Romgaz Part I

Sectie An NUME Ș I Prenume
COPERTĂ
1
CUPRINS
Capitolul 1. Consideraţii Generale .............................................................................3
Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar ........................................................4
2.1 Analiza ratelor de structură ale activului ..............................................................4
2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului .............................................................8
2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR C10 ...............................................13
2.3.1 Situaţia neta (SN) ...........................................................................................13
DTS= datorii pe termen scurt..................................................................................13
2.3.2 Fondul de rulment(FR)...................................................................................14
2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR) ..................................................................15
2.3.4 Trezoreria neta(TN) .......................................................................................16
2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune .......................................................17
2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului ........................................................20
2.5.1. Ratele de echilibru ........................................................................................20
2.5.2. Ratele de lichiditate şi solvabilitate ..............................................................21
2.5.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF)..............................................................24
2.5.4. Ratele de indatorare ......................................................................................25
2.6 Analiza ratelor cinetice (de gestiune) .................................................................28
2.7 Analiza rentabilității ...........................................................................................29
2
Capitolul 1. Consideraţii Generale

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi
a activelor totale ale societăţii
Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care

reprezintă cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi
pierdere, unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul
financiar şi în bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune
analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale
societăţii vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2019 şi 2020
Societatea comercială S.N.G.N ROMGAZ S.A. a fost înfiinţată în anul 2001 şi are ca
principalul obiect de activitate Extr. Gaze naturale. Datorită numărului de angajaţi:_5673___
şi a valorii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul societăţilor ______. Principalii
clienţi sunt __OMV, Romgaz,PGNIG,PETROM, MOL, INA________________________.
Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC_____________________

S.A. pentru anii 2019 şi 2020 sunt:
Indicator 2019 2020 Δ Δ%

Cifra de Afaceri 4.924.879.529 3.926.033.569 -998.845.960 79,71%
Rezultatul Net 1.046.406.623 1.278.884.673 232.478.050 122,21%
2Active totale
Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a
principalilor indicatori financiari, creștere accentuată și de evoluția producției vândute.
400,000,000
350,000,000
300,000,000
250,000,000
200,000,000
Cifra de afaceri
150,000,000
Rezultatul net
100,000,000
Active totale
50,000,000
0
2015 2016
3
Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar
2.1 Analiza ratelor de structură ale activului
2019 2020
Denumire indicator valoric procentual valoric Procentual Δ Δ%
Imobilizări necorporale 8.130.521 0,09% 14.030.194 0,14% 5.899.673 0,05%
4.782.959.42
Imobilizări corporale 6 55,03% 4.888.043.622 50,30% 105.084.196 -4,73%
Imobilizări financiare 74.987.461 0,86% 74.955.622 0,77% -31.839 -0,09%
Alte imobilizari 8.039.529 0,09% 7.442.009 0,07% -597.520 -0,02%
4.874.116.93
Active imobilizate 7 56,08% 4.984.471.447 51,30% 110.354.510 -4,78%
Stocuri 973.075.554 11,19% 937.360.687 9,64% -35.714.867 -1,55%
1.423.351.87
Creanţe 0 16,37% 1.415.735.347 14,57% -7.616.523 -1,8%
1.069.273.21
Investiţii financiare pe TS 2 12,30% 1.975.505.071 20,33% 906.231.859 8,03%
Casa și Conturi în bănci 323.142.281 3,71% 392.870.971 4,04% 69.728.690 0,33%
3.788.842.91
Active circulante 7 43,59% 4.721.472.076 48,59% 932.629.159 5%
Cheltuieli in avans 28.276.762 0,32% 9.909.469 0,10% -18.367.293 -0,22%
8.691.236.61 1.024.616.37
TOTAL ACTIV 6 100% 9.715.852.992 100% 6
Activ Total = Active Imobilizate (26) + Active Circulante (44) + Ch. în avans (45)
Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de
specialitate sunt:
TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT
Nr. Indicator Simbol Perioada analizată

Crt
2019 2020
1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100 56,08 51,30
2 Rata imobilizărilor necorporale RIN=In/At* 100 0,09 0,14
3 Rata imobilizărilor corporale RIC=Ic/At*100 55,03 50,30
4 Rata imobilizărilor financiare RIF=If/At* 100 0,86 0,77
1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale

aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a
activului.
4
Active imobilizate
×100
RAI= Activ total = 4.874.116.937/8.691.236.6168 *
100=56,08082200900006
Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul

activităţii. Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La
societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori de _____ % din totalul
activelor imobilizate în 2019 și de _____ % din totalul activelor imobilizate în 2020.
100%
80%
60%
Rata activelor imobilizate
40%
20% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN)
Imobilizãri necorporale
×100
RIN = Activ total
=0,0935484944113964
La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse datorită

obiectului de activitate al societății.
100%
80%
60%
Rata activelor imobilizate
40%
20% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de

caracteristicile tehnice ale acesteia.
Imobilizãri corporale
×100
RIC = Activ total =55,03197804090253%
5
La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de

_____scadere________ de la _55,03___% în 2019 la 50,30_____% în 2020, ca urmare a
____________investitiilor realizate________________________. Valorile înregistrate
variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care solicită
echipamente importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu
dotare tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.
100%
80%
60%
Rata activelor corporale
40%
20% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei,

precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul
social.
Imobilizãri financiare
×100
Activ total
RIF = =0,862793918899331%
Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară,
având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor
financiare este _in 2019 de 86% si in 2020 77% are o tendinta
_crescatoare__________________.
100%
80%
60%
Rata activelor financiare
40%
20% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE
Nr. Perioada analizată

