2.

8ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN

EXPLOATARE C20

1) Cheltuieli fixe (CF)

CF=20% (consumuri externe de la terți rd. (20+21+22+36) + ch privind
mărfurile-reduceri comerciale acordate de catre furnizori rd. (23-24)) + 20% ch
cu personalul(rd. 25) + ch cu amortizarea si provizioanele din exploatare rd.
(28+32+45) + ch cu alte impozite și taxe(rd. 37)

CF0=
CF1=

2) Cheltuieli variabile
CV = 80% (consumuri externe de la terți rd. (20+21+22+36) + ch privind
mărfurile-reduceri comerciale acordate de catre furnizori rd. (23-24)) + 80% ch.
Personal(rd. 25) + ch. cu despăgubiri, donații și active cedate(ct. 652->658) (rd.
38+39+40+41+42+43+44)

CV0=
CV1=
OBS: CF+CV= Total Cheltuieli de exploatare

3) Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

MCV=CA-CV

MCV0=
MCV1=

4) Marja asupra ch variabile exprimata in procente (MCV%)

MCV
×100
MCV%= CA

MCV% 0 =

1
MCV% 1=

5) Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)

CF
CApr= MCV %

CApr 0=

CApr 1=

Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numește și punct mort și

evidențiază nivelul minim de activitate la care trebuie să se situeze societatea pt
a nu lucra în pierdere. Peste acest punct, activitatea societății devine rentabilă.

6) Rata riscului de exploatare (Rre)

CApr
×100
Rre = CA

Rre 0 =

Rre 1 =

Această rata e preferabil să fie cât mai mică, pentru a evidenția un risc de
exploatare minim. Cu cât rata riscului de exploatare e mai mică, cu atât, și
pragul din rentabilitate e mai mic.

7) Indicele de securitate (IS)

CA−CApr
IS= CA

Is 0 =

Is 1 =

Indicele de securitate evidențiază marja de securitate de care dispune societatea.

Cu cât valoarea acestui indice este mai mare, cu atât riscul de exploatare va fi
mai redus.

8) Poziția absolută față de CApr (flexibilitatea absolută) (α)

α= CA-CAPR

α 0=
2
α 1=

9) Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) (α’ )

α
×100
’ CApr
α=

α’0 =
α’1 =

Flexibilitatea absolută și coeficientul de volatilitate evidențiază capacitatea

societății de a-și adapta producția la cerințele pieței. E de dorit ca valorile
înregistrate să fie cât mai mari.

INTERPRETARE

Societatea analizată prezintă un risc de exploatare

___________________.

Această __________ a valorilor ratei, corelată cu ______________ indicelui de

securitate _______________ riscul de exploatare al societăţii.

Poziţia absolută a societăţii este în ____________, acest lucru evidenţiind

________________ societăţii de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei şi
indicând un risc de exploatare în ______________. Pozitia relativă înregistrează
valori mai mari cand riscul este minim, aşa cum __________ și cazul societăţii
analizate unde poziţia relativă are valori _________ şi în ___________ în
perioada analizată.

In raport cu pragul de rentabilitate, situația societăţii este

______________, deoarece cifra de afaceri netă
____________________punctul critic.

2.9 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

2.9.1 Metoda lui Altman

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2

RC
R 1 = AT RC=rezultatul curent
3
 CA
R2 = AT AT=active totale
Valoarea . de . piata. a . capitalurilor . proprii
R3 = Valoarea . datoriilor .totale
Pr ofitul .reinvestit
R4 = AT CA=cifra de afaceri
AC
R5 = AT

R12019 = R12020 =
R1 are semnificaţia unei rate de rentabilitate economică, sau de eficienţă a
utilizării activelor şi este de dorit sa fie cât mai mare şi să crească.

R22019= R22020 =
R2 este un indicator de eficienţă a utilizării activelor care exprimă rotaţia
activului prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea societăţii este mai eficientă, cu
atât vânzările sunt mai mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de
afaceri.

R32019= R32020 =

R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin împrumuturi pe

termen scurt, mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare
cât mai mare.

R42019= R42020 =

R4 are semnificaţia capacităţii de finanţare internă a societăţii şi se

recomandă ca valoarea sa fie cât mai mare.

R52019= R52020 =

R5 are semnificaţia flexibilităţii societăţii şi arată ponderea activului

circulant în activul total şi se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare.

Z2019=
Z2020=

Interpretare în funcţie de valorile lui Z:

Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;
Z > 3 – situaţia financiară este bună; bancherul poate avea încredere în
întreprinderea respectivă, aceasta fiind solvabilă;
4
1,8 < Z < 3 – situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi
apropiate de pragul stării de faliment;
Deoarece Z în anul 2019 are valoarea _____, iar în anul 2020 are valoarea
_____, situaţia societatii este _____________. Din punct de vedere bancar
societatea are un grad __________ de încredere fiind ___________ şi
____________ accesa noi credite bancare.

2.9.2 Metoda Conan-Holder

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87*R3-0,10*R4+0,24*R5

AC−stocuri Capitaluri . permanente

R1 = AT R2 = AT
Cheltuieli . financiare Cheltuieli . cu . personalul
R3 = CA R 4 = Valoarea. adaugata
EBE
R5 = Datorii .totale

R12019 = R12020 =

R22019 = R22020 =

R32019 = R32020 =

R42019 = R42020 =

R52019 = R52020 =

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87*R3-0,10*R4+0,24*R5

Z2019=
Z2020=

Interpretare:

5
 Deoarece Z este în anul 2019 _______, iar în anul 2020 _______,
situaţia societatii ____________. Riscul de faliment se situează între ____% şi
____%.

