S.C. ANTIBIOTICE S.

AT 2
 2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului

2.5.1. Ratele de echilibru

a)Rata de finanțare a activelor fixe (RFR)

Capital Permanent
RFR=
Active ℑ o bilizateNete

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu și lung +

Provizioane+Subvenții pt. investiții

439 . 636 .509

RFR 0= 239 . 475. 957 = 1,83

529.654 . 919
RFR 1= 341.507 .512 =1,55

O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică

faptul că activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea
se află în echilibru financiar pe termen lung. O rată subunitară reflectă un fond
de rulment negativ, adică societatea se află în dezechilibru financiar pe termen
lung.
În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară,
fapt ce reflectă echilibrul financiar pe termen lung. Această rată prezintă o
tendință de scădere, aspect nefavorabil pentru societate.

2
b)Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (RNFR)

FR
RNFR= NFR

200 .160 . 552

RNFR 0= 264 .784 .117 =0,75

188 .160.552
RNFR 1= 286 .499 .954 =0,65

Rata de finanțare a fondului de rulment evidențiază proporția

corespunzătoare din fondul de rulment ce finanțeaza NFR pozitivă. Dacă NFR
este negativă, nu are relevanță calculul acestei rate, deoarece:
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
NFR negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică
societatea nu mai are nevoie de finanțare
În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment < 1, înseamnă că
TN este negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.
Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment > 1, înseamna că TN este
pozitivă, adică se manifestă echilibru financiar.

În cazul analizat, RNFR, atât în 2017 cât și în 2018, este pozitivă și

înscădere, ceea ce reflectă dezechilibrul financiar-al societății.

2.5.2. Ratele de lichiditate şi solvabilitate

a)Rata lichiditatii generale (RLG) - curentă

RLg=
Active Circulante
Datorii pe Termen Scurt

Active circulante = Stocuri +Creanțe + Investiții pe termen scurt + Casa și conturi la

bănci

3
 331.443.488
RLG 0= 130.473.898 =2,54

362.725.332
RLG 1= 173.323.463 =2,09

Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al

datoriilor pe termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea
societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele
circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu
atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi
cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.
Aceasta rată este supraunitară în ambele perioade, fiind un aspect
economic pozitiv pentru societate și reflect capacitatea acesteia de a-şi achita
datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deţinute în
patrimoniu.

b)Rata lichidității reduse (RLr) – Lichiditatea rapidă

Creante+ Investitii pe termen scurt +Casa ş i conturi î n b ă nci

RLr=
DatoriiTermenScurt

Sau

Active Circulante−Stocuri
RLr=
DatoriiTermenScurt

258.920.954 +0+5.107 .745

RLr 0= 130.473 .898 =2,02

294.167.142+ 0+2.376 .682

RLr 1= 173.323.463 =1,71

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile

scadente pe termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria

4
economico-financiara sugerează că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în
intervalul [0,8; 1]
În cazul analizat, societatea înregistrează valori mult peste intervalul
recomandat, în ambele perioade analizate, cu tendința de creştere în 2018 față de
2017, aspect economic favorabil pentru societate.

c)Rata lichidității imediate (RLi) – Lichiditatea Cash

RLi=
Disponibilit ăț iB ă ne ș ti
DatoriiTermenScurt
Sau
Active Circulante−Stocuri−Crean ţ e
RLr=
DatoriiTermenScurt

5.107.745
RLi 0= 130.473.898 =0,039

2.376.682
RLi 1= 173.323.463 =0,013

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa

datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în
conturile bancare și casă. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rată este de
0,3.
În cazul analizat, societatea înregistrează în anul 2017 o valoare peste
valoarea recomandata, însă în anul 2018, valoarea înregistrată scade și este la
limita valorii recomandate. Tendința de scădere din 2018, reprezintă un aspect
nefavorabil pentru societate.

