâlnirile trimestriale ale Fundaţiei culturale Olanda-România. In cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor. de apartenenta Olandei la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. precum şi acţiunile de cooperare între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale. De asemenea. cum ar fi Leiden. cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda .inclusiv anti-dumping. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la importurile olandeze sunt: • masuri anti-dumping • taxe compensatorii • suprataxe la produsele agricole • restrictii cantitative • contingente tarifare. acolo unde este cazul. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice. Dupa 1990 au fost semnate. Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale . respectiv valoarea tranzactiei de import.şi sunt organizate expoziţii de artă. in general. o colaborare strânsa având loc la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. Schimburile comerciale se desfasoara. taxe determinate de politica agricola comuna). trei programe de schimburi culturale. Naturii si Calitatii Alimentelor. O importanţa deosebita a fost acordată şi relaţiilor de cooperare în plan academic şi ştiinţific. care . pornind de la reglementarile comunitare in materie. intrand in competenta Ministerului Afacerilor Economice. care are reprezentanti proprii in comitetele specializate ale Uniunii Europene.

Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. Suprafaţa este de 93030 km2. caolin. In cazul produselor agricole. de multe ori tinde să fie secetă mai ales în zona câmpiei Alföld. Această distanţă este relativ mică şi facilitează schimburile comerciale între cele două ţări.096. Ungaria este săracă în materii prime şi surse de energie. analiştii preconizănd creşteri de până la 30% în următorii ani pe această piaţă. Mediul demografic/natural Ungaria sau Republica Ungară este situatã în mijlocul Europei.poate determina economii la plata taxelor vamale. sunt prevazute exceptari de la plata taxelor vamale: • stocare intr-un antrepozit vamal. La recensământul din ianuarie 2005 populaţia Ungariei a fost de10. zeolit. totuşi ţara este nevoită să importe materii prime. Distanţa fizică dintre România (Bucureşti) şi Ungaria (Budapesta) este de 824km. gaze naturale. Mediul politic . Densitatea populaţiei este de 108. datorită caracteristicilor Munţilor Carpaţi înconjurãtori. o cincime fiind dealuri care nu sunt mai înalte de 400 m. Pe teritoriul ţării se găsesc minereuri de ţiţei. Ungaria este situatã în zona temperată. împresurat de munţii Carpaţi. Câmpiile ocupă aproximativ trei sferturi din suprafaţa ţării.4. • prelucrare pasiva. aproape 5% sunt munţi cu înălţimea între 400-1000m.000 de persoane. Vremea câteodată este schimbătoare. tufá. cărbune. • prelucrare sub control vamal. precum şi materiale de construcţii: andezit. pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber. riolit. inclusiv Olanda. incepand din ianuarie 2002. perlit. Alpi şi Alpii Dinari. bauxită. în zona Bazinului Carpatic. • procedura de tranzit vamal. fara taxe vamale.5 locuitori/m2. Punctul cel mai înalt al ţării este vârful „Kékes” (1014m) în munţii Mátra. ocupând 1% din suprafaţa Europei. 2. iar gradul de urbanizare este de 65%. este influenţată de trei zone climatice: oceanic. • admisie temporara. bentonit. Acesta se poate concretiza într-o cerere mare produse cosmetice. produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana. calcar. UNGARIA Piaţa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promiţătoare. numărul populaţiei având o tendinţă de scădere treptată. • prelucrare activa. continental şi mediteran. Conform acestui acord. taxele vamale de import se vor reduce gradual. Pentru anumite situatii.

 anumite marfuri. medicamente.300$ (PPP).6%. Ungaria este membra a Uniunii Europene si trebuie sa aplice acordurile bilaterale si multilaterale incheiate de UE cu terte tari. materiale radioactive. Sistemul judecătoresc este administrat de judecătorii . Relatiile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au desfasurat pana la data de 1. O lista detaliata a acestor produse si servicii este cuprinsa in HG 112/1190:  anumite produse agricole. prevederile urmatoarelor acorduri au incetat sa mai fie aplicate: o Acordul Central-European de Comert Liber (CEFTA).1%) a depasit cu 2. economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere. aflându-se pe locul 44 în lume. autovehicule. Inflatia a scazut ajungând la 3.instanţe de gradul II. Anumite produse pot fi importate si exportate numai de catre firmele inregistrate la Registrul Comertului ungar si in cazul medicamentelor este necesara o aprobare anterioara de la autoritatea responsabila. tehnologie militara de aparare.Ungaria este o ţară cu ritm susţinut de dezvoltare. Rata de crestere a economiei ungare (de 4.5 % media la nivelul UE.1 Produsele si serviciile pot fi importate in Ungaria fără restricţii.05. Alte reglementari importante privind medicamentele (in special medicamentele psihotropice). deseurile si produsele nucleare sunt stipulate in decretele ministerelor competente. Numai pentru anumite produse este necesara licenta de import sau export eliberata de Ministerul Economiei si Transporturilor sau Ministerul Agriculturii. Capitala ţării este Budapesta. iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16. ţară membră a Uniunii Europene începând cu 1 mai 2004.instanţe de gradul I şi tribunale . Numarul 1 . într-o etapă post-tranziţie. produsele chimice. dispozitive de supraveghere. Preşedinţia. De la 1 mai 2004. o Acordurile bilaterale de Comert Liber incheiate cu terte tari. In acelasi timp.2004 in baza acordului CEFTA (la care Romania este membra de la 1 iulie 1997). Ungaria este o ţară moderat liberă. cu un indice al libertăţii economice de 66. cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor. cu o economie de piaţă. Forma de guvernământ este republica. Ministerul Economiei si Transporturilor si Ministerul Agriculturii sunt indreptatite sa stabileasca restrictii daca legislatia sau practica unei tari este contrara acordurilor incheiate de Ungaria. iar dupa aceasta data in baza Acordului de Asociere a Romaniei la UE.  anumite tranzactii: importul de deseuri reciclabile. precum: arme.2%. Mediul economic In prima jumatate a anului 2005. Adunarea Naţională (parlamentul). Limba oficială este maghiara. o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a doua a anului. importul si exportul de deseuri periculoase. Moneda naţională este forint-ul. metale pretioase si aliajele acestora. Principalele autorităţi administrative sunt Guvernul. parti sau derivate ale unor plante si animale periculoase.

facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana la sfarsitul anului 2011. Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula. care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec. moneda nationala forintul ramanand stabil pe parcursul anului 2005 (in perioada febr. Astfel rata şomajului a ajuns la 7. Cu toate acestea. dupa noua metodologie UE (continand si contributia la fondul de pensii) a ajuns la o valoare de 10%. Firma noastră mizează foarte mult pe acest aspect. 16% din populaţia maghiară din ungaria sunt de religie Calvinistă . Etnicii maghiari alcătuiesc 89% din populaţie. dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial. Religia Catolică e cea dominantă. Dobanzile au scazut.6%). distanţa psihică scăzută dintre cele două ţări se pot materializa într-un grad mare de acceptabilitate a produselor româneşti pe piaţa ungară. originar din Arad. limba maternă este maghiară din familia Ugro-Finică. Cele mai importante minorităţi etnice din Ungaria sunt rromii (5%). Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară).-martie 2006 a avut loc o devalorizare de 3-4%). unde majoritatea locuitorilor sunt de origine maghiară. Multe cuvinte din limba maghiară sunt de origine slavă. germanii (2. Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005. În aceste condiţii deficitul bugetar consolidat. Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari. procent din PIB. şi 3% de religie Lutherană. etnici Slovaci (0. Mediul cultural Populaţia maghiară din Ungaria de azi reprezintă 95%. etnici Români sau Románok în maghiară (0. Astfel. ruteni. o limbă ugro-finică. dar şi pe faptul că izvoarele Borsec sunt situate în partea de Nord-Est a României. precum şi sârbii.2%). in continuare. românii şi rutenii (ucrainieni greco-catolici).2%. la fel si necesitatea de finantare externa. Din totalul populaţiei 5% sunt luterani.8%). slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza. companiile pot obtine. sau Romák în maghiară (5%). 1% din populaţie sunt de religie mozaică (evrei). Comunităţi religioase mai puţin numeroase sunt cea ortodoxă sârbă (1%). cea ortodoxă română.1%). etnici Croaţi (0. Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se aseamănă şi se întrepătrunde cu cel al României. Deficitul bugetar a crescut.2%) şi Ucraini (0. . fiecare din aceste din urmă grupuri reprezentând în jur de 1% din populaţia Ungariei. precum şi cea iudaică (0. etnici Sărbi (0.2%). slovacii.2%). în statiunea Borsec din judetul Harghita. etnici Germani sau Svábok în maghiară (1. Accesul pe piaţă Vechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. alte minorităti : rromi. se concretizează în oportunităţi pentru firma noastră.4%).de salariati a ramas neschimbat.

