Sunteți pe pagina 1din 28

Capitolul 1.

Consideraţii Generale
Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi
a activelor totale ale societăţii

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă


cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere,
unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar
şi în bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune
analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale
societăţii vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2012 şi 2013.
Societatea comercială SC Zentiva S.A. a fost înfiinţată în anul 1962 şi are ca principalul
obiect de activitate fabricarea preparatelor farmaceutice. Datorită numărului de angajaţi: 484
şi a valorii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul societăţilor mari. Principalii clienţi
sunt atât lanțurile de farmacii, CAS cât şi unitățile medicale de stat și private.

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC Zentiva S.A. pentru anii


2012 şi 2013 sunt:

Indicator 2012 2013 Δ Δ%


Cifra de Afaceri 242.491.029 290.362.767 47.871.738 119,74%
Rezultatul Net 32.181.076 40.297.608 8.116.532 125,22%
Active totale 323.096.892 360.063.825 36.966.933 111,44%

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a
principalilor indicatori financiari, creștere accentuată și de evoluția producției vândute.

400.000.000

350.000.000

300.000.000

250.000.000

200.000.000 Cifra de afaceri

150.000.000
Rezultatul net
100.000.000

50.000.000 Active totale


0
2012 2013
Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

2012 2013
Denumire indicator valoric procentual valoric Procentual Δ Δ%
Imobilizări necorporale 415.234 0,13 362.758 0,10 -52.476 -0,03
Imobilizări corporale 85.124.896 26,35 90.808.120 25,22 5.683.224 -1,13
Imobilizări financiare 0 0,00 0 0,00 0 0
Active imobilizate 85.540.130 26,48 91.170.878 25,32 5.630.748 -1,16
Stocuri 29.634.065 9,17 49.779.547 13,83 20.145.482 4,66
Creanţe 202.224.148 62,59 179.638.094 49,89 -22.586.054 -12,7
Investiţii financiare pe TS 0 0,00 0 0,00 0 0
Disponibilităţi băneşti 5.533.632 1,71 39.165.615 10,88 33.631.983 9,17
Active circulante 237.391.845 73,47 268.583.256 74,59 31.191.411 1,12
Cheltuieli in avans 164.917 0,05 309.691 0,09 144.774 0,04
TOTAL ACTIV 323.096.892 100,00 360.063.825 100,00 36.966.933 0

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de


specialitate sunt:

TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT

Nr. Indicator Simbol Perioada analizată


Crt
2012 2013

1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100 26,48% 25,32%

2 Rata imobilizărilor necorporale RIN=In/At* 100 0,13% 0,10%

3 Rata imobilizărilor corporale RIC=Ic/At*100 26,35% 25,22%

4 Rata imobilizărilor financiare RIF=If/At* 100 0,00% 0,00%

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale


aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a
activului.

Active
imobilizat
e
100
RAI= Activ
total
Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul
activităţii. Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La
societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori de 26,48% din totalul
activelor imobilizate în 2012 și de 25,32% din totalul activelor imobilizate în 2013, mult
sub nivelul recomandat pentru o companie care evoluează în domeniul industrial.

26,48%
27%

26%

26% 25,32%
Rata activelor imobilizate

25%

25%
2012 2013

a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN)

Imobilizãri necorporale
RIN =  100
Activ total

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse


datorită obiectului de activitate al societății, care nu presupune detinerea de imobilizari
necorporale majore.

0% 0,13%
0% 0,10%
0%
0%
0% Rata activelor imobilizate

0%
0%
0%
2012 2013

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii


şi de caracteristicile tehnice ale acesteia.

Imobilizãr
icorporale

100
RIC = Activ
total

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de


scădere a ponderii în totalul activului de la 26,35% în 2012 la 25,22% în 2013, ca urmare
a creșterii ponderii activelor circulante, chiar dacă imobilizările corporale cresc în valori
absolute, ca urmare a unor investiții. Valorile înregistrate variază de la o ramură de
activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care solicită echipamente
importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare
tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.

