Sunteți pe pagina 1din 27

CUPRINS

1.DESCRIERE COMPANIEI, A IDENTITATII EI SI A SITUATIEI STRATEGICE 1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si international 1.2.Misiunea firmei 1.3.Cifra de afacei si principalele produse oferite 1.4.Strategia corporativa a S.C. FARMEC S.A. Cluj -Napoca (conform SWOT) 1.5.Cultura organizational 1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export

2.SELECTIA PIETEI DIN RUSIA CA PIATA INTERNATIONALA

3.PIATA TINTA 3.1.Potentialul produsului 3.2.Distributia locala

4.ALEGEREA METODEI DE INTRARE PE PIATA TINTA SI JUSTIFICAREA EI

5.BIBLIOGRAFIE

STUDIU DE CAZ

1.DESCOPERIREA COMPANIEI, A IDENTITATII EI SI A SITUATIEI STRATEGICE 1.1.DOMENIUL DE ACTIVITATE, SCURT ISTORIC AL FIRMEI SI POZITIA EI ACTUALA PE PIATA INTERNA SI INTERNATIONALA

Compania S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca este un simbol al produselor cosmetice din Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de cosmetice romanesti si un jucator cu potential ridicat pe scena internationala. Atenta preocupare vis-a-vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de cercetare continua au facut ca din anul 1945 -cand ia fiinta, la 1 iunie, laboratorul Mall - Moss producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania sa isi extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslovital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana A slan,Farmec a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania, prima productie de serie realizandu-se in anul 1967. Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine cererea de pe piata, compania lanseaza anual peste 50 de produse noi, originale, adaptate ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala. Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente alecompaniei, S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca investind aproximativ 3 milioane de dolari in achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen dinEuropa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele anului 2000,Farmec sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta,Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati. Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern, cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri. La manifestarile expozitionale la careS.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca a participat, produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind rasplatite cu

numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei Marca de Aur, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din Romania. Compania S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3 locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania. De asemenea, in anul 2005 Farmec a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu deactivitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferentanului 2006. Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca FarmecS.A. Cluj- Napoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind o companie cu traditie pregatita pentru viitor. In 2007 se inaugureaza Parcul FARMEC. Acesta este situat pe strada Bucuresti, numarul 6870, Cluj-Napoca. In 2004 se modernizeaza gama Gerovital Plant, in ton cu tendintele cosmeticii natural ale acelor timpuri si anume fara coloranti, culoarea cremei initiale fiind verde. In 2006 se lanseaza noua gama Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan. Gama Gerovital H3 este o gama conceputa pentru a avea efect asupra pielii imbatranite prematur sau la termen, dar si asupra pielii care nu a imbatranit inca si vrea sa se mentina tanara. In 2007 se modernizeaza gama Farmec, fiind adaugat inca un principiu active important pe langa cel initial: Mierea a fost combinata cu galbenelele Ceaiul verde cu Aloe Vera Migdalele cu Echinaceea Extractul de cafea cu uleiul de masline. In 2008, Farmec preia integral drepturile de utilizare a marcii Gerovital. Inainte de 1989, marca Gerovital H3 apartinea in totalitate statului roman, reprezentat prin Centrala Industriala de Medicamente Cosmetice si Lacuri. In 2009, se lanseaza gama Aslovital Lift Instant, prima gama de cosmetice ce are la baza complexul Gratuline-Argila cu efect instant de netezire a ridurilor. Anul 2010 a adus pe piata o gama noua de produse, si anume Gerovital H3 Evolution. Aceasta a fost special creata pentru a incetini mecanismele de imbatranire a pielii si pentru a le contracara efectele pe termen lung, folosind 3 principii active cu actiune directa: SOD, supranumita super enzima anti-imbatranirii, trylangenul stimuleaza producerea de noi fibre de colagen si elastina si GP4G, care regenereaza tenul din interior. Tot in 2010 a fost complementata Gerovital Plant Tratament cu 7 produse noi. Anul 2011 este anul lansarilor. O intreaga suita de produse se alatura celor existente sau isi schimba forma, tinand cont de tendintele pietei: Gama Gerovital Plant s-a modernizat urmarind tendinta produselor verzi, natural, prezentand formulari fara conservanti, cu parfum hipoalergenic si cu extract organic de Floare de Colt. Gama Gerovital Sun a urmat acelasi trend, noua formula avand la baza un complex bio protector, bogat in rodie sub forma de ulei organic sau extract ECO certificat, fara parabeni si fara oxibenoza.

Gama Gerovital BodySlim este o gama cu totul noua. Cele 3 produse, crema modelanta pentru abdomen plat, crema termica modelanta si cryo gelul modelant fiind aliatii nostrii in lupta pentru remodelarea corporala. Din categoria produselor noi mai fac parte repelentul pentru tantari si insect, cele 10 nuante de lacuri si 5 sortimente de sapunuri lichide. La sfarsitul lunii martie 2012 a fost lansata o noua gama de produse, ASLAVITAL MINERALACTIV. Noua gama se adreseaza tenului sensibil fiind produse hipoalergenice, fara parabeni, cu extract ecocertificat de Goji si Argila 100% naturala.

1.2.MISIUNEA FIRMEI
"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei,adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand pentru a crea conditii optime angajatilor "Liviu Turdean, Director General

1.3.CIFRA DE AFACERI SI PRINCIPALELE PRODUSE OFERITE


Atat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinutede Farmec S.A. demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor cosmetice. Principalele produse oferite de FarmecS.A. sunt : produse de wellness ; produse pentru fata si corp ; produse pentru intretinerea parului ; produse de machiaj ; deodorante ; dermato-cosmetice ; produse pentru plaja ; produse pentru igiena-dentara ; produse pentru cabinetele cosmetice ; produse chimico-casnice ; produse profesionale pentru curatenie ; dezinfectante si materiale sanitare ;

insecticide ; produse pentru protectia muncii .

In ceea ce priveste gama sortimentala de produseFarmec S.A. comercializeaza marci private precum : Gerovital Plant Gerovital Plant Forte Gerovital Stop Acnee Gerovital Sun Gerovital H3 Aslavital Doina Farmec Triumf Ada Contur Aslamed Nufar Dermofarm Athos Deo Favorit Lara.