acordarea de facilitati fiscale este limitata. Argentina. Cipru.  se pot deduce costurile de specializare si de cercetare-dezvoltare. Luxemburg. . beneficia de facilitati fiscale pentru o perioada de 5 ani. Ungaria va atrage. volumul total cifrand 3. Belgia (2.6 mld euro. Kuveit. la o institutie financiara. Japonia (4.8%). Polonia (2. cu aproape 1.1%). SUA (3.0%). sucursale ale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert exterior (care trebuie mentionate in statut) si pot detine un cont bancar in valuta. Franta (4. In anul 2005 s-a inregistrat o crestere de aprox.  exista o gama larga de subventii co-finantate de la fondurile structurale ale UE. Spania (2. SUA. Ucraina.0%). Corespunzator. China.2%). Malayezia. Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati. R.1%).5%). de catre autoritatile locale. Belgia (1. SUA (3. totalul investitiilor straine in Ungaria a fost de 3.1%). Bulgaria.8%). Ungaria are incheiate acorduri bilaterale de protectie a investitiilor cu multe tari. Portugalia. Franta. Legislatia ungara nu face deosebire intre companiile cu participatie straina si companiile nationale.7%). Italia (4.45 milioane euro sau 4 milioane euro in anumite regiuni din Ungaria.2%). Franta (5. facilitatile acordate sunt la discretia municipalitatilor locale. Principalii parteneri la import (% in import): Germania (24. Cehia (2. astfel:  a fost redus impozitul pe profit la 16%. Polonia (2. Rusia.5%). Tailanda.Incepand cu 1 ianuarie 2004. Suedia (3. Cehia (2. In acelasi timp. Franta. Belgia.9%). acordandu-se numai acelor platitori de taxe care au cifre de afaceri de pana la 9 500 euro pe an.4%). Austria (6. Slovacia (2. au disparut formele vechi ale sprijinului direct. Paraguai. Anul 2003 a fost clar ultimul an al investitiilor importante in Ungaria. Aceste prevederi se aplica numai acelor investitii care depasesc 11. Austria (6%). Marea Britanie. Olanda (2. Egipt. Pentru infiintarea unei companii. Italia (7. contabilitate. Vietnam. Rusia (1. Spania (1.5%) etc.2%).3%). Aceste acorduri descriu mai detaliat garantiile legale generale de care se bucura investitorii straini. Canada.6. Italia.3%.1%). Israel. Principalii parteneri la export (% in export): Germania (27. Olanda (4.9%).2%). Rusia (6. Olanda. Koreea. Danemarca.3 miliarde euro. ale sprijinului companiilor off-shore si reducerilor de impozite. companiilor cu participatie straina li se aplica legislatia in vigoare pentru toate companiile fiind considerate societati ungare. Ungaria a trebuit sa gaseasca alte metode de atragere a investitorilor.7%). cum ar fi: Australia.0%).2%).8%) etc. Slovacia (2. Finlanda. angajarea personalului si lichidare. o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro. Investiţiile străine directe In anul 2004. pentru o perioada de timp determinata. Romania (3%).Ceha. Austria. Investitiile care servesc protectiei mediului si-sau IT&C si care se situeaza la un minim de 400.8%).000 euro. Uruguai. Polonia. Elvetia. Marea Britanie (2. pot de asemenea. Spania. China (6. Germania. Norvegia.5 miliarde mai mult decat in anul 2003.7%). Marea Britanie (2. platitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acorda. in (perioada 2004-2007). Suedia. Devenind membru al UE din mai 2004.3%). Toate formele de asociere inregistrate in Ungaria (societati comerciale.3%).

Ungaria are semnate acorduri bilaterale. toate tarile membre ale UE. cu: Liechtenstein. pentru a dovedi ca nu are datorii.pentru operatiunile curente. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:  20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)  15% pentru produsele agro-alimentare. Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine. actualizata anual. In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea.  5% pentru anumite produse farmaceutice.1 si 2 ale HG 112/1990. proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit. servicii hoteliere. Totusi. carti-ziare. Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului. Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4. Elvetia. Sistemul de impozite şi taxe Impozitul pe profit este de 16%. serviciile publice radio si TV. asigurarile. Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii. este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare. acestea fiind stipulate in anexele nr. Suedia. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un permis special. in acest sens. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30% din veniturile de capital. dupa care poate incepe activitatea. inchirierea si arendarea pamantului. Firma straina trebuie sa asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala sa. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala sau trimestriala a TVA-ului. societatile ne-rezidente in Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. Relaţiile diplomatice româno-ungare . transferurile de credite si dividende. drepturi de autor. dividentele platite unui actionar rezident in UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani. cu conditia sa termenul "in curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. serviciile financiare. fara personalitate juridica. O sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza unei cereri. Impozitul pe dividende este de 20%. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere. societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA. serviciile postale. inchirierea apartamentelor.. Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi.000 euro) si in acest caz trebuie completata lunar o declaratie de impozit. Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal. utilitati publice. Pentru dividentele platite suplimentar aceasta rata este de 35%. manuale. In anumite situatii. care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. sucursala trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony). resturante etc. Dupa 1 mai 2004. In anumite conditii. cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta separata.

lignit. În anul 1944 au fost suspendate.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni.81%. AUSTRIA In Austria cererea pentru cosmetice creşte de la an la an dar într-un ritm moderat. la 16 septembrie 1996. în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI. . la 29 noiembrie 2002. produsele pentru păr şi produsele pentru protecţie solară. Lungimea graniţelor: 2.562 km. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală. Suprafaţă: 84. Principalele produse căutate pe piaţă sunt cele pentru îngrijirea pielii. iar exporturile românesti au crescut cu 46. la est de Slovacia şi Ungaria.95 milioane Euro exportul şi 566. în continuare este nevoie de o serie de îmbunătăţiri. Mediu demografiec/natural Poziţia geografică: situată în Europa Centrală. Gradul de urbanizare este mare. Relaţiile bilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI.000 km2 Densitatea populaţiei: 98 locuitori/km2 Distanta fizica Bucuresti (România) – Viena (Austria) este de 1080 km.61%. Ponderea Ungariei în totalul comerţului românesc este de 3. gips. volumul total al comerţului bilateral a crescut cu 32. la sud de Slovenia şi Italia.220.800 locuitori. amintim în acest sens Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI). cuarţ.90% (locul 5). cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară a fost semnat la Timişoara. din care 620. şi la vest de Confederaţia Elveţiană şi Liechtenstein. şi a intrat în vigoare la 27 septembrie 1996. La 30 iunie 2006. volumul total al schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 1187. Tratatul de înţelegere.61 milioane Euro importul. Dintre organizaţiile din care face parte Ungaria. In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite de metal.9%. semnată la Budapesta. Clima: de tip panonic-continental în est şi sud-est. Comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent. Denumirea oficială: Republica Austria.5. La altitudini mai mari solul este unul brun.sare. Solurile predominante in văile austriace sunt cele terra rosa. iar importul 3. înregistându-se un sold pozitiv 54. învecinată la nord de Germania şi Republica Cehă. în vest de tip continental cu ierni şi veri umede.Relaţiile diplomatice româno-ungare au fost stabilite la nivel de legaţie în anul 1920.petrol si gaze naturale. iar în sud cu influenţe mediteraneene.56 milioane Euro. Populaţia: 8. 2. ceea ce face ca exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare.34 milioane Euro. fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.32% şi importurile au crescut cu 20. caolin. zinc.07% (locul 9). deşi guvernul a încercat în ultimii ani o întărire a acesteia. din care exportul 4. bauxita şi talc.

O încălcare a unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată. Ministerul Afacerilor Economice poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe.populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt exportate. Vorarlberg. reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. în creştere reală cu 1. Viena. . pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. mai mult de 30 de ani şi care la alegerile din 1999 a ieşit pe locul al doilea. Soselele şi drumurile ocupă in total 200. Creşterea PIB-ului real de 1. În cadrul UE. în anul 2005 PIB al ţării s-a situat la 246. Austria se situează pe locul al patrulea după Luxemburg. Carintia. PIB-ul Austriei se prognozează a atinge 256.0 %. In 2000 ţara avea 5780 km de cale ferată. sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale. şi care şi-a intrat în atribuţiuni începând cu data de 8 iulie 2004. Irlanda şi Danemarca. Mediu politic Capitala federală: Viena Austria este o democraţie parlamentară. Innsbruck si Klagenfurt.5 miliarde euro.000 km. Parlamentul este format din două camere:  Consiliul Naţional (Nationalrat) format din 183 de membri aleşi direct de către populaţia cu drept de vot. Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat.Transporturile fluviale se desfasoara mai ales pe Dunăre. Aeroporturi importante se mai gasesc şi la Graz. Salzburg. lângă Viena. Austria Superioară.  Consiliul Federal (Bundesrat) reprezintă cele 9 landuri: Austria Inferioară. Mediul economic Potrivit statisticii austriece. Şeful statului austriac este Preşedintele federal. care au în frunte un Guvernator (Landeshauptmann). Styria. Totuşi. singur sau ca lider al unei coaliţii. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. intrând în opoziţie. sprijinit de Partidul Social-Democrat (SPÖ). Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. Tirol.060 euro. iar numărul lor este direct proporţional cu al populaţiei landului respectiv.9 % în 2005 s-a situat sub rata medie de creştere în UE de 2.9 % faţă de anul precedent. potrivit acestui indicator de prosperitate. Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SPÖ) care a condus Austria. Actualul Preşedinte este Heinz Fischer ieşit câştigător la alegerile prezidenţiale care au avut loc pe 25 aprilie 2004. iar pe cap de locuitor a fost de 30. membrii fiind delegaţi de către parlamentele fiecărei provincii în parte. Burgenland.2 milioane euro în 2006. Salzburg. De la admiterea Austriei în Uniunea Europeană.

