Studii de caz- Politici de finantare pe termen scurt

1. Pe baza următoarelor date să se analizeze dacă echilibrul pe termen scurt între utilizări şi resurse este atins (se vor utiliza indicatorii FR, NFR si
TN).
Cifra de afaceri este 30.587 in anul T si 55.412 in anul T+1.
Valoarea creditelor bancare pe termene foarte scurte este de 15.000 in fiecare dintre cele două perioade.

Activ T T+1 Pasiv T T+1

Active imobilizate 103.066 118.456 Capitaluri proprii 29.429 62.445
Active circulante 94.150 171.558 Datorii pe termen lung 93.697 125.433
 Stocuri de materii 35.582 78.046 Datorii curente 74.090 102.136
prime -Furnizori 15.345 25.686
 Creanţe clienţi 35.703 60.354 -Alte datorii (TVA de 58.745 76.450
 Alte creanţe 17.198 21.120 plata, diversi creditori)
 Casa şi conturi la 5.667 12.038
bănci
Total Activ 197.216 290.014 Total pasiv 197.216 290.014

Rezolvare

1. Determinarea fondului de rulment si analiza in evoluţie a valorilor

Fondul de rulment net = Capitaluri permanente – Active imobilizate nete

Fondul de rulment net = Active circulante – Datorii pe termen scurt

anul T: FRN = (29.429 +93.697) –103.066 = 20.060

FRN = 94.150 – 74.090 = 20.060

anul T+1: FRN = (62.445 + 125.433) –118.456 = 69.422

FRN = 171.558 – 102.136 = 69.422
 Pentru ambele intervale de timp se poate observa realizarea echilibrului pe termen lung deoarece capitalurile permanente depăşesc utilizările
stabile. Cu alte cuvinte compania reuşeşte să-şi acopere pe seama resurselor stabile necesarul de fonduri pentru investiţiile pe care doreşte să le realizeze.
Dacă realizăm o analiză comparată a celor doi ani avuţi în vedere se poate observa că mărimea fondului de rulment net se majorează foarte
mult în anul T+1 pe de o parte din cauza dublării capitalurilor proprii şi a majorării cu 33,87% a datoriilor pe termen mediu şi lung, iar pe de altă parte
din cauza faptului că societatea a promovat o politică investiţională extrem de puţin agresivă. Investiţiile au crescut doar cu 14,93% în timp ce
capitalurile de care dispunea societatea pe termen mediu şi lung au crescut cu 52,59%.
Deşi existenţa unor valori pozitive ale fondului de rulment este aparent un fapt pozitiv trebuie să analizăm şi dacă aceste valori sunt potrivite în
raport cu valorile cifrei de afaceri si a activelor circulante care ar trebui finantate prin intermediul său.
In acest scop vom calcula proportia fondului de rulment in cifra de afaceri si proporţia in care acesta finanţează activele curente.

FRN
PFRN/CA= x100
CA
20.060
anul T: PFRN/CA = x100  65,58%
30.587
69.422
anul T+1: PFRN/CA = x100  156,31%
55.412

Faţă de o valoare normală de aproximativ 33% în ambele perioade analizate, dar mai ales în anul T+1 se observă că valoarea indicatorului nu
este cea dorită. Aceasta se datorează pe de o parte politicii investiţionale şi de finanţare a societăţii comerciale care au cauzat valorile destul de mari
ale fondului de rulment net, iar pe de altă parte faptului că majorarea cifrei de afaceri nu s-a realizat în acelaşi ritm cu cea a fondului de rulment net.

FRN
GfAc = x100
Ac
20.060
anul T: GfAc = x100  21,3%
94.150
69.422
anul T+1:GfAc = x100  40,46%
171.558

Luând în considerare faptul că valorile normale a acestui indicator sunt situate în intervalul 25-40%, daca ar fi fost calculat doar acest indicator
s-ar fi putut concluziona că acoperirea activelor circulante din forndul de rulment este aproape satisfacatoare.
Insa valorile foarte mari ale fondului de rulment raportate la cifra de afaceri obtinute la indicatorul precedent ne fac să credem că în fapt această
situaţie este determinată de volume prea mari de active curente existente în raport cu volumul de activitate al companiei exprimat prin intermediul cifrei
de afaceri.
Această supoziţie va fi verificată prin determinarea necesarului de fond de rulment care ne va ajuta să ne facem o imagine mai corectă asupra
echilibrului existent.
2. Determinarea necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment = Utilizări curente – Alocări curente = (Active curente – Disponibilităţi băneşti - Plasamente financiare)- (Datorii
pe termen scurt – Credite pe termen scurt)

Cifra de afaceri este 30.587 in anul T si 55.412 in anul T+1.