Despre laboratoarele Farmec: Infiintate in urma cu peste 35 de ani, laboratoarele de cercetare Farmec au stat la temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca, dand viata unor cercetari originale, continand ani de studii si experimentari facute cu seriozitate,inventivitate si profesionalism. Rodul acestor cercetari poarta astazi numele unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa. Acestea acopera o serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor, de la produse chimico-casnice si pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp. Cautand in permanenta resurse si directii noi, tinand pasul cu orientarile generale din cosmetica, produsele Farmec au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice recunoscute pe plan mondial, alaturi de principii active, originale, selectionate atent din bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale, apa minerala,vin, argila etc.), concretizate in zeci de brevete de inventie. Colaborari: Produsele cosmetice Farmec reprezinta materializarea unei constante colaborari a colectivului propriu de cercetare cu institutii de profil precum : Fundatia Dr. Ana

Aslan,Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din C luj- Napoca, Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s.a. Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori directi, acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii, cum ar fi : intrare gratuita in sistem, fara achizitii obligatorii; sprijin si instruire de specialitate oferite gratuit ; materiale promotionale gratuite ; posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI:
Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori de cosmetice din Europa de Sud-Est; Cifra de afaceri considerabila; Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata; Simbol al produselor cosmetice romanesti, traditie indelungata; Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare; Diversificarea continua a produselor; Intensa activitate de cercetare; Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator.

PUNCTE SLABE:
Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare); Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe ; Neatragerea indeajuns a multor proiecte de finantare din exterior.

OPORTUNITATI:

Aprecierea produselor Farmec in afara tarii ; Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3, precum si a meritelor in domeniul geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof.dr. Ana Aslan; Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu pret mediu si ridicat); Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare, de un inalt nivel calitativ; Sanse sporite de export pe piata comunitara; Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata cosmaceuticals domeniu in care firma s-ar putea afirma ; Extinderea tendintelor de vanzari directe.

AMENINTARI:
Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm,Gerocosen, Combinatul Apicol, Gerovital Cosmetics, ce vizeaza segmente bine definite de piata ; Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a LOreal Paris, firma ce investeste substantial in cercetare si dezvoltare, bazandu-se pe o strategie foarte clara de comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive ; Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde impuse de legislatia europeana) ; Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si cosmetice .

1.4.STRATEGIA CORPORATIVA A S.C. FARMEC S.A. CLUJ-NAPOCA

Avand in vedere analiza SWOT, se poate evidentia faptul ca S.C.Farmec S.A.Cluj -Napoca dispune de importante capacitati de productie, de experienta si consacrare in domeniul specific de activitate, detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea Europeana. Astfel, compania vizeaza extinderea activitatii si patrunderea pe noi piete. Strategia corporativa este cea de crestere, in principal prin concentrare dar si prin diversificare concentrica. Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei, justificata prin pozitia actuala si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone decat cele existente(SUA, Europa) cum ar fi : America Latina si Asia. Aceasta extindere va fi insotita evident de mari campanii de publicitate bine fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza. Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult timp in cadrul Farmec S.A. , asa cum s-a mentionat anterior compania alocand importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse noi. Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la extinderea productiei de cosmaceuticals(produse cosmetice si in acelasi timp terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora.

1.5.CULTURA ORGANIZATIONALA SI SISTEMUL DE VALORI DUPA CARE SE GHIDEAZA COMPANIA

Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica, ce se bucura de consacrare la nivel international, este de la sine inteles ca pozitia actuala a S.C. Farmec S.A.Cluj -Napoca, isi are radacinile, printre altele, in sistemul de valori bine consolidat al companiei romanesti. Sintetizand, valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate, promptitudine, preocupare continua pentru inovare. Mai mult, dat fiind faptul ca prin misiunea companiei este vizata apropierea de consumatori, satisfacerea nevoilor de infrumusetare a acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala, cu un ambalajmodern si original, respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv de prim rang. Astfel, fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis-a-vis de activitatea prestata, pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic al utilizatorilor finali.

Elementele culturii organizationale:

Normele aplicate in cadrul companiei se refera la : respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor ; corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse ; evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase ; neacceptarea, sub nicio forma a coruptiei; relatii de afaceri bazate pe incredere,respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba de castigat ; oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale ; respectarea principiilor sociale, etice si de protectie a mediului.

Preocuparea fata de clienti si angajati: compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos ; incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional ; promoveaza un climat bazat pe corectitudine, respect, incredere si siguranta in relatiile cu angajatii sau colaboratorii ; asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor ; ofera conditii de angajare corecte bazate pe competenta ; ofera calitate, valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :Am considerat intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest lucru, afirma directorul general, Liviu Turdan.

Protejarea mediului inconjurator: Farmec S.A.controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator ; se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta prevazute ; dorind ozonarea mediului inconjurator ,si asa prea mult poluat,precum si amenajarea unui spatiu modern de agrement, Farmec a demarat investitiaComplexul Parc Farmec care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale municipiului ClujNapoca. Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial,un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant.

Promovarea unui climat inovativ: Angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile, sa fie cat se poate de creativi si sa aiba initiativa. Eforturile intregului personal al Farmec S.A. Cluj-Napoca sunt concentrate in vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate. Manualul Calitatii este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie. Acest document a fost dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri, fara a se limitainsa la acestea : comunica personalului si clientilor politica si obiectivele in domeniul calitatii;

serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii; defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente; prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat; serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea; reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii; demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate insituatii contractual. Manualul Calitatiipoate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri de ofertare.

1.6.JUSTIFICAREA GAMEI DE PRODUSE PENTRU CARE S-A OPTAT LA EXPORT

Raspunzand cerintelor,devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii,de ingrijire a pielii,de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a fenomenului de imbatranire a tenului,S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca a creat linia de produse cosmetic Aslavital ,avand la baza o conceptie originala,ce valorifica potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului. Intrucat celelalte linii de produse ale S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca(Gerovital H3,Gerovital Plant, Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele internationale,compania a decis extinderea cu aceasta gama de cosmetice,datorita caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global.Un alt factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost contributia d-nei prof dr.Ana Aslan in procesul de cercetare,care nota intr-unul dintre studiile sale: argila reprezinta un pamant miraculos, care exercita complexe actiuni benefice intregului organism uman, facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica), potentand fortele de aparare a organismului. Gama Aslavital a fost lansat n anul 2001. Linia Aslavital ofer un program complet de ngrijire a tenurilor sensibile: alergice, cuperozice, acneice, iritate, ridate. Complexitatea tratamentului i aria larg de adresabilitate se bazeaz pe formulrile moderne ale produselor, cu structuri uoare i lejere i de aciunea Argilei speciale, completat de: Vitaminele A, C, E, uleiurile naturale (Orez, Calendula, Evening Primrose, Squalane) i

extractele vegetale de Calendula, Boswelia Seratta i Ginseng .