977 milioane euro. în 2000 de -5.3 %).000 sunt pensionari. iar UE-25 de 2. astfel în 2004 a fost de -1.3 %. urmând să scadă în anul 2006 la 1.451 milioane euro. 969 milioane euro (în scădere faţă de anul trecut deoarece a scăzut începând cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 % la 25 % ) şi cheltuieli de 64. Anul 2005 s-a înscris în constanta comerţului exterior austriac. respectiv 5. În cadrul PIB. 2002 (1. mecanică şi inginerie structurală. Sectoare industriale importante: alimente şi băuturi. respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1.4 miliarde euro. îndatorirea publică situată la 65. Veniturile bugetare s-au situat în anul 2004 la 60. în creştere cu 4.8 %).996 miliarde euro. când s-a ridicat la 1.7 %. Valoarea investiţiilor străine în anul 2005 a fost la fel de scăzută precum în anul precedent. pentru anul 2005 fiind prognozat un nivel de 5. Elveţia. deficitul bugetar fiind de 4.9 (media EU -15 fiind de 2. Marea Britanie şi Japonia. la nivelul anului 2004. cu venituri de 58. Austria este membră a numeroase organizaţii internaţionale. Rata şomajului a fost în 2005 de 5. îndeosebi prin aportul reţelei de videotelefonie mobilă Hutchinson („3”). în 2003 a fost de -2. exportul de bunuri şi servicii reprezintă circa 30 % iar din cadrul productiei industriale.630 milioane euro. chimie. Austria s-a situat pe locul 19 în topul ţărilor de atragere a investiţiilor străine şi pe locul 14 în topul ţărilor investitoare în exterior.8 % faţă de 2004).2 % (8 % media UE).492 miliarde euro.2 % din PIB. Pentru anul 2005 se prognozează ca deficit bugetar să fie de 2.000 de austrieci cu un venit lunar sub 785 euro.275 miliarde euro.4. Rata inflaţiei a fost de 2. În luna ianuarie 2005 existau 1. investiţiile străine în Austria s-au cifrat la 355 milioane euro. rata inflaţiei.2 miliarde euro etc. respectiv numai 217. În luna septembrie 2005 existau 220.5).1 miliarde euro.Balanţa comercială la nivelul anului 2005 a fost deficitară cu 1. fără a fi socotiţi şi 48.25 miliarde euro. nivelul dobânzilor pe termen lung situat la 4. În anul 2002.3 % pentru 2005 fiind prognozat 1.8 %). Mediu cultural . în 2001 a fost de -4. 200. în creştere cu 4.420 milioane euro.0 % (media EU -15 fiind de 7. Majoritatea investiţiilor străine provin din Germania. înregistrând o scădere masivă faţă de anul 2003.2 % din PIB.347 milioane euro.9 milioane euro.496 miliarde euro (exporturi de 93. La nivelul anului 2004 Austria a îndeplinit toate cele patru criterii de convergenţă ale Tratatului de la Maastricht. În anul 2004 a fost de 283 milioane euro. exportul reprezinta peste 50 %.065 aflaţi în şcolarizarea oficiilor forţelor de muncă. în creştere faţă de 2004 (2.1 %) sau în 2003 (1. între care Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).000 şomeri.9 %.0 % din PIB.044.3 % în anul 2005. urmate de Italia. considerat pragul de sărăcie. produse electrice şi electronice. iar UE-25 de 8.15. respectiv 2. automobile (în special motoare şi transmisie). Potrivit statisticilor UNCTAD. dintre aceştia. cheltuielile la 64.6 % faţă de 2004 şi importuri de 95. numai în anul 2002 înregistrându-se o balanţă comercială excedentară de 300 milioane euro.4 % iar deficitul public de 1. Deficitul balanţei de plăţi a fost în 2004 de -2.

000 de turci. pot fi restricţionate importurile şi exporturile din alte ţări cu excepţia celor din UE. .Taxa pentru promovarea Comerţului Exterior. protecţia angajaţilor. dacă au apărut noi reglementări privind mediul înconjurător şi securitatea muncii. de mediu. Se poate obţine. prevederile următoarelor legi au încetat să mai fie aplicate: .000 de croaţi. În acelaşi timp. Un certificat de competenţă este solicitat de obicei pentru a dovedi că persoana care va desfăşura activitatea comercială îndeplineşte nişte criterii de pregătire şi experienţă în domeniu. în baza Legii Concurenţei Neloiale. la care se adaugă 220. Ministerul Economiei si Muncii poate emite reglementări care menţionează că exportul sau importul anumitor produse se va face cu obţinerea unor licenţe. Chiar după eliberarea licenţei industriale. .2% ortodocşi. Autoritatea Comerţului care eliberează această licenţă industrială impune reguli care trebuie respectate de proprietarul fabricii. 4. 0.5% musulmani.Confesiuni religiose: 73. cca.000 de sloveni.000 de slovaci. Există norme stricte privind poluarea fonică. interferenţa cu vecinii fabricii. de la caz la caz. .300 mozaici Ziua naţională: 26 octombrie (1955 . o exonerare de la prezentarea unui certificat de competenţă. 10. Asemenea restricţionări pot avea ca baza motive economice sau legale. Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt în vigoare în Austria de la 1 ianuarie 1995. Totuşi. . 170.6% romano-catolici. este necesar să se numească o persoană care îndeplineşte condiţiile de competenţă ale tipului de afaceri care trebuiesc desfăşurate. 0.000 de romi.000 de sârbi. Încălcarea prevederilor legii comerciale şi industriale constituie contravenţie şi se pedepseşte de autorităţile administrative. 50. 6. Accesul pe piata Desfăşurarea unei activităţi comerciale în Austria necesită o licenţă comercială (Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerţului (Gewerbeordnung). În cazul desfăşurării activităţii într-o fabrică. 35. Dacă activitatea comercială este condusă de o corporaţie. trebuie obţinută o licenţă industrială.Declararea statutului de neutralitate) Grupuri etnice: austrieci 92%. Având îndeplinite condiţiile de mai sus şi pe baza unei simple notificări. firmele competitoare pot acţiona pentru oprirea sau încetarea activităţii altei firme în caz de nerespectare a prevederilor legii comerciale. 12% atei. .000 budişti. Mai mult.EFTA. Încălcarea unor astfel de reglementări poate avea consecinţa unor trimiteri în judecată.Acordul de Comerţ Liber din 1972 dintre Austria şi EEC. autorităţile pot impune condiţii suplimentare.000 de polonezi. iar moneda in circulatie este EURO. se poate trece la începerea activităţii. Limba oficiala este germana. 120.Acordurile vamale bilaterale încheiate cu terţi.000 de bosniaci.Legea Vămilor din Austria. 7.000 de unguri. . sub incidenţa Legii Comerţului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995). Reglementările de comerţ exterior ale UE sunt aplicabile şi Austriei. 30. 16. 45.7% protestanţi-luterani.

Vladivostok. acest lucru fiind evidenţiat de creşterea investiţilor realizată de producătorii în acest domeniu. atât industriale cât şi agricole. Obi etc. Rusia are însă o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). firma austriacă trebuie să plătească taxa TVA. a produsului sau serviciului. Ienisei. În prezent piaţa produselor cosmetice în Rusia creşte rapid. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. produsele care intră pe piaţa UE sunt supuse taxelor vamale europene potrivit tarifelor vamale comune şi care fac parte din Sistemul Tarifar Armonizat. Acest lucru înseamnă că deţinătorul patentului se bucură de aceleaşi drepturi în toate statele semnatare. ca membru al UE. firmele austriece pot livra bunuri şi servicii către parteneri din alte ţări membre UE fără a plăti taxa TVA din Austria. Taxa de import pe valoarea adăugată (Einfuhrumstazsteuer) este percepută de autorităţile vamale. printre care şi Austria. un patent european este valabil în toate statele semnatare ale acordului. dacă firma austriacă este deţinătoare de UID. la un nivel egal cu cel al taxei normale pe valoarea adăugată (TVA) şi care în prezent este de 10 % sau 20 % în funcţie de produs). consumul fiind suplinit de numeroşi concurenţi noi pe piaţă. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga. Valabilitatea acestui patent este de 20 de ani. Potrivit principiului libertăţii de mişcare a produselor. Legea Vamală Europeană prevede exceptări de la plata taxelor vamale şi preferinţe în forme şi în scopuri diferite (de exemplu ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare). Din raţiuni pur statistice se înregistrează însă operaţiunile comerciale. nu se aplică taxe vamale asupra bunurilor. În general. Având în vedere că veniturile locuitorilor Rusiei sunt în creştere şi aspiraţiile acestora la fel potenţialul vânzării de produse cosmetice evoluează rapid.Totodată. din 5 octombrie 1973. la importul produselor.304km)de la Sankt-Petesburg – Moscova – Ecaterinburg – Irkutsk – Habarovsk . Austria trebuie să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de UE cu terţe ţări (de ex. cele mai multe în partea europeana. între statele membre UE. firme din ţări membre UE livrează în Austria fără plata TVA. FEDERAŢIA RUSĂ Distanţa fizică între capiatala Rusiei – Moscova şi capitala României – Bucureşti este de 1899km. acordurile de comerţ liber). Mediul demografic/natural .6. Potrivit prevederilor Acordului European de la Paris cu privire la patente. Similar. cu condiţia ca primitorul produselor sau serviciilor să aibă un număr de identificare TVA (UID). În ceea ce priveşte exportul de produse. Acordul EEC rămâne aplicabil în relaţiile cu ţări ne-membre UE (de exemplu Norvegia). 2. către autorităţile fiscale din Austria. Potrivit acestei legi. la anumite produse este necesară obţinerea unei licenţe de export. Austria a adoptat deja legislaţia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA în piaţa comună. În acest caz. Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană.

minereurile neferoase (Ural şi Siberia).Coreana. Estonia. ci .Norvegia si Finlanda • la V. Podişul Valdai). Din totalul populaţiei 73% trăiesc în mediul urban. 1875 sate de tip urban. Forma de guvernământ este republica prezidenţială. Putin a considerat că decada 19902000 nu a reprezentat o perioadă de tranziţie de la dictatura comunistă spre democraţie. Densitatea medie este de 8. Boris Eltin. bicameral. având următorii vecini: • la N-V. 10 districte autonome. Împărţirea administrativ-teritorială a Federaţiei Ruse cuprinde: 21 republici. în ansamblul ei. Lena şi Enisei. Capitala Rusiei este Moscova.2 milioane de locuitori (la 1 decembrie 2006) . Novosibirsk.aurul şi uraniul (Podişul Siberiei Centrale. Federaţia Rusă.Duma de Stat (450 deputaţi). Azerbaidjan. Sistemele de telecomunicaţii din Rusia s-a îmbunătăţit seminifcativ din 1980. Populaţia Rusiei a scăzut cu aproximativ jumătate de milion de oameni ajungând la 142. Astăzi preşedintele Rusiei este Vladimir Putin. minereurile de fier (Ural. iar principalele oraşe sunt Sankt Petersburg. 6 ţinuturi. gazele naturale. Mediul politic Rusia este o federaţie. Temperaturile vara sunt în medie de 4°C în insulelele arctice şi de 20°C în zonele cele mai sudice. 49 regiuni. Sankt-Petersburg). Kazan. Celiabinsk.China. 1 regiune autonomă (Birobidzhan). R. Ufa.locul 6 în lume. Temperaturile medii anuale sunt de -8°C în St Petersburg.5 loc/km 2.Federaţia Rusă este situată pe două continente. este compus din: camera superioară Consiliul Federaţiei (cuprinde câte 2 reprezentanţi din fiecare subiect al Federaţiei Ruse) şi camera inferioară . Munţii Altari). Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural. Lituania . poate fi considerată ţara cu cele mai variate şi bogate resurse naturale de pe glob. diamantele . iar în zona europeană de 25 loc/km2.Polonia.D..400 Km² ocupând locul 1 în lume. astăzi existând peste 1000 de companii care oferă astfel de servicii. Perm şi Rostov pe Don. În 2002 existau 35. 329 raioane şi districte orăşeneşti.Georgia. Venit la putere în 2000. Omsk. NijniiNovgorod. cărbunii (bazinele Peciora. Europa şi Asia. -27°C în vestul Câmpiei Siberiene şi -43°C la Yakutsk( în partea central-estică a Siberiei). 2 oraşe cu statut de subiecţi ai Federaţiei (Moscova. Parlamentul. Mongolia. 1867 raioane. Letonia. Samara.5 milioane de lini telefonice şi peste 6 milioane de oameni utilizau internetul. Are o suprafaţă de 17. compusă din 89 subiecţi federali.Ucraina • la S. iar prim ministru este Mikhail Fradkov. Ekaterinburg. Rusia are în principal un climat continental având în vedere că centrul ţării se situează la 3. preşedintele rus Putin a acţionat prompt ca să curme revoluţia începută de predecesorul său.P. 1092 oraşe.840 km de mare.075. Campia Precaspica si Campia Siberiei Occidentale. Kazahstan • la S-E. Belarus • la S-V.