27% 26,35%

26%

26%
25,22% Rata activelor corporale

25%

25%
2012 2013

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a


firmei, precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine
participaţii la capitalul social.
Imobilizãr
ifinanciare
100
RIF = Activ
total

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară,
având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor
financiare este 0 deoarece aceasta nu deține participații în capitalul altor societăți
comerciale.
100%

80%

60%
Rata activelor financiare
40%

20%
0,00% 0,00%
0%
2012 2013

TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr. Perioada analizată


Crt Indicator Simbol
2012 2013

1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100 73,47% 74,59%


2 Rata stocurilor RST=St/At x100 9,17% 13,83%

3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100 62,59% 49,89%

4 Rata inv. tr. scurt RITS=Its/At x100 0,00% 0,00%

5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100 1,71% 10,88%

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările


cu caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
Active
circulante

100
RAC= Activ
total

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul


activităţii. În dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei
de afaceri este superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de
rotaţie. În mod asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este
consecinţa modificării cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii
activelor circulante, însemnând o accelerare a vitezei de rotaţie. In procesul decizional
sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creanţelor
comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilităţi, valori mobiliare de plasament
etc.).
Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de creştere
de la
73,47% în 2012 la 74,59% faţă de 2013, Situaţia poate fi apreciată pozitiv prin reducerea
creșterea valorii disponibilităților bănești şi negativ prin valorificarea insuficientă a
potenţialului concretizat şi în păstrarea unei ponderi importante a creanțelor
(nevalorificarea cifrei de afaceri).

75%
74,59%
75%
74%
73,47% Rata activelor
74% circulante
73%
73%
2012 2013

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.


Stocuri
100
RSt = Activ
total
Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata
ciclului de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera
producţiei şi distribuţiei de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea
evoluţiei în timp a stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea
analizată, rata stocurilor înregistrează valori în creștere, respectiv 9,17% în 2012 și
13,83% în 2013.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi


este influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de
afaceri.
Creante
100
RCr = Activ
total
Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în
contact direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul,
prestările de servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără
numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)
– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);
– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară
şi să prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie
superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori
semnificative, fiind cel mai mare element de activ, cu o tendinţă favorabilă de reducere
la 49,89% în 2013.

c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a


valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
Disponibil
itati
banesti
si
plasamente
100
RDb = Activ
total

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria


echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz
contrar, întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea
nevoilor de exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă
a resurselor disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul
minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%.
Analiştii apreciază că nivelul optim al ratei disponibilităţilor este de 10%. La societatea
analizată, rata disponibilităților prezintă o tendință de creștere și consolidare la nivelul
activelor circulante respectiv atinge cota de 10,88% în 2013 din totalul activelor.
Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

2012 2013 Δ Δ%
Denumire indicator
Valoric Procentual Valoric Procentual
Capital social 301.420.302 93,29% 301.243.930 83,66% -176.372 -9,63%
Prime de capital 24.964.505 7,73% 24.964.505 6,93% 0 -0,80%
Rezerve 141.563.938 43,81% 153.745.014 42,70% 12.181.076 -1,11%
Rezerve din reevaluare 1.736.452 0,54% 1.736.452 0,48% 0 -0,06%
Acţiuni proprii(-) 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
- -
Rezultatul reportat -77,38% -69,41% 85.998 7,97%
250.008.893 249.922.895
Profit net 32.181.076 9,96% 40.297.608 11,19% 8.116.532 1,23%
Repartizarea profitului 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Capital Propriu 251.857.380 77,95% 272.064.614 75,56% 20.207.234 -2,39%
Datorii pe termen lung 46.702 0,01% 49.936 0,01% 3.234 0,00%
Datorii pe termen scurt 52.154.363 16,14% 66.325.878 18,42% 14.171.515 2,28%
Provizioane 19.038.447 5,89% 21.623.397 6,01% 2.584.950 0,12%
Venituri in avans 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Datorii totale 71.239.512 22,05% 87.999.211 24,44% 16.759.699 2,39%
Capital permanent 270.942.529 83,86% 293.737.947 81,58% 22.795.418 -2,28%
PASIV TOTAL 323.096.892 100,00% 360.063.825 100,00% 36.966.933 0,00%