Crt Indicator Simbol
2019 2020
1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100 43,59%

48,59%
6
2 Rata stocurilor RST=St/At x100 11,19% 9,64%
3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100

16,37% 14,57%
4 Rata inv. tr. scurt RITS=Its/At x100 12,30% 20,33%
5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100 4,04%

3,71%
2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu

caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
Active circulante
×100
RAC= Activ total =43,59383001982695%
Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

În dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod
asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de
afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o
accelerare a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind
activele circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie
(disponibilităţi, valori mobiliare de plasament etc.).
Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de
____crestere__________ de la ______43,59%____ în 2019 la _______48,59%_____ faţă de
2020, Situaţia poate fi apreciată ____favorabil_________ prin _______cresterea
disponibilitatilor____________________ şi _________prin scaderea stocurilor. ______
_______________________________________________________________________.
100%
80%
60% Rata activelor

circulante
40%
20% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

Stocuri
×100
Activ total
RSt = =11,19605410590975%
Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului
de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi
distribuţiei de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a
stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata
stocurilor înregistrează valori _______negative____________, respectiv __11,19%____% în
2019 și __9,64%____% în 2020.
7
b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este

influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.
Creante
×100
Activ total
RCr = =16,37686249825142%
Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact
direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de
servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)
– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);
– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să
prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori
______negative________ cu tendinţă de ______scadere_________în 2020.
c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a

valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
Disponibilitati banesti si plasamente
×100
Activ total
RDb = =3,718024203887352%
Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria

echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar,
întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de
exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor
disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de
5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul
optim al ratei disponibilităţilor este de 10%.
La societatea analizată, rata disponibilităţilor prezintă ponderea
_____crescatoare__________ din totalul activelor circulante respectiv ____4,04%___% în
2020 din totalul activelor.
8
Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului
2019 2020 Δ Δ%
Denumire indicator Procentua
Valoric Procentual Valoric
l
Capital social 385.422.400 4,43% 385.422.400 3,97% 0 -0,465
Prime de capital 0 0 0 0 0 0
Rezerve 1.579.902.121 18,18% 2.219.941.128 22,87% 640.039.007 4,695
Rezerve din
0 0 0 0 0 0
reevaluare
Acţiuni proprii(-) 0 0 0 0 0 0
Rezultatul reportat 4.094.619.175 47,13% 3.927.618.463 40,47% -167.000.712 -6,66%
Profit net 1.046.406.623 12,04% 1.278.884.673 13,17% 232.478.050 1,13%
Repartizarea profitului 12.247.662 0,14% 59.409.398 0,61% 47.161.736 0,47%
Capital Propriu 7.101.494.240 81,74% 7.746.264.019 79,81% 644.769.779 -1,93%
Datorii pe termen lung 0 0 4.797.563 0,04% 4.797.563 0,04%
Datorii pe termen
1.037.055.905 11,93% 1.088.666.060 11,21% 51.610.155 -0,72%
scurt
Provizioane 527.671.590 6,07% 728.892.947 7,51% 201.221.357 1,44%
Subvenții din investiții
21.170.343 0,24% 136.172.979 1,40% 115.002.636 1,16%
(75+78+81)
Venituri in
3.844.538 0,0014% 11.059.424 0,0017% 7.214.886 0,0003%
avans(74+77+80)
Datorii totale 1.589.742.376 18,25% 1.969.588.973 20,18% 379.846.597 1,93%
Capital permanent 7.650.283.339 88,06% 8.616.290.597 88,785% 966.007.258 0,725%
1.024.616.37
PASIV TOTAL 8.691.236.616 100% 9.715.852.992 100% 0%
6
TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI
Perioada analizată
Nr. crt. Indicator Simbol
2019 2020
Rata stabilitatii financiare
1 RSF= CPMx100/Pt 88,06% 88,785%
RSF
Rata autonomiei financiare

2 RAFG= CPRx 100/Pt 81,74% 79,81%
globale RAFG
Rata autonomiei financiare

3 RAFT= CPRx100/CPM 92,82% 89,90%
la termen RAFT
4 Rata îndatorarii globale RIG RÎG=Dtx100/Pt 18,25% 20,18%
9
Rata de îndatorare la
5 RîG=Dtlx100/Cpm 20,73% 22,73%
termen RÎT
1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
Capital permanent
×100
Pasiv total
RSF 2019 = = 88,022%
Capital permanent
×100
Pasiv total
RSF 2020 = =88,68%
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de
siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă
industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de
creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este
consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe
termen mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie
pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără
însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil.
100%
90%
80%
70%
60%
Rata stabilitatii
50% financiare
40%
30%
20%
10%
0%
2015 2016
Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în
jur de 66 %.
În 2019 şi 2020 se situează peste această valoare, însă prezintă un trend
____crescator________ de _____majorare_____ în 2020 faţă de perioada precedentă,
reprezentând __0,725%____ din totalul surselor de finanţare, ca urmare a ponderii __cap
propriu din totalul resurselor_____________________________________.
2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este
finanţat pe seama resurselor proprii.
10
Capital propriu
×100
Pasiv total
RAFG 2019 = = 81,70%
Capital propriu
×100
RAFG 2020 = Pasiv total = 79,728%
Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei

financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea
minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net
(capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la
finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel
puţin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând
garanţii aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.
100%
90%
80%
70%
60%
Rata autonomiei fi-
50% nanciare globale
40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de

