Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Capitolul 2: Caracterizarea activităţii economice şi de

producţie a firmei BIOFARM S.A.

2.1. Obiectul de activitate al S.C. BIOFARM S.A

Societatea Comercială Biofarm S.A. este o întreprindere de dimensiuni mari,

organizată sub formă legală de societate comercială deschisă pe acţiuni.
Societatea îşi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei în vigoare şi a Actului
Constitutiv încheiat în conformitate cu prevederile art. 199 aliniatul 5 din Legea
31/1990 republicată.
Obiectul principal de activitate îl constituie producţia de medicamente pe
bază de extracte naturale de origine vegetală şi animală -cod CAEN 2442.
Alte activităţi desfăşurate de societate sunt:
- producerea şi comercializarea medicamentelor de uz uman, veterinar şi alte produse
chimice;
- import-export cu bunurile menţionate mai sus, cu materiile prime necesare producerii
acestor bunuri şi a tehnologiei de fabricaţie necesare;
- prestări de servicii în legătură cu activităţile de producţie şi de import-export;
- transporturi.
Toate relaţiile de aprovizionare, vânzare, colaborări ale societăţii se desfăşoară
pe bază de contracte. Contractele se încheie prin negociere şi sunt semnate de
Preşedintele Consiliului de Administraţie sau Directorul General Executiv desemnat de
acesta, Directorul Financiar, Juristul şi coordonatorul domeniului de activitate ce
asigură executarea contractului.
Fondurile fixe devenite disponibile, aflate în stare de funcţionare sau uzate, se
transferă, se valorifică sau se scot din funcţiune după caz, potrivit legii.
Litigiile de orice natură în care societatea este parte, sunt soluţionate de
organele jurisdicţionale prevăzute de lege.

2.2. Prezentarea generală a firmei

13
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

2.2.1. SCURT ISTORIC AL FIRMEI S.C. BIOFARM S.A.

S.C. BIOFARM S.A., producător de medicamente cu o tradiţie de peste şapte
decenii, a luat fiinţă prin comasarea unor laboratoare şi drogherii, iar mai târziu a unor
societăţi pe acţiuni ce îşi desfăşurau activitatea pe actualele amplasamente ale sediilor
ce aparţin societăţii.
În perioada 1924-1936 se pun bazele unităţii actuale prin fuzionarea mai multor
firme producătoare de medicamente, ce foloseau ca materii prime plantele medicinale,
diverse glande, organe şi subproduse animaliere.
În 1936, firma GEDEON-RICHTER din Timişoara, care fuzionase în 1924 cu
firma Gea Krayer, se uneşte cu alte laboratoare existente şi cu alţi acţionari în cadrul
“Societăţii Române pe Acţiuni” şi începe producţia pe teritoriul sediului central al
societăţii, în strada Logofăt Tăutu nr.99, Bucureşti.
Tot în 1936, laboratoarele farmaceutice RENE DUNOD se unesc formând o
societate pe acţiuni cu numele “LUTEŢIA”, cu sediul în Bd. Iancu de Hunedoara
nr.40-42.
La data de 11.iunie.1948 aceste unităţi sunt naţionalizate devenind întreprinderi
de stat astfel:
- Întreprinderea chimico-farmaceutică nr.6 cu sediul în str. Logofăt Tăutu, care din
1957 ia denumirea de Fabrica de Medicamente Galenica;
- Întreprinderea chimico-farmaceutică nr.2 cu sediul în Bd. Iancu de Hunedoara, care
din 1961 devine Fabrica de Medicamente Biofarm.
La 1.noiembrie.1969 cele două fabrici fuzionează, înfiinţându-se Întreprinderea
de Medicamente Biofarm, cu sediul Str. Logofăt Tăutu.
În 1990, în baza legii nr. 15/1990 şi a legii 31/1990 şi în conformitate cu HG
1224/1990 se înfiinţează S.C. BIOFARM S.A.
În 1995 60% din capitalul social al societăţii a fost repartizat gratuit către
populaţie prin procesul de privatizare în masă, restul de 40% rămânând în proprietatea
statului român, fiind administrat de către F.P.S.
În iunie 1997, procentul de 40% din capitalul social al BIOFARM S.A., deţinut
de F.P.S., a fost achiziţionat de firma Shapiro Bancorp LLC, în baza contractului de
vânzare-cumpărare nr. 975/1997. De asemenea, de pe piaţă a mai fost achiziţionat încă
un procent de 45% din capitalul social.

14
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

În aprilie 1998 are loc Adunarea Generală a Acţionarilor prin care s-a hotărât
majorarea capitalului social al S.C. BIOFARM S.A. la 35,9 miliarde lei, prin emisie de
noi acţiuni la valoarea nominală de 1000 lei. Capitalul social este divizat în 35.967.878
acţiuni nominative deţinute în proporţie de 84,36 % de SHAPIRO BANCORP LLC şi
15,64% de acţionarii iniţiali şi alţi acţionari dobânditori de acţiuni prin piaţa
RASDAQ. S.C. BIOFARM S.A. devine astfel o societate cu capital 100% privat.
În octombrie 2001 Health Sciences Group achiziţionează un pachet de 24,34%
din compania farmaceutică Biofarm SA. Health Sciences Group intenţionează să
folosească această achiziţie pentru lansarea noului său plan de afaceri, care prevede
cumpărarea şi integrarea într-o singură reţea a unor companii ce operează în domeniul
farmaceutic, biotehnologie şi alte domenii. De asemenea, managementul Health
Sciences a anunţat că a semnat o scrisoare de intenţie pentru cumpărarea a încă 50%
din acţiunile Biofarm, care i-ar mări participarea la peste 74%.
În prezent, structura acţionariatului este următoarea:
Robert Ferran 49.99%
Igohealthy Com Inc. 24.34%
Shapiro Bancorp LLC 10.03%
Alti acţionari sub 5% 15.64%
Managementul societăţii comerciale este asigurat de:
 Adunarea generală a acţionarilor
 Consiliul de administraţie
 Preşedintele consiliului de administraţie
 Directorii executivi
 Comitetul de strategie şi planificare

15
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

2.2.2. PREZENTAREA PRODUSELOR S.C. BIOFARM S.A.

S.C. Biofarm S.A. are o lungă istorie în participarea cu produse farmaceutice
pe piaţa din România, majoritatea acestor produse reprezentând principalul mijloc de
tratament în afecţiuni din cele mai diverse. Obiectul principal de activitate, producţia
de medicamente pe bază de extracte naturale de origine vegetală şi animală, plasează
compania în rândul producătorilor de medicamente "naturale". Ponderea cea mai mare
în totalul vânzărilor o deţin OTC -urile cu 63,80%, iar în cadrul Prescription Market,
31,5% sunt medicamente necompensate.
De la momentul privatizării şi până în prezent au avut loc modificări succesive
în nomenclatorul de produse, numărul lor fiind în prezent de 200, din care în producţia
curentă sunt lansate 60-65 dintre ele. Restul sunt supuse reformulării, procedura
avizării lor de către Agenţia Naţională a Medicamentului urmând aceeaşi filieră ca un
produs nou.
Pentru unele din aceste produse, Biofarm deţine chiar poziţia de monopol (ex.
“Tiroida”- este produs numai de Biofarm). Aceasta este însă o situaţie temporară,
deoarece reprezentantele companiilor străine intră puternic pe piaţă cu produse
similare şi sunt dispuse să facă eforturi promoţionale considerabile pentru a atrage
consumatorii de partea lor.
Din punctul de vedere al ponderii componentelor portofoliului de produse în
total vânzări, la nivelul anului 2001 produsele OTC (eng. “over the counter”= “peste
tejghea” care nu necesită prescripţie medicală pentru a fi cumpărate), au reprezentat
circa 51% din total, restul fiind împărţit între produsele compensate (doar 17%) şi
produsele care nu sunt nici OTC, nici compensate (32%). Acest lucru se observă în
figura nr. 1.
Se observă că principala sursă de venit o reprezintă produsele OTC, care sunt
preferate în structura portofoliului din două motive principale:
 preţul lor nu este plafonat de către Oficiul Concurenţei;
 nu necesită obligatoriu prescripţie medicală pentru a fi cumpărate, fapt ce oferă
mari posibilităţi din punctul de vedere al abordării strategiei de promovare, care se
poate adresa direct consumatorului final şi nu verigii intermediare, reprezentată de
medic.