5
d) Rata solvabilităţii generale (Rsv)

Active Totale
Rsv=
DatoriiTotale

572.935.542
Rsv0= 156.057.702 =3,67

706.105 .181
Rsv1= 233.377.866 =3,02

Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față

scadențelor pe termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de
costul îndatorării. Prin urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să
îi permită plata tuturor datoriilor, societatea este solvabilă.
Astfel, solvabilitatea urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita
obligaţiile totale din resurse totale, pe baza acestui indicator putându-se evalua
riscul incapacităţii de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau risc de
faliment).  Rata solvabilității generale reflectă gradul în care datoriile totale sunt
acoperite de către activele totale ale firmei.

2.5.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF) C20

Metoda adițională

CAF = Rezultatul net (82) + Ch calculate cu amortizări și provizioane (29+32+45) -

Venituri calculate reluări asupra amortizărilor (30+33+46)

CAF0= 33.558.354+18.657.063+21.696.464+4.586.271-1.283.918-24.300.766 -
6.949.158=45.964.310

CAF1=34.303.788+20.558.918+33.180.327+4.998.241- 0 - 31.050.045 -
4.586.271=57.404.958

6
 Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere
economică a societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de
activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o
anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinantare pozitivă,
înregistrând valori semnificative, înregistrându-se o tendință de creştere de la o
perioadă la alta.

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare(cont
652=>658) (37+38+39+40+41+42+43) + Venituri financiare (61) - Cheltuieli
financiare(70) +Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit
curent (77)–Impozitul pe profit amânat (78) – Alte impozite neprezentate (80+81) +
Venituri din impozitul pe profit amânat (79)

CAF0= 56.260.564+1.310.243-4.578.700+4.791.054-10.015.775+0-0-
2.389.046-0-0+585.970=45.964.310

CAF1=62.873.978+1.745.084-2.471.010+7.380.522-11.338.793+0-0-1.177.842-
0-0+450.034-57.015=57.404.958

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere

economică a societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de
activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o
anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinanțare pozitivă,
înregistrându-se o tendință nefavorabilă descrescătoare.

7
 2.5.4. Ratele de indatorare

a)Rata levierului (RL)

DatoriiTotale
RL= Capital Propriu

Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + subventii+provizioane

+venituri în avans

156 .057 .702

RL 0 = 416 .877 .840 =0,37
233 .377. 866
RL 1= 472 .727. 315 =0,49

Rata levierului compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului

propriu. Normele bancare impun o rată a levierului < 1, pentru acordarea de
credite cu garanție sigură.
Societatea analizată înregistrează o rată a levierului sub limita
recomandată, astfel că în general, valoarea capitalului propriu depăşeşte cu mult
nielul datoriilor, aspect economic favorabil pentru societate.

b)Rata datoriilor financiare (RDF)

DatoriiTermenMediuSiLung
RDF= CapitalPermanent

18.172 .398
RDF 0= 439 . 636.509 =0,04

51.929 .363
RDF 1= 529.654 .919 =0,09

8
 Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul
capitalurilor permanente. Măsoară gradul de îndatorare pe termen mediu și lung
a societății. Normele bancare impun o valoare maximă de 0,5 pentru această
rată.
Societatea analizată se încadrează în această limită, astfel că ar putea
solicita un nou credit bancar pe termen mediu și lung.

c) Rata creditelor de trezorerie (RCT)

CrediteTermenScurt
RCT= NFR

69 .731 .310
RCT 0= 264 .784.117 =0,26

100 .729 .229

RCT 1= 286 .499 .954 =0,35

Caracterizează gradul de îndatorare bancară a activității de exploatare.