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Nr. Perioada analizată


Indicator Simbol
crt.
2012 2013

1 Rata stabilitatii financiare RSF RSF= CPMx100/Pt 83,86% 81,58%

2 Rata autonomiei financiare globale RAFG RAFG= CPRx 100/Pt 77,95% 75,56%

3 Rata autonomiei financiare la termen RAFT RAFT= CPRx100/CPM 92,96% 92,62%

4 Rata îndatorarii globale RIG RÎG=Dtx100/Pt 22,05% 24,44%

5 Rata de îndatorare la termen RÎT RîG=Dtlx100/Cpm 0,02% 0,02%


1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de
resurse financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
Capital
permanent
RSF 2012 = 
100
= 83,86%
Pasiv
total
Capital
permanent
RSF 2013 = 
100
= 81,58%
Pasiv
total

Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad


ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei
pentru o firmă industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi
are o tendinţă de creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă
este consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării
datoriilor pe termen mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi
considerată o situaţie pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe
termen mediu şi lung, fără însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil.

85%
83,86%
84%
84%
83%
83% Rata stabilitatii
82% financiare
81,58%
82%
81%
81%
80%
2012 2013

Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse


financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a
acestei rate este în jur de 66 %. În 2012 şi 2013 rata se situează peste această valoare,
însă prezintă situație nefavorabilă de scădere în 2013 faţă de perioada precedentă,
reprezentând 81,58% din totalul surselor de finanţare, ca urmare a ponderii ridicate a
capitalului propriu.

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul


firmei este finanţat pe seama resurselor proprii.
Capital
propriu
RAFG 2012 = 100
= 77,95 %
Pasiv
total
Capital
propriu
RAFG 2013 = 100
= 75,56%
Pasiv
total
Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata
autonomiei financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii
apreciază că valoarea minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim
o rata de 30% a activului net (capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele
proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în
care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor, firma are o
autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de
credite bancare pe termen mediu şi lung.

79% 77,95%
78%
78%
77%
77% Rata autonomiei
76% 75,56% financiare globale
76%
75%
75%
74%
2012 2013

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de scădere de


la 77,95% cât înregistra în 2012 la 75,56% în 2013 reflectând scăderea gradului de
autonomie financiară în condiţiile înregistrării unei tendinţe de creştere a capitalului
propriu ca urmare a capitalizării profiturilor. Pragul minim de 30% a fost depăşit în
întreaga perioadă analizată și chiar dacă înregistrează o scădere această rata se regăsește
mult peste pragul minim, prezentând garanţii certe pentru a beneficia de credite bancare
pe termen mediu şi lung.

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât


precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii
capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen
lung.
Capital propriu
RAFT 2012= 100 = 92,96%
Capital permanent
Capital propriu
RAFT 2013 = 100 = 92,62%
Capital permanent

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea


capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie
să reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.
93% 92,96%

93%
93%
Rata autonomiei
93% 92,62% financiare la termen
93%
93%
92%
2012 2013

În ambele perioade de analiză, 2012 și respectiv 2013, rata autonomiei financiare


la termen înregistrează valori mult peste 50%, care este valoarea recomandată, respectiv
92,96% în anul 2012 şi 92,62% în anul 2013. Rata autonomiei financiare este în ușoară
scădere, dar cu toate acestea capitalul propriu are o contribuție destul de mare, aproape
în totalitate, la formarea capitalului permanent.

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în


patrimoniul întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
Datorii
totale
RÎG 2012= 100= 22,05%
Pasiv
total
Datorii
totale
RÎG 2013= 100= 24,44%
Pasiv
total

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim
admisibilă fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se
diminuează, îndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiară creşte.

25% 24,44%
25%
24%
24%
23%
Rata de indatorare globala
23% 22,05%
22%
22%
21%
21%
2012 2013

Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare.


În perioada vizată această rată înregistrează o tendinţă nefavorabilă de creștere de la
22,05% cât înregistra în 2012 la o pondere 24,44% în 2013. Această evoluție evidențiază
creșterea gradului de îndatorare, însă se menține cu mult sub limita de 66% a datoriilor
în totalul surselor de finanţare.
5)Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen
mediu şi lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind
considerată normală dacă este mai mică decât 50 %.