_______scadere__________ de la ___81,74%____ cât înregistra în 2019 la _79,81%_____ în
2020 reflectând ________o diminuare a autonomiei financiare
globale_____________________________________________________________________
______________________________. Pragul minim de 30% a fost ____depasit_____ în
întreaga perioadă analizata si ___________________ se află ____peste____ pragul minim.
3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât

precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii
capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.
Capital propriu
×100
Capital permanent
RAFT 2019= = 92,82%
Capital propriu
×100=
Capital permanent
RAFT 2020 = 89,90%
11
Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea

capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să
reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.
100%
90%
80%
70%
60%
Rata autonomiei fi-
50% nanciare la termen
40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
În ambele perioade de analiză, 2019 și respectiv 2020, rata autonomiei financiare la

termen înregistrează valori ___peste valoare recomandata,
respectiv__________________________, care este valoare recomandată, respectiv _92,82%
____ în anul 2019 şi 89,90% în anul 2020. Rata autonomiei financiare este în
____________crestere________________________________________________.
4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul

întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
Datorii totale
×100
Pasiv total
RÎG 2019= = 18,29%
Datorii totale
×100
Pasiv total
RÎG 2020= = 20,271%
Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă
fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea
se reduce, respectiv autonomia financiară creşte.
100%
90%
80%
70%
60%
50% Rata de indatorare globala
40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
12
Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În

perioada vizată acestă rată înregistrează o tendinţă __crescatoare______________ de
_____1,93%_______ de la __18,25%
___% cât înregistra în 2019 la o pondere __20,18%___% în 2020. Această evoluție
evidențiază o crestere a ratei de indatorare
globala_____________________________________________________________________
___________________________________________________________.
5)Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu

şi lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală
dacă este mai mică decât 50 %.
Datorii pe termen mediu si lung

×100
Capital permanent
RÎT 2019 = = 20,73%
Datorii pe termen mediu si lung
×100
Capital permanent
RÎT 2020 = = 22,73%
100%
90%
80%
70%
60%
50% Rata de indatorare la termen
40%
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2015 2016
În perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori

_______crescatoare________de la __20,73%___ in 2019 la 22,73% in 2020, acestă pondere
nu poate fi considerată ca fiind normală deoarece se află __sub___ pragul de _50____%.
13
2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR C10
2.3.1 Situaţia neta (SN)
SN = Activ Total – Datorii Totale
Activ Total = Active Imobilizate (26) + Active Circulante (44) + Ch. în avans (45)
Datorii totale = Datorii pe termen scurt (57) +Datorii pe termen mediu si lung (69)
+Venituri in avans (74+77+80) + Subventii din investitii (75+78+81)
+Provizioane (72)
AT0=4.874.116.937+3.788.842.917+28.276.762=8.691.236.616
AT1=4.984.471.447+4.721.472.076+9.909.469=9.715.852.992
DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans + Subvenții din investiții
DTS= datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung
DT0=1.037.055.905+176.119+3.721.253+20.994.224+123.285+527.671.590=1.589.742.376
DT1=1.088.666.060+4.797.563+10.891.950+4.385+136.172.979+163.089+728.892.947
=1.969.588.973
SN0=AT0-DT0=8.691.236.616-1.589.742.376=7.101.494.240
SN1=AT1-DT1=9.715.852.992-1.969.588.973=7.746.264.019
ΔSN=SN1-SN0= 644.769.779
Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale

a societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.
Situația netă pozitivă reflectă:
- buna gestiune financiară a societății
- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice sănătoase.
Situația netă negativă reflectă:
14
- slaba gestiune financiară a societății

- scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice slabe.
In ambele perioade analizate, situația neta este __negativa___________.

Se observă o tendință de _____scadere_________ de la o perioada la alta, aspect
economic ____nefavorabil__________ pentru societate.
OBS: Acest indicator este întotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul
societății.
2.3.2 Fondul de rulment(FR)
FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente
Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu (113) + Datorii pe termen

mediu si lung(69) +Provizioane(72)+Subventii din investititii (75+78+81)
Nevoi permanente =Active imobilizate nete (26)
Surse permanente 0 = Capital permanent 0 =

7.101.494.240+0+527.671.590+20.994.224+123.285=7.650.283.339
Surse permanente1 = Capital permanent 1 =

7.746.264.019+4.797.563+728.892.947+136.172.979+163.089=8.616.290.597
FR 0 = 7.650.283.339-4.874.116.937=2.776.166.402
FR1 = 8.616.290.597-4.984.471.447=3.631.819.150
∆FR= 3.631.819.150-2.776.166.402=855.652.748
Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung;
adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o
protejeze de anumite evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății
pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de
potențialele evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv reprezintă un surplus
de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de
acoperit(active imobilizate). Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi
permanente se alocă surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe
termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze
15
de potențialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune

financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.
In perioada analizată, fondul de rulment este ___pozitiv__________ în ambii
ani de analiză. Se manifestă o tendință de ________crestere______, aspect
_______favorabil_______ pentru societatea analizată.
Fondul de rulment se împarte in:
 Fond de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
FRP0 = 7.101.494.240-4.874.116.937=2.227.377.303
FRP1 = 7.746.264.019-4.984.471.447=2.761.792.572
∆FRP =2.761.792.572-2.227.377.303=534.415.269
FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigură prin capitalul propriu, ceea ce