Testele pentru a demonstra ca produsele sunt hipoalergenice s-au facut prin evaluare clinic i instrumental de ctre Evic Group, Frana. n anul 2009 este lansat subgama Aslavital Lift Instant. Aceasta are la baz complexul Gatuline - Argil cu efect instant de netezire a ridurilor. Inovaia: Farmec Lift instant fr bisturiu!Tot n anul 2009, gama Aslavital i schimb ambalajul i folosete complexe de principii active personalizate pentru fiecare produs. Argila folosit n aceast gam provine din munii Pdurea Craiului i are n compoziie nu mai puin de 20 de oligoelemente (Fe, Ca, Mg, Cu, Zn, etc.). Principalele proprieti care recomand argila ca fiind pmntul care vindec sunt: capacitatea de absorbie (argila absoarbe i neutralizeaz toxinele i bacteriile din organism), capacitatea de cicatrizare (argila ajut la regenerarea pielii, reducnd timpul de cicatrizare al plgilor), puterea de remineralizare (mineralele existente n argil pot fi de ajutor n cazul carentelor de minerale), faptul c este un bun antiseptic (argila este recomandat n tratarea bolilor bacteriene sau virale). argila are o extraordinar capacitate de stimulare, oligoelementele contribuind la efectul ei echilibrant i stimulator.

n anul 2012 gama Aslavital s-a modernizat. Formulele noi coninnd, pe lng Argil, un ingredient nou, extractul ecocertificat de Goji. Extractul de goji are puternice efecte de energizare a pielii i celulelor. n plus, este recunoscut pentru efectele anti-aging datorit unei excelente activiti antioxidante i prin creterea nivelului dermal de hidroxiprolin, ceea ce indic o cretere a sintezei colagenului. Extractul organic de Goji este valorificat n medicina tradiional chinez de peste 1900 de ani.

2.SELECTAREA PIETEI DIN RUSIA CA PIATA INTERNATIONALA

Distana fizic ntre capiatala Rusiei Moscova i capitala Romniei Bucureti este de 1899km. Rusia are ns o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriae: ci ferate (partial electrificate), cele mai multe n partea europeana. De o mare importan este linia transiberiana (9.304km)de la Sankt-Petesburg Moscova Ecaterinburg Irkutsk Habarovsk Vladivostok. oselele moderne cele mai multe sunt n partea european. Exist numeroase ci navigabile interioare: Volga, Ienisei, Obi etc. n prezent piaa produselor cosmetice n Rusia crete rapid, consumul fiind suplinit de numeroi concureni noi pe pia. Avnd n vedere c veniturile locuitorilor Rusiei sunt n cretere i aspiraiile acestora la fel potenialul vnzrii de produse cosmetice evolueaz rapid, acest lucru fiind evideniat de creterea investiilor realizat de productorii n acest domeniu. Mediul demografic/natural Federaia Rus este situat pe dou continente, Europa i Asia, avnd urmtorii vecini: la N-V- Norvegia si Finlanda la V- Polonia, Estonia, Letonia, Lituania , Belarus la S-V- Ucraina la S- Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan la S-E- China, Mongolia, R.P.D.Coreana. Are o suprafa de 17.075.400 Km ocupnd locul 1 n lume.. Populaia Rusiei a sczut cu aproximativ jumtate de milion de oameni ajungnd la 142,2 milioane de locuitori (la 1 decembrie 2006) - locul 6 n lume. Densitatea medie este de 8,5 loc/km2,iar n zona european de 25 loc/km2. Din totalul populaiei 73% triesc n mediul urban. Capitala Rusiei este Moscova, iar principalele orae sunt: Sankt Petersburg, Nijnii Novgorod, Novosibirsk, Ekaterinburg, Samara, Omsk, Celiabinsk, Ufa, Kazan, Perm iRostov pe Don. Rusia are n principal un climat continental avnd n vedere c centrul rii se situeaz la 3.840 km de mare. Temperaturile medii anuale sunt de -8C n St Petersburg, -27C n vestul Cmpiei Siberiene i -43C la Yakutsk( n partea central-estic a Siberiei).Temperaturile vara sunt n medie de 4C n insulelele arctice i de 20C n zonele cele mai sudice. Sistemele de telecomunicaii din Rusia s-au mbuntit seminifcativ din 1980, astzi existnd peste 1000 de companii care ofer astfel de servicii. n 2002 existau 35.5 milioane de lini telefonice i peste 6 milioane de oameni utilizau internetul. Federaia Rus, n ansamblul ei, poate fi considerat ara cu cele mai variate i bogate resurse naturale de pe glob. Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural, Campia Precaspica si Campia Siberiei Occidentale, gazele naturale, crbunii (bazinele Peciora, Lena i Enisei,minereurile de fier (Ural, Podiul Valdai), minereurile neferoase (Ural i Siberia),diamantele ,aurul i uraniul (Podiul Siberiei Centrale, Munii Altari). Mediul politic

Rusia este o federaie, compus din 89 subieci federali. Forma de guvernmnt este republica prezidenial. Parlamentul, bicameral, este compus din: camera superioar -Consiliul Federaiei (cuprinde cte 2 reprezentani din fiecare subiect al Federaiei Ruse) i camera inferioar - Duma de Stat (450 deputai). mprirea administrativ-teritorial a Federaiei Ruse cuprinde: 21 republici, 6 inuturi, 49 regiuni, 10 districte autonome, 1 regiune autonom (Birobidzhan), 2 orae cu statut de subieci ai Federaiei (Moscova,Sankt -Petersburg), 1867 raioane, 1092 orae, 329 raioane i districte oreneti, 1875 satede tip urban. Astzi preedintele Rusiei este Vladimir Putin, iar prim ministru este MikhailFradkov. Venit la putere n 2000, preedintele rus Putin a acionat prompt ca s curme revoluia nceput de predecesorul su, Boris Eltin. Putin a considerat c decada 1990-2000 nu a reprezentat o perioad de tranziie de la dictatura comunist spre democraie, ci o epoca aberant de instabilitate politic, de anarhie economic i de destrmare progresiv a autoritii statului rus. ntrebat de corespondenii strini despre msurile drastice impuse de el mpotriva structurilor democrate din Rusia, Putin a rspuns c "dac democraia nseamn uzurparea statului, atunci noi nu avem nevoie de asemenea democraie". ntr-adevr, Putin a demolat sistematic instituiile autonome, a subjugate mass-media i a eliminat centrele de putere care iar fi putut ingrdi autoritatea. El a intimidat, a fragmentat i a emasculat opoziia. Sub Putin, alegerile din Rusia au fost manipulate prin dezinformarea, nelarea i descurajarea electoratului. Justiia a fost subordonat Kremlinului. Putin a decretat c guvernatorii celor 89 de provincii ale Federaiei Ruse nu vor mai fi alei de cetenii respectivi, ci vor fi numii de preedinte.Forele de securitate, nesate cu foti colegi din KGB, au redevenit att de puternice,nct populaia se simte din nou infricoat. Federaia Rus nu pare totui s aib condiiile prerevoluionare din Georgia, Ucraina sau Kirghistan. Preedintele nu este detestat de populaie, veniturile din exporturile de petrol i gaze au stimulat creterea economic i opoziia este firav. Ca urmare a propagandei Kremlinului, o mare parte din populaia Rusiei consider c termenii de reform, revoluie i democraie sunt sinonimi cu srcie, haos i suferin, nu cu libertate. Majoritatea public ului rus pare sa fie de acord cu Putin, care pretinde c este preferabil ca Rusia sa fie "dirijata" de un conducator autoritar dect s se zbat ntr-o democraie haotic. Mediul economic: Dezvoltarea social-economic a Rusiei, a nregistrat creteri n anul2006. Conform datelor Serviciului Federal de Statistic n anul 2006: PIB al Federaiei Ruse a fost de 26.621,3 miliarde de ruble, n cretere cu 6,7 % fa de anul 2005; Volumul produciei industriale a cunoscut o cretere de 3,9 %; Volumul produciei agricole a fost de 1.617,1 miliarde de ruble, n cretere cu 2,8 % fa de anul 2005; Volumul mrfurilor transportate a fost de 4.779,3 miliarde t, n cretere cu 2,2 % fa de anul 2005; Volumul serviciilor n sfera comunicaiilor a fost de 827,9 miliarde de ruble, n cretere cu 23,7 %, fa de anul 2005;