Valoarea creditelor bancare pe termene foarte scurte este de 15.000 in fiecare dintre cele două perioade.

Activ T T+1 Pasiv T T+1

Active imobilizate 103.066 118.456 Capitaluri proprii 29.429 62.445
Active circulante 94.150 171.558 Datorii pe termen lung 93.697 125.433
 Stocuri de materii 35.582 78.046 Datorii curente 74.090 102.136
prime -Furnizori 15.345 25.686
 Creanţe clienţi 35.703 60.354 -Alte datorii (TVA de 58.745 76.450
 Alte creanţe 17.198 21.120 plata, diversi creditori)
 Casa şi conturi la 5.667 12.038
bănci
Total Activ 197.216 290.014 Total pasiv 197.216 290.014

anul T: NFR = 94.150 (-5.667) – 74.090 (-15.000) = 29.393

anul T+1:NFR =171.558 (-12.039) – 102.136 (-15.000) = 72.383

Pentru a analiza mărimea necesarului de fond de rulment în raport cu volumul de activitate al companiei se va calcula următorul raport:

NRF
PNFR / CA  x100
CA
29.393
anul T: PNFR / CA  x100  96,096%
30.587
 72.383
anul T+1: PNFR / CA  x100  130,62%
55.412
Având în vedere faptul că ponderea optimă nu trebuie să depăşească 10-15% se poate constata că valorile obţinute pentru acest indicator denotă
o situaţie necorespunzătoare în care nevoia de finanţare a activelor circulante are o valoare mult prea mare în raport cu vânzările societăţii comerciale.
Acest fapt se poate datora fie unei supradimensionări a activului circulant fie a unui caracter puţin vandabil a produselor fabricare de către societatea
comercială.
Cu alte cuvinte valorile ultimului raport calculat validează supoziţia pe care am realizat-o la analiza fondului de rulment.

3. Determinarea trezoreriei nete

Trezoreria netă = fond de rulment net – necesar de fond de rulment

anul T: FRN = (29.429 +93.697) –103.066 = 20.060

FRN = 94.150 – 74.090 = 20.060

anul T+1: FRN = (62.445 + 125.433) –118.456 = 69.422

FRN = 171.558 – 102.136 = 69.422

anul T: NFR = 94.150 (-5.667) – 74.090 (-15.000) = 29.393

anul T+1:NFR =171.558 (-12.039) – 102.136 (-15.000) = 72.383

anul T : TN = 20.060 – 29.393 = - 9.333

anul T+1 : TN = 69.422 - 72.383 = - 2.961

Valorile negative ale acestui indicator reflectă o trezorerie netă de pasiv, adică o nevoie de lichidităţi pe termen scurt ce va trebui acoperită
prin apelarea la resurse curente.

În concluzie se poate spune că pe termen lung există suficiente disponibilităţi astfel încât societatea să-şi extindă investiţiile pe care le realizează,
dacă identifică alternative investiţionale a căror rentabilitate să fie superioară costului acestora. Pe termen scurt societatea se confruntă cu o uşoară
criză de lichiditate, dar aceasta poate fi soluţionată cu uşurinţă dacă se va recurge la una sau mai multe dintre următoarele soluţii:
 Scurtarea perioadei de încasare a creanţelor clienţi;
 Majorarea perioadei de plată a furnizorilor;
 Apelarea la credite bancare pe termen scurt;
 Obţinerea unor noi credite de la furnizorii societăţii;
 Reducerea volumului creditelor acordate clienţilor
 Aceste măsuri ar putea conduce şi la reglarea raportului existent între activele circulante şi cifra de afaceri care în prezent ne arată o gestiune
necorespunzătoare a activelor circulante în raport cu cifra de afaceri.

