LECTOR: BODOC CRENGUTA

EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL II, SEMESTRUL II

I.

Eleborarea situatiilor financiare (9 exercitii)

1. Societatea ALFA SA semneaz pe 30 noiembrie N un contract cu societatea BETA, prin care se oblig s-i furnizeze 5 utilaje la preul de 10.000 lei/utilaj. Data livrrii este 15 martie N+1. Procesul de producie, care const n asamblarea pieselor n utilaje cu ajutorul unui echipament special, dureaz 2 luni. Orice amnare sau anulare a contractului va determina plata unei penaliti de 5.000 lei. La sfritul anului, ca urmare a scumpirii pieselor, costul s-a dublat, determinnd o pierdere de 3.500 lei pentru contract. Producia nu a nceput nc i nu au fost cumprate piesele necesare ndeplinirii contractului. Echipamentul necesar asamblrii este testat pentru depreciere. Acesta are o valoare contabil de 100.000 lei i o valoare recuperabil (determinate innd cont i de contract) de 98.000 lei. Ce nregistrri efectueaz societatea ALFA conform IAS 36? Rezolvare Acest Standard ( lAS 36) recomand contabilizarea i prezentarea informaiilor referitoare la deprecierea tuturor activelor. IAS 36 nu acoper deprecierea stocurilor, a creanelor privind impozitul amnat, a activelor rezultate din contracte de construcii, a activelor rezultate din beneficiile angajailor sau a celor mai multe din activele financiare. IAS 36 cere ca valoarea recuperabil a unui activ s fie estimat ori de cte ori exist un indiciu c activul poate fi depreciat. IAS 36 impune ca valoarea recuperabil s fie evaluat la maximul dintre preul net de vnzare i valoarea de utilizare. Valoarea de utilizare este valoarea actualizat a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se ateapt s fie generate din utilizarea continu a unui activ i din cedarea lui la sfritul duratei de via util. Preul net de vnzare este valoarea ce se poate obine din vnzarea unui activ de bunvoie, ntre pri aflate n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii n care preul este determinat obiectiv. O pierdere din depreciere este valoarea cu care valoarea contabil a unui activ depete valoarea sa recuperabil. Recunoasterea provizionului pentru deprecierea echipamentului: valoarea contabila - valoarea recuperabila = 100.000 - 98.000 = 2.000 lei 6813 = 2913
1

2.000lei

Recunoasterea provizionului pentru contractual deficitar: pierdere din contract-provizionul pentru deprecierea echipamentului = 3.500 lei-2.000 lei = 1.500 lei 6812 = 1518 1.500lei

2. n luna mai 2012 societatea Alfa constat c a omis s nregistreze n contabilitatea anului 2006 venituri dintr-un contract de prestri servicii n sum de 70.000 u.m. Alfa constat c a omis s nregistreze ntre cheltuielile anului 2011 factura primit de la un furnizor de prestri servicii. Valoarea serviciilor prestate fr TVA este de 100.000 u.m. Cum nregistreaz Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanelor publice nr. 3055/2009? Rezolvare Erorile constatate n contabilitate se pot referi fie la exerciiul financiar curent, fie la exerciiile financiare precedente. Conform Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3055/2009:Corectarea erorilor aferente exerciiului financiar curent se efectueaz pe seama contului de profit i pierdere. Corectarea erorilor semnificative aferente exerciiilor financiare precedente se efectueaz pe seama rezultatului reportat. Erorile nesemnificative aferente exerciiilor financiare precedente se corecteaz, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totui, pot fi corectate pe seama contului de profit i pierdere erorile nesemnificative. Erorile nesemnificative sunt cele de natur s nu influeneze informaiile financiar-contabile. Se consider c o eroare este semnificativ dac aceasta ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare anuale. Analizarea dac o eroare este semnificativ sau nu se efectueaz n context, avnd n vedere natura sau valoarea individual sau cumulat a elementelor. Corectarea veniturilor din prestar servicii: 4111 = % 86.800 lei

1174 70.000 lei 4427 16.800 lei Factura primita de la furnizor: % = 401 1174 4426 124.000 100.000 24.000

3. O ntreprindere efectueaz urmtoarele tranzacii: (1) Vinde unui client, pe data de 01.01.N, mrfuri n valoare de 1.000 lei, condiiile de plat fiind: 10% din pre se pltete n momentul vnzrii, 50% din pre se va plti dup un an de la vnzare, iar 40%, dup 2 ani de la vnzare. Se estimeaz c n acel moment clientul ar putea obine un credit echivalent de pe piaa financiar la o rat a dobnzii de 60%. (2) ncheie un contract pentru executarea unor prestaii n valoare total de 1.000 lei, durata de realizare 3 ani, costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N - 300 lei, anul N+1 - 500 lei, anul N+2 - 400 lei. Contabilizai tranzaciile n condiiile aplicrii IAS 18 Venituri i determinai cifra de afaceri net n anul N. Rezolvare 8.1.Veniturile prin prisma IAS 18 "Venituri" Conform IAS 18 Venituri, veniturile din cadrul unei vanzari comerciale sunt inregistrate la valoarea justa (actualizata) a numerarului primit in cadrul tranzactiei. Daca vanzarea se realizeaza cu incasare ulterioara, valoarea justa a numerarului este mai mica decat valoarea nominala, diferenta fiind un venit din dobanda. Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate n cursul activitatilor obisnuite ale acesteia, atunci cnd acest flux se materializeaza n cresteri ale capitalului propriu, altele dect cresterile datorate contributiilor din partea participantilor la acest capital propriu. Valoarea justa este suma ta care poate fi tranzactionat un activ sau la care poate fi decontata o datorie de bunavoie ntre parti aflate n cunostinta de cauza, n cadrul unei tranzactii n care pretul este determinat obiectiv. Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de ca tre societate n nume propriu. Sunt excluse din venituri sumele colectate n numele unor terte parti, cum ar fi taxele pentru bunuri si servicii, TVA, care nu sunt beneficii economice de primit de catre ntreprindere si nu au ca rezu1tat cresteri ale capitalului propriu. Veniturile trebuie evaluate la valoarea justa a mijlocului de .plata primit sau de primit. Suma veniturilor dintr-o tranzactie este determinata de obicei printr-un acord ntre societate si cumparatorul sau utilizatorul activului. Ea se evalueaza la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit, tinnd cont de suma oricaror reduceri comerciale si a oricaror rabaturi cantitative acordate de societate. Mijlocul de plata este de regula numerarul sau echivalent de numerar, iar suma veniturilor este data de suma numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. n cazul n care intrarea de numerar sau echivalent de numerar este amnata, valoarea justa a mijlocului de plata poate fi mai mica dect suma nominala a numerarului primit sau de primit. n vederea eliminarii acestui fapt, pe baza de acorduri ntre vnzator si cumparator (cu caracter de tranzactie financiara), valoarea justa a mijlocului de plata va fi determinata prin actualizarea. Tuturor sumelor de primit n viitor, utiliznd n acest scop rata dobnzii aferente perioadei respective. Diferenta dintre valoarea justa la data recunoasterii venitului si suma nominala a mijlocului de plata este recunoscuta ca venit din dobnzi (venit financiar).
3

Valoarea justa a veniturilor = 1000 x 10% + (1000 x 50