Volumul schimburilor comerciale externe, n perioada ianuarie-noiembrie 2006, a fost de 418,9 miliarde USD, n cretere cu 26,7 % fa de aceeai perioad a anului 2005, din care: Exporturile, au totalizat 274,5 miliarde USD, n cretere cu 25,3 % fa de anul 2005; Importurile, au totalizat 114,4 miliarde USD, n cretere cu 29,6 % fa de anul 2005.

Din datele statistice transmise de Camera de Comer i Industrie a Moscov ei, la cea de-a 15 aniversare, la 20.11.2006, n primele 6 luni ale anului 2006, n Moscova: importurile n valoare de 30 miliarde USD, reprezint 40% din importul total al Federaiei Ruse i au crescut n prima jumtate a anului de 5 ori fa de nivelul nregistrat la sfritul anului 2005; investiiile strine n valoare de 25 miliarde USD, reprezint 48% din totalul investiiilor straine din prima jumatate a anului, din Federaia Rus. In urmtorii doi ani se vor construi 15 mari uzine specializate ndeosebi pe microelectronic i nalte tehnologii i se vor construi spaii de birouri pentru firme i locuine pentru locuitorii Moscovei. Se estimeaz c n urmtorii 2 ani populatia oraului Moscova va crete de la 12 milioane de locuitori, n prezent, la 20 milioane. n perioada 2007 2009 au fost construite 1.800 2.000 hoteluri pentru cei 5 milioane de turiti care se estimeaz c au vizitat Moscova n anul 2009. Pricipalii indicatori ai comerului exterior al Federaiei Ruse au cunoscut o cretere semnificativ n anul 2006, condiiile de pe pieele mondiale, n pofida unei uoare scderi a preului la petrol, fiind extrem de favorabile pentru exportatorii rui. Concomitent a avut loc o ntrire a rublei i o cretere important a solicitrilor pe piaa intern. Ca urmare, comerul exterior n perioada ianuarie-noiembrie 2006 a totalizat 418,9 miliarde USD, n cretere cu 26,7% comparativ cu perioada similar a anului 2005. Exporturile Federaiei Ruse n perioada de referin au atins nivelul de 274,5 miliardeUSD, cu 25,3% mai mult dect n primele 11 luni ale anului precedent. De asemenea, importurile au cunoscut i ele o cretere considerabil fa de anul 2005, respe ctiv cu 29,6%, ajungnd la valoarea de 144,4 miliarde USD. Principalii parteneri comerciali ai Federaiei Ruse n ianuarie-septembrie 2006 au fost rile din Uniunea Europen, care au deinut 53,2% din totalul comerului exterior al Rusiei, respect iv 208,92 miliarde USD. Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38,08miliarde USD), Olanda (35,54 miliarde USD), Italia (27,9 miliarde USD), Finlanda(11,82 miliarde USD), Polonia (13,41 miliarde USD) i Marea Britanie (12,79 miliardeUSD). Alti parteneri economici importanti sunt China (25,51 miliarde USD), Belarus (18,05miliarde USD) si Ucraina (21,87 miliarde USD). Ponderea combustibililor i a produselor energetice n structura exportului de mrfuri a sczut n noimebrie 2006 la 60,2% fa de 65,3% ct a fost n noiembrie 2005, dar a crescut cea a produselor metalurgice, mpreun cu metalele feroase i neferoase, pana la 14,1% comparativ cu 9,3% n 2005.

n perioada ianuarie-noiembrie 2006, se remarca o cretere semnificativ a importurilor ruseti de maini i utilaje (+49,3% fa de perioada similar din anul precedent), mbrcminte (+74,4%), nclminte (s-a triplat volumul importat) i autovehicule. SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMNIA FEDERAIA RUS n perioada 2002-2006, s-a inregistrat o crestere constanta a schimburilor comerciale totale dintre Romnia i Federaia Rus, n anul 2006, acestea nregistrnd cifra record de 4,39 miliarde USD. Exporturile romneti au nregistrat o uoara cretere n 2003 comparativ cu 2002, pentru ca apoi s se dubleze practic de la an la an. In anul 2006, exporturile romneti ctre Federaia Rus au totalizat 374,1 milioane USD, iar importurile 4.022 milioane USD. Soldul balanei comerciale pe aceast relaie s-a meninut permanent negativ, nregistrnd n anul 2006, valoarea de -3.647,9 milioane USD. In anul 2006, exporturile Romniei n Federaia Rus au fost constituite din vehicule (altele dect material rulant de cale ferat) 41,2%; maini, aparate i echipamente electrice - 24%; materiale plastice i articole - 6,2%; produse ale industriei chimice i ale industriilor conexe (produse chimice anorganice, produse farmaceutice) 6%; mobila 3,2%. n perioada 2003-2006, importurile Romniei din Federaia Rus, au constat, n principal, din produse minerale, purtatoare de energie (iei i gaze naturale, dar i combustibili solizi), care au deinut ponderea cea mai mare n valoarea total a importurilor Romniei pe aceast relaie (circa 90% anual). Creterea valorii importurilor din Federaia Rus n anul 2006 fa de 2005 are la baza creterea semnificativ a preului produselor minerale purttoare de energie, pe piaa mondial n perioada respectiv. Moneda naional a Rusiei, rubla, are cursul fluctuant. In prezent, cursul este de 25,8 26,40 ruble /1$. Rusia a avut n 2006 o rat a inflaiei de 9,8%, iar datoria public a fost de 8% din PIB, n timp ce datoria extern era de $287.4 bilioane. Soldul balanei curente era de $105.3 billioane n 2006.