16
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Grafic vanzari

Total
com pensate
17%
Total
necom pensate Total OTC
32% Total necom pensate
Total com pensate
Total OTC
51%

Figura nr. 1
Sursa: Date interne Biofarm

O analiză structurală realizată în luna aprilie a anului curent a pus în evidenţă

faptul că primele cele mai bine vândute 20% din produsele Biofarm reprezintă, pentru
anul 2000, doar 65,4% din totalul vânzărilor. 30% dintre produsele Biofarm reprezintă
aproximativ 77% din totalul vânzărilor.
Folosind metoda matricei Boston Consulting Group, Biofarm îşi poate clasifica
toate unităţile strategice de activitate în funcţie de poziţia pe care o deţin acestea în
cadrul matricei creştere-cotă de piaţă. Rata de creştere a pieţei reflectă atractivitatea
acesteia, iar cota relativă de piaţă reflectă soliditatea poziţiei societăţii Biofarm pe
piaţa respectivă.
Rezultatele obţinute în urma aplicării metodei matricea Boston Consulting
Group (Figura nr. 2) evidenţiază urmatoarele:
 Produsele “vedete” - reprezintă 10 % din produsele Biofarm. Acestea sunt produse
cu o piaţă în creştere rapidă şi cu o poziţie foarte bună pe aceasta (ex: APILARNIL
POTENT, PYCNOGENOL). Ca în cele mai multe cazuri, aceste produse au nevoie
de investiţii masive care să susţină creşterea rapidă a cotei lor de piaţă. Pâna la
urmă, creşterea se va reduce şi produsele “vedete” se vor transforma în produse
“vaci de muls”. Biofarm a investit mai ales în privinţa îmbunătăţirii relaţiei cu
distribuitorii prin practicarea unei politici de discount atractive, care are ca rezultat
adaosul comercial 0 la preluarea produselor de către farmacii, respectiv prin

17
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

politica de promovare orientată către atragerea farmaciştilor şi crearea unei

fidelităţi faţă de marcă în rândul consumatorilor.
 Produsele “vaci de muls” – reprezintă numai 13% din totalul produselor şi au o
piaţă relativ stabilă, cu o poziţie foarte bună pe aceasta. În această categorie intră
produsele care au mai putină nevoie de investiţii care să le susţină poziţia pe piaţă,
ele furnizând lichidităţile pe care firma le utilizează la achitarea facturilor şi la
finanţarea celorlalte produse. Majoritatea acestora sunt reprezentate de vitamine şi
de o parte dintre soluţiile pentru uz intern şi uz extern, dintre care 43% se vând cu
o anumită sezonalitate (mai ales siropurile şi produsele din grupa <organe
senzitive>).
 Produsele “ dileme” – reprezintă 15% din total şi sunt produse care deţin o cotă
mică pe pieţe aflate într-o creştere rapidă. Deoarece necesită finanţare în vederea
menţinerii pe piaţă, conducerea trebuie să analizeze atent situaţia lor şi să decidă
care dintre ele ar trebui transformate în vedete şi care ar trebui eliminate. În această
categorie intră şi produsul Super Cavit, al cărui studiu de piaţă este prezentat
începând cu capitolul trei al acestei lucrări.
 Produsele “piatră de moară” – sunt produse cu o cotă mică de piaţă, aflate pe o
piaţă relativ stabilă. Se observă că acestea ocupă mai mult de jumătate din
portofoliul de produse al Biofarm, această situaţie afectând în final eficienţa
activităţii companiei.
Analiza matricei Boston Consulting Group demonstrează clar necesitatea
reîmprospătării portofoliului de produse.

MATRICEA BOSTON CONSULTING GROUP

Înaltă
Vedete Dileme
Rata de creştere a pieţei

10% 15%

18
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Vaci de muls Pietre de moară

13% 62%

Scăzută

Ridicată Scăzută
Cota relativă de piaţă

Figura nr. 2

2.3. Analiza mediului extern

2.3.1 PREZENTAREA PIEŢEI S.C. BIOFARM S.A.

Producătorii, distribuitorii şi detailiştii din industria farmaceutică îşi împart o
piaţă de aproape jumătate de miliard de dolari, primii ieşind cei mai câştigaţi din
"arenă". “Jucătorii” consideră că există şanse reale ca piaţa produselor farmaceutice să
se dubleze în următorii doi-trei ani, unii vorbind chiar de o creştere până la 1,2-1,5
mld. dolari.
Piaţa românească de medicamente a ajuns anul trecut la 497,627 milioane de
dolari, în creştere cu 9% faţă de 1999, în timp ce ca volum a scăzut cu 5,2% la 410,5
milioane de unităţi, conform firmei de brokeraj Capital Securities. Panta ascendentă pe
care s-a înscris piaţa, după declinul din 1999, se datorează aproape în exclusivitate
măririi importurilor, producţia locală rămânând aproape neschimbată, la 152,7
milioane de dolari.
O caracteristică a pieţei româneşti de medicamente este însă tratementul
discriminatoriu ce se aplică producătorilor interni şi externi.
Companiilor străine producătoare nu li se impun limite în ceea ce priveşte preţul
medicamentelor vândute pe piaţa românească, în timp ce preţurile produselor

19
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

româneşti care sunt înregistrate la Agenţia Naţională a Medicamentului sunt controlate