reflectă gradul de autonomie financiară.
In ambele perioade analizate, FRP este ____negativ_________ ceea ce reflectă
dezechilibrul financiar, dar și faptul că societatea __nu dispune___________ de o
marja de securitate, care o protejază de anumite evenimente neprevăzute. Se manifestă
o tendință de ___scadere__________, de la o perioadă la alta, aspect
____nefavorabiș________ pentru societate.
 Fond de rulment împrumutat (FRI)
FRI = FR-FRP
FRI0 =2.776.166.402-2.227.377.303=548.789.099
FRI1 =3.631.819.150-2.761.792.572=870.026.578
∆FRP =870.026.578-548.789.099=321.237.479
FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe

termen scurt.
In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori
_____pozitive_________ dar are o tendință pozitivă ____de crestere_____________.
2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
Nevoi temporare = Stocuri (32)+ Creanțe (41)+ Investitii fin. pe termen scurt (42)
+Ch. in avans (45)
16
Surse temporare = Datorii de exploatare (57) + Venituri in avans (74+77+80)
Nevoi temporare 0 = 973.075.554+1.423.351.870+1.069.273.212+28.276.762=3.493.977.398

Nevoi temporare1 =937.360.687+1.415.735.347+1.975.505.071+9.909.469=4.338.510.574
Surse temporare 0 =1.037.055.905 +176.119+3.721.253=1.040.953.277
Surse temporare1 = 1.088.666.060+10.891.950+4.385=
NFR0 =3.493.977.398-1.040.953.277=2.453.024.121
NFR1= 4.338.510.574-1.099.562.395=3.238.948.179
ΔNFR=NFR1-NFR0=3.238.948.179-2.453.024.121=785.924.058
Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar

pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment este __pozitiva___________ în ambele perioade,
fiind un aspect economic ____favorabil____________ pentru societate.
Se manifestă o tendință de ____scadere__________, aspect economic
______pozitiva_______ pentru societate.
2.3.4 Trezoreria neta(TN)
TN=FR-NFR
TN0=FR0-NFR0= 2.776.166.402-2.453.024.121=323.142.281
TN1=FR1-NFR1=3.631.819.150-3.238.948.179=392.870.971
ΔTN=TN1-TN0=392.870.971-323.142.281=69.728.690
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente
Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății,
adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de
finanțare a investițiilor.
17
Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al

societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.
Trezoreria netă este _negativa in 2019 iar pozitiva in 2020______________. Se
manifesta o tendință de __crestere_________, aspect _____favorabil_______ pentru
societate.
18
Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune C20
a)Marja comerciala (MC)
MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (3-4) – Ch. privind mărfurile (23-24)
MC0= 111.676.587-107.797.766=3.878.821
MC1= 14.144.820-18.615.238=-4.470.418
∆MC=-4.470.418-3.878.821=-8.349.239
Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic

din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de
la furnizor.
In 2019 marja comerciala este de 3.878.821
Iar in 2020 de -4.470.418_____________, fiind un aspect
_nefavorabil_____________ pentru societate; se manifestă o tendință
_____________de ____scadere_________ a marjei comerciale.
b) Productia exercitiului (Qex)
Qex = Qvândută (2) ± Qstocată (6 sau -7) + Qimobilizată (9+10+11+12+13+14)
Qex0 = 4.813.202.942+80.007.467+212.435.649=5.105.646.058
Qex1 = 3.911.888.749-16.150.915+182.432.610=4.078.170.444
∆ Qex=-1.027.475.614
Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de
societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.
Producția exercițiului este _pozitiva_________ și înregistrează o tendință
de __negativa ___________, fiind un aspect ____nefavorabil________ pentru
societate.
c) Valoarea adaugata (VA)
VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale (20+21) + Ch cu serviciile executate de
terți (22+36)
19
Consumuri ext de la terți 0 = 101.138.424+27.812.461+17.829.113+398.532.017=545.312.015

Consumuri ext de la terți 1 = 66.524.978+28.091.214+17.032.238+348.863.597=460.512.027
VA0 = 3.878.821+5.105.646.058-545.312.015=4.564.212.864
VA1 = 4.470.418+4.078.170.444-460.512.027=3.622.128.835
∆ VA=3.622.128.835-4.619.837.786=-997.708.951
Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate,

rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și
serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări
bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către
salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru
autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori
____pozitive________, fiind un aspect __favorabil___________ pentru
societatea analizată. Se manifestă o tendință __nefavorabila__________ de
____scadere_________.
d) Excedentul brut de exploatare (EBE)
EBE = VA + Subvenții din exploatare (5+15) –Ch cu personalul (25) - Ch cu alte

impozite și taxe (37)
EBE0 = 4.564.212.864+0+65.038-706.836.046-1.060.396.711=2.797.045.145
EBE1 = 3.622.128.835+0+54.907-792.276.887-628.658.822=2.201.248.033
∆EBE=2.201.248.033-2.852.670.067=-651.422.034
Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de

autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și
de remunerare a acționarilor.
EBE înregistrează valori __pozitive_________, aspect
_____favorabil________ pentru societate. Se observă o tendință
___nefavorabila__________ de __scadere___________.
20
e) Rezultatul din exploatare (RE)
RE = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652-
658) (38+39+40+41+42+43+44) + Reluări asupra provizioanelor din expl.
(31+34+47)– Ch. cu amortizări si provizioane din expl. (29+33+46)
RE0=2.797.045.145+39.970.928-37.646.656-171.271.092+205.386.800+23.363.225+99.227.696-
1.583.901.213-99.695.456-55.355.166=1.216.417.488
RE1=2.201.248.033+42.263.675-82.100.222+0+0+0+0+0-270.655.482=
1.890.756.004+278.521.871+86.598.037+61.578.673-699.728.926-116.948.050-94.154.096=1.396.855.561
∆RE=180.438.073
Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a