Mediul cultural n Rusia 16% din populaie au studii superioare, 3.1% au studii superioare neterminate, 44.6% au studii medii, 34.2% au doar studii primare i 2.1% nu au stud ii deloc.n 2006 existau 63174 de instituii de nvmnt preuniversitar i 1068 de instituii de nvmnt universitar i post-universitar. Din populaia total peste 50% au venituri medii cuprinse ntre 2500 i 8000RUR/capita, ceea ce nseamn c middle-class-ul ocup primul loc n structura claselor sociale ruseti. Ruii sunt n proporie de 71.8% de religie ortodox, 5.5% musulmani i 1.8% catolici, iar limba vorbit de locuitorii Federaiei Ruse este cea mai rspndit pe glob rusa. n general ruii sunt cunoscui ca fiind persoane sensibile, cu imaginaie bogat,cu nclinaie spre lacrimi (dar nicidat n public), docile dar totui ncpnate, ce au rbdarea necesar

supravieuirii n condiii ce par insuportabile, poetice, fataliste, pesimiste. Ruii i menin integritatea conform noiunii pe care ei o au despre cum trebuie s fie fiina uman, cu o sinceritate rar ntlnit n alt col al lumii. Peste toate ei apreciaz angajamentul i credina deplin. Accesul pe pia Taxe vamale Mrfurile importate sunt clasificate n concordan cu Nomenclatorul mrfurilor pentru Activitatea de Comer Exterior al Federaiei Ruse, care se bazeaz pe Sistemul Armonizat de Descriere i Codificare a Mrfurilor (HS). ncepnd cu 1 ianuarie 2001, guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate mrfurilor, n baza hotrrii nr. 886 din 1 decembrie 2000. Noua structur a tarifului vamal de import standardizeaz i unific taxele vamale de import aplicatemrfurilor n patru trepte, i anume: 5%, 10%, 15% i 20%(cu unele exceptii pentru anumite categorii de marfuri). Aceste taxe vamale de import se aplic la valoarea n vam a mrfurilor importate (incluznd i taxele de transport i asigurare). Bunurile importate reprezentnd contribuia n natur la capitalul social al unei noi ntreprinderi nfiinate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale n anumite condiii i pe o perioad specificat n documentele constitutive ale firmei. n plus, la importul anumitor produse se aplic taxe vamale sezoniere i contingente. Mrfurilor importate li se mai aplic, pe lng taxele vamale de import, TVA i accize (pentru produsele supuse accizrii). Evaluarea n vam Valoarea n vam a mrfurilor este, n general, determinat pe baza preului CIF al mrfii importate. Un comision vamal de 0,15% este perceput la efectuarea procedurilor de evaluare n vam. Taxele vamale sunt pltite fie n valut, fie n ruble, la cursul oficial de schimb. Toate bunurile i mijloacele de transport care traverseaz Federaia Rus sunt supuse controlului n vam. Pentru a ndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vam, fiecare entitate legal cu activitate de comer exterior trebuie s parcurg urmtoarele etape: nregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de nregistrare); Informarea prealabil a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor i mijloacelor de transport (sau informarea prealabil asupra inteniei de a exporta bunuri i mijloace de transport n Rusia); Plasarea ncrcturii n custodia depozitului vamal pentru stocare temporar; Acceptarea declaraiei vamale, prezentarea carnetului TIR i a actelor care nsoesc bunurile. nainte de efectuarea controlului n vam, pentru declararea bunurilor sau mijloacelor de transport, participantul la activitatea de comer exterior trebuie s se nscrie n registrul vmii i primete o legitimaie (record card). Acest card este dat participantului la activitatea de comer exterior pentru fiecare procedur de evaluare n vam. Conform ordinului nr. 787/31 din august 2000, a fost stabilit procedura de nregistrare pentru primirea acestui card.

Lista documentelor care sunt cerute pentru nregistrare cuprinde: Formularul pentru nregistrare n vam conine urmtoarele date:

adresa legal a participantului la activitatea de comer exterior; specimen de tampil cu semntura managerului companiei participante la activitatea de comer exterior; numerele de telefon ale tuturor managerilor i a efului contabil al companiei participante la activitatea de comer exterior.

O copie a statutului companiei (cu amendamentele i certificatele de nregistrare emise de Registrul Comerului), autentificat la notariat; Certificatul de nregistrare sau extrasul de la Registrul Comerului; Referine date de Comitetul de Stat al Statisticii, cu indicarea codurilor bancareOKPO i COATO; Certificat sau notificare (copie sau original) de nregistrare la Ministerul Taxelor i Impozitelor, pentru atestarea calitii companiei de pltitor de taxe i impozit e; Recomandri acordate de alt companie; Referine de la bncile autorizate, pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare (att n ruble, ct i n valut); Copie a contractului de comer exterior; mputernicire autentificat la notariat acordat persoanei care reprezint interesele companiei n vam.

Documente de comer exterior Informaiile coninute de fiecare document de comer exterior trebuie s fie n concordan cu cele coninute n alte documente comerciale care se refer la aceeai livrare. Importatorii trebuie s completeze cte o declaraie vamal pentru fiecare marf importat. Formularul de declaraie vamal conine 54 de paragrafe i trebuie completat n limba rus, pentru a fi apoi prezentat autoritilor vamale. Livrrile prin pot sau coletrie necesit documente potale n locul documentelor de transport (conosament).Livrrile pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport; scrisoare de transpotr aerian (air waybill). Toate documentele de transport i livrare trebuie s fie n concordan cu condiiile impuse prin contract i cu numrul licenei de import, n caz contrar mrfurile nu vor fi vmuite. Licene de import Majoritatea importurilor sunt liberalizate i, deci, nu necesit licene. Totui, sunt necesare licene la importul anumitor produse, i anume: alcool etilic i vodc, anumite televizoare color (cu diagonala de 14, 21 i 25 inch); explozivi, echipament militar, materiale i deeuri