Putin a demolat sistematic instituţiile autonome. în creştere cu 2. au redevenit atât de puternice.4 miliarde USD.2006. · Volumul producţiei industriale a cunoscut o creştere de 3. alegerile din Rusia au fost manipulate prin dezinformarea.2 % faţă de anul 2005. au totalizat 274. în creştere cu 25.5 miliarde USD. în creştere cu 6. Ucraina sau Kirghistan. Ca urmare a propagandei Kremlinului. · Volumul schimburilor comerciale externe. Într-adevăr.7 % faţă de anul 2005. a fost de 418.3 miliarde de ruble. Federaţia Rusă nu pare totuşi să aibă condiţiile prerevoluţionare din Georgia. Conform datelor Serviciului Federal de Statistică în anul 2006: · PIB al Federaţiei Ruse a fost de 26.3 % faţă de anul 2005.9 miliarde USD. la cea de-a 15 aniversare.6 % faţă de anul 2005.8 % faţă de anul 2005.7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005. în Moscova: . Preşedintele nu este detestat de populaţie. · Volumul serviciilor în sfera comunicaţiilor a fost de 827. Sub Putin.1 miliarde de ruble. · Volumul mărfurilor transportate a fost de 4.7 %. a înregistrat creşteri în anul 2006. · Importurile. înţesate cu foşti colegi din KGB. în creştere cu 29.3 miliarde t. înşelarea şi descurajarea electoratului.621. atunci noi nu avem nevoie de asemenea democraţie". faţă de anul 2005. la 20.779. revoluţie şi democraţie sunt sinonimi cu sărăcie. nu cu libertate. în primele 6 luni ale anului 2006. veniturile din exporturile de petrol şi gaze au stimulat creşterea economică şi opoziţia este firavă. haos şi suferinţă. de anarhie economică şi de destrămare progresivă a autorităţii statului rus.9 miliarde de ruble.o epoca aberantă de instabilitate politică.617. Majoritatea publicului rus pare sa fie de acord cu Putin.9 %. Justiţia a fost subordonată Kremlinului. a subjugat mass-media şi a eliminat centrele de putere care i-ar fi putut ingrădi autoritatea. în creştere cu 26. care pretinde că este preferabil ca Rusia sa fie "dirijata" de un conducator autoritar decât să se zbată într-o democraţie haotică. ci vor fi numiţi de preşedinte. Forţele de securitate. în creştere cu 23. Mediul economic Dezvoltarea social-economică a Rusiei. încât populaţia se simte din nou infricoşată. Întrebat de corespondenţii străini despre măsurile drastice impuse de el împotriva structurilor democrate din Rusia. au totalizat 114. Putin a decretat că guvernatorii celor 89 de provincii ale Federaţiei Ruse nu vor mai fi aleşi de cetăţenii respectivi.11. a fragmentat şi a emasculat opoziţia. din care: · Exporturile. El a intimidat. în creştere cu 2. o mare parte din populaţia Rusiei consideră că termenii de reformă. · Volumul producţiei agricole a fost de 1. în perioada ian-noiembrie 2006. Putin a răspuns că "dacă democraţia înseamnă uzurparea statului. Din datele statistice transmise de Camera de Comerţ şi Industrie a Moscovei.

2% din totalul comerţului exterior al Rusiei.08 miliarde USD). din Federaţia Rusă.3 • 2006/05(%) -1. care au deţinut 53. fiind extrem de favorabile pentru exportatorii ruşi.3% mai mult decât în primele 11 luni ale anului precedent.5 Nichel.4 miliarde USD.51 miliarde USD).7 -54.92 miliarde USD. la 20 milioane.203. milioane tone 19.6 +1 . De asemenea.5 Minereuri de fier. Concomitent a avut loc o întărire a rublei şi o creştere importantă a solicitărilor pe piaţa internă. Olanda (35. ajungând la valoarea de 144. Belarus (18.54 miliarde USD). Alti parteneri economici importanti sunt China (25.6 +14.6 %.4 Cupru rafinat.7% comparativ cu perioada similară a anului 2005. Finlanda (11. în prezent.82 miliarde USD). mii tone 250. mii tone 1506.8 -8. mii tone 239. miliarde m 181. Polonia (13.5 miliarde USD.41 miliarde USD) şi Marea Britanie (12. Structura pe mărfuri a exportului Federaţiei Ruse în anul 2006 Principalele produse exportate de Rusia Ianuarienoiembrie 2006 Ţiţei brut. milioane tone 82. Exporturile Federaţiei Ruse în perioada de referinţă au atins nivelul de 274. milioane tone 94.800 – 2. importurile au cunoscut şi ele o creştere considerabilă faţă de anul 2005. Se estimează că în următorii 2 ani populatia oraşului Moscova va creşte de la 12 milioane de locuitori. Principalii parteneri comerciali ai Federaţiei Ruse în ianuarie-septembrie 2006 au fost ţările din Uniunea Europenă. condiţiile de pe pieţele mondiale. în creştere cu 26. cu 25. Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38.importurile în valoare de 30 miliarde USD. respectiv cu 29.6 +21. Italia (27. În perioada 2007 – 2009 se vor construi 1.8 Masini.5 Produse petroliere.1 -3.9 miliarde USD).6 Cocs si semicocs. reprezintă 48% din totalul investiţiilor straine din prima jumatate a anului.79 miliarde USD).2 +7. Pricipalii indicatori ai comerţului exterior al Federaţiei Ruse au cunoscut o creştere semnificativă în anul 2006. utilaje. In următorii doi ani se vor construi 15 mari uzine specializate îndeosebi pe microelectronică şi înalte tehnologii şi se vor construi spaţii de birouri pentru firme şi locuinţe pentru locuitorii Moscovei. Ca urmare.8 +23.05 miliarde USD) si Ucraina (21. comerţul exterior în perioada ianuarie-noiembrie 2006 a totalizat 418.6 3 Gaze naturale.87 miliarde USD). respectiv 208.9 miliarde USD. în pofida unei uşoare scăderi a preţului la petrol.89 Cărbune.000 hoteluri pentru cei 5 milioane de turişti care se estimează că vor vizita Moscova în anul 2009. milioane tone 227. milioane USD 14. • investiţiile străine în valoare de 25 miliarde USD. reprezintă 40% din importul total al Federaţiei Ruse şi au crescut în prima jumătate a anului de 5 ori faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2005.

2% faţă de 65. mii tone 2336.3% cât a fost în noiembrie 2005. pana la 14. milioane USD 1535.1 Autocamioane. se remarca o creştere semnificativă a importurilor ruseşti de maşini şi utilaje (+49. echipamente si mijloace de transport.6 -16.8 În perioada ianuarie-noiembrie 2006. Evoluţia schimburilor bilaterale România – Federaţia Rusă. mii tone 3639.7 +54.6 Ponderea combustibililor şi a produselor energetice în structura exportului de mărfuri a scăzut în noimebrie 2006 la 60. mii tone 1140.5 +3.3% în 2005.2 -6.39 miliarde USD.3% faţă de perioada similară din anul precedent).16 +34.9 +15. în anul 2006. acestea înregistrând cifra record de 4. încălţăminte (s-a triplat volumul importat) şi autovehicule. în perioada 2003 – 2006 .1 +34.3 USD Autoturisme. îmbrăcăminte (+74.1% comparativ cu 9. s-a inregistrat o crestere constanta a schimburilor comerciale totale dintre România şi Federaţia Rusă.18 +300 Masini. In anul 2006. mii bucati 56.7 Tigari si tigarete. exporturile româneşti către Federaţia Rusă au totalizat 374. valoarea de -3. milioane USD 997.8 Băuturi alcoolice şi nealcoolice.9 milioane USD. Principalele produse importate de Rusia Ianuarie2006/05(%) noiembrie 2006 Carne (exclusiv carne de pasăre). mii tone 1203.647. înregistrând în anul 2006. milioane USD 1260.1 -4.022 milioane USD.2 Energie electrica. împreună cu metalele feroase şi neferoase. milioane USD 4621. Exporturile româneşti au înregistrat o uşoara creştere în 2003 comparativ cu 2002.Aluminiu. miliarde KW/h 19.milioane USD 2003 2004 2005 2006 .9 +36% Textile şi tricotaje.6 Mobila.4 +74.9 -2. mii bucati 935. SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – FEDERAŢIA RUSĂ În perioada 2002-2006.6 Carne de pasăre. dar a crescut cea a produselor metalurgice. milioane perechi 43.3 Medicamente.3 Zahăr brut.7 +49.4%). iar importurile 4. Soldul balanţei comerciale pe această relaţie s-a menţinut permanent negativ.1 milioane USD.4 Încălţăminte din piele. milioane USD 102.76 +28. milioane 56832. pentru ca apoi să se dubleze practic de la an la an.