Datorii
pe
termen
mediu
si
lung
RÎT 2012 = 100
= 0,02%
Capital
permanent
Datorii
pe
termen
mediu
si
lung
RÎT 2013 = 100
= 0,02%
Capital
permanent

0%
0,02% 0,02%
0%

0%
Rata de indatorare la termen
0%

0%

0%
2012 2013

În perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori foarte reduse și egale,
de 0,02% atât în 2012 cât și în 2013, această pondere fiind considerată ca fiind foarte
bună deoarece se află mult sub pragul de 50%.
2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.3.1 Situaţia neta(SN)

SN=AT-DT
SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. în avans


Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in
avans + Subventii din investitii +Provizioane

AT0=52.154.363+237.391.845+164.917= 323.096.892
AT1=66.325.878+268.583.256+309.691= 360.063.825

DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans+ Subventii din investitii

DTS= datorii pe termen scurt


DTL= datorii pe termen lung

DT0= 52.154.363+ 46.702+19.038.447+0= 71.239.512


DT1= 66.325.878+ 49.936+21.623.397+0= 87.999.211

SN0=AT0-DT0=323.096.892-71.239.512= 251.857.380
SN1=AT1-DT1=360.063.825-87.999.211= 272.064.614
ΔSN=SN1-SN0=272.064.614-251.857.380= 20.207.234

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale


a societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.
Situația netă pozitivă reflectă:
- buna gestiune financiară a societății
- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:


- slaba gestiune financiară a societății
- scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice slabe.

In ambele perioade analizate, situația neta este pozitivă. Se observă o


tendință de creștere de la o perioada la alta, aspect economic favorabil pentru societate.

OBS: Acest indicator este întotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul
societății.
2.3.2 Fondul de rulment(FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente


Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si
lung+Provizioane +Subventii din investititii
Nevoi permanente =Active imobilizate nete

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 270.942.529


Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 293.737.947

FR 0 = 270.942.529-85.540.130=185.402.399
FR1 = 293.737.947-91.170.878= 202.567.069
∆FR= 202.567.069- 185.402.399= 17.164.670

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung;


adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze
de anumite evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății
pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de
potențialele evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv reprezintă un surplus
de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de acoperit(active
imobilizate). Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă
surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe
termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de
potențialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune financiară:
la nevoi permanente se alocă surse permanente.
In perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv în ambii ani de analiză. Se
manifestă o tendință de creștere, aspect favorabil pentru societatea analizată, ceea ce
reflectă realizarea unui echilibru financiar pe termen mediu lung. Societatea dispune
astfel de o marjă de securitate care o protejează de evenimente neprevăzute.

Fondul de rulment se împarte in:

➢ Fond de rulment propriu (FRP)


FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
FRP0 = 251.857.380- 85.540.130= 166.317.250
FRP1 = 272.064.614-91.170.878= 180.893.736
∆FRP =180.893.736- 166.317.250= 14.576.486

FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigură prin capitalul propriu, ceea ce reflectă
gradul de autonomie financiară. In ambele perioade analizate, FRP este pozitiv ceea ce
reflectă echilibrul financiar, dar și faptul că societatea dispune de o marja de securitate,
care o protejează de anumite evenimente neprevăzute. Se manifestă o tendință de
creștere, de la o perioadă la alta, aspect favorabil pentru societate.
➢ Fond de rulment împrumutat (FRI)
FRI = FR-FRP
FRI0 = 185.402.399– 166.317.250= 19.085.149
FRI1 = 202.567.069- 180.893.736= 21.673.333

∆FRI =21.673.333-19085149= 2.588.184

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe


termen scurt. In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori pozitive dar are o
tendință favorabilă descrescătoare.