radioactive, narcotice i substane otrvitoare, metale, aliaje i pietre preioase, pesticide, reziduuri/deeuri industrial, covoare, medicamente. Licenele de import sunt emise de ctre Ministerul Dezvoltrii Economice i Comerului din Rusia sau de ctre reprezentanele sale regionale i sunt controlate de Comitetul de Stat al Vmilor. Factura comercial Factura comercial trebuie s conin, pe lng informaiile stipulate n contract, i informaii legate de ara de origine, materialele folosite pentru ambalaj, greutile (nete i brute) ale mrfurilor, descrierea mrfurilor conform nomenclatorului de mrfuri HS, preurile unitare i valoarea total a livrrii, preul de vnzare ctre importator i locul final de expediere din ara exportatoare. Certificatul de origine Acest document este solicitat de autoritile vamale. Exist dou tipuri de certificate de origine: tip A i tip CT-1. Certificatul de origine tip A, emis, n mod obinuit, pentru acele mrfuri produse n rile n curs de dezvoltare, d dreptul aplicrii de taxe vamale reduse la mrfurile importate. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mrfurile produse n statele membre ale CSI. Certificarea originii mrfii este important pentru calcularea corect a taxei vamale de import. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoan responsabil din cadrul firmei exportatoare i trebuie notificat de Camera de Comer din ara exportatorului. Standarde Guvernul Rusiei nu recunoate multe dintre standardele internaionale, cum ar fi de exemplu sistemul ISO-9000. n schimb, toate produsele importate, care sunt consumate sau folosite de populaie, trebuie s fac obiectul unei certificri de siguran.Orice livrare n Rusia trebuie s fie nsoit de documente care s probeze c produsul este conform standardelor de calitate, siguran i sistemului de msuri i greuti.Produsele importate trebuie s aib un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard Comitetul pentru Standarde. Aceast instituie testeaz i certific produsele, n concordan cu standardele aprobate de guvernul rus, sau, uneori, cu standardele internaionale. Dac o marf importat intr pe teritoriul rus fr certificat, sau cu un certificat nerecunoscut de Gosstandard, funcionarii vamali locali trebuie s contacteze Comitetul local al acestei instituii pentru ca acesta s declaneze procedura de certificare, care uzual dureaz ntre 30 i 60 de zile. Comitetul teritorial are dreptul s evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator, sau poate lua o mostr din produs, s organizeze testarea i s emit certificatul, dac produsul a trecu t de teste. Dac pentru anumite mostre, Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura testarea, se poate accepta n acest caz declaraia de conformitate a importatorului. Dar aceast procedur nu se aplic n cazul alimentelor, produselor veterinare i grului, care sunt acoperite

de certificri speciale i separate i cerine de carantin. Dac un produs ndeplinete cerinele Gosstandard, el primete un certificat GOST-R. Rusia este membr a cinci organizaii internaionale de certificare, respectiv: IECEE i IECQ (Certificare pentru echipamentele i componentele electrice), OIML (Organizaia Internaional pentru Metrologie Legal), CEE/ONU (Certificarea automobilelor i a prilor auto), Convenia de la Bruxelles (Certificarea pentru echipamentele de vntoare). Dac un produs ntrunete standardele de calitate i siguran impuse de aceste organizaii, atunci certificatul eliberat de ele este valabil i pentru Federatia Rusa. nregistrarea unei afaceri n Federaia Rus este reglementat de Legea investitiilor straine din 1999 i de Codul Civil din 1999. n Federaia Rus se pot nfiina urmtoarele tipuri de firme: OOO(Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) societate cu rspundere limitat; ZAO(Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni (nchis); OAO(Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni (deschis); Reprezentane sau filiale ale unor firme strine; PBO ntreprinztor privat individual. Pentru firmele de tipul OOO i ZAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), iar cel maxim este 50. Capitalul social minim este de 10.000 ruble (aproximativ 350 USD). Pentru societtile mixte de tipul OAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), neexistand o limita in ceea ce privete numrul maxim al acestora. Capitalul social minim este de 100.000 ruble (aproximativ 3.500 USD). Pentru nfiinarea unei companii este necesar nregistrarea la Camera de nregistrri de Stat, aflat sub jurisdicia Ministerului Justiiei. Camera de nregistrri de Stat acord acreditri i pentru reprezentanele firmelor strine care opereaz n Federaia Rus. Tot acest organism nregistreaz i lichidarea afacerilor la care exist participare cu capital strain. nregistrarea se face in dou etape. Respectiv, pentru a obine certificatul de nregistrare temporar, investitorul trebuie s depun la Departamentul de nregistrare din cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constit uire i Statutul firmei) impreun cu confirmarea de la o banc ruseasc, care s ateste c jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vrsat. Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus n banc n termen de un an.n termen de 45 de zile de la obinerea nregistrrii temporare, investitorul trebuie :
s se nregistreze la Camera de nregistrri de Stat; sa obtin codurile de activitate de la Comitetul de Statistic; s obtin numrul de identitate INN de la inspecia financiar; s se nregistreze la urmtoarele fonduri: Fondul de Pensii, Fondul pentru Angajai,Fondul Federal pentru Asigurare Medical, Fondul pe Asigurri Sociale.

3.PIATA TINTA

3.1.POTENTIALUL PRODUSULUI

D u p s t u d i u l a m n u n i t a l p i e t e i d i n R u s i a i a tuturor factorilor analizai, firma Farmec a decis ca aceasta piaa este favorabila pentru introducerea gamei de produse Asla Vital. Principalele motive pentru care piaa int va f i reprezentat de Rusia sunt : cererea mare pentru produsele cosmetice, concurena redus, similitudinile dintre naiuni, inexistena unor supra-taxe de import la produsele cosmetice. Piaa de cosmetice din Rusia este una dintre pieele cu cea mai rapid cretere din lume. Dac media european de cretere este de 6% pe an, n Rusia creterea a fost 15% n 2004 i 12% n 2006. Specialitii estimeaz c potenialul pieei este de aproximativ 15-18 bilioane$ pe an, n timp ce acum volumul pieei este de 7 bilioane $. Cea mai mare cretere s -a nregistrat la produsele de ngrijire a tenului 30%, produsele pe care noi dorim s le introducem pe piaa Rusiei aparinnd n principal acestei categorii. In 2006 femeile au cheltuit n medie 120$ pe produse cosmetice. Consumatorii rui au nceput s devin pretenioi i s-i doreasc produse calitative, s nu mai considere ca cel mai important criteriu n alegerea produselor este preul, ci calitatea. De aceea cererea pentru produsele de lux mai ales gama pentru ngrijirea tenului s-a dublat i produsele strine sunt acceptate de ctre consumatorii autohtoni. Pe o pia att de ntins ca cea a Rusiei cu toate c exist destul de muli competitori autohtoni i strini cererea nu este acoperit. Principalii competitori din exteriorul Rusiei sunt LOreal, Ives Rocher, Art-Visage iar dintre competitorii autohtoni cei mai importani sunt: Tubapak, , Ile de Beaute, L'Etoile Kalina, Svoboda i NevskayaKosmetika. Productorii autohtoni acoper doar 40% din piaa de produse cosmetice dinRusia.