rentabilității activității de exploatare.
Rezultatul din exploatare înregistrează valori __pozitive__________,
manifestându-se o tendință __nefavorabila__________ de ___scadere_______
în perioada analizată.
f) Rezultatul curent (RC)
RC = RE + Venituri financiare (62) - Ch financiare (72)
RC0= 1.216.417.488 +40.313.307-32.461.911=1.224.268.884
RC1=1.396.855.561+68.041.541-16.079.434=1.448.817.668
∆RC=224.548.784
Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de

rezultatul financiar.
În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori
__pozitive_______, manifestându-se o tendință de _____scadere__________.
g) Rezultatul net al exercițiului (RN)
21
RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare + Venituri din impozitul pe

profit amânat (81) - Impozitul pe profit curent (79) – Impozit pe profit amanat (80) -
Alte impozite neprezentate (ct. 695+698) (82+83)
RN0= 1.224.268.884+118.163.56-286.025.447-9.953.604-46.796 =940.059.393

RN1=1.448.817.668+52.370.339-210.173.83-12.082.707-46.796=1.468.041.121
∆RN=1.468.041.121-940.059.393=527.981.728
1.046.406.623 1.278.884.673
Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din
profitul brut a impozitului pe profit.
In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori __________,
manifestându-se o tendință ____________ de ____________.
22
2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului
2.5.1. Ratele de echilibru
a)Rata de finanțare a activelor fixe (RFR)
Capital Permanent
RFR=
Active ℑ o bilizateNete
Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu și lung +

Provizioane+Subvenții pt. investiții
RFR 0= 7.650.283.339/4.874.116.937=1,56%
RFR 1=8.616.290.597/4.984.471.447=1,72%
O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică

faptul că activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea
se află în echilibru financiar pe termen lung. O rată subunitară reflectă un fond
de rulment negativ, adică societatea se află în dezechilibru financiar pe termen
lung.
În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este
_____supraunitara________, fapt ce reflectă _____ca firma dispune de un
echilibru financiar in ambii ani_______________ pe termen lung. Această rată
prezintă o tendință de __crestere__________, aspect ___favorabil________
pentru societate.
b)Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (RNFR)
FR
RNFR= NFR NFR0 =115.027.027-2.984=115.024.043
NFR1= 115.027.027-0=115.027.027
RNFR 0= 45.104.179/115.024.043=0,39%
23
RNFR 1= 306.306.762/115.027.027=2,66%
Rata de finanțare a fondului de rulment evidențiază proporția

corespunzătoare din fondul de rulment ce finanțeaza NFR pozitivă. Dacă NFR
este negativă, nu are relevanță calculul acestei rate, deoarece:
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
NFR negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică
societatea nu mai are nevoie de finanțare
În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment < 1, înseamnă că
TN este negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.
Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment > 1, înseamna că TN este
pozitivă, adică se manifestă echilibru financiar.
În cazul analizat, RNFR, in 2019 este _subunitara________iar in 2020

___este supraunitara si in crestere________, ceea ce reflectă __un aspect
favorabil ___-al societății.
2.5.2. Ratele de lichiditate şi solvabilitate
a)Rata lichiditatii generale (RLG) - curentă
RLg=
Active Circulante
Datorii pe Termen Scurt
Active circulante = Stocuri +Creanțe + Investiții pe termen scurt + Casa și conturi la

bănci
RLG 0= 3.788.842.917/ 1.037.055.905= 3,65%
RLG 1=4.721.472.076/1.088.666.060=4,33%
Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al

datoriilor pe termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea
24
societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele
circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu
atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi
cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.
Aceasta rată este ___supraunitara____________ în ambele perioade, fiind
un aspect economic _favorabil__________ pentru societate și reflectă
___capacitatea companiei de a-si achita datoriile pe termen
scurt.__________________________________.
b)Rata lichidității reduse (RLr) – Lichiditatea rapidă
Creante+ Investitii pe termen scurt +Casa ş i conturi î n b ă nci

RLr=
DatoriiTermenScurt
Sau
Active Circulante−Stocuri
RLr=
DatoriiTermenScurt
RLr 0=(3.788.842.917-973.075.554)/ 1.037.055.905=2,71%
RLr 1=(4.721.472.076-937.360.687)/ 1.088.666.060=3,47%
Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile

scadente pe termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria
economico-financiara sugerează că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în
intervalul [0,8; 1]
În cazul analizat, societatea înregistrează valori __peste ________
intervalul recomandat, în ambele perioade analizate, cu tendința de
__crestere_______- în 2020 față de 2019, aspect economic
___favorabil________ pentru societate.
c)Rata lichidității imediate (RLi) – Lichiditata Cash
RLi=
Disponibilit ăț iB ă ne ș ti
DatoriiTermenScurt
Sau
25
RLi 0=323.142.281/1.037.055.905=0,31%
RLi 1=392.870.971/1.088.666.060=0,36%
Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa

datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în
conturile bancare și casă. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rată este de
0,3.
În cazul analizat, societatea înregistrează în anul ambii ani o valoare
_____peste ______valoarea recomandata. Tendința de __________ din 2020,
reprezintă un aspect ___favorabil_________ pentru societate.
d) Rata solvabilităţii generale (Rsv)
Active Totale
Rsv=
DatoriiTotale
Rsv0=8.691.236.616/1.586.021.123=5,47
Rsv1=9.715.852.992/1.958.697.023=4,96%
Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față