de către Oficiul Concurenţei, care impune pentru producătorii interni o rată a profitului
relativ mică, de 30% pe ansamblul întregii societăţi.
Pentru Biofarm, această situaţie este foarte dezavantajoasă deoarece costul
produselor sale este în general mic, majoritatea acestora ajungând în farmacii la un preţ
sub 30000 lei. În aceste condiţii, obţinerea unui profit atractiv este condiţionată în
primul rând de cantitatea vândută.
Multe ţări europene negociază serios preţul de vânzare al medicamentelor
străine şi astfel s-a ajuns în situaţia paradoxală ca în ţări mult mai bogate decât
România, preţul unor medicamente să fie mai mic comparativ cu preţul de pe piaţa
noastră. Diferenţa este suportată de statul român şi, de cele mai multe ori, de pacienţi.
Aceste profituri suplimentare, plătite tot de România, stimulează vânzarea
produselor străine deoarece dau posibilitatea companiilor străine să facă o puternică
promovare a produselor lor.
Există multe exemple de produse pentru care România plăteşte anual zeci de
milioane de U.S.D. şi al căror echivalent românesc nu este cu nimic mai prejos (ex.
produsul Magne B6 produs de Sanofi Winthrop are echivalente produse româneşti-
“Magneziu Vitamina B6” al Biofarm sau “Glutamolactat de Mg cu Vitamina B6” al
Sicomed).
Această situaţie defavorizează companiile româneşti, care din rata relativ mică
de profit nu pot face promovare şi investiţii de retehnologizare pentru a se ridica la
standardele de calitate vestice. Acesta reprezintă un serios impediment în desfăşurarea
unei activităţi de export profitabile.
Evoluţia pieţei în ultimii trei ani indică o creştere valorică a vânzarilor totale
(1997- 363,301 milioane USD; 1998- 457,431 milioane USD; 1999- 497,627 milioane
USD); aceasta nu se datorează însă dezvoltării producătorilor interni, ci penetrării
pieţei româneşti de către producătorii străini dintre care marea majoritate acţionează
prin intermediul reprezentanţelor comerciale.
Toate argumentele de mai sus sunt susţinute de cifre. A se vedea evoluţia cotei
de piaţă deţinută de producătorii români în ultimii 3 ani, prezentată în figura nr. 3.

20
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

100

80 45
53 60 66
60 Producatori straini
Producatori rom ani
40
55
20 47 40 34

0
1998 1999 2000 2001

Figura nr. 3

Dincolo însă de toate aceste aspecte, sectorul are un potenţial foarte mare de
creştere, şi cine reuşeşte acum să creeze nişte branduri puternice se poate dovedi a fi
câştigătorul de mâine. Tendinţa de consolidare înregistrată în industria farmaceutică
mondială s-ar putea regăsi în viitorul apropiat şi pe piaţa locală. În acest sector,
fuziunile se dovedesc a fi eficiente în cazuri de sinergii pe grupe terapeutice, însă
situaţia nu este chiar aşa între producătorii interni. Pe de altă parte, interesul
investitorilor strategici în preluarea producătorilor români este destul de scăzut; practic
reprezentanţele din România ale marilor giganţi mondiali au cifre de afaceri relativ
similare cu vânzările pe piaţa internă ale producătorilor autohtoni, fără a avea însă
angajaţi de ordinul miilor sau linii de producţie de administrat. Mai ales ca, în ciuda
unui preţ de preluare nu foarte ridicat, investiţiile necesare a fi realizate în capacităţile
de producţie sunt destul de mari, în condiţiile în care mulţi producători nu îndeplinesc
încă normele GMP pe toate liniile de producţie.
Au existat şi câteva cazuri de implicare a investitorilor strategici în industria
locală, cel mai celebru fiind de departe preluarea pachetului majoritar de acţiuni al
producătorului braşovean Europharm de către SmithKline Beecham, pentru 29
milioane de dolari. Încă de atunci Europharm era unul dintre cei mai moderni
producători, care înţelegea necesităţile activităţilor de marketing, şi care îşi crease şi un
distribuitor de talie naţională. În prezent, grupul de afaceri GlaxoSmithKline
Europharm (care reuneşte activităţile companiilor Glaxo Wellcome, SmithKline

21
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Beecham si Europharm) este cel mai puternic jucător de pe piaţă. "GSK” este lider pe
piaţa farmaceutică românească, având anul trecut o cifră de afaceri consolidată de
53,87 milioane de dolari.
Au mai existat şi alte cazuri de fuziuni şi achiziţii, precum preluarea
Pharmatech Târgu-Mureş de către grupul sloven Lek sau cumpărarea pachetului
majoritar al Armedica de către Gedeon Richter (Ungaria). Este clar însă că nu a venit
încă timpul marilor fuziuni dintre giganţi.
Conducerea Sicomed şi-a manifestat în mai multe rânduri în mod public
interesul pentru preluarea companiei ieşene Antibiotice, ultima "redută" rămasă în
proprietatea statului din industria farmaceutică locală, neprimind însă acordul
acţionarilor societăţii.
S-ar putea însă să asistăm la o consolidare în eşalonul secund; firmele mai mici
ar putea să se unească pentru a avea forţa investiţională care să le ajute să se adapteze
la standardele Good Manufacturing Practice (GMP).

2.3.2. PREZENTAREA CONCURENŢILOR S.C. BIOFARM

S.A.
Cei trei grei tradiţionali...
Sicomed a rămas şi anul trecut cel mai mare producător autohton, deţinând
8,1% din piaţă, ca valoare, şi circa un sfert ca volum. În perspectiva următorilor ani se
prevede o îmbogăţire a portofoliului de produse Sicomed, atât prin crearea unor forme
noi pentru produsele existente cât şi prin introducerea unor noi substanţe, a declarat
conducerea Sicomed. Acţionarii majoritari ai Sicomed sunt fondul de investiţii Venoma
Holding, susţinut de Global Finance, RPPF şi Galenica Grecia, cu 58,4%, SIF
Muntenia - 11,99%, SIF Oltenia - 8,8%. Structura portofoliului pe categorii de produse
în cadrul Sicomed este: OTC (44,7%), prescripţie (41,6%), spitaliceşti (9,8%),
dispozitive medicale (3,9%). Cifra de afaceri pentru anul 2000 a fost de 35,4 milioane
de dolari. Potrivit societăţii de valori mobiliare Capital Securities, marja operaţională a
Sicomed a fost în 2000 de 21%, în scădere de la 23% în 1999. Managementul a

22
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

implementat un program riguros de control al costurilor, care a dus la reducerea

ponderii cheltuielilor cu materiile prime şi cu personalul.
Sicomed şi-a regândit activitatea de marketing, bazată până acum pe o strategie
"low-cost", transformând-o într-o strategie bazată pe media. Mai mult, a fost creată o
echipă de 25 de medici (care se va dubla în perioada următoare), care promovează
produsele companiei pe piaţa internă. Conducerea societăţii estimează că aceste măsuri
vor duce la îmbunătăţirea cifrei de afaceri, începând cu a doua jumătate a acestui an.
Conducerea societăţii a realizat un plan de investiţii pe patru ani, în valoare de 25,5
milioane dolari, menit să îmbunătăţească semnificativ tehnologiile de producţie. În
acest sens, încă de anul trecut a început un program de modernizare a capacităţilor de
producţie începând cu secţia de produse injectabile, şi care va continua cu
recondiţionarea spaţiilor de producţie pentru forme solide (comprimate, drajee,
capsule), modernizarea instalaţiilor existente precum şi punerea în funcţiune a unor
instalaţii pentru noile forme farmaceutice.
Terapia, înfiinţată în 1921, a fost până în 1989 principalul producător de
substanţe active şi mai puţin focalizate pe partea de medicamente. În 1999 a primit
primul certificat de GMP pentru secţia de condiţionare uscată. În prezent se lucrează
pentru secţia de fiolaj pentru a o aduce la standardele GMP. Certificatele de
conformitate la standardele GMP sunt valabile pentru doi ani, după care se face o
recertificare. Pentru că este un domeniu foarte sensibil, statul a impus tuturor
producătorilor de pe piaţă adaptarea la GMP, termenul limită, stabilit iniţial pentru 1
ianuarie 2001, fiind decalat până la sfârşitul acestui an. Terapia s-a privatizat în 1996,
iar acum este deţinută în majoritate de fonduri de investiţii (Romanian Investment
Company Cyprus - 20%, Romferchim Bucureşti - 17.95%, Romanian Investment
Found Cyprus - 14.58%, Broadhurst - 7.13% şi Labrador Partner LP - 5.27%). Anul
trecut au fost mult îmbunătăţiţi foarte mulţi parametri; întreprinderea a înregistrat o
cifră de afaceri bună de 33,6 milioane de dolari, la un profit din exploatare de 8,9
milioane de dolari, în creştere cu 11%, respectiv 19%, faţă de 1999 şi un cash flow
pozitiv. Creditul curent a scăzut în 2000 de la 1,8 milioane $ la 160.000 $. Marja
operaţională a crescut, conform Capital Securities, de la 25% la 27%. În 2000,
exporturile s-au ridicat la 12,4 milioane de dolari, împărţite aproape egal între