2. Să se determine pasivele stabile aferente datoriilor cu termene stabile de plată pornind de la următoarele date:

1. Salariile angajaţilor sunt în suma de 846.000 lunar si de achită astfel: 50% ca şi avans in luna curentă în data de 25 a lunii iar ceilalti 50% in data
de 7 a lunii următoare---15 zile avans in luna curenta si 15 zile la restul de plata in luna urmatoare

Ex: 33% avans; 66% rest de plata : 10 zile si 20 zile la restul de plata

2. Contributii si impozite pe salarii asociate: 448.380 care se achită în 25 a lunii următoare

3.Energie, electrificare , apă : 338.400 care se achită din 5 în cinci zile în datele de 5, 10, 15, 20, 25, 30 ale lunii curente
4. Dobânzi bancare :10.200 , termen de plată 15 a lunii următoare
5. TVA de plată: 39.120, termen de plată 25 lunii următoare
5. Impozit pe profit : 138.600 termen de plată , 25 a lunii următoare după un trimestru încheiat , aferent întregului trimestru.
Calculul se realizează pentru o durata medie a lunii de 30 zile, considerand luna 1 din trimestru.

Rezolvare:

1. Se determină cota zilnică aferentă fiecărui element de datorie în parte utilizând formula:

𝐵𝐶
cz =30 𝑠𝑎𝑢 90

Exceptând impozitul pe profit care este trimestrial la restul elementelor se imparte la 30. Rezultatele se trec in table (randul al doilea)

2 Se determină soldurile medii zilnice si se trec in tabel .Pentru calculul soldurilor zilnice se considera tot timpul suma datorata ca produs

dintre numarul de zile datorate si cota zilnica din care se scad eventualele plăti facute in acea zi

30
Sz i   Czi j  pi
j 1
 3.Se determina suma soldurilor zilnice pentru fiecare zi iar pasivul stabil va fi cea mai mica valoare de pe parcursul lunii

6
PST1  min  Sz
i 1
i

Contribuţii si Impozit
Elem. Fondul de salarii impozite aferente EEAT Dobânzi bancare T.V.A. de plată
salariilor
pe profit
Baza de calcul
846000 448380 338400 10200 39120 138600

846000/30= 28200 448380/30=14946 338400/30=11280 10200/30=340 39120/30=1304 138600/90=1540