scadențelor pe termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de
costul îndatorării. Prin urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să
îi permită plata tuturor datoriilor, societatea este solvabilă.
Astfel, solvabilitatea urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita
obligaţiile totale din resurse totale, pe baza acestui indicator putându-se evalua
riscul incapacităţii de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau risc de
faliment). Rata solvabilității generale reflectă gradul în care datoriile totale sunt
acoperite de către activele totale ale firmei.
În cazul analizat , rata solvabilitatii este supraunitara, ceea ce reflecta faptul ca

firma analizata dispune de capacitatea de a face fata datoriilor pe termen lung.
Se inregistreaza o tendinta de scadere, aspect nefavorabil pentru companie.
26
27
2.5.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF) C20
Metoda adițională
CAF = Rezultatul net (84) + Ch calculate cu amortizări și provizioane (29+33+46) -

Venituri calculate reluări asupra amortizărilor (31+34+47)
CAF0= 0+1.583.901.213+99.695.456+55.355.166 - 205.386.800+23.363.225+99.227.696=1.738.951.835-

327.977.721=1.410.974.114
CAF1=0+699.728.926+116.948.050+94.154.096 - 278.521.871+86.598.037+61.578.673=910.831.072-
426.698.581=57.433.910
Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere

economică a societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de
activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o
anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinantare
___pozitiva_________, înregistrând valori __semnificative____________,
înregistrându-se o tendință de __crestere___________de la o perioadă la alta.
Metoda deductivă
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare(cont
652=>658) (38+39+40+41+42+43+44) + Venituri financiare (62) - Cheltuieli
financiare(72) +Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare + Venituri din
impozitul pe profit amânat (81) - Impozitul pe profit curent (79) – Impozit pe profit
amanat (80) -Alte impozite neprezentate (ct. 695+698) (82+83)
CAF0=2.852.670.067+ 39.970.928- 37.646.656+0+0+0+0+0+0+ 171.271.092+ 40.313.307- 32.461.911+

118.163.586- 286.025.447- 9.953.604-0+ 46.796=2.856.348.158
CAF1=2.201.248.033+ 42.263.675- 82.100.222+0+0+0+0+0+0+ 270.655.482+ 68.041.541- 16.079.434+

52.370.339- 210.173.831- 12.082.707+ 46.796=2.314.189.672
Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere

economică a societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de
28
activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o

anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinanțare
___pozitiva__________, înregistrându-se o tendință
_____scadere______________________.
2.5.4. Ratele de indatorare
a)Rata levierului (RL)
DatoriiTotale
RL= Capital Propriu
Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + subventii+provizioane

+venituri în avans
RL 0 =1.586.021.123/7.101.494.240=0,22%
RL 1=1.958.697.023/7.746.264.019=0,25%
Rata levierului compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului

propriu. Normele bancare impun o rată a levierului < 1, pentru acordarea de
credite cu garanție sigură.
Societatea analizată înregistrează o rată a levierului _sub _________
limita recomandată, astfel că în general, valoarea capitalului propriu ____este
mare________________________________, aspect economic
_______favorabil_________ pentru societate.
b)Rata datoriilor financiare (RDF)
DatoriiTermenMediuSiLung
RDF= CapitalPermanent
29
RDF 0= 0/7.650.283.339=0
RDF 1=4.797.563/8.616.290.597=5,56%
Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul

capitalurilor permanente. Măsoară gradul de îndatorare pe termen mediu și lung
a societății. Normele bancare impun o valoare maximă de 0,5 pentru această
rată.
Societatea analizată __nu se_____ încadrează în această limită, astfel că
_nu se poate_________ solicita un nou credit bancar pe termen mediu și lung.
c) Rata creditelor de trezorerie (RCT)
CrediteTermenScurt
RCT= NFR
RCT 0= 1.037.055.905/115.024.043=9,01%
RCT 1=1.088.666.060 /115.027.027=9,46%
Caracterizează gradul de îndatorare bancară a activității de exploatare.

În ambele perioade: anii 2019 respectiv 2020 rata creditelor de trezorerie
este _pozitiva___________, prin urmare societatea ___poate oferi
________________ credit pe termen scurt în perioada analizată pentru a-și
finanța activitatea.
d)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de

autofinanțare (RCAF)
DatoriiTermenMediuSiLung
RCAF= CAF
30
RCAF 0= 0/2.856.348.158=0
RCAF 1= 4.797.563/2.314.189.672=0,002%
Această rată exprimă în număr de ani capacitatea unității de a-și rambursa

datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacității de autofinanțare.
Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe
seama capacității de autofinanțare.
Societatea analizată înregistrează valori ___pozitive_______________, în
ambele perioade analizate, aspect __favorabil______________ pentru societate.
e) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)
ChFinanciare
=
RCF EBE
RCF 0= 32.461.911/2.852.670.067=0,01%
RCF 1 =16.079.434/2.201.248.033=0,007%
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentată în special de

comisioane și dobânzi. Limita maximă stabilită de normele bancare pentru acest
indicator este de 0,6.
Societatea __se___ încadrează în această limită în ambele perioade
analizate, aspect economic __favorabil___________ pentru societate.
f) Rata capacităţii de plată a dobânzilor – time interest earned (RCp)
EBITDA
RCP¿ Dobânzi
EBITDA = profitul net + cheltuiala cu dobânda + cheltuiala cu impozitele +