23
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Faringosept şi Pantotenat de calciu. Compania realizează exporturi în ţările din

regiune, precum Rusia, Ungaria, Ucraina, Ţările Baltice.
În primul trimestru al anului, cifra de afaceri a S.C. Terapia a ajuns la 8,45
milioane de dolari, în scădere cu 3% faţă de perioada similară a lui 2000, în urma unei
micşorări cu 21% a exportului datorate sezonalităţii Faringoseptului, care nu a fost
echilibrată de volumul mai mare de vânzări de pe piaţa internă. Aceasta deoarece
structura grupelor terapeutice nu este aceeaşi cu cea din ţările vecine. În România
domină încă medicamentele antibiotice-antiinfecţioase, care sunt pentru tratamente pe
termen scurt. În străinătate domină medicamentele din categoriile cardiovasculare,
musculoscheletice, sistem nervos central, care sunt pentru tratamente cronice.
Cheltuielile pe cap de locuitor în sectorul medicamentelor sunt foarte scăzute, de circa
18 $, în măsura în care în Ungaria se ridică la 70 $, iar în Slovenia la 120-130$. Anul
trecut, Terapia a fost singurul producător de top care a crescut mai mult decât piaţa, cu
14%. Doar 15% din cifra de afaceri a grupului merge spre spitale, restul îndreptându-
se către farmacii, care plătesc mai repede. Creditele comerciale acordate
distribuitorilor sunt de circa 60 de zile. Investiţiile în cercetare-dezvoltare sunt scăzute,
sub 1%, pentru că în structura preţului medicamentelor nu sunt incluse aceste
cheltuieli. Nivelul scăzut al investiţiilor în activitatea de cercetare-dezvoltare este
generat de faptul că, în momentul de faţă, preţurile producătorilor români sunt
controlate, spre deosebire de cei străini. Nici un stat din lume nu îşi permite să pună în
cercetare-dezvoltare cât pun firmele din industria farmaceutică, şi de aceea este
necesar ca producătorii români să aibă o structură a costurilor care să le permită să
investească în cercetare-dezvoltare, în retehnologizare, în activităţi de promovare.
Firma clujeană are şi o serie de colaborări. Ea produce pentru alte firme de
profil, şi anume Janssen Pharmaceutica (Belgia), Hoffmann la Roche (Elveţia) şi
Boehringer (Germania). Colaborările reprezintă circa 20% din cifra de afaceri pe
medicamente a grupului.
Antibiotice Iaşi, singura companie farmaceutică de pe piaţă al cărei capital este
încă deţinut în majoritate de stat, a avut anul trecut o creştere de 8% a cifrei de afaceri,
până la 28,69 milioane de dolari, profitul din exploatare având o dinamică mai
accentuată, un plus de 62%.

24
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Exporturile au crescut în 2000 cu mai mult de o cincime, ajungând să reprezinte

19% din vânzări. Marja profitului din exploatare a crescut la 20%, de la 13%, potrivit
raportului Capital Securities. Antibiotice a avut în 2000 un profit net de 2,18 milioane
de dolari, de 2.5 ori mai mare faţă de 1999, astfel că rata profitului net a urcat de la 3%
la 8%. APAPS deţine în continuare 53% din capitalul Antibiotice, la care mai participă
şi câteva fonduri de investiţii (Broadhurst Investment - 7.2%, Romanian Investment
Company - 6.2%, Pictet & CIE London - 3.5% si SIF Oltenia - 3.1%).

Şi rivalii lor din linia a doua...

Din momentul privatizării, S.C. Biofarm S.A. a înregistrat o evoluţie permanent
ascendentă, reflectată prin principalii indicatori economici. Raportat la anul 1999,
producţia a sporit în 2000 cu 8,7%, vânzările au crescut de la 6,84 milioane de dolari
la 7,27 milioane dolari. Profitul net realizat a fost de 32,3 miliarde de lei, fiind de trei
ori mai mare ca în anul de referinţă.
Biofarm deţine locul 5 în topul producătorilor români de medicamente prin cota
de piaţă de 7% deţinută, destinând în prezent pieţelor externe 5% din producţia sa.
Rata de rentabilitate a profitului din exploatare raportată la cifra de afaceri este de
30%, mai bună decât în cazul altor producători autohtoni.
În prezent, conducerea întreprinderii acordă o atenţie deosebită activităţii de
cercetare-dezvoltare, având în prezent 14 medicamente care trebuie să intre pe piaţă.
Un pas important în vederea realizării noilor produse îl reprezintă demersurile
făcute pentru a obţine autorizaţia privind respectarea standardelor GMP, pe care
conducerea BIOFARM speră să o obţină până la sfârşitul anului. Autofinanţarea a fost
principala sursă pentru investiţiile impuse de standardul GMP, compania nefiind
interesată în fuzionarea cu alte companii pentru a se diminua efortul financiar în
atingerea acestui obiectiv.
Procentul de discount pe care societatea îl acordă distribuitorilor săi este
determinat de cantitatea contractată, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul stabilirii
termenului de plată al comenzii, perioada medie a unui credit comercial pe care
societatea îl acordă fiind de 30, 45 respectiv 60 de zile. Producţia companiei este
destinată în proporţie de 80% farmaciilor, restul reprezentând livrările de produse
cerute în mod constant de spitale.

25
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Planurile de afaceri ale Biofarm se canalizează pe mai multe direcţii. O primă

direcţie ar fi revizuirea portofoliului de produse prin retragerea din nomeclatorul de
fabricaţie a acelora care sunt perimate moral.
Asocierea în fabricaţie cu producători de renume este o altă direcţie de
dezvoltare către care conducerea face demersuri, spre a finaliza o colaborare cu doi
parteneri externi. Această direcţie de acţiune este viabilă pentru că forţa de muncă este
încă ieftină în România, şi pentru că o astfel de colaborare oferă consumatorului o
dublă garanţie: renumele partenerului străin şi tradiţia producătorului autohton.

Principalii cinci concurenţi ai S.C. Biofarm pe piaţa românească de produse

medicamentoase sunt:

 SICOMED Bucuresti
 ANTIBIOTICE Iaşi
 EUROPHARM Braşov
 TERAPIA Cluj
 PHARCO Egipt
Cotele de piaţă calculate la nivelul anului 2000 - pentru vânzările în USD, sunt:

Numele producatorului Cota de piata %

SICOMED 12,9
ANTIBIOTICE 7,4
EUROPHARM 6,9
TERAPIA 6,6
BIOFARM 3,8
PHARCO 1,6

(Sursa: Date interne BIOFARM)

Dar, deşi s-a remarcat o deteriorare a poziţiei generale deţinute pe piaţa

produselor farmaceutice, S.C. BIOFARM S.A. şi-a păstrat cota sau şi-a îmbunătăţit-o

26
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

pentru unele segmente de piaţă, printre care şi piaţa produselor farmaceutice

energizante, pe care este prezent şi produsul investigat, SUPERCAVIT.