în principal. dar şi combustibili solizi).1% nu au studii deloc.2%.1 Export 52.6% au studii medii. Ruşii sunt în proporţie de 71. purtatoare de energie (ţiţei şi gaze naturale.4 3338.8%. iar datoria publică a fost de 8% din PIB. În general ruşii sunt cunoscuţi ca fiind persoane sensibile. cu înclinaţie spre lacrimi(dar nicidată în public). aparate şi echipamente electrice . Peste toate ei apreciază angajamentul şi credinţa deplină. din produse minerale.3 billioane în 2006.0 230. cu imaginaţie bogată.5% musulmani şi 1. are cursul fluctuant. pesimiste. Rusia a avut în 2006 o rată a inflaţiei de 9. cu o sinceritate rar întâlnită în alt colţ al lumii. In prezent.0 Sold -1929.În 2006 existau 63174 de instituţii de învăţământ preuniversitar şi 1068 de instituţii de învăţământ universitar şi post-universitar.8 – 26. Mediul cultural În Rusia 16% din populaţie au studii superioare. docile dar totuşi încăpăţânate.8% de religie ortodoxă. iar limba vorbită de locuitorii Federaţiei Ruse este cea mai răspândită pe glob – rusa.4 3568.8% catolici. cursul este de 25. Creşterea valorii importurilor din Federaţia Rusă în anul 2006 faţă de 2005 are la baza creşterea semnificativă a preţului produselor minerale purtătoare de energie.5 -3107.24%. exporturile României în Federaţia Rusă au fost constituite din vehicule (altele decât material rulant de cale ferată) – 41. 44. mobila – 3. 5.40 ruble /1$. ceea ce înseamnă că „middle-class-ul” ocupă primul loc în structura claselor sociale ruseşti. În perioada 2003-2006.2% au doar studii primare şi 2.2%. produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (produse chimice anorganice. materiale plastice şi articole .4 bilioane. Moneda naţională a Rusiei.6 374.2 4022. importurile României din Federaţia Rusă. au constat. pe piaţa mondială în perioada respectivă.6.6 -3647.4 2229. Soldul balanţei curente era de $105.6 2350.19 121. Din populaţia totală peste 50% au venituri medii cuprinse între 2500 şi 8000 RUR/capita. în timp ce datoria externă era de $287.1% au studii superioare neterminate. produse farmaceutice) – 6%.2%. maşini.Total 2033.8 4396.25 -2108. Accesul pe piaţă . care au deţinut ponderea cea mai mare în valoarea totală a importurilor României pe această relaţie (circa 90% anual). fataliste. ce au răbdarea necesară supravieţuirii în condiţii ce par insuportabile. Ruşii îşi menţin integritatea conform noţiunii pe care ei o au despre cum trebuie să fie fiinţa umană. 3. rubla. poetice.9 In anul 2006.1 Import 1981. 34.

Înainte de efectuarea controlului în vamă. Plasarea încărcăturii în custodia depozitului vamal pentru stocare temporară.specimen de ştampilă cu semnătura managerului companiei participante la activitatea de comerţ exterior. care se bazează pe Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor (HS). Bunurile importate reprezentând contribuţia în natură la capitalul social al unei noi întreprinderi înfiinţate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale în anumite condiţii şi pe o perioadă specificată în documentele constitutive ale firmei. 886 din 1 decembrie 2000. Lista documentelor care sunt cerute pentru înregistrare cuprinde: 1. 787/31 din august 2000. pentru declararea bunurilor sau mijloacelor de transport. Formularul pentru înregistrare în vamă conţine următoarele date: . În plus. la cursul oficial de schimb. Mărfurilor importate li se mai aplică. guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate mărfurilor. la importul anumitor produse se aplică taxe vamale sezoniere şi contingente. . TVA şi accize (pentru produsele supuse accizării).Taxe vamale Mărfurile importate sunt clasificate în concordanţă cu Nomenclatorul mărfurilor pentru Activitatea de Comerţ Exterior al Federaţiei Ruse. fie în ruble. Informarea prealabilă a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor şi mijloacelor de transport (sau informarea prealabilă asupra intenţiei de a exporta bunuri şi mijloace de transport în Rusia). prezentarea carnetului TIR şi a actelor care însoţesc bunurile. în general. pe lângă taxele vamale de import. participantul la activitatea de comerţ exterior trebuie să se înscrie în registrul vămii şi primeşte o legitimaţie (record card). determinată pe baza preţului CIF al mărfii importate. Noua structură a tarifului vamal de import standardizează şi unifică taxele vamale de import aplicate mărfurilor în patru trepte. . Evaluarea în vamă Valoarea în vamă a mărfurilor este. 3. Pentru a îndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vamă. Un comision vamal de 0. 2. 10%. în baza hotărârii nr. 4. Începând cu 1 ianuarie 2001. Aceste taxe vamale de import se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate (incluzând şi taxele de transport şi asigurare). 15% şi 20%(cu unele exceptii pentru anumite categorii de marfuri).15% este perceput la efectuarea procedurilor de evaluare în vamă.numerele de telefon ale tuturor managerilor şi a şefului contabil al companiei participante la activitatea de comerţ exterior. fiecare entitate legală cu activitate de comerţ exterior trebuie să parcurgă următoarelor etape: 1.adresa legală a participantului la activitatea de comerţ exterior. . Conform ordinului nr. Taxele vamale sunt plătite fie în valută. Toate bunurile şi mijloacele de transport care traversează Federaţia Rusă sunt supuse controlului în vamă. Acest card este dat participantului la activitatea de comerţ exterior pentru fiecare procedură de evaluare în vamă. a fost stabilită procedura de înregistrare pentru primirea acestui card. Acceptarea declaraţiei vamale. Înregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de înregistrare). şi anume: 5%.

21 şi 25 inch). Factura comercială Factura comercială trebuie să conţină. aliaje şi pietre preţioase. pentru atestarea calităţii companiei de plătitor de taxe şi impozite. preţul de vânzare către importator şi locul final de expediere din ţara exportatoare. echipament militar. Certificatul de înregistrare sau extrasul de la Registrul Comerţului. Referinţe date de Comitetul de Stat al Statisticii. narcotice şi substanţe otrăvitoare. metale. materiale şi deşeuri radioactive. Formularul de declaraţie vamală conţine 54 de paragrafe şi trebuie completat în limba rusă. şi anume: alcool etilic şi vodcă. Licenţele de import sunt emise de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Comerţului din Rusia sau de către reprezentanţele sale regionale şi sunt controlate de Comitetul de Stat al Vămilor. Toate documentele de transport şi livrare trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile impuse prin contract şi cu numărul licenţei de import. Licenţe de import Majoritatea importurilor sunt liberalizate şi. şi informaţii legate de ţara de origine. Livrările pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport. pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare (atât în ruble. covoare. 6. reziduuri/deşeuri industriale. Certificat sau notificare (copie sau original) de înregistrare la Ministerul Taxelor şi Impozitelor. pesticide. Certificatul de origine . cu indicarea codurilor bancare “OKPO” şi “COATO.2. Copie a contractului de comerţ exterior. nu necesită licenţe. descrierea mărfurilor conform nomenclatorului de mărfuri HS. pe lângă informaţiile stipulate în contract. Importatorii trebuie să completeze câte o declaraţie vamală pentru fiecare marfă importată. autentificată la notariat. 3. Livrările prin poştă sau coletărie necesită documente poştale în locul documentelor de transport (conosament). materialele folosite pentru ambalaj. Documente de comerţ exterior Informaţiile conţinute de fiecare document de comerţ exterior trebuie să fie în concordanţă cu cele conţinute în alte documente comerciale care se referă la aceeaşi livrare. Totuşi. explozivi. 9. pentru a fi apoi prezentat autorităţilor vamale. 4. deci. Recomandări acordate de altă companie. anumite televizoare color (cu diagonala de 14. Împuternicire autentificată la notariat acordată persoanei care reprezintă interesele companiei în vamă. Factura pro-forma Acest document poate fi solicitat de firma importatoare într-una din etapele de negociere ale contractului. 5. cât şi în valută). 7. în caz contrar mărfurile nu vor fi vămuite. sunt necesare licenţe la importul anumitor produse. preţurile unitare şi valoarea totală a livrării. 8. O copie a statutului companiei (cu amendamentele şi certificatele de înregistrare emise de Registrul Comerţului). medicamente. Referinţe de la băncile autorizate. scrisoare de transpotr aerian (air waybill). greutăţile (nete şi brute) ale mărfurilor.

Cerinţe de etichetare şi marcare a produselor Noile reglementări privind etichetarea produselor nealimentare au intrat în vigoare la 1 iulie 1998. seminţelor. În schimb. uneori. cu standardele . emis. ingredientele. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoană responsabilă din cadrul firmei exportatoare şi trebuie notificat de Camera de Comerţ din ţara exportatorului. numele şi adresa fabricantului. fasole şi plante oleaginoase. animalelor. tărâţe şi carne. Orice livrare în Rusia trebuie să fie însoţită de documente care să probeze că produsul este conform standardelor de calitate. păsărilor trebuie să fie examinate la frontieră înainte de a fi admise în Rusia. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mărfurile produse în statele membre ale CSI. dă dreptul aplicării de taxe vamale reduse la mărfurile importate. cum ar fi de exemplu sistemul ISO-9000. Certificatul de calitate este emis de Comitetul Inspecţiei de Stat (instituţie aflată în subordinea Guvernului Federaţiei Ruse) şi de reprezentanţele acestuia în teritoriu. Certificatul de origine tip A. Certificatul de carantină Toate mărfurile de origine animală sau vegetală necesită certificatul de carantină (sanitar sau fito-sanitar corespunzător). sau.Acest document este solicitat de autorităţile vamale. Aceste certificate se emit pentru următoarele categorii de produse agro-alimentare: cereale. Companiile străine şi importatorii ruşi sunt sfătuiţi să controleze conformitatea produselor cu aceste reglementări înainte de livrarea mărfurilor. Etichetarea se va face în limba rusă. Certificarea originii mărfii este importantă pentru calcularea corectă a taxei vamale de import. condiţiile de depozitare. pentru acele mărfuri produse în ţările în curs de dezvoltare. Etichetarea produselor trebuie să includă numele produsului. Poliţa de asigurare Clauzele din contract stabilesc obligatia vânzătorului sau a cumpărătorului de a asigura marfa pe timpul transportului. Lista de colisaj Este necesară şi trebuie să conţină un rezumat complet şi explicit al mărfurilor care fac obiectul livrării. folosind alfabetul chirilic. în concordanţă cu standardele aprobate de guvernul rus. cantitatea. Există două tipuri de certificate de origine: tip “A” şi tip “CT-1”. care sunt consumate sau folosite de populaţie. aditivi vitamino-proteici. siguranţă şi sistemului de măsuri şi greutăţi. Majoritatea plantelor. toate produsele importate. Acest tip de certificat trebuie prezentat autorităţilor vamale pentru eliberarea din vamă a bunurilor importate. în mod obişnuit. turte oleaginoase. volumul. furaje combinate pentru hrana animalelor. Standarde Guvernul Rusiei nu recunoaşte multe dintre standardele internaţionale. prin care să se precizeze că sunt libere de orice boli. valoarea nutritivă. conform legii privind protecţia consumatorilor. greutatea netă. data expirării. Produsele importate trebuie să aibă un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard – Comitetul pentru Standarde. Această instituţie testează şi certifică produsele. porumb. trebuie să facă obiectul unei certificări de siguranţă. făină. Certificatul de calitate Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate şi conformitatea acestora cu parametrii înscrişi în contract.