3.2.DISTRIBUTIA LOCALA
Imbunatatirea retelelor de distributie din Rusia e de asemenea o parte a cresterii impresionante a industriei cosmeticelor. Supermarket-urile si lanturile de magazine s-au extins geografic pentru a aduce produse consumatorilor din afara centrelor urbane. Yves Rocher, de exemplu, unul dintre cele mai mari lanturi de magazine specializate din rusia are peste 100 de reprezentante raspandite in toata tara. Nivelurile imbunatatie ale serviciilor au contribuit de asemenea la vanzari creand o experienta mai placuta a cumparaturilor pentru clienti/consumatori. Principalii distribuitori sunt magazinele mixte i supermarket-urile ns i cota de pia a farmaciilor a crescut:

Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile dinRusia cu venituri ridicate si medii vor cumpra produse cosmetice din magazine specializate i doar 7 % din acest grup de consumatori cumpra produse cosmetice din supermarket -uri. Avnd n vedere c firma Farmec se adreseaz acestui segment de consumatori, produsle din gama Asla Vital se vor vinde n acest tip de magazine. Astzi ase retail-eri de succes dein peste 65% din totalul pieei ruseti de cosmetice: LEtoile (companie ruseasc deinut de Kurs Group); Arbat Prestige(fuzionat cu Marionnaud France); Rive Goshe (deinut de Parfum-Standart din St.Petersburg); Ile de Beaute (deinut de Edinaya Evropa Holding) i investitori strini -Brocard (Brocard Group Ltd, Germany); DouglasRivoli i Sephora (Frana). Restul cotei de pia este mprit de firme mai mici. n Rusia exist aproximativ 250 de productori de produse cosmetice. Majoritatea fabricilor utilizeaz materie prim importat iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate.Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au nceput s investeasc n echipamente moderne i n

sectorul cercetare-dezvoltare avnd n vedere c multe dintre firmele strine intrate pe piaa ruseasc doresc s i deschid aici puncte de producie proprie.

4.ALEGEREA METODEI DE INTRARE PE PIATA TINTA

Odat prospectate pieele poteniale i stabilit piaa final creia produsele companiei se adreseaz, se impune optarea pentru o anumit metod de intrare pe aceasta pia. n cadrul companiilor multinaionale i transnaionale, care practic globalizarea produciei i al cror motor principal de extindere sunt investiiile strine directe, este posibil alegerea oricrei metode de abordare a noilor piee dintre cele existente, acest lucru datorndu-se naltelor capabiliti organizaionale de care aceste firme dispun. Mai mult, o alt particularitate a multinaionalelor o reprezint faptul c aceti gigani pot hotr extinderea, adoptnd n prealabil o anumit strategie i abia apoi selectandu-i pieele int pe care vor activa efectiv. n vederea fundamentrii metodei de intrare pe piaa internaional a companiei S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca, se impune, dintr-un nceput, luarea n calcul a unor limitri insurmaontabile pe care nsui mediul naional i actualul stadiu de dezvoltare le impun.Astfe l, nu se poate vorbi, n cazul S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca de aranjamente contractuale, aliante strategice internaionale, joint-ventures, fuziuni internaionale sau greenfield investements.Toate formele de afaceri internaionale amintite mai sus sunt profund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei productoare de cosmetice,ct i pentru multe alte companii care funcioneaza actualmente n Romnia i care, n ciuda faptului c nregistreaz un trend ascendent al cifrei de afaceri, nu dispun nc de resursele i competenele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaionalizare(internaionalizarea firmelor nsei: a produciei, a cercetrii-dezvoltrii, a marketingului etc). Intr-o prim etap trebuie identificat stadiul de internaionalizare n care se afl firma. Avnd n vedere faptul c, pn n prezent, S.C.Farmec S.A.Cluj -Napocaexport deja, n mod indirect, n ri de pe continentul European (Grecia, Spania, Croaia,Serbia, Republica Moldova, Polonia, Belgia, Italia, Danemarca, Elveia) i nu numai(S.U.A., Canada, Iran, Iordania, Emiratele

Arabe, Thailanda) se poate concluzion c firma se afl n faza internaionalizrii iniiale. Prin urmare, decizia de abordare a pieei int ar trebui s fie conform acestei faze, s in cont de elementele de specificitate la nivelul companiei; n caz contrar, decizia de intensificare i trecere la o etapa superioar a internaionalizrii s-ar solda cu un eec. nainte de a realiza o comparaie ntre costurile i beneficiile presupuse de fiecare metod de intrare pe piaa internaional n parte, este important de precizat c teoria economitilor suedezi Jan Johanson i Paul Finn Wiedershein ni se pare a fi cea mai potrivit n a explica procesul de internaionalizare a S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca.Intr-adevr, este cazul unei companii care s-a dezvoltat iniial pe piaa din Romnia, unde produsele marca Farmec dispun de tradiie i de recunoatere din partea consumatorilor, abia dup anul 1990, firma ncepnd s acorde o atenie sporit posibilitii de a-i mri profitabilitatea i competenele opernd n exterior. De asemenea, S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca nc se confrunt cu o deficien a resurselor n domeniul managementului i al marketingului, chiar dac nu att de pronunate ca ntrecut. Un alt concept introdus de economitii suedezi i de care s-a inut cont n stabilirea pieei int a fost distana psihic dintre Romnia i Rusia (diferenele de cultur, limb,sisteme politice, nivelul de educaie i dezvoltare economic ale celor dou ri). Teoretic, n fundamentarea deciziei de intrare pe piaa int firma ar trebui s calculeze sistematic, n detaliu, eventual conform tuturor metodelor de calcul standardizate preexistente, toate costurile i oportunitile pe care le implica fiecare tip de tranzacii comerciale, impuse fiind restriciile de maximizare a rezultatelor i minimizarea riscurilor. Dar, n practic, acest lucru nu este posibil. Dac firma ar realiza toate calculele descrise mai sus, ar ajunge , mai devreme sau mai tarziu, la puternice contradicii a cror surs o reprezint nsei metodele de calcul(Cine cere unui labirint mai mult decat a-l prsi,va rtci ntotdeauna prin el). De aceea, decizia se impune a fi luat n funcie de o singur metod de calcul i, n mare parte, ine de bunul-sim, cultura i perspicacitatea personalului direct implicat n elaborarea ei. n definitiv, ntregul proces de internaionalizare, care se desfoar gradual, ntr -o matrice spaio-temporal dat, nu e altceva dect un process learning by doing. Eliminnd formele de afaceri internaionale pe care le-am catalogat anterior ca nefiind realiste i, deci, justificate, firma are de ales ntre export indirect, export direct i liceniere. Alte forme favorabile de dezvoltare a afacerilor pe termen lung pentruS.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca ar fi investiiile strine directe (ISD-urile) n Rusia i crearea de societi mixte (joint-ventures). Orict de multe avantaje ar genera ns acestea, costurile sunt mult prea mari pentru firm i lipsa de experien i-ar pune, ntr-un mod fatalist, amprenta asupra deciziei adoptate. De aceea, innd cont de avantajele i dezavantajele prezentate mai sus, precum i de o nou variabila, cea a controlului managerial dorit, concluzionm c varianta cea mai probabil s genereze rezultate maxime ntr-un orizont temporal de 3 ani, innd cont de actualele dimensiuni ale S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca i de competenele distincte ale acesteia, este exportul direct, care va fi realizat, pentru nceput, printr-un department de export distinct n cadrul firmei i prin distribuitori i agenti externi, fr a fi exclusa posibilitatea c, n viitor, pe fondul extinderii activitii, firma s opteze pentru filiale de export n Rusia sau chiar deschiderea unei sucursale pe piaa int.