2.4. Analiza diagnostic a activităţii economico-financiare

La nivelul S.C. BIOFARM S.A., dinamica situaţiei economico-financiare

înregistrată în perioada 1999-2001 este evidenţiată prin intermediul unor indicatori
economici prezentaţi în tabelul nr. 1:

Tabelul nr.1
Situaţia principalilor indicatori economici

Nr. Indicatori (mii lei) 1999 2000 2001

crt.
1. Cifra de afaceri 196,273,367 215,926,947 244,657,468
2. Producţia marfă fabricată 194,649,523 211,250,427 240,932,918
3. Număr de salariaţi 547 508 477
4. Productivitatea muncii 29,207 34,946 42,742.39
(lunară)
5. Cheltuieli cu salariile 29,639,035 32,562,727 31,365,306
6. Salariu mediu lunar 4,515.39 5,341.65 5,479.61
7. Venituri totale 198,054,069 215,801,724 261,986,787
8. Cheltuieli totale 170,068,740 157,373,901 168,163,830
9. Profit brut 27,985,329 58,427,823 93,822,957
10. Profit net 17,479,815 43,271,654 71,478,318
11. Mijloace fixe 50,612,673 43,889,636 35,360,156
12. Active circulante 153,700,749 163,819,370 171,500,940
13. Active fixe 68,392,213 44,996,580 35,608,156
14. Active curente 153,700,749 138,891,742 100,733,441
15. Stocuri (total) 46,171,739 36,168,984 31,779,774
16. Creante 100,909,693 102,722,758 68,953,667
17. Datorii totale 51,310,088 27,290,732 31,231,158
18. Active totale 226,804,383 181,674,495 176,095,709
19. Capital social 68,170,782 48,184,684 59,298,922
20. Capital propriu 171,604,847 181,514,111 176,095,709
21. Capital permanent 171,604,847 181,514,111 176,095,709
22. Fond de rulment 103,212,635 136,517,531 140,487,553
23. Necesar de fond de rulment 102,390,661 111,601,010 69,502,283
24. Trezoreria netă 821,974 24,916,520 70,985,270
25. Pasive curente 51,310,088 27,290,732 31,231,158
27
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

26. Cheltuieli materiale 85,627,754 70,266,884 79,520,779

Anul 2000 a fost un an mai bun pentru întreaga economie românească, ceea a ce
s-a reflectat într-o creştere a producţiei industriale cu 8.7%. Îmbunătăţirea activităţii la
nivelul societăţii BIOFARM S.A. este demonstrată de creşterea cifrei de afaceri cu
56% şi a profitului brut cu 195% faţă de nivelul anului 1999.
Din datele prezentate se observă o evoluţie permanent ascendentă, reflectată
prin principalii indicatori economici. Raportat la anul 1999, producţia a sporit în 2000
cu 8.7%, firma destinând în prezent pieţelor externe 5% din producţia sa; vânzările au
crescut de la 70,816,459 mii lei în 1999 la 109,919,516 mii lei în 2000 (creşterea
veniturilor depăşind inflaţia anuală de 45.7% şi rata deprecierii cursului de schimb de
42% , ceea ce înseamnă o creştere în termeni reali a vânzărilor) şi, respectiv la
180,413,017 în 2001, după cum se obervă şi în figura nr. 4:

Evolutia veniturilor totale in perioada 1999-2001

300000000
Venituri totale (mii lei)

250000000

200000000

150000000

100000000

50000000

0
1999 2000 2001
Anii

Figura nr. 4

Această evoluţie poate fi explicată prin creşterea vânzărilor la produsele din

categoria “vaci de muls”, reprezentate în special de vitamine şi o parte dintre soluţiile
de uz intern şi uz extern. Printre produsele la care s-au înregistrat cele mai mari
creşteri ale vânzărilor se pot enumera: Bixtonim 20gr, Cavit 9 (20 Tablete),
Pycnogenol (30 comprimate), Sirop expectorant, Metoclopramid - uz pedriatic 20 ml,
Vitamina A (30 perle-blistere), Sirop pătlagină 100 ml, Colebil, Vitamina E Forte (30
perle-blistere).
Un “barometru” important al eficienţei firmei, abordatã prin prisma
indicatorilor de eforturi, îl constituie costurile.

28
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Comparativ cu dinamica cifrei de afaceri, dinamica cheltuielilor totale a

înregistrat următoarele valori, prezentate în tabelul nr. 2
Tabelul nr. 2
Nr. Indicatori 2000/1999 2001/2000
crt.
1 Dinamica cifrei de afaceri 110.03% 113.30%
2 Dinamica cheltuielilor totale 92.53% 106.85%
3 Dinamica cheltuielilor materiale 82.06% 113.17%
4 Dinamica cheltuielilor cu 109.86% 96.32%
personalul
5 Dinamica profitului brut 208.78% 160.58%
6 Dinamica profitului net 247.55% 165.18%

Se poate observa o reducere a cheltuielilor cu materiale pe perioada 1999-2000

cu 17.93% şi, respectiv, cele cu personalul pe perioada 2000-2001 cu 3.68%. Acest
lucru a fost posibil, pe de o parte, ca urmare a unei mai bune dimensionări a mărimii
stocurilor şi unei evidenţe corespunzătoare a costurilor, iar pe de altă parte, ca urmare
a dotării firmei cu linii de fabricaţie mai performante, care au permis realizarea unor
economii de personal.
Principala sursă de finanţare pentru activitatea de producţie au fost încasările.
De asemenea, în cursul anului 2000 societatea a beneficiat de o facilitate pentru capital
de lucru acordată de banca ABN AMRO ROMANIA în sumă de 400,000 USD, care
expiră în august 2001.
Investiţiile efectuate în cursul anului 2000 au fost finanţate din încasări şi din
capitalul social vărsat de acţionarii majoritari în urma majorării capitalului.
Un alt indicator ce poate fi luat în considerare în efectuarea analizei situaţiei
economice a societãţii îl reprezintã rata profitului. Acest indicator va fi calculat
conform relaţiei:

Rprofit = (Profit/CA)*100

Profitul net realizat în anul 2000 a fost de 43,271,654 mii lei, fiind de două ori
mai mare ca în anul de referinţă. Acest fapt a fost posibil datorită îmbunătăţirii
gestionării costurilor, diminuării costurilor de aprovizionare cu materii prime şi
îmbunătăţirii sistemului de actualizare a preţurilor de vânzare, care în anul 2000 au

29
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

fost controlate de Ministerul Sănătăţii. Rata de rentabilitate a profitului din exploatare

raportată la cifra de afaceri este de 30%, mai bună decât în cazul altor producători
autohtoni.
Pentru perioada luată în consideraţie se vor obţine următoarele rate ale
profitului, rate prezentate în tabelul nr. 3:

Tabelul nr. 3
Indicator 1999 2000 2001
Rata profitului 20.04% 30% 39.82%

Rata profitului calculată astfel arată care este ponderea profitului în totalul
cifrei de afaceri; pe intervalul analizat se constată o evoluţie crescătoare a acestei
ponderi, ca urmare a creşterii numărului de contracte pe care firma le-a încheiat în
această perioadă, precum şi unei mai bune dimensionări a mărimii stocurilor şi unei
evidenţe corespunzătoare a costurilor .
În vederea aprecierii eficienţei utilizării resurselor umane şi în general a
eficienţei firmei, este necesar să se analizeze productivitatea muncii, precum şi
maniera de respectare a unor corelaţii între principalele obiective şi rezultate obţinute
din realizarea lor. Două dintre acestea sunt de ordin cantitativ şi se referă la raporturile
dintre dinaminca unor indicatori cantitativi (ICa>=IFs>=INs); cea de-a treia este una de
ordin calitativ şi exprimă raporturile dintre doi importanţi indicatori de eficienţă-
productivitatea muncii şi salariul mediu (IW>=IS).
În ce priveşte evoluţia productivităţii muncii şi câştigul mediu lunar pe salariat,
s-a realizat analiza comparativă a acestora, în tabelul nr.4 (evoluţia acestor indicatori a
fost, de asemenea, reprezentată şi în figura nr.5):
Tabelul nr.4
Indicatori 31.12.1999 31.12.2000 31.12.2001
Productivitatea lunară a muncii (mii lei/ 29,207 34,946 42,472.39
salariat)
Câştigul mediu lunar pe salariat (mii 4,515.39 5,341.65 5,479.61
lei/salariat)

30
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Evolutia comparativa a productivitatii lunare a muncii si a castigului

mediu lunar pe salariat

45000
40000
35000 Productivitatea valorica
30000 lunara a muncii
25000 Castigul mediu lunar pe
salariat
20000
15000
10000
5000
0
1999 2000 2001

Figura nr. 5

Pe baza datelor din tabelul nr.4 se pot calcula indicele productivităţii medii a
muncii şi indicele salariului mediu lunar. Se obţin astfel:
IW 2000/1999=(34,946.0/29,207.0)*100=119.65%
IS 2000/1999=(5,341.65/4,515.39)*100=118.29%

IW 2001/2000=(42,742.39/34,946.0)*100=122.31%
IS 2001/2000=(5,479.61/5,341.65)*100=102.58%

Observând evoluţia acestor indicatori, se poate spune că pentru perioada

analizată a fost respectată condiţia menită să asigure “sănătatea” firmei şi anume, ca
dinamica productivităţii muncii să fie superioară (şi doar în mod excepţional şi
temporar egală) dinamicii salariului (IW>IS).
Pentru realizarea unei analize cât mai corecte este însă necesară observarea
evoluţiei principalilor indicatori pe baza cărora se determină productivitatea valorică
lunară a muncii şi salariul mediu lunar pe salariat. Astfel, datele din tabelul nr.1 arată o
creştere a producţiei exerciţiului, creştere datorată obţinerii unor noi contracte de
vânzare; în acelaşi timp s-a înregistrat o scădere a numãrului de salariaţi, aceasta
datorită unei organizări mai raţionale a activităţii firmei.
În ce priveşte evoluţia salariului mediu lunar pe salariat în perioada 1999-2001,
creşterea cheltuielilor cu remuneraţiile şi reducerea numărului de personal au
determinat o creştere a acestui indicator.

31
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

În ceea ce priveşte situaţia diferitelor stocuri deţinute de Biofarm S.A. aceasta a

fost următoarea:
Tabelul nr.5

Categorii de stocuri (mii lei) 1999 2000 2001

Stocuri de materii prime şi 23,089,172 24,591,548 26,379,164
materiale
Productia în curs de execuţie 1,345,094 2,640,614 3,345,086
Semifabricate şi produse finite 13,393,559 8,673,597 1,862,632

Se observă o creştere a valorii stocurilor de materii prime şi materiale, dar

creşterea a fost mai mică decăt creşterea vânzărilor, ceea ce dovedeşte o mai bună
monitorizare a nivelului stocurilor în funcţie de producţia planificată. De asemenea, se
observă o importantă reducere a stocurilor de produse finite, în condiţiile în care
vânzările au crescut cu 56%.
În atenţia conducerii stă permanent găsirea de soluţii pentru lichidarea
imobilizărilor financiare în materii prime, materiale şi produse finite. Zilnic sunt
monitorizate nivelul stocului, al vânzărilor şi al încasărilor, pentru a putea interveni
eficient în nivelul producţiei, pentru a evita blocajul unor sume în stocuri.
O atenţie desebită este acordată şi activităţii de cercetare-devoltare, menită să
asigure firmei capacitatea de a produce ceea ce cere consumatorul astăzi, dar mai ales
mâine. Creşterea productivităţii muncii şi a dotării cu mijloace tehnice de producţie
conduce la sporirea mai rapidă a producţiei decât a consumului, astfel încât piaţa
începe să fie dominată de consumator. Această caracteristică nouă a pieţei determină
necesitatea completării activităţii de producţie cu o activitate de cercetare-dezvoltare.
În prezent conducerea societăţii pune accent activitatea de cercetare-dezvoltare,
având în prezent 14 medicamente care trebuie să intre pe piaţă. Activitatea nu are însă
drept scop doar realizarea de noi produse, ci şi îmbunătăţirea caracteristicilor vechilor
produse, pentru a putea răspunde cât mai bine cerinţelor consumatorilor. Oricum, prin
planurile de afaceri pe care le dezvoltă, S.C. Biofarm S.A. urmăreşte revizuirea
portofoliului de produse prin retragerea din nomeclatorul de fabricaţie a acelora care
sunt perimate moral.
Un alt pas important realizat de firma îl reprezintă demersurile făcute pentru a
obţine autorizaţia privind respectarea standardelor GMP, pe care conducerea S.C.

32
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

BIOFARM S.A. speră să o obţină până la sfârţitul anului 2002. Autofinanţarea a fost
principala sursă pentru investiţiile impuse de standardul GMP, compania nefiind
interesată în fuzionarea cu alte companii pentru a se diminua efortul financiar în
atingerea acestui obiectiv.
În vederea atingerii standardelor GMP, firma a realizat deja achiziţionarea a
două din cele patru linii de producţie (pentru realizarea siropurilor, tabletelor, soluţiilor
gelatinoase moi şi capsulelor).
În ceea ce priveşte activitatea de comercializare a produselor, un aspect
important îl reprezintă procentul de discount pe care firma îl acordă distribuitorilor săi
precum şi termenul de plată al comenzii; acesta este determinat în funcţie de cantitatea
contractată, perioada medie a unui credit comercial acordat fiind de 30, 45 respectiv 60
de zile. Producţia companiei este destinată în proporţie de 80% farmaciilor, restul
reprezentând livrările de produse cerute în mod constant de spitale.
În vederea asigurării competitivităţii produselor sale pe piaţă, firma şi-a propus
realizarea asocierii în fabricaţie cu producători de renume, aceasta făcând în prezent
demersuri spre a finaliza o colaborare cu doi parteneri externi. “Această direcţie de
acţiune este viabilă pentru că forţa de muncă este încă ieftină în România, şi pentru că
o astfel de colaborare oferă consumatorului o dublă garanţie: renumele partenerului
străin şi tradiţia producătorului autohton."
În vederea aprecierii lichidităţii este folosit tabloul fluxurilor de trezorerie
(Tabelul nr. 6), prin intermediul căruia sunt puse în evidenţă mişcările intervenite pe
componente, urmărindu-se de fapt să se arate care este capacitatea firmei de a-şi onora
obligaţiile curente, prin utilizarea elementelor corespunzătoare de activ:

Tabelul nr. 6

Evoluţia CASH-FLOW-ului (mii lei) 2000 2001

Fluxuri de numerar a din activitatea de exploatare
Profit net înainte de impozitare şi elemente 63,961,136 93,822,957
extraordinare
Ajustări pentru:
Amortizare 6,468,126 6,937,431
Provizioane pentru riscuri (320,972) 0
Venituri din vânzări de imobilizări (98,679) (328,719)
Valoarea netă a ieşirilor de imobilizări 25,612 148,041

33
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Venituri din dobândă (979,265) (9,191,188)

Cheltuieli cu dobândă 242,792 14,679
Profit din exploatare înainte de variaţia capitalului 69,298,749 91,403,201
circulant
Variaţia creantelor (31,502,446) (11,335,798)
Variaţia stocurilor 957,319 (4,781,120)
Variaţia datoriilor (2,315,125) 9,337,940
Flux de numerar din exploatare 36,438,497 84,624,223
Dobânda platită (242,792) (14,679)
Impozitul pe profit plătit (13,170,470) (21,522,255)
Dividende plătite/Profit repartizat salariaţilor (1,235,514) (30,346,911)
Fluxul net de numerar din activităţi de exploatare 25,808,698 32,740,378
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
Achiziţii de imobilizări (5,754,821) (8,921,566)
Incasări din vânzarea de imobilizări 98,679 328,719
Dobânzi încasate 979,265 5,826,833
Flux de investiţii (4,676,876) (2,766,014)
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare
Incasări din vărsarea capitalului social 0 18,821,335
Variaţia împrumuturilor (7,373,766) 0
Fluxul de numerar aferent activităţii financiare (7,373,766) 18,821,335
Flux net de lichidităţi 9,739,080 48,795,700
Disponibil existent la începutul perioadei 15,188,546 18,607,444
Disponibil la sfârşitul perioadei 24,927,626 67,403,144

Din datele prezentate în tabelul nr.6 se poate observa o creştere a lichidităţii

generale a firmei, fapt ce pune în evidenţă o posibilitate sporită a componentelor
patrimoniale de a se transforma într-un termen redus în lichidităţi, pentru a satisface
obligaţiile de plată exigibile.
Lichiditatea societăţii comerciale a fost influenţată în acest interval de timp de o
serie de factori, după cum urmează: creşterea investiţiilor şi a susţinerii programelor de
cercetare în domeniu; îmbunătăţirea nivelului de dotare tehnică şi în special în soft.

2.5. Puncte forte - puncte slabe

Din analiza mediului intern şi extern al firmei şi ţinând cont de scopul urmărit
(realizarea planului de afaceri în condiţiile în care se urmăreşte lansarea pe piaţă a unui
nou produs), se pot formula anumite puncte forte, puncte slabe, precum şi

34
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

oportunităţile şi pericolele pe care firma le poate lua în consideraţie în vederea

elaborării viitoarelor sale strategii de dezvoltare generală şi parţială.
Punctul de plecare în identificarea punctelor forte, respectiv slabe îl constituie
analiza portofoliului de produse, efectuate cu ajutorul matricei BCG.
Astfel, este pus în evidenţă un prim punct slab în activitatea firmei şi anume
faptul că mai mult de jumătate din portofoliul de produse al Biofarm sunt produse
“piatră de moară”, produse ce nu aduc întreprinderii nici creştere, nici lichidităţi. Doar
13% sunt produse “vaci de muls”, ce au nevoi de finanţare limitate, dar pe care poziţia
de lider le transformă în surse de degajare de lichidităţi importante.
Rezultă astfel necesitatea reîmprospătării portofoliului de produse.
În acest context, un punct forte îl constituie atenţia crescută pe care firma o
acordă activităţii de cercetare-dezvoltare, prin care se urmăreşte atât dezvoltarea unor
noi produse, cât şi îmbunătăţirea caracteristicilor vechilor produse, pentru a putea
răspunde cât mai bine cerinţelor consumatorilor.
Un alt punct slab îl constituie necesitatea îndeplinirii standardelor de GMP, fapt
pentru care firma trebuie să realizeze un efort investiţional considerabil, în vederea
modernizării clădirilor în care se realizează procesele de producţie precum şi a
adaptării/modernizării liniilor de fabricaţie. Datorită acestui proces investiţional firma
nu-şi poate concentra încă atenţia spre cucerirea unui nou segment de piaţă (al
consumatorilor cu un nivel ridicat al veniturilor), întrucât o astfel de acţiune necesită
eforturi mari în vederea identificării de idei de produse noi, prin care firma să poată
concura în special cu firmele străine, cu renume, ce îşi distribuie produsele pe piaţa
românească, precum şi cheltuieli importante în vederea realizării unei publicităţi
agresive, pe care firma nu le poate susţine în acest moment.
Legat însă de acest aspect, un punct forte îl constituie capacitatea de
autofinanţare a firmei, în condiţiile în care s-a înregistrat o creştere permanentă a
vânzărilor de la 70,816,459 mii lei în 1999 la 109,919,516 mii lei în 2000 şi, respectiv
la 180,413,017 în 2001, în anul 2000 creşterea veniturilor depăşind inflaţia anuală de
45.7% şi rata deprecierii cursului de schimb de 42% , ceea ce înseamnă o creştere în
termeni reali a vânzărilor.

35
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

În condiţiile în care se urmăreşte înnoirea portofoliului de produse, un punct

forte îl constituie investiţiile făcute în liniile de producţie pentru realizarea siropurilor,
tabletelor, soluţiilor gelatinoase moi şi capsulelor.
Tot un punct forte îl constituie şi faptul că, la nivelul anului 2001 produsele
OTC au reprezentat circa 51% din total, ele fiind principala sursă de venit. Deoarece
nu necesită obligatoriu prescripţie medicală pentru a fi cumpărate, oferă mari
posibilităţi din punctul de vedere al abordării strategiei de promovare, care se poate
adresa direct consumatorului final şi nu verigii intermediare, reprezentată de medic.
Un alt aspect pozitiv al activităţii desfăşurate de către BIOFARM este faptul că
firma şi-a îmbunătăţit cota pentru unele segmente de piaţă, printre care şi piaţa
produselor farmaceutice energizante (pe care sunt prezente produsele Cavit,
Ascolecitină® şi pe care va fi prezent şi produsul investigat, Super Cavit).
În ceea ce priveşte activitatea de aprovizionare, un punct forte îl reprezintă
reducerea cheltuielilor cu materiale pe perioada 1999-2000 cu 17.93% şi, respectiv,
cele cu personalul pe perioada 2000-2001 cu 3.68%, ca urmare a unei mai bune
dimensionări a mărimii stocurilor în funcţie de producţia planificată şi unei evidenţe
corespunzătoare a costurilor. Foarte importantă este existenţa la nivelul firmei a unui
sistem de monitorizare a nivelului stocului, al vânzărilor şi al încasărilor, pentru a
putea interveni eficient în nivelul producţiei, pentru a evita blocajul unor sume în
stocuri.
Tot un punct forte îl reprezintă creşterea lichidităţii generale a firmei, fapt ce
pune în evidenţă o posibilitate sporită a componentelor patrimoniale de a se transforma
într-un termen redus în lichidităţi, pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.
De asemenea, referitor la activitatea de aprovizionare se poate formula
următorul punct slab de care firma va trebui să ţină seama în elaborarea politicilor de
aprovizionare: dependenţa de furnizori pentru anumite materii prime (de exemplu,
pentru produsul Super Cavit firma va folosi o bază grasă CEBAO, care este asigurată
doar de către firma Hoffman La Roche).