6
 2.10 CONSTRUCŢIA TABLOULUI DE FINANŢARE

2.10.1. Construcţia bilanţului funcţional

Bilanţul funcţional are la bază concepţia economică asupra bilanţului,

potrivit căreia activul bilanţului cuprinde toate bunurile utilizate în scopuri
econimice de către întreprindere şi nu numai bunurile asupra cărora ea are
dreptul de proprietate, iar pasivul indică sursele de finanţare a utilizărilor,
delimitându-se pentru fiecare categorie de utilizări a sursei de finanţare.

ACTIV SIMBOL 2019 2020 Δ

Imobilizări necorporale (val. brută)  
Imobilizări corporale (val. brută)  
Imobilizări biologice
Imobilizări financiare (val. brută)  
Total active aciclice (utilizări)
US
stabile
Stocuri (val. brută)  

Creanţe comerciale F10 rd 33   X

Alte creanţe din exploatare ?=F10 rd. 41- F10
(avansuri plătite şi alte creanţe mai Suma ramasa  rd 33- F30 rd 79-
puţin debitori diverşi) F30 rd. 84
Total active ciclice aferente
ACE
exploatarii
Creanţe faţă de grup şi asociaţi F30
  X
rd 79
Debitori diverşi (ct. 461, 471 şi 473
  X
f30 ) F30 rd. 84
Cheltuieli înreg. în avans – 4411
 
platit in plus
Total active ciclice în afara
ACAE
exploatarii
Investiţii financiare pe termen scurt  
Disponibilităţi băneşti  
Trezoreria de activ TA
TOTAL ACTIV(US+ ACE+ ACAE+ TA)   Trebuie sa fie
egal cu cel de la
7
 inceput
PASIV        
Capitaluri proprii (inclusiv
 
amortizarea)
Împrumuturi pe termen mediu şi
lung + Subvenţii pentru investiţii  
(F10 75, 78, 81)
Provizioane  
Total pasive aciclice (resurse) Capital
RS
stabile permanent
Datorii comerciale(inclusiv leasing
 
conform F10) – rd 51

Avansuri încasate F10 rd -50  

 Diferenta
dintre
Datoriile pe
termen
Alte datorii de exploatare scurt(F10 -
57) si zonele
completate(ma
i putin V
avans)
Total pasive ciclice aferente
DE
exploatarii
Datorii față de grup şi asociaţi F30 -
 
142
Creditori diverşi (ct. 462,472,473) –
  0
F30 - 143
Venituri înregistrate în avans (F10 rd
 
74, 77, 80)
Total pasive ciclice în afara
DAE
exploatarii
Datorii financiare pe termen scurt
 
F10 – rd 49
Trezoreria de pasiv TP

8
 TOTAL PASIV (RS+ DE+ DAE+ TP)  

2.10.2. Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculaţi pe baza

bilanţului funcţional

Indicatori de echilibru 2019 2020 Variaţia

FRNG = RS - US
NFRE = ACE - DE
NFRAE = ACAE - DAE

NFR = NFRE +NFRAE

TN = FRNG - NFR

Fondul de rulment net global reprezintă aceea parte din resursele durabile
care este afectată finanţării ciclului de exploatare.

În cazul societăţii ___________, fondul de rulment net global înregistrează

valori ______________, valori ce reflectă echilibrul/dezechilibrul financiar pe
termen lung al societăţii, adică al resurselor stabile în raport cu nevoile stabile.
Cu alte cuvinte, putem spune că societatea ___________ achiziţionat
imobilizările numai din surse permanente.
Se observă faptul că structura resurselor stabile este formată din resurse
_______________, astfel eforturile societăţii provin ____________________.

În ceea ce priveşte dinamica acestui indicator, aceasta este

___________________. Acestă ___________ înregistrată de fondul de rulment
net global este datorată _____________________________________.

Nevoia de fond de rulment este analizată pe baza a două componente, şi

anume nevoia de fond de rulment din exploatare şi cea din afara exploatării.

Nevoia de fond de rulment din exploatare este aceea componentă stabilă a

nevoi de fond de rulment, care poate fi finanţată pe baza fondului de rulment
net global. Acest indicator, fiind unul stabil şi prin urmare fiind acoperit din
resurse stabile, influenţează pe lângă lichiditatea agentului economic şi
rentabilitatea acestuia.
În perioada analizată nevoia de fond de rulment din exploatare are valori
________________________________ , semnificând
________________________.

9
NFR pozitiv arată că nevoile temporare (stocuri şi creanţe) sunt mai mari decât
resursele temporare.
NFR negativ semnifică că există un surplus de resurse temporare în raport cu
nevoile temporare. Situaţia este pozitivă dacă este determinată de:
 accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor (se încasează
mai repede);
 plata datoriilor din exploatare într-o perioadă mai mare.

Trezoreria netă, în concepţia funcţională, este rezultatul echilibrului

funcţional, ca diferenţă între fondul de rulment net global şi nevoia de
finanţare din exploatare şi din afara exploatării. Trezoreria neta
inregistreaza valori _____________________________.

O trezorerie netă pozitivă semnifică o stare de echilibru financiar la nivelul

întregii întreprinderi.
În analiza bilanţului financiar trebuie respectate mai multe reguli:
a) FR ¿ NFR sau TN ¿ 0;
b) suma disponibilităţilor băneşti ¿¿ decât valoarea cifrei de afaceri pe 2
luni;
c) FR ¿ cu 50% faţă de NFR din exploatare.

10
CONCLUZII

PUNCTE TARI

11
PUNCTE SLABE

12
RECOMANDĂRI

13