2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii fin. pe termen scurt+Ch. in avans


Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans
Datorii de exploatare = datorii pe termen scurt – credite bancare pe termen scurt (din
F30)

Nevoi temporare 0 = 29.634.065+202.224.148+0+164.917= 232.023.130


Nevoi temporare1 = 49.779.547+179.638.094+0+309.691= 229.727.332

Surse temporare 0 =52.154.363+0= 52.154.363


Surse temporare1 = 66.325.878+0= 66.325.878

NFR0 =232.023.130-52.154.363= 179.868.767


NFR1= 229.727.332-66.325.878= 163.401.454
ΔNFR=NFR1-NFR0= 163.401.454-179.868.767= -16.467.313

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe


termen scurt.
Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment este pozitivă în ambele perioade, fiind un aspect
economic negativ pentru societate și prezintă un dezechilibru financiar pe termen scurt,
nevoile temporare nefiind acoperite de sursele temporare. Se manifestă o tendință de
scădere, aspect economic favorabil pentru societate.
2.3.4 Trezoreria neta(TN)

TN=FR-NFR

TN0=FR0-NFR0= 185.402.399-179.868.767= 5.533.632


TN1=FR1-NFR1=202.567.069-163.401.454 = 39.165.615
ΔTN=TN1-TN0=39.165.615 -5.533.632 = 33.631.983

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente
Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății,
adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de
finanțare a investițiilor.
Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății,
adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.
Trezoreria netă este pozitivă în ambele perioade analizate ceea ce ne indică
realizarea unui echilibru financiar la nivelul societății. Se manifesta o tendință de
creștere, aspect pozitiv pentru societate.
Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

a)Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. privind mărfurile


MC0= (26.475.973- 37.733.009)– 23.382.226= -34.639.262
MC1= (30.554.488- 34.111.128)– 26.097.669= -29.654.309
∆MC= -29.654.309-(-34.639.262)= 4.984.953
Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic
din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la
furnizor.
In ambele perioade analizate, MC este negativă, fiind un aspect nefavorabil
pentru societate; se manifestă o tendință favorabilă de scădere a marjei
comerciale.

b) Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata

Qex0 = 253.748.065+ 2.970.015+0 = 256.718.080


Qex1 = 293.919.407+ 5.025.619+0 = 298.945.026
∆ Qex=298.945.026 - 256.718.080= 42.226.946
Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de
societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.
Producția exercițiului este pozitivă și înregistrează o tendință de creștere,
fiind un aspect favorabil pentru societate.

c) Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terți

Consumuri ext de la terți 0 = (34.610.275+19.656.059) + (5.803.462+


70.440.477)= 130.510.273
Consumuri ext de la terți 1 = (65.918.424+22.750.580) + (5.548.478 +
71.726.259)= 165.943.741

VA0 = -34.639.262+ 256.718.080- 130.510.273= 91.568.545


VA1 = -29.654.309+ 298.945.026- 165.943.741= 103.346.976
∆ VA=103.346.976- 91.568.545= 11.778.431

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate,


rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și
serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări
bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către
salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru
autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind
un aspect benefic pentru societatea analizată. Se manifestă o tendință favorabilă
de creștere.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu personalul - Ch cu alte impozite si


taxe

EBE0 = 91.568.545+ 0 – 44.572.390– 1.966.145= 45.030.010


EBE1 = 103.346.976+0 – 45.361.636– 1.562.970= 56.422.370
∆EBE=56.422.370- 45.030.010= 11.392.360

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de


autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de
remunerare a acționarilor. EBE înregistrează valori pozitive, aspect favorabil
pentru societate. Se observă o tendință favorabilă de creștere.

e) Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652-
658) + Reluări asupra provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si provizioane
din expl.

RE0=45.030.010+12.246.140–6.829.404+(21.708+3.293.536+498.992)-
(8.708.366+4.143.851+4.027.686 )= 37.381.079
RE1=56.422.370+6.594.608–4.075.246+(14.235+1.754.888+1.453.274)-
(7.447.155+1.735.046+2.403.861)= 50.578.067
∆RE= 50.578.067-37.381.079= 13.196.988

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a


rentabilității activității de exploatare. Rezultatul din exploatare înregistrează
valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere în perioada
analizată.
f) Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare - Ch financiare

RC0= 37.381.079+ 4.415.977– 1.483.573= 40.313.483


RC1=50.578.067+ 2.809.965– 1.620.075= 51.767.957
∆RC=51.767.957- 40.313.483= 11.454.474

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de


rezultatul financiar. În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori
pozitive, manifestându-se o tendință de creștere.