Rusia este membră a cinci organizaţii internaţionale de certificare. Pentru înfiinţarea unei companii este necesară înregistrarea la Camera de Înregistrări de Stat. Înregistrarea unei afaceri în Federaţia Rusă este reglementată de Legea investiţtiilor straine din 1999 şi de Codul Civil din 1999. sau cu un certificat nerecunoscut de Gosstandard. sau poate lua o mostră din produs.internaţionale.PBOIu – întreprinzător privat individual.500 USD). . care uzual durează între 30 şi 60 de zile. . Dacă un produs îndeplineşte cerinţele Gosstandard.sa obtină codurile de activitate de la Comitetul de Statistică. investitorul trebuie : . numărul minim de acţionari este 1 (unu). atunci certificatul eliberat de ele este valabil şi pentru Federatia Rusa. funcţionarii vamali locali trebuie să contacteze Comitetul local al acestei instituţii pentru ca acesta să declanşeze procedura de certificare. Camera de Înregistrări de Stat acordă acreditări şi pentru reprezentanţele firmelor străine care operează în Federaţia Rusă. Pentru societătile mixte de tipul OAO. În termen de 45 de zile de la obţinerea înregistrării temporare. produselor veterinare şi grâului. Comitetul teritorial are dreptul să evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator.să se înregistreze la Camera de Înregistrări de Stat. Convenţia de la Bruxelles (Certificarea pentru echipamentele de vânătoare). Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus în bancă în termen de un an. care să ateste că jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vărsat. Dar această procedură nu se aplică în cazul alimentelor. Capitalul social minim este de 10. CEE/ONU (Certificarea automobilelor şi a părţilor auto).000 ruble (aproximativ 350 USD). Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura testarea. Dacă pentru anumite mostre. numărul minim de acţionari este 1 (unu). .OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) – societate cu răspundere limitată. Înregistrarea se face in două etape. care sunt acoperite de certificări speciale şi separate şi cerinţe de carantină. Tot acest organism înregistrează şi lichidarea afacerilor la care există participare cu capital strain. Dacă un produs întruneşte standardele de calitate şi siguranţă impuse de aceste organizaţii.000 ruble (aproximativ 3. În Federaţia Rusă se pot înfiinţa următoarele tipuri de firme: . Capitalul social minim este de 100. . . . aflată sub jurisdicţia Ministerului Justiţiei. . OIML (Organizaţia Internaţională pentru Metrologie Legală). Respectiv.ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (închisă). el primeşte un certificat GOST-R. neexistand o limita in ceea ce priveşte numărul maxim al acestora. investitorul trebuie să depună la Departamentul de Înregistrare din cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constituire şi Statutul firmei) impreună cu confirmarea de la o bancă rusească. dacă produsul a trecut de teste. pentru a obţine certificatul de înregistrare temporară. se poate accepta în acest caz declaraţia de conformitate a importatorului. iar cel maxim este 50.Reprezentanţe sau filiale ale unor firme străine.să obtină numărul de identitate INN de la inspecţia financiară. să organizeze testarea şi să emită certificatul. Dacă o marfă importată intră pe teritoriul rus fără certificat.OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) – societate mixtă pe acţiuni (deschisă). respectiv: IECEE şi IECQ (Certificare pentru echipamentele şi componentele electrice). Pentru firmele de tipul OOO şi ZAO.

Fondul pentru Angajaţi.3. iar mai ales în afara Moscovei şi a St Petersburg-ului legile existenete nu prea se aplică.. După parcurgerea acestor etape.să se înregistreze la următoarele fonduri: Fondul de Pensii. se poate solicita înregistrarea permanentă a firmei Sistemul juridic O frână în dezvoltarea economiei ruseşti o constituie lipsa cadrului legislativ adecvat. corupţia rămânând o problemă importanată. Fondul pe Asigurări Sociale. CAP. Reprezentanţii locali intervin într-o anumită măsură în afaceri iar deciziile guvernului în această privinţă sunt de multe ori arbitrare şi inconsistente. Fondul Federal pentru Asigurare Medicală. txele şi legislaţia afacerilor nu sunt foarte previzible. Selecţia pieţei ţintă 3. Cu toate că un oarecare progres a fost realizat.1 Potenţialul produsului .

să fie Rusia. Austria. .2 Distribuţia locală Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriaşe: căi ferate (partial electrificate). să nu mai considere ca cel mai important criteriu în alegerea produselor este preţul. Supermarket-urile si lanturile de magazine s-au extins geografic pentru a aduce produse consumatorilor din afara centrelor urbane.Şoselele moderne cele mai multe sunt în partea europeană. în Rusia creşterea a fost 15% în 2004 şi 12% în 2006. Principalii distribuitori sunt magazinele mixte şi supermarket-urile însă şi cota de piaţă a farmaciilor a crescut: . De aceea cererea pentru produsele de lux mai ales gama pentru îngrijirea tenului s-a dublat şi produsele străine sunt acceptate de către consumatorii autohtoni. Kazan. In 2006 femeile au cheltuit în medie 120$ pe produse cosmetice. Pe o piaţă atât de întinsă ca cea a Rusiei cu toate că există destul de mulţi competitori – autohtoni şi străini – cererea nu este acoperită. Imbunatatirea retelelor de distributie din Rusia e de asemenea o parte a cresterii impresionante a industriei cosmeticelor. firma Farmec a decis ca piaţa pe care urmează să introducă gama de produse Asla Vital. Germania. Volgograd. în timp ce acum volumul pieţei este de 7 bilioane $. Olanda şi Marea Britanie şi a tuturor factorilor analizaţi. similitudinile dintre naţiuni. Principalii competitori din exteriorul Rusiei sunt L’Oreal. inexistenţa unor supra-taxe de import la produsele cosmetice. Obi etc. ci calitatea. produsele pe care noi dorim să le introducem pe piaţa Rusiei aparţinând în principal acestei categorii. Art-Visage iar dintre competitorii autohtoni cei mai importanţi sunt: Tubapak. de exemnplu. unul dintre cele mai mari lanturi de magazine specializate din rusia are peste 100 de reprezentante raspandite in toata tara. Petesburg . Novosibirsk.Ienisei. cele mai multe în partea europeana. Nivelurile imbunatatie ale serviciilor au contribuit de asemenea la vanzari creand o experienta mai placuta a cumparaturilor pentru clienti/consumatori. Aeroporturi: Moscova. Ungaria. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la produsele de îngrijire a tenului – 30%. Ile de Beaute. Piaţa de cosmetice din Rusia este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din lume. Dacă media europeană de creştere este de 6% pe an. L'Etoile Kalina.304km)de la Sankt – Petesburg – Moscova – Ecaterinburg Irkutsk Habarovsk-Vladivostok. Ives Rocher. Svoboda şi Nevskaya Kosmetika. concurenţa redusă. Yves Rocher. De o mare importanţă este linia transiberiana (9. Există numeroase căi navigabile interioare: Volga . Principalele motive pentru care piaţa ‘ţintă’ va fi reprezentată de Rusia sunt : cererea mare pentru produsele cosmetice. St. Consumatorii ruşi au început să devină pretenţioşi şi să-şi dorească produse calitative.După studiul amănunţit al celor 6 pieţe de interes Rusia. Specialiştii estimează că potenţialul pieţei este de aproximativ 15-18 bilioane$ pe an. 3. Producătorii autohtoni acoperă doar 40% din piaţa de produse cosmetice din Rusia.

Având în vedere că firma Farmec se adresează acestui segment de consumatori. Rive Goshe (deţinută de Parfum-Standart din St. Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au început să investească în echipamente moderne şi în sectorul cercetare-dezvoltare având în vedere că multe dintre firmele străine intrate pe piaţa rusească doresc să îşi deschidă aici puncte de producţie proprie. Astăzi şase retail-eri de succes deţin peste 65% din totalul pieţei ruseşti de cosmetice: L’Etoile (companie rusească deţinută de Kurs Group). În Rusia există aproximativ 250 de producători de produse cosmetice. 4. Arbat Prestige (fuzionată cu Marionnaud (France). Douglas-Rivoli şi Sephora (Franţa). Germany). Petersburg). Ile de Beaute (deţinută de Edinaya Evropa Holding) şi investitori străini Brocard (Brocard Group Ltd. Majoritatea fabricilor utilizează materie primă importată iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate. Produsle din gama Asla Vital se vor vinde în acest tip de magazine.Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile din Rusia cu venituri ridicate si medii vor cumpăra produse cosmetice din magazine specializate şi doar 7 % din acest grup de consumatori cumpă produse cosmetice din supermarket-uri.Alegerea metodei de intrare pe piaţa ţintă . Restul cotei de piaţă este împărţit de firme mai mici. CAP.