Departamentul separat de export se justific prin creterea volumului tranzaciilor,de aici necesitatea unei organizri unitare, care s administreze eficient activitatea de comer exterior. Astfel, sunt eliminate conflictele cu celelalte departamente, deciziile aparinand specialitilor n domeniu, cu o ampl experien. Dei departamentul distinct de export poate fi localizat, n principiu, i n alt ora din ar, S.C.Farmec S.A.Cluj- Napoca va opta pentru localizarea tot n Cluj-Napoca, n vederea realizrii operativitii transmiterii informaiilor. De asemenea, compania va apela la distribuitori i agenti externi, care vor dispune de clauze de exclusivitate n realizarea tranzaciilor.Clauza de exclusivitate i determin pe reprezentani s-i sporeasc eforturile pentru a promova vnzrile,ceea ce nu poate fi decat n interesul producatorului. In plus, distribuitorii, spre deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect, nu vor promova i produsele concurenei, dar se pot constitui n surse veridice de informaii asupra caracteristicilor pieei int i a preferinelor de consum ale populaiei. Motivaia principal n abordarea exportului direct este aceea a necesitii companiei de a deine controlul managerial asupra operaiilor desfurate.Firma dispune de un potenial relativ ridicat i, tocmai prin prisma realizarilor de pana acum i a oportunitilor viitoare, un management eficient i eficace se constituie ntr-o necessitate srtringenta, premise ale unei dezvoltri ulterioare armonioase i a ascensiunii pe treptele internaionalizrii.

CONCLUZII:
La o prima vedere, internaionalizarea companiilor din Romnia apare ca o perspectiv mai mult sau mai puin iluzorie i fr anse reale de succes pe termen lung.Rdcinile acestei concepii, pe care ne permitem s o catalogm drept superficial i neeconomic, sunt de regsit ntr-un ansamblu de factori determinani pe care l-am putea numi handicapul de ar. Romnii nu au fost educai n direcia unui spirit antreprenorial veritabil: de asemenea, nu s -a putut vorbi n ara noastr de o cultur economic (din nefericire i unele firme ce populeaz actualmente peisajul autohton sunt mai nclinate spre acordarea de dividende dect spre investiii n capital, inclusiv n capitalul uman, nemaivorbind de perspectiva unor investiii strine directe generate de o firma romneasc). Produsele romneti, chiar cele competitive, sunt nc privite cu reticen de ctre consumatorii strini, de aici un impediment considerabil n calea internaionalizrii. Firma pentru care am optat n elaborarea acestui proiect, S.C.Farmec S.A.Cluj - Napoca, este o companie cu tradiie i experien pe piaa romneasc i nu numai. De -alungul timpului, compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetrii-dezvoltrii,concretizate n produse inovative nu doar pe plan national, ci i pe plan internaional.Decizia de extindere este astfel una benefic i raional. Prin internaionalizare,S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca nu doar i va face cunoscut identitatea la nivel global,dar va realiza urmtorii pai n vederea accederii spre standardele unei veritabile organizaii multinaionale.Va genera noi locuri de munca i ,mai presus de orice, ar putea duce la promovarea unei culturi organizaionale i n cadrul celorlalate firme romneti, prin puterea exemplului. Gama de produse aleas spre lansare se justific prin calitatea i inovaia pe care le aduc potenialilor consumatori externi. S-a ajuns la concluzia c Rusia reprezint locaia cea mai

indicat,ntru-ct maximizeaza rezultatele datorit capacitii mari de absorbie, distanei psihice mici vis-a-vis de Romnia i a lipsei unor reglementari dure de natur comercial, politic sau legislativ. In ceea ce privete metoda de internaionalizare pentru care s-a optat exportul direct aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice.Intr-adevar,apelul la exportul indirect,prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru firm, cel puin pe termen mediu i privitor la maximizarea profitului. Insa, pe termen lung, aceast soluie nu ar fi fost valabil iar efectele ei, chiar indezirabile. Exportul indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei i nu ar fi constituit o form propriu -zis de internaionalizare. De cealalt parte, exportul direct reprezint alternativa cea mai realist i care indeplinete, n acelai timp, un rol esenial: oblig firma s-i orienteze aciunile spre performan. Chiar dac, ntr-o prima instan,exportul direct implic un consum mai mare de resurse (financiare, umane, temporale), el trebuie privit ca o premis a evoluiei ulterioare i a creterii eficienei companiei. Orice rezultat de proporii are la baz un sacrificiu prealabil i, ntr-o mare masur,cu ct este mai consistent sacrificiul, cu att este mai mare satisfacia final. Nu n ultimul r nd, orice proces evolutiv din istorie este declanat de o revoluie care, symbolic vorbind, nu reprezint altceva dect ruptura de o mentalitate de sueta, neorientat spre eficien i mbriarea unei mentaliti noi, fundamentate pe crearea i promovarea valorii. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata int, S.C.FarmecS.A.Cluj-Napoca va fi constrns s traverseze o asemenea revoluie ideologica, fapt care va duce,n mod cert, la creterea competitivitii companiei pe viitor.

5.BIBLIOGRAFIE

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Russia 2. http://globaledge.msu.edu/countryInsights 3. www.buyusa.gov/russia 4. www.buyusainfo.net 5. www.capital.ro 6. www.ccirr.ro 7. www.farmec.ro 8. www.in-cosmetics.com/2007 9. www.ziarulfinanciar.ro