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare + Venituri din impozitul


pe profit amânat - Impozitul pe profit curent(ct. 691) – Impozit pe profit amanat -
Alte impozite neprezentate (ct.698)

RN0= 40.313.483+ 0 – 0 + 125.494 – 8.343.901 – (-86.000)= 32.181.076


RN1=51.767.957+ 0 – 0 + 0 – 10.021.515 - 1.238.834 – 210.000= 40.297.608
∆RN=40.297.608 - 32.181.076= 8.116.532
Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea
din profitul brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net
înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere.
2.4. Analiza ratelor de structură ale capitalului

2.4.1. Ratele de echilibru

a)Rata de finanțare a activelor fixe (RFR)


CapitalPermanent
RFR=
Active Im obilizateNete

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu și lung +


Provizioane+Subventii din investititii

270.942.529
RFR 0= = 3,167
85.540.130

293.737.947
RFR 1= = 3,222
91.170.878

O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică faptul că
activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea se află în
echilibru financiar pe termen lung. O rată subunitară reflectă un fond de rulment
negativ, adică societatea se află în dezechilibru financiar pe termen lung.
În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară, fapt ce
reflectă echilibrul financiar pe termen lung. Această rată prezintă o tendință de
creștere, aspect favorabil pentru societate.

b)Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (RNFR)

RNFR= FR
NFR
185.402.399
RNFR 0= = 1,031
179.868.767

202.567.069
RNFR 1= = 1,239
163.401.454

Rata de finanțare a fondului de rulment evidențiază proporția corespunzătoare din


fondul de rulment ce finanțeaza NFR pozitivă. Dacă NFR este negativă, nu are
relevanță calculul acestei rate, deoarece:
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
NFR negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică societatea nu
mai are nevoie de finanțare
În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment < 1, înseamnă că TN este
negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.
Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment > 1, înseamna că TN este pozitivă,
adică se manifestă echilibru financiar.

În cazul analizat, RNFR, atât în 2012 cât și în 2013, este pozitivă și în creștere, ceea ce
reflectă echilibrul financiar al societății.

2.4.2. Ratele de lichiditate

a)Rata lichiditatii generale (RLG)

ActiveCirculante
RLg= DatoriiTermenScurt

237.391.845
RLG 0= = 4,552
52.154.363

268.583.256
RLG 1= = 4,049
66.325.878

Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe


termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea societății de a-și achita
datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu.
Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o
insuficiență de trezorerie, care ar putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen
scurt la cererea creditorilor.
Aceasta rată este supraunitară în ambele perioade, fiind un aspect economic pozitiv
pentru societate și reflectă capacitatea acesteia de a-și achita datoriile scadente pe
termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu.

b)Rata lichidității reduse (RLr)

Creante + DisponibilitatiBanesti
RLr= DatoriiTermenScurt

(202.224.148 + 5.533.632)
RLr 0= = 3,983
52.154.363

(179.638.094 + 39.165.615)
RLr 1= = 3,298
66.325.878
Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile scadente pe
termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria economico-financiara
sugerează că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în intervalul [0,8; 1]
În cazul analizat, societatea înregistrează valori mult peste intervalul recomandat, în
ambele perioade analizate, cu tendința de creștere în 2013 față de 2012, aspect
economic pozitiv pentru societate.

c)Rata lichidității imediate (RLi)

DisponibilitatiBanesti
RLi= DatoriiTermenScurt

5.533.632
RLi 0= = 0,106
52.154.363

39.165.615
= 0,591
RLi 1= 66.325.878

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa datoriile


scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în conturile bancare și
casă. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rată este de 0,3.
În cazul analizat, societatea înregistrează în anul 2012 o valoare sub valoarea
recomandata, însă în anul 2013, valoarea înregistrată crește și este peste valoarea
recomandată. Tendința de creștere din 2013, reprezintă un aspect favorabil pentru
societate.