a cercetării-dezvoltării. Spania.U.A. chiar dacă nu atât de pronunţate ca în trecut. Emiratele Arabe. Elveţia) şi nu numai (S. care practică globalizarea producţiei şi al căror motor principal de extindere sunt investiţiile străine directe. fuziuni internaţionale sau greenfield investements.A. este important de precizat că teoria economiştilor suedezi Jan Johanson şi Paul Finn Wiedershein ni se pare a fi cea mai potrivită în a explica procesul de internaţionalizare a “S.A.Cluj-Napoca”.Farmec S. Polonia.Cluj-Napoca” exportă deja.Farmec S.. În vederea fundamentării metodei de intrare pe piaţa internaţională a companiei “S. Iran. Astfel.Cluj-Napoca” de aranjamente contractuale. Prin urmare. o altă particularitate a multinaţionalelor o reprezintă faptul că aceşti “giganţi” pot hotărî extinderea.Odată prospectate pieţele potenţiale şi stabilită piaţa finală căreia produsele companiei se adresează. firma începând să acorde o atenţie sporită posibilităţii de a-şi mări profitabilitatea şi competenţele operând în exterior. “S. abia după anul 1990. acest lucru datorându-se înaltelor capabilităţi organizaţionale de care aceste firme dispun. nivelul de educaţie şi dezvoltare economică ale celor două ţări).Farmec S. în cazul “S. Mai mult. În cadrul companiilor multinaţionale şi transnaţionale.Cluj-Napoca”.Cluj-Napoca” încă se confruntă cu o deficienţă a resurselor în domeniul managementului şi al marketingului.Toate formele de afaceri internaţionale amintite mai sus sunt profund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei producătoare de cosmetice. în ţări de pe continentul European (Grecia. Thailanda) se poate concluzionă că firma se află în faza internaţionalizării iniţiale. Serbia. cât şi pentru multe alte companii care funcţioneaza actualmente în România şi care.Farmec S. joint-ventures. să ţină cont de elementele de specificitate la nivelul companiei.C. Belgia. Italia. în caz contrar. în mod indirect. aliante strategice internaţionale.A. luarea în calcul a unor limitări insurmaontabile pe care însuşi mediul naţional şi actualul stadiu de dezvoltare le impun. dintru început. Iordania. Croaţia.C. se impune optarea pentru o anumită metodă de intrare pe aceasta piaţă. decizia de intensificare şi trecere la o etapa superioară a internaţionalizării s-ar solda cu un eşec.A. este cazul unei companii care s-a dezvoltat iniţial pe piaţa din România. “S. nu se poate vorbi. Canada. Danemarca.C. Înainte de a realiza o comparaţie între costurile şi beneficiile presupuse de fiecare metodă de intrare pe piaţa internaţională în parte. nu dispun încă de resursele şi competenţele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaţionalizare (internaţionalizarea firmelor înseşi: a producţiei. Republica Moldova.C. în ciuda faptului că înregistrează un trend ascendent al cifrei de afaceri. Având în vedere faptul că. unde produsele marca “Farmec” dispun de tradiţie şi de recunoaştere din partea consumatorilor. . se impune. sisteme politice.Farmec S. până în prezent. limbă. adoptând în prealabil o anumită strategie şi abia apoi selectandu-şi pieţele ţintă pe care vor activa efectiv.C.A. De asemenea. este posibilă alegerea oricărei metode de abordare a noilor pieţe dintre cele existente. Intr-adevăr. Un alt concept introdus de economiştii suedezi şi de care s-a ţinut cont în stabilirea pieţei ţintă a fost distanţa psihică dintre România şi Rusia (diferenţele de cultură. decizia de abordare a pieţei ţintă ar trebui să fie conformă acestei faze. a marketingului etc). Intr-o primă etapă trebuie identificat stadiul de internaţionalizare în care se află firma.

posibilitatea ca firmele concurente să propună produse substituibile) şi de factorii pieţei (potenţial ridicat. Dacă firma ar realiza toate calculele descrise mai sus. toate costurile şi oportunităţile pe care le implica fiecare tip de tranzacţii comerciale. diferenţiere în funcţie de piaţă. firma are de ales între export indirect. nu e altceva decât un process ”learning by doing”. ţine de bunul-simţ. Export indirect       Firma producătoare are un  Presupune un efort financiar mai mare decât în cazul exportului indirect. De aceea. acest lucru nu este posibil. lipsa unor restricţii de ordin tarifar. astfel: Metoda de intrare   Avantajele presupuse Costuri de distribuţie relativ scăzute. mai devreme sau mai tarziu. decizia se impune a fi luată în funcţie de o singură metodă de calcul şi. la puternice contradicţii a căror sursă o reprezintă înseşi metodele de calcul (“Cine cere unui labirint mai mult decat a-l părăsi.Teoretic. de aici decurge încălcarea unui obiectiv fundamental al firmei. justificate. Or. riscul de ţară. în funcţie de specificitatea produsului (grad mare de noutate pentru piaţa ţintă. în mare parte. politice sau ideologice). În definitiv. care se desfăşoară gradual. control mult mai ridicat atât în ceea ce priveşte managementul Dezavantajele presupuse  In cazul apelului la comisionari (acţionează în nume propriu dar pe contul clienţilor) consumatorii finali pot să nu fie conştienţi de identitatea produsului. în tabelul următor sunt surprinse avantajele şi dezavantajele pe care le presupun fiecare dintre cele 3 metode de intrare pe piaţa ţintă. în detaliu. Deciziile privind managementul şi marketingul sunt lăsate în grija agenţilor distribuitori care acţionează direct pe piaţa ţintă. în fundamentarea deciziei de intrare pe piaţa ţintă firma ar trebui să calculeze sistematic. fenomen şi mai pronunţat în cazul apelului la case de comerţ care. Intermediarii dispun de experienţa pe piaţă şi prin aceasta operează mult mai eficient decât ar face-o producătorii înşişi. ştergând orice legatura între consumatorii finali şi producatorul real. juridică şi consultingul. export direct şi licenţiere.de asemenea. .va rătăci întotdeauna prin el”). consumatori dispersaţi. Asigură asistenţa financiară. Intermediarii îşi asumă cheltuieli legate de prospectarea pieţei şi promovare. de multe ori. în practică. În cele ce urmeaza. desfac produsele importate sub propriul nume de marcă. impuse fiind restricţiile de maximizare a rezultatelor şi minimizare a riscurilor. cultura şi perspicacitatea personalului direct implicat în elaborarea ei. deci. ar ajunge. întregul proces de internaţionalizare. eventual conform tuturor metodelor de calcul standardizate preexistente. distanţa culturală mică. Modalitate de penetrare rapidă a pieţei. într-o matrice spaţio-temporală dată. îşi asumă. acela de a se face cunoscută pe piaţa ţintă şi nu numai. netarifar. Ameliorarea producţiei. Eliminând formele de afaceri internaţionale pe care le-am catalogat anterior ca nefiind realiste şi.

Facilitează depozitarea produselor mai aproape de locul de consum (în cazul sucursalelor în străinătate). amprenta asupra deciziei adoptate.        Alte forme favorabile de dezvoltare a afacerilor pe termen lung pentru “S. Cheltuieli mici cu marketingul şi distribuţia în raport cu veniturile realizate(“royalties”redevenţe). pe piaţa ţintă. Elimină riscurile.Cluj-Napoca” şi de competenţele distincte ale acesteia.C. Durata scurtă de acordare a drepturilor. cea a controlului managerial dorit. Deşi departamentul distinct de .Farmec S. sunt eliminate conflictele cu celelalte departamente.C. Oricât de multe avantaje ar genera însă acestea. printr-un department de export distinct în cadrul firmei şi prin distribuitori şi agenti externi. Permite apelul la reprezentanţi voiajori ai companiei.Cluj-Napoca” ar fi investiţiile străine directe (ISD-urile) în Rusia şi crearea de societăţi mixte (joint-ventures). ţinând cont de actualele dimensiuni ale “S. în viitor.Farmec S. care va fi realizat. Creşterea activităţii de cercetare-dezvoltare. este exportul direct. ţinând cont de avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus. concluzionăm că varianta cea mai probabilă să genereze rezultate maxime într-un orizont temporal de 3 ani. Dificultatea licenţiatorului de a supraveghea şi controla comportamentul licenţiatului. întrun mod fatalist. fără a fi exclusa posibilitatea că. costurile sunt mult prea mari pentru firmă şi lipsa de experienţă şi-ar pune.  Nu implica investiţii de capital Licentiere    Incapacitatea de a realiza economii de scală din localizarea producţiei şi/sau curba experienţei.A.Export direct     cât şi marketingul. pentru început. pe fondul extinderii activităţii. care să administreze eficient activitatea de comerţ exterior. firma să opteze pentru filiale de export în Rusia sau chiar deschiderea unei sucursale pe piaţa ţintă. Dificultatea soluţionării evntualelor litigii apărute. îşi poate impune propriile politici de distribuţie şi promovare. deciziile aparţin specialiştilor în domeniu.A. Consumatorii finali intră în contact cu identitatea firmei producătoare. Departamentul separat de export se justifică prin creşterea volumului tranzacţiilor. a filialelor de export sau a sucursalelor în străinătate.  Presupune crearea unui department separat de export. Reduce riscul financiar (în cazul biroului de reprezentanţă în străinătate). cu o amplă experienţă. precum şi de o nouă variabila. Nu reprezintă o formă propriuzisa de internaţionalizare. De aceea. Imposibilitatea coordonarii unei strategii globale. de aici necesitatea unei organizări unitare. Astfel. Apariţia concurenţei între licenţiator si licenţiat.

premise ale unei dezvoltări ulterioare armonioase şi a ascensiunii pe treptele inrernaţionalizării. distribuitorii. compania va apela la distribuitori şi agenti externi. De asemenea.Clauza de exclusivitate îi determină pe reprezentanţi să-şi sporească eforturile pentru a promova vânzările.Farmec S. Motivaţia principală în abordarea exportului direct este aceea a necesităţii companiei de a deţine controlul managerial asupra operaţiilor desfăşurate. care vor dispune de clauze de exclusivitate în realizarea tranzacţiilor. în vederea realizării operativităţii transmiterii informaţiilor. în principiu. dar se pot constitui în surse veridice de informaţii asupra caracteristicilor pieţei ţintă şi a preferinţelor de consum ale populaţiei targetate. .C.A. spre deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect. tocmai prin prisma realizarilor de pana acum şi a oportunităţilor viitoare.ceea ce nu poate fi decat în interesul producatorului.ClujNapoca” va opta pentru localizarea tot în Cluj-Napoca. un management eficient şi eficace se constituie într-o necesitate srtringenta. In plus.Firma dispune de un potenţial relativ ridicat şi. “S. nu vor promova şi produsele concurenţei. şi în alt oraş din ţară.export poate fi localizat.