2.6. Oportunităţi - pericole

36
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

O primă oportunitate o reprezintă potenţialul foarte mare de creştere al

sectorului, producătorii, distribuitorii şi detailiştii din industria farmaceutică
românească împărţindu-şi o piaţă ce a ajuns anul trecut la 497,627 milioane de dolari,
în creştere cu 9% faţă de 1999.
Unul din pericolele pieţei româneşti de medicamente îl reprezintă tratementul
discriminatoriu ce se aplică producătorilor interni şi externi. Astfel, companiilor străine
producătoare nu li se impun limite în ceea ce priveşte preţul medicamentelor vândute
pe piaţa românească, în timp ce preţurile produselor româneşti care sunt înregistrate la
Agenţia Naţională a Medicamentului sunt controlate de către Oficiul Concurenţei, care
impune pentru producătorii interni o rată a profitului relativ mică, de 30% pe
ansamblul întregii societăţi. În aceste condiţii, obţinerea unui profit atractiv este
condiţionată în primul rând de cantitatea vândută.
Pericolul este reprezentat de capacitatea unor ţări europene de a negocia serios
preţul de vânzare a medicamentelor străine ajungându-se în situaţia paradoxală ca în
ţări mult mai bogate decât România, preţul unor medicamente să fie mai mic
comparativ cu preţul de pe piaţa noastră. Acest fapt stimulează vânzarea produselor
străine deoarece dau posibilitatea companiilor străine să facă o puternică promovare a
produselor lor, chiar dacă pe piaţă există produse româneşti echivalente, care nu sunt
cu nimic mai prejos.
Această situaţie defavorizează companiile româneşti, care din rata relativ mică
de profit nu pot face promovare şi investiţii de retehnologizare pentru a se ridica la
standardele de calitate vestice. Acesta reprezintă un serios impediment în desfăşurarea
unei activităţi de export profitabile.
Un alt pericol pe această piaţă îl reprezintă realizarea unor achiziţii şi fuziuni, în
scopul consolidării poziţiei pe piaţă şi a creşterii puterii de negociere, fapt ce
determină o creştere a gradului de concentrare a pieţei, astfel încât firmele mici cu greu
pot face faţă concurenţei. Astfel de exemple de achiziţii sunt: preluarea pachetului
majoritar de acţiuni al producătorului braşovean Europharm de către SmithKline
Beecham, în prezent grupul de afaceri GlaxoSmithKline Europharm fiind lider pe piaţa
farmaceutică românească; preluarea Pharmatech Târgu-Mureş de către grupul sloven
Lek sau cumpărarea pachetului majoritar al Armedica de către Gedeon Richter
(Ungaria).

37
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Pentru a face faţă concurenţei firmelor străine şi pentru a avea forţa

investiţională care să le ajute să se adapteze la standardele Good Manufacturing
Practice (GMP), firmele româneşti pot realiza alianţe strategice.
Ţinând cont de atractivitatea pieţei, pe de o parte, şi de forţa competitivă a
firmei pe de alta parte, firma urmează să-şi elaboreze stategia.

2.7. Recomandări

Odată identificate punctele forte, punctele slabe ale întreprinderii, respectiv

oportunităţile şi pericolele mediului, întreprinderea va trebui să urmărească
echilibrarea portofoliului de produse la nivel global. Circuitul de finanţare al matricei
BCG trebuie să fie următorul: “vacile de muls” finanţează dezvoltarea “dilemelor” şi
transformarea lor în “vedete”. “Vedetele” vor deveni “vaci de muls”, acestea
transformându-se în viitor în “poveri”.
Fiecărei situaţii din matricea BCG i se va aplica o anumită strategie. Pentru
produsele “vaci de muls”, strategia urmată de întreprindere va fi de rentabilizare
(adică să se menţină fără să se investească). Pentru produsele “vedete” întreprinderea
va adopta o strategie de consolidare, constând în realizarea investiţiilor în ritmul
pieţei.
Pentru dileme, alternativele strategice pe care le are întreprinderea sunt: fie
investiţiile care să permită evoluţia produsului spre “vedete” fie renunţarea, dacă
întreprinderea consideră că nu dispune de resursele necesare, fie segmentarea, ce
constă în focalizarea asupra unui sector de piaţă şi cucerirea pe acesta a unei poziţii
concurenţiale credibile.
Pentru “pietrele de moară”, alegerea va fi împărţită între retragerea investiţiilor
şi menţinerea fără investiţii, dacă produsul contribuie la imaginea întreprinderii sau
dacă marja de cost ce revine produsului respectiv este importantă şi nu există încă un
alt produs care să poată prelua acest procent din costuri.
În acest context, o atenţie deosebită se va acorda elaborării planurilor de
marketing.

38
 Capitolul 2: Caracterizarea activitatii economice si de productie a firmei S.C. BIOFARM S.A.

Procesul planificării de marketing implică parcurgerea următoarelor etape:

analiza ocaziilor de piaţă, studierea şi alegerea pieţei-ţintă, elaborarea strategiilor de
marketing, elaborarea programelor de marketing şi organizarea, implementarea şi
controlul activităţii de marketing.
Elaborarea strategiei de marketing nu înseamnă însă numai decizii în ceea ce
priveşte produsul, gama de produse sau cantităţile oferite consumatorilor, ci şi nivelul
calitativ al acestora. Acesta se stabileşte în strânsă legătură cu preferinţele segmentului
de piaţă căruia îi este oferit spre vânzare produsul.
În ce priveşte gradul de diferenţiere al produselor, acesta se va stabili atât în
raport cu produsele similare altor întreprinderi, cât şi în raport cu întreaga gamă de
produse a S.C. BIOFARM S.A. Însemnătatea deosebită a acestei opţiuni rezultă din
faptul că asigurarea unei diferenţieri accentuate a produselor (gama sortimentală largă)
implică cheltuieli mari. De aceea, este necesară stabilirea limitei până la care
diversificarea producţiei este rentabilă.
Întrucât elaborarea strategiei produsului implică alegerea uneia dintre
numeroasele alternative (schimbarea calităţii produsului, extinderea gamei de
sortimente, modificarea produsului în vederea schimbării imaginii pe care şi-o
formează consumatorul) este necesară folosirea unor criterii care să permită adoptarea
unor decizii cât mai judicioase. Dintre criteriile ce pot fi folosite de către întreprindere,
se pot menţiona:
- creşterea volumului şi nivelului profitului care se poate realiza;
- creşterea volumului vânzărilor;
- asigurarea concordanţei dintre produs şi cerere;
- avantajele şi dezavantajele producerii simultane a mai multor produse în cadrul
întreprinderii.
În funcţie de aceste criterii, întreprinderea va putea alege strategia menită să
asigure o poziţie cât mai bună a produselor BIOFARM pe piaţă, contribuind astfel la
atingerea obiectivelor generale ale oganizaţiei.

39