2.4.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF)

Metoda adițională

CAF = Rezultatul net + Ch calculate cu amortizări și provizioane - Venituri calculate


reluări asupra amortizărilor

CAF0= 32.181.076+(8.708.366+4.143.851+4.027.686) - (21.708+3.293.536+498.992)


= 45.246.743

CAF1=40.297.608+(7.447.155+1.735.046+2.403.861)-(14.235+1.754.888+1.453.274)
=48.661.273

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere economică a


societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de activitatea comercială a
unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Ea este un
surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinantare pozitivă, înregistrând
valori semnificative, înregistrându-se o tendință de creștere de la o perioadă la alta.

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare(cont 652-
658) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare - Cheltuieli
extraordinare – Impozitul pe profit curent – Impozitul pe profit amânat – Alte impozite
neprezentate + Venituri din impozitul pe profit amânat

CAF0= 45.030.010+12.246.140–6.829.404+ 4.415.977– 1.483.573– 8.343.901 – 0 –


(-86.000) + 125.494 = 45.246.743

CAF1= 56.422.370+6.594.608–4.075.246 + 2.809.965– 1.620.075– 10.021.515 -


1.238.834 – 210.000 + 0= 48.661.273

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere economică a


societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de activitatea comercială a
unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Ea este un
surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinanțare pozitivă, înregistrându-se
o tendință nefavorabilă descrescătoare.

2.4.4. Ratele de indatorare

a)Rata levierului (RL)

DatoriiTotale
RL=
Capital Pr opriu

Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri in


avans

71.239.512
RL 0 = = 0.283
251.857.380

87.999.211
RL 1= = 0.323
272.064.614

Rata levierului compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu.


Normele bancare impun o rată a levierului < 1, pentru acordarea de credite cu garanție
sigură.
Societatea analizată înregistrează o rată a levierului sub limita recomandată, astfel că
în general, valoarea capitalului propriu depășeste cu mult nivelul datoriilor, aspect
economic favorabil pentru societate.

b)Rata datoriilor financiare (RDF)

DatoriiTermenMediuSiLung
RDF=
CapitalPermanent

46.702
RDF 0= = 0.0001723
270.942.529

49.936
= 0.0001700
RDF 1= 293.737.947

Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul capitalurilor


permanente. Măsoară gradul de îndatorare pe termen mediu și lung a societății.
Normele bancare impun o valoare maximă de 0,5 pentru această rată.
Societatea analizată se încadrează în această limită, astfel că ar putea solicita un nou
credit bancar pe termen mediu și lung.

c) Rata creditelor de trezorerie (RCT)

CrediteTermenScurt
RCT= NFR

0
RCT 0= =0
179.868.767

0
RCT 1= =0
163.401.454

Caracterizează gradul de îndatorare bancară a activității de exploatare.


În ambele perioade: 2012, respectiv 2013 rata creditelor de trezorerie este 0, prin
urmare societatea nu are contractat niciun credit pe termen scurt în perioada analizată
pentru a-și finanța activitatea.

d)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanțare


(RCAF)

DatoriiTermenMediuSiLung
RCAF=
CAF

46.702
RCAF 0= = 0,001
45.246.743
49.936
RCAF 1= = 0,001
48.661.273

Această rată exprimă în număr de ani capacitatea unității de a-și rambursa datoriile pe
termen lung contractate, pe baza capacității de autofinanțare. Normele bancare impun
un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacității de autofinanțare.
Societatea analizată înregistrează valori foarte optime, în ambele perioade analizate,
aspect favorabil pentru societate.

e) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)

ChFinanciare
=
RCF EBE

1.483.573
RCF 0= = 0.0329
45.030.010

1.620.075
RCF 1 = = 0.0287
56.422.370

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentată în special de


comisioane și dobânzi. Limita maximă stabilită de normele bancare pentru acest
indicator este de 0,6. Societatea se încadrează în această limită în ambele perioade
analizate, aspect economic pozitiv pentru societate.