Decizia de extindere este astfel una benefică şi raţională. Prin internaţionalizare. cel puţin pe termen mediu şi privitor la maximizarea profitului.Farmec S.care a avut în vedere cercetarea holistica a pieţelor selectate preliminar. sunt de regăsit într-un ansamblu de factori determinanţi pe care l-am putea numi “handicapul de ţară”. . ci şi pe plan internaţional. el trebuie privit ca o premisă a evoluţiei ulterioare şi a creşterii eficienţei companiei. exportul direct reprezintă alternativa cea mai realistă şi care indeplineşte. De-a lungul timpului. pe care ne permitem să o catalogăm drept superficială şi neeconomică. Chiar dacă. Exportul indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei şi nu ar fi constituit o formă propriu-zisă de internaţionalizare.Creşterea economică a sa va antrena creşterea economică la nivel naţional.Cluj-Napoca” nu doar îşi va face cunoscută identitatea la nivel global. sunt încă privite cu reticenţă de către consumatorii străini. De asemenea. nemaivorbind de perspectiva unor investiţii străine directe generate de o firma românească).CAP. politică sau legislativă. In ceea ce priveşte metoda de internaţionalizare pentru care s-a optat . este o companie cu tradiţie şi experienţă pe piaţa românească şi nu numai. de aici un impediment considerabil în calea internaţionalizării.A.ClujNapoca”. pe termen lung.apelul la exportul indirect. exportul direct implică un consum mai mare de resurse (financiare. distanţei psihice mici vis-à-vis de România şi a lipsei unor reglementari dure de natură comercială. într-o prima instanţă. dar va realiza următorii paşi în vederea accederii spre standardele unei veritabile organizaţii multinaţionale. chiar indezirabile. S-a ajuns la concluzia că Rusia reprezintă locaţia cea mai indicată. în acelaşi timp. “S. Insa. inclusiv în capitalul uman. compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetării-dezvoltării. Concluzii La o prima vedere.C.Farmec S. umane. Rădăcinile acestei concepţii. De cealaltă parte. temporale). această soluţie nu ar fi fost valabilă iar efectele ei.va genera noi locuri de munca şi . Produsele româneşti.A.prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru firmă.Intradevar. internaţionalizarea companiilor din România apare ca o perspectivă mai mult sau mai puţin iluzorie şi fără şanse reale de succes pe termen lung. nu s-a putut vorbi în ţara noastră de o “cultură economică” (din nefericire şi unele firme ce populează actualmente peisajul autohton sunt mai înclinate spre acordarea de dividende decât spre investiţii în capital.C. ar putea duce la promovarea unei culturi organizaţionale şi în cadrul celorlalate firme româneşti. “S. Gama de produse aleasă spre lansare se justifică prin calitatea şi inovaţia pe care le aduc potenţialilor consumatori externi. Românii nu au fost educaţi în direcţia unui spirit antreprenorial veritabil: de asemenea. Firma pentru care am optat în elaborarea acestui proiect. piaţa ţintă a fost selectată în urma unui îndelungat proces decizional. prin puterea exemplului. chiar cele competitive.aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice. un rol esenţial: obligă firma să-şi orienteze acţiunile spre performanţă. 5. concretizate în produse inovative nu doar pe plan national.exportul direct .mai presus de orice. întrucât maximizeaza rezultatele datorită capacităţii mari de absorbţie.

C. într-o mare masură. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata ţintă. simbolic vorbind. Nu în ultimul rând. la creşterea competitivităţii companiei pe viitor. cu atât este mai mare satisfacţia finală. neorientată spre eficienţă şi îmbrăţişarea unei mentalităţi noi. nu reprezintă altceva decât ruptura de o mentalitate desueta. fapt care va duce.Orice rezultat de proporţii are la bază un sacrificiu prealabil şi. cu cât este mai consistent sacrificiul.A. orice proces evolutiv din istorie este declanşat de o revoluţie care.Cluj-Napoca” va fi constrânsă să traverseze o asemenea revoluţie ideologica. “S. .Farmec S. fundamentate pe crearea şi promovarea valorii.în mod cert.

wikipedia. www.ro Cerinţe: 1. www.gov/russia 5.com/2007 11.edu/countryInsights 4.Editura Sedcom Libris.ccirr..buyusainfo. Elaboraţi schiţa unui program de marketing internaţional. 2.capital. www. www.2004 2.in-cosmetics.ziarulfinanciar.buyusa.farmec.Bibliografie 1.gks. care să permită operaţionalizarea strategiei propuse de dvs.ro 7.1” .msu.net 6. www.Iasi.ro 8. www. http://en.federal state statistics service 10.org/wiki/Russia 3.ro 9. Precizaţi strategia de marketing pe care compania Mobexpert o poate utiliza în scopul pătrunderii pe piaţa de mobilă din Grecia.vol. Vasile Işan-”Tranzactii comerciale internationale. insistându-se asupra componentelor mix-ului de marketing. www. www.ru . Fişa de ţară a Greciei . http://globaledge.

plasându-se în 2005. ca urmare a gradului relativ scăzut de folosire a angajării part-time. Din totalul populaţiei. P.18%. 20% în industrie şi 68% în servicii. băuturile. Italia. se situează la vârful Peninsulei Balcanice. Patra.5%. executivă şi judecătorească. Există o varietate de mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preţurilor şi favorizarea firmelor locale. industria navală. cu Albania. ducând la evaziune fiscală. industria construcţiilor. în funcţie de Indicele de Dezvoltare Umană pe locul 24. produse chimice. în sudestul Europei. Indicatori demografici. Salonic. produsele de export-import predominante fiind alimentele. deţinând circa 70% din PIB. cu o rată a natalităţii de 9. membru asociat sau observator.34 imigranţi/1000 locuitori.1% (3. franceza. Caracteristici ale mediului juridic. Şomajul rămâne destul de ridicat. Numeroasele reforme structurale şi fiscale combinate cu numeroasele fonduri europene au avut un aport însemnat la o creştere anuală a PIB peste media europeană. Grecia a aderat la peste 60 de acorduri internaţionale în calitate de membru. Coordonate ale mediului politic. din care 12% lucrează în agricultură. de 97. Franţa. se detaşează turismul reprezentând 15% din PIB şi acaparând circa 17% din forţa de muncă.B. Totalul forţei de muncă în 2005: 4.140 km2 întindere de apă). În 2005 rata inflaţiei a fost de 3.800 km2 de uscat şi 1. Curţile civile şi penale includ Curtea de Justiţie.7 milioane de locuitori (est. Turcia.1% bărbaţi şi 50.68 de naşteri/1000 locuitori şi a mortalităţii de 10. Anglia.Indicatori fizico-geografici.200 $ (est.9% în 2005 (estimat la 8. Rata de creştere a populaţiei a fost în 2006 de aproximativ 0. Indicatori socio-culturali. urmate de industrie şi agricultură. Sistemul educaţional este structurat pe mai . Grecia este o politică parlamentară bazată pe separarea şi echilibrarea puterilor legislativă.5%.24 decese/1000 locuitori. Limba oficială este greaca modernă. cu un nivel de 9.B. Grecia a cunoscut o rată de creştere de 4. Lungimea totală a graniţelor măsoară 1. Serviciile reprezintă cel mai important sector.518 $). Bulgaria şi Macedonia la nord. penală şi administrativă. Rusia.18 mld. Preşedintele Republicii reglementează funcţiile şi puterile statului. Bulgaria. Biserica joacă un rol important în viaţa indivizilor. În 2006 rata de imigrare a fost de 2./locuitor în 2005: 22. alte limbi vorbite fiind engleza.7% în 2005). fiind una din cele mai mari rate de creştere din UE. Principalii parteneri de comerţ exterior sunt Germania.8% în 2006).228 km. Rata de alfabetizare este ridicată. $ (2005). echipament de transport. adoptată la 11 iunie 1975. Principalele activităţi economice din structura PIB sunt: turismul. 15-64 ani: 66. fiind înconjurată de Marea Ionică şi Marea Egee. 1. Speranţa de viaţă este de 81 ani – femei şi 79 ani – bărbaţi.3% musulmani.I. şi amendată în martie 1986 şi aprilie 2001. Grecia reprezintă un punct de atracţie principal pentru marile companii transnaţionale. Sistemul de impozitare diferă considerabil de cel al ţărilor europene. Standardul de viaţă este foarte ridicat. etc. Grecia se întinde pe o suprafaţă totală de 131. bunuri manufacturate. Curtea de Apel şi Curtea Supremă.940 km2 (din care 130.72 milioane. Datoria externă a ţării se ridică la 75. iar 0. Este ales de Parlament pe o perioadă de 5 ani şi are drept de veto asupra legilor aprobate de către Parlament. 2006: 23. fiind centralizat şi influenţat de dezvoltări politice. 2006) din care 50. învecinându-se cu Turcia la est.8 mld $ (2005). Curtea de Primă Instanţă. Incertitudinea legislativă (deşi se îmbunătăţeşte treptat) este o problemă pentru mediul de afaceri al Greciei.7% adepţi ai altor religii. Produsul intern brut (P. peste 65 ani: 19%. Indicatorii economici.7%.I. sectorul financiar-bancar.) în mărime absolută: 236. Olanda. Grecia are o populaţie de aproximativ 10. 98% dintre locuitori sunt ortodocşi. Iraklio şi Volos. Constituţia este cea mai înaltă lege a Republicii Elene. iar durata învăţământului obligatoriu este de 9 ani. Grecia este un important susţinător al investiţiilor străine. două treimi locuiesc în oraşe.9% femei având următoarea structură pe vârste: 0-14 ani: 14. Sistemul juridic naţional are la bază sistemul de legi romane. vlaha. Dintre servicii. petrol. În primul trimestru al anului 2006. cele mai importante fiind Atena. turca. Puterea judiciară este exercitată de trei categorii de curţi: civilă.3%.

şcoală profesională.multe niveluri: şcoală primară (200 ca număr). facultate (18 universităţi) şi postuniversitară.800). şcoală gimnazială (1. liceu (1200). .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->