cheltuiala cu amortizarea (și deprecierea)
29,30,33,46
RCP 0= 1.046.406.623+ 0 286.025.447 + 210.173.831 + 1.583.901.213+ 706.723+ 99.695.456 +
55.355.166=3.282.264.459
31
RCP 1
=1.278.884.673+1.890+9.953.604+12.082.707+699.728.926+827.116+116.948.050+94.154.096=2.212.581.062
Rata capacităţii de plată a dobânzilor trebuie să fie mai mare decât o

valoare care s-a înregistrat la nivel de sector sau la nivelul unei firme fără
probleme financiare.
În cazul societăţii analizate....
32
2.6Analiza ratelor cinetice (de gestiune)
a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)

¿
CA
D= Sto
st
curi¿ x360
Dst 0 = 973.075.554/ 4.924.879.529 x360= 71,13 zile
Dst 1= 937.360.687/ 3.926.033.569x360= 6,63 zile

Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între
momentul achiziției mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către
clienți sau distribuției pe piață. În cazul societăților care desfășoară comerț,
durata de rotație a stocurilor e recomandată să fie sub 30 zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează _si sub si
peste___________ limita recomandată însă având în vedere obiectul de
activitate al societății, capacitate de rotație a stocurilor este __buna in primul an
dar nu in al doilea___.
b)Durata de încasare a creanțelor (Dcr)
Creante
×360
Dcr= CA
Dcr 0= 1.423.351.870/ 4.924.879.529 x 360 = 104,04 zile

Dcr 1= 1.415.735.347/ 3.926.033.569 x 360 = 129,81 zile
Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru

încasarea creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30
de zile.
Societatea înregistrează valori __peste_______ limita recomandată și în
___crestere__________ în perioada analizată.
c)Durata de achitare a furnizorilor (Dfz) C30 -rd. 117
Furnizori
×360
Dfz= CA
Dfz 0= 0 zile
Dfz 1= 0 zile
33
Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face

plata furnizorilor. Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă
nu ar fi bine să se depășească 30 zile.
În ambii ani analizați, durata de plată a furnizorilor este mai
_mica______ decât durata de încasare a clienților, aspect economic
_____nefavorabil__________________ pentru societate, deoarece încasarea
clienților se face __mai devreme___________ decât plata furnizorilor.
2.7 Analiza rentabilității
2.7.1.Ratele de rentabilitate economice brute
a) Rata nominală a rentabilității economice brute (Rneb)
EBE
×100
Rneb= CapitalInvestit
Capital investit = Active fixe brute (formular F40) + NFR + Disponibilitati banesti
Capital investit 0= 2.852.670.067+ 10.842.032.113+115.024.043+323.142.281=14.132.868.504
Rneb 0= 2.852.670.067/14.132.868.504x100=20,18
Rneb 1=2.201.248.033/14.069.365.429x100=15,64
b) Rata reala a rentabilității economice brută (Rreb)
Rneb−Ri
,
Rreb= 1+ Ri ,dacă Ri>10
Rreb=Rneb-Ri , dacă Ri≤10
Ri=rată inflație Ri0= 3,8% Ri1= 2,6%
Rreb 0= 20,18-3,8=16,38
34
Rreb 1= 15,64-2,6=13,04
Ratele de rentabilitate ec. brute măsoară gradul societății de a-și reînnoi capitalul
investit. E bine ca rezultatul obținut să fie cât mai mare pt a semnifica o perioadă de reînnoire
a capitalului cât mai scurtă.
În cazul analizat, rezultatele obținute sunt ____favorabile_____________ atât în anul
2019 cât și în 2020, manifestându-se o tendință de _scadere____________, aspect economic
_____nefavorabil__________ pentru societate.
2.7.2.Ratele rentabilității economice nete
a) Rata nominală a rentabilității economice nete (Rnen)

Re zultatul . din.exploatare
×100
Rnen= Capital . Investit
Rnen 0= 3.101.558.743/14.132.868.504 x100=21,94
Rnen 1= 2.596.267.412/ 14.069.365.429 x100=18,45
b) Rata reala a rentabilității economice nete (Rren)
Rren = Rnen - Ri Ri0= 3,8% Ri1= 2,6%
Rren0 =21,94-3,8=18,14
Rren1 = 18,45-2,6=15,85
Rren 0=
Rren 1=
Rnen trebuie să fie superioară ratei inflației, pt. ca societatea să-și poată
recupera integral eforturile depuse pt. desfășurarea activității, menținându-și
astfel activul sau economic.
35
În cazul analizat se observă o evoluție ___favorabila____________ a

acestui indicator.
2.7.3.Rata rentabilității financiare (Rf)
Pr ofitNet
×100
Rf= Capital Pr opriu
Rf 0=1.046.406.623 /7.101.494.240 x100=14,73
Rf1= 1.278.884.673/7.746.264.019 x100=16,50