2.5 Analiza ratelor cinetice (de gestiune)

a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)

Stocuri
Dst= x360
CA

29.634.065
Dst 0 = x360= 43,99 zile
242.491.029

49.779.547
Dst 1= x360= 61,71 zile
290.362.767

Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între momentul achiziției
mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către clienți sau distribuției pe piață.
În cazul societăților care desfășoară comerț, durata de rotație a stocurilor e
recomandată să fie sub 30 zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează peste limita recomandată
însă având în vedere obiectul de activitate al societății, capacitate de rotație a stocurilor
este bună.

b)Durata de încasare a creanțelor (Dcr)

Creante
Dcr=  360
CA

202.224.148
Dcr 0= x360= 300,22 zile
242.491.029

179.638.094
Dcr 1= x360= 222,72 zile
290.362.767

Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea


creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30 de zile.
Societatea înregistrează valori peste limita recomandată și în scădere în perioada
analizată.

c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)

Furnizori
Dfz=  360
CA
OBS. Soldul furnizorilor = Se calculeaza astfel: ct. 401+403+404+405+408+419
- !Atenţie la semn ! C(+) D(-)

30.684.317
Dfz 0= x360= 45,55 zile
242.491.029

43.387.655
Dfz 1= x360= 53,79 zile
290.362.767

Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face plata


furnizorilor. Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă nu ar fi bine
să se depășească 30 zile.

În ambii ani analizați, durata de plată a furnizorilor este mai mică decât durata de
încasare a clienților, aspect economic relativ negativ pentru societate, deoarece
încasarea clienților se face mai lent decât plata furnizorilor.
2.6 Analiza rentabilității

2.6.1.Ratele de rentabilitate economice brute

a) Rata nominală a rentabilității economice brute (Rneb)

EBE
Rneb=  100
CapitalInvestit

Capital investit = Active fixe brute (r.14 din situatia activelor imobilizate-formular 40)
+ NFR + Disponibilitati banesti

Capital investit 0= 183.556.309+179.868.767+5.533.632= 368.958.708


Capital investit 1= 196.197.544+163.401.454+39.165.615= 398.764.613

45.030.010
Rneb 0=  100 = 12,20%
368.958.708
56.422.370
Rneb 1=  100 = 14,14%
398.764.613

b) Rata reala a rentabilității economice brută (Rreb)

Rneb − Ri
,
Rreb= 1 + Ri ,dacă Ri>10
Rreb=Rneb-Ri , dacă Ri≤10

Ri=rată inflație Ri0= 3,33% Ri1= 3,98%

Rreb 0= 12,20% - 3,33% = 8,87%


Rreb 1= 14,14% - 3,98% = 10,16%

Ratele de rentabilitate ec. brute măsoară gradul societății de a-și reînnoi capitalul
investit. E bine ca rezultatul obținut să fie cât mai mare pt a semnifica o perioadă de
reînnoire a capitalului cât mai scurtă.
În cazul analizat, rezultatele obținute sunt pozitive atât în anul 2012 cât și în 2013,
manifestându-se o tendință de creștere, aspect economic favorabil pentru societate.
2.6.2.Ratele rentabilității economice nete

a) Rata nominală a rentabilității economice nete (Rnen)

Re zultatul.din. exp loatare


 100
Rnen= Capital.Investit

37.381.079
Rnen 0=  100 = 10,13%
368.958.708

50.578.067
Rnen 1=  100 = 12,68%
398.764.613

b) Rata reala a rentabilității economice nete (Rren)

Rren = Rnen - Ri

Rren 0= 10,13%- 3,33% = 6,80%


Rren 1= 12,68%- 3,98% = 8,70%

Rnen trebuie să fie superioară ratei inflației, pt. ca societatea să-și poată recupera
integral eforturile depuse pt. desfășurarea activității, menținându-și astfel activul sau
economic. În cazul analizat se observă o evoluție favorabilă a acestui indicator.

2.6.3.Rata rentabilității financiare (Rf)

Pr ofitNet
 100
Capital Pr opriu
Rf=

32.181.076
 100
Rf 0= 251.857.380 = 12,77%

40.297.608
 100
Rf1= 272.064.614 = 14,81%

Rata rentabilitatii financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma


utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății
fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o
creștere a valorii intrinseci a acțiunilor societății.
S-a manifestat o tendință de creștere a ratei rentabilității financiare de la o perioadă la
alta, aspect favorabil pentru societate.