În ambele perioade: anii 2017 respectiv 2018 rata creditelor de trezorerie
este 0,26, resprectiv 0,35, prin urmare societatea are contractat credit pe termen
scurt în perioada analizată pentru a-și finanța activitatea.

d)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de

autofinanțare (RCAF)

DatoriiTermenMediuSiLung
RCAF= CAF

18.172 .398
RCAF 0= 45.964 .310 =0,39

51.929.363
RCAF 1= 57.404 .958 =0,90

9
 Această rată exprimă în număr de ani capacitatea unității de a-și rambursa
datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacității de autofinanțare.
Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe
seama capacității de autofinanțare.
Societatea analizată înregistrează valori optime, în ambele perioade
analizate, aspect favorabil pentru societate.

e) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)

ChFinanciare
=
RCF EBE

10.015. 775
RCF 0= 56.260. 564 =0,17
11.338.793
RCF 1 = 62.873.978 =0,18

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentată în special de

comisioane și dobânzi. Limita maximă stabilită de normele bancare pentru acest
indicator este de 0,6.
Societatea se încadrează în această limită în ambele perioade analizate,
aspect economic pozitiv pentru societate.

f) Rata capacităţii de plată a dobânzilor – time interest earned (RCp)

EBITDA
RCP¿ Dobânzi

EBITDA = profitul net + cheltuiala cu dobânda + cheltuiala cu impozitele +

cheltuiala cu amortizarea (și deprecierea)

33 .558 . 354+1 .347 . 830+31 .997 . 005+(18. 657 . 063+21. 696 . 464+4 . 586 .271 )
RCP 0= 1. 347 . 830 =82,98

34 . 303. 788+3 . 647. 567+39 . 246 .975+(20 .558 . 918+33 .180 . 327+4 . 998. 241)
=37 , 26
RCP 1 = 3 . 647 .567

10
 Rata capacităţii de plată a dobânzilor trebuie să fie mai mare decât o
valoare care s-a înregistrat la nivel de sector sau la nivelul unei firme fără
probleme financiare.

2.6Analiza ratelor cinetice (de gestiune)

a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)

¿
CA
D = Stocuri¿ x360
st

67. 414. 789

x 360
Dst 0 = 337 .629. 448 =71,88 zile

66.181. 508
x360
Dst 1= 365 .304 .988 =65,22 zile

Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între

momentul achiziției mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către
clienți sau distribuției pe piață. În cazul societăților care desfășoară comerț,
durata de rotație a stocurilor e recomandată să fie sub 30 zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează peste limita
recomandată însă având în vedere obiectul de activitate al societății, capacitate
de rotație a stocurilor este bună

b)Durata de încasare a creanțelor (Dcr)

Creante
×360
Dcr= CA

258 .920 . 954

x 360
Dcr 0= 337 .629 . 448 =276,07 zile
294 .167.142
x360
Dcr 1= 365 .304 .988 =289,89 zile

Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru

încasarea creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30
de zile.

11
 Societatea înregistrează valori peste limita recomandată și în creştere în
perioada analizată.

c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)

Furnizori
×360
Dfz= CA

40 . 389.851
x 360
Dfz 0= 337 .629 .448 =43,06 zile
51.287 .829
x360
Dfz 1= 365 .304 .988 =50,54 zile

Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face

plata furnizorilor. Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă
nu ar fi bine să se depășească 30 zile.
În ambii ani analizați, durata de plată a furnizorilor este mai mică
decât durata de încasare a clienților, aspect economic negativ pentru societate,
deoarece încasarea clienților se face mai lent decât plata furnizorilor.

2.7Analiza rentabilității

2.7.1.Ratele de rentabilitate economice brute

a) Rata nominală a rentabilității economice brute (Rneb)

EBE
×100
Rneb= CapitalInvestit

Capital investit = Active fixe brute (formular F40) + NFR + Disponibilitati banesti

Capital investit 0= 371.742.090+264.784.117+5.107.745=641.633.952

Capital investit 1= 451.435.060+286.499.954+2.376.682=740.311.696

56 .260. 564
x 100
Rneb 0= 641. 633. 952 =8,76%

62.631.655
Rneb 1= 740.311.696 x 100 =8,46%

b) Rata reala a rentabilității economice brută (Rreb)

12
 Rneb−Ri
,
Rreb= 1+Ri ,dacă Ri>10
Rreb=Rneb-Ri , dacă Ri≤10

Ri=rată inflație Ri0= 1,3% Ri1= 4,6%

Rreb 0= 8,76%-1,3%=7,43%
Rreb 1= 8,63%-4,6%=4,03%

Ratele de rentabilitate ec. brute măsoară gradul societății de a-și reînnoi capitalul
investit. E bine ca rezultatul obținut să fie cât mai mare pt a semnifica o perioadă de reînnoire
a capitalului cât mai scurtă.
În cazul analizat, rezultatele obținute sunt pozitive atât în anul 2017 cât și în 2018,
manifestându-se o tendință de scădere, aspect economic nefavorabil pentru societate.

2.7.2.Ratele rentabilității economice nete

a) Rata nominală a rentabilității economice nete (Rnen)

Re zultatul .din.exp loatare
×100
Rnen= Capital .Investit

345 .025 . 885−304 . 439. 7340

x 100
Rnen 0= 641.633 . 952 =6,32%
369 .521 .824−330 . 474 . 942
x100
Rnen 1= 740 .311 .696 =5,27%

b) Rata reala a rentabilității economice nete (Rren)

Rren = Rnen - Ri

Rren 0= 6,32%- 1,3%=5,02%

Rren 1= 5,27%-4,6%=0,67%

Rnen trebuie să fie superioară ratei inflației, pt. ca societatea să-și poată
recupera integral eforturile depuse pt. desfășurarea activității, menținându-și
astfel activul sau economic.
În cazul analizat se observă o evoluție nefavorabilă a acestui indicator.

13
 2.7.3.Rata rentabilității financiare (ROE)

Pr ofitNet
×100
ROE= Capital Propriu

33 .558. 354
x100=8 ,04 %
ROE 0= 416. 877. 840

34 .303. 788
x 100
ROE1= 472 .727 .315 =7,25%

Rata rentabilitatii financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit

în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează
acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea
rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor
societății.
S-a manifestat o tendință de scădere a ratei rentabilității financiare de la o
perioadă la alta, aspect nefavorabil pentru societate.

2.7.4.Rata rentabilității activelor (ROA)

Pr o fitNet
Roa= Active Totale ×100

33.558 .354
ROA 0= x 100=5,85 %
572.935.542

34.303.788
ROA1= x 100 =4,85%
706.105.181

Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de

rentabilitate ai unei companii, si masoara eficienta utilizarii activelor, din
punctul de vedere al profitului obtinut. Daca in cazul rotatiei activelor totale este
vorba de cati lei de vanzari se obtin de pe urma unui leu de active, rentabilitatea
activelor arata cati lei aduce sub forma de profit un leu investit in active.

14
 S-a manifestat o tendință de scădere a ratei rentabilității activelor de la o
perioadă la alta, aspect nefavorabil pentru societate.

2.7.5.Rata rentabilității capitalului angajat (ROCE)

EBIT
Roce= Datorii pe termen lung +Capitaluri proprii × 100

EBIT = profitul net  + cheltuiala cu dobânda + cheltuiala cu impozitele

66.903 .189
ROCE 0= x 100=15,38 %
435.050 .238

77.198.330
ROCE1= 524.657.278 x 100 =14,71%

Rentabilitatea capitalului angajat masoara rentabilitatea adusa de

fondurile pe termen lung ale companiei.Capitalul angajat reprezinta suma
pasivelor pe termen lung, mai exact datoriile pe termen lung plus capitalurile
proprii. Avand in vedere ca este vorba de fonduri destinate dezvoltarii afacerii
pe termen lung, se poate spune ca este o masura a eficientei cu care este urmarit
acest aspect al activitatii firmei. O rentabilitate a capitalului angajat mai mica
decat costul capitalului atras de firma inseamna ca orice leu atras pentru
dezvoltarea acesteia va genera un profit mai mic decat costul pe care l-a
presupus atragerea lui. O situatie care, evident, nu ar putea fi de natura sa ii
bucure pe actionari.
S-a manifestat o tendință de scădere a ratei rentabilității capitalului angajat
de la o perioadă la alta, aspect nefavorabil pentru societate.

15