Rata rentabilitatii financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit
în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează
acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea
rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor
societății.
S-a manifestat o tendință de__crestere_______________ a ratei rentabilității
financiare de la o perioadă la alta, aspect ___favorabil______________ pentru
societate.
2.7.4.Rata rentabilității activelor (ROA)
Pr o fitNet
Roa= Active Totale ×100
ROA 0= 1.046.406.623/8.691.236.616 x100=12,03
ROA1= 1.278.884.673/9.715.852.992x100=13,16
Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate

ai unei companii, si masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de vedere
al profitului obtinut. Daca in cazul rotatiei activelor totale este vorba de cati lei
de vanzari se obtin de pe urma unui leu de active, rentabilitatea activelor arata
cati lei aduce sub forma de profit un leu investit in active.
36
S-a manifestat o tendință de___crestere______________ a ratei rentabilității

activelor de la o perioadă la alta, aspect ____favorabil_____________ pentru
societate.
2.7.5.Rata rentabilității capitalului angajat (ROCE)
EBIT
Roce= Datorii pe termen lung +Capitaluri proprii × 100
EBIT = profitul net + cheltuiala cu dobânda + cheltuiala cu impozitele
EBIT0=1.046.406.623+0+286.025.447=1.332.432.070
EBIT1=1.278.884.673+1.890+210.173.831=1.489.060.394
ROCE 0= 1.332.432.070/7.101.494.240 x 100=18,76
ROCE1= 1.489.060.394/ 4.797.563+7.746.264.019 x100=19,21
Rentabilitatea capitalului angajat masoara rentabilitatea adusa de

fondurile pe termen lung ale companiei.Capitalul angajat reprezinta suma
pasivelor pe termen lung, mai exact datoriile pe termen lung plus capitalurile
proprii. Avand in vedere ca este vorba de fonduri destinate dezvoltarii afacerii
pe termen lung, se poate spune ca este o masura a eficientei cu care este urmarit
acest aspect al activitatii firmei. O rentabilitate a capitalului angajat mai mica
decat costul capitalului atras de firma inseamna ca orice leu atras pentru
dezvoltarea acesteia va genera un profit mai mic decat costul pe care l-a
presupus atragerea lui. O situatie care, evident, nu ar putea fi de natura sa ii
bucure pe actionari.
37
S-a manifestat o tendință de___crestere______________ a ratei rentabilității

capitalului angajat de la o perioadă la alta, aspect ___favorabil______________
pentru societate.
38
CONCLUZII
PUNCTE TARI
Rata activelor circulante, rata disponibilitatilor, rata investitiilor pe termen scurt, Rata
stabilităţii financiare, Rata autonomiei financiare globale, Rata autonomiei financiare la
termen, Rata de îndatorare globală, Rata de îndatorare la termen, Fondul de rulment, Fond de
rulment propriu, Nevoia de fond de rulment, Trezoreria neta, Productia exercitiului, Valoarea
adaugata, Rata de finanțare a activelor fixe, Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment,
Rata lichiditatii generale, Rata lichidității reduse, Rata lichidității imediate, Rata solvabilităţii
generale, Capacitatea de autofinanțare, Metoda deductivă, Rata levierului, Rata datoriilor
financiare, Rata creditelor de trezorerie, Rata de rambursare a datoriilor financiare prin
capacitatea de autofinanțare, Rata de prelevare a cheltuielilor financiare, Rata capacităţii de
plată a dobânzilor, Durata de rotatie a stocurilot, Durata de încasare a creanțelor, Rata
nominală a rentabilității economice brute, Rata reala a rentabilității economice brută, Rata
nominală a rentabilității economice nete, Rata reala a rentabilității economice nete, Rata
rentabilității financiare, Rata rentabilității activelor, Rata rentabilității capitalului angajat,
39
40
PUNCTE SLABE
Situaţia neta , Fond de rulment propriu, Trezoreria neta, Marja comerciala, Productia
exercitiului, Valoarea adaugata, Excedentul brut de exploatare, Rezultatul din exploatare,
Rezultatul curent,
41
RECOMANDĂRI
42

Romgaz Part I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romgaz Part I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sectie An NUME Ș I Prenume

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului ..............................................................4

2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului .............................................................8

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR C10 ...............................................13

2.3.1 Situaţia neta (SN) ...........................................................................................13

DTS= datorii pe termen scurt..................................................................................13

2.3.2 Fondul de rulment(FR)...................................................................................14

2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR) ..................................................................15

2.3.4 Trezoreria neta(TN) .......................................................................................16

2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune .......................................................17

2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului ........................................................20

2.5.1. Ratele de echilibru ........................................................................................20

2.5.2. Ratele de lichiditate şi solvabilitate ..............................................................21

2.5.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF)..............................................................24

2.5.4. Ratele de indatorare ......................................................................................25

2.6 Analiza ratelor cinetice (de gestiune) .................................................................28

2.7 Analiza rentabilității ...........................................................................................29

Capitolul 1. Consideraţii Generale

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC_____________________

Indicator 2019 2020 Δ Δ%

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT

Nr. Indicator Simbol Perioada analizată

1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100 56,08 51,30

2 Rata imobilizărilor necorporale RIN=In/At* 100 0,09 0,14

3 Rata imobilizărilor corporale RIC=Ic/At*100 55,03 50,30

4 Rata imobilizărilor financiare RIF=If/At* 100 0,86 0,77

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul

20% 0.00% 0.00%

a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN)

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse datorită

20% 0.00% 0.00%

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de

20% 0.00% 0.00%

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei,

20% 0.00% 0.00%

TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr. Perioada analizată

1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100 43,59%

2 Rata stocurilor RST=St/At x100 11,19% 9,64%

3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100

5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100 4,04%

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

60% Rata activelor

20% 0.00% 0.00%

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este

c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria

Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Rata autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare

4 Rata îndatorarii globale RIG RÎG=Dtx100/Pt 18,25% 20,18%

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea

In ambele perioade analizate, situația neta este negativa_________.