25luna curenta si 7
Data plăţii 25 luna viitoare 5,10,15,20,25,30 15 luna viitoare 25 luna viitoare 25pt.tr.prc.
luna viitoare
1 16x28200 = 451200 31x14946 =463326 1x11280=11280 31x 340 = 10540 31x1304 = 40424 91x1540 =140140 1116910
2 17x28200 = 479400 32x14946 =478272 2x11280=22560 32x 340 = 10880 32x1304 = 41728 92x1540 =141680 1174520
3 18x28200 = 507600 33x14946 =493218 3x11280=33840 33x 340 = 11220 33x1304 = 43032 93x1540 =143220 1232130
4 19x28200 = 535800 34x14946 =508164 4x11280=45120 34x 340 = 11560 34x1304 = 44336 94x1540 =144760 1289740
5 20x28200 = 564000 35x14946 =523110 5x11280 -5x11280 =0 35x 340 = 11900 35x1304 = 45640 95x1540 =146300 1290950
6 21x28200 = 592200 36x14946 =538056 1x11280=11280 36x 340 = 12240 36x1304 = 46944 96x1540 =147840 1348560
22x28200 -15x28200
7 37x14946=553002 2x11280=22560 37x 340 = 12580 37x1304 = 48248 97x1540 =149380 983170
= 197400
8 8x28200 = 225600 38x14946=567948 3x11280=33840 38x 340 = 12920 38x1304 = 49552 98x1540 =150920 1040780
9 9x28200 = 253800 39x14946=582894 4x11280=45120 39x 340 = 13260 39x1304 = 50856 99x1540 =152460 1098390
100x1540
10 10x28200 = 282000 40x14946=597840 5x11280 -5x11280 =0 40x 340 = 13600 40x1304 = 52160 1099600
=154000
101x1540
11 11x28200 = 310200 41x14946 =612786 1x11280=11280 41x 340 = 13940 41x1304 = 53464 1157180
=155510
102x1540
12 12x28200 =338400 42x14946 =627732 2x11280=22560 42x 340 = 14280 42x1304 = 54768 1214820
=157080
103x1540
13 13x28200 =366600 43x14946 =642678 3x11280=33840 43x 340 = 14620 43x1304 = 56072 1272430
=158620
104x1540
14 14x28200 =394800 44x14946 =657624 4x11280=45120 44x 340 = 14960 44x1304 = 57376 1330040
=160160
45x 340 – 30x340= 105x1540
15 15x28200 =423000 45x14946 =672570 5x11280 -5x11280 =0 45x1304 = 58680 1321050
5100 =161700
106x1540
16 16x28200 =451200 46x14946 =687516 1x11280=11280 16x 340 = 5440 46x1304 = 59984 1378660
=163240
 107x1540
17 17x28200 =479400 47x14946 =702462 2x11280=22560 17x 340 = 5780 47x1304 = 61288 1436270
=164780
108x1540
18 18x28200 =507600 48x14946 =717408 3x11280=33840 18x 340 = 6120 48x1304 = 62592 1493880
=166320
109x1540
19 19x28200 =535800 49x14946 =732354 4x11280=45120 19x 340 = 6460 49x1304 = 63896 1551490
=167860
110x1540
20 20x28200 =564000 50x14946 =747300 5x11280 -5x11280 =0 20 x 340 = 6800 50x1304 = 65200 1552700
=169400
111x1540
21 21x28200 =592200 51x14946 =762246 1x11280=11280 21x 340 = 7140 51x1304 = 66540 1610346
=170940
112x1540
22 22x28200 =197400 52x14946 =777192 2x11280=22560 22 x 340 = 7480 52x1304 = 67808 1244920
=172480
113x1540
23 23x28200 =225600 53x14946 =792138 3x11280=33840 23 x 340 = 7820 53x 1304 = 69112 1302530
=174020
114x1540
24 24x28200 =253800 54x14946 =807084 4x11280=45120 24 x 340 = 8160 54x1304 = 70416 1360140
=175560
25x28200-15x28200 55x14946- 30x14946 55x1304 – 30x1304 115x1540 -
25 5x11280 -5x11280 =0 25 x 340 = 8500 735250
=282000 =373650 = 32600 90x1540=38500
26 11x28200=310200 26x14946=732354 1x11280=11280 26 x 340 = 8840 26x1304 = 33904 26x1540 =40040 1136618
27 12x28200 =338400 27x14946=747300 2x11280=22560 27 x 340 = 9180 27x1304 = 35208 27x1540 =41580 1194228
28 13x28200 =366600 28x14946=762246 3x11280=33840 28 x 340 = 9520 28x1304 = 36512 28x1540 =43120 1251838
29 14x28200 =394800 29x14946=777192 4x11280=45120 29 x 340 = 9860 29x1304 = 37816 29x1540 =44660 1309448
30 15x28200 =423000 30x14946=792138 5x11280 -5x11280 =0 30 x 340 = 10200 30x1304 = 39120 30x1540 =46200 1310658

La salarii calculul se face in felul următor:

-dacă in 22 a lunii anterioare celei pentru care se face calculul au fost platiti doar 50% din salar aceasta este echivalentul a jumatate din zilele din
luna adica 15--- restul 15 ramân datorate
- in prima zi a lunii curente pentru salarii se datoreaza cele 15 ramase neplatite luna anterioara si care se vor plăti in data de 7 plus o zi (ziua curenta)
ceea ce determina 16 zile. Soldul primei zile, fiindca nu se face nici o plata in acea zi este 16xcota zilnica =16x28200 = 451200
-in zilele următoare, până în ziua 7 cand se vor plăti cele 17 zile datorate din luna anterioară, se tot adaugă cate o cotă zilnica
- in ziua 7 ar ajunge sa se datoreze 15 zile din luna anterioara +7 din luna curenta = 22 dar se si platesc 15 din luna curentă ceea ce înseamnă că
soldul va fi: 22x28200 -15x28200 = 197400
-in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- in 25 sunt datorate 25 de zile din luna curenta si se plătesc 15 (50% din salar) ceea ce face ca soldul zilnic sa fie: 25x28200-15x28200 =282000
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică

La contribuţii şi impozite aferente salariilor calculul se face in felul următor:

-in prima zi a lunii se datoreaza toate contributiile aferente lunii anterioare (30 zile) care au termen de plata 25 a lunii curente plus prima zi din luna
curenta. Soldul acestei zile este : 31x14946 =463326
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- în data de 25 se datorează 30 zile din luna anterioară plus 25 din luna curenta = 55 zile şi se plătesc 30 de zile din luna anterioară ceea ce face ca
soldul zilei să fie egal cu: 55x14946- 30x14946 =373650
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică

La energie, electrificare, apă se procedează astfel:

- În prima zi deoarece ultimele 5 zile din luna anterioară au fost achitate in ultima zi a lunii anterioare, se va datora doar o zi. In a doua zi, se
datorează două zile, în a treia 3 zile, în a patra, patru zile iar în a 5-a în care s-ar datora 5 se şi plătesc cele 5 astfel încât soldul în zilele de plată
va fi mereu 0.
La dobânzi bancare se procedează astfel:
-in prima zi a lunii se datoreaza toate dobânzile aferente lunii anterioare (30 zile) care au termen de plata 15 a lunii curente plus prima zi din luna
curenta. Soldul acestei zile este : 31x 340 = 10540
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- în data de 15 se datorează 30 zile din luna anterioară plus 15 din luna curenta = 45 zile şi se plătesc 30 de zile din luna anterioară ceea ce face ca
soldul zilei să fie egal cu: 45x 340 – 30x340= 5100
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică

La TVA se procedează astfel:

-in prima zi a lunii se datoreaza tot TVA-ul lunii anterioare (30 zile) care are termen de plata 25 a lunii curente plus prima zi din luna curenta.
Soldul acestei zile este : 31x1304 = 40424
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- în data de 25 se datorează 30 zile din luna anterioară plus 25 din luna curenta = 55 zile şi se plătesc 30 de zile din luna anterioară ceea ce face ca
soldul zilei să fie egal cu: 55x1304 – 30x1304 = 32600
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică

La impozitul pe profit se procedează astfel:

- in prima zi a lunii se datoreaza tot impozitul aferent trimestrului anterior (90 zile) care are termen de plata 25 a lunii curente plus prima zi din luna
curenta. Soldul acestei zile este : 91x1540 =140140
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- în data de 25 se datorează 90 zile din luna anterioară plus 25 din luna curenta = 115 zile şi se plătesc 90 de zile din trimestrul anterior ceea ce face
ca soldul zilei să fie egal cu: 115x1540 - 90x1540=38500
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
 AŞA CUM SE OBSERVĂ, CEA MAI MICĂ SUMĂ A SOLDURILOR MEDII ZILNICE, DIN CELE 30 CALCULATE,

ESTE CEA DIN DATA DE 25 ALE LUNII, IN SUMA DE 735250

3. Să se determine pasivele stabile trimestriale aferente aprovizionărilor de la furnizori cunoscând următoarele date:

 Pentru aprovizionările efectuate în semestrul I din anul în curs, se cunosc următoarele:

Nr. Valoarea Data Data Nr de zile nzîj x Vfj

crt. facturii recepţiei plăţii de
întârziere
a plăţii
1 665.595 9.01 3.02 24 15.974.280
2 792.612 28.01 17.02 19 15.059.628
3 389.655 4.02 4.03 27 10.520.685
4 525.420 3.03 30.03 26 13.660.920
5 869.400 15.03 7.04 22 19.126.800
6 910.356 1.04 30.04 28 25.489.968
7 902.960 15.05 15.06 30 27.088.800
8 968.700 17.05 11.06 24 23.248.800
9 532.102 14.06 12.07 27 14.366.754
TOTAL 7.156.800 - - - 164.536.635

 Valorile aprovizionărilor previzionate pentru trimestrele anului viitor sunt următoarele:

- pentru trim. I = 4.866.300 lei;
- pentru trim. II = 5.305.500 lei;
- pentru trim. III= 4.774.950 lei;
- pentru trim. IV= 5.718.600 lei.
 Apr / tr
PSTA   nz î
90
n
 nzî j  Vf j
j 1
nzî 
n
 Vf j
j 1

Notă. Coloanele redate cu linie punctată sunt aferente rezolvării aplicaţiei.

Rezolvare:

164.536.635
nzî   22,99  23 zile.
7.156.800
4.866.300 5.305.500
PSTA1   23  54.070  23  1.243.610 PSTA2   23  58.950  23  1.355.850
90 90
4.774.950
PSTA3   23  53.055  23  1.220.265
90
5.718.600
PSTA4   23  63.540  23  1.461.420 ;
90
4

 PST Ai
5.281.145
PST Aa  i 1
  1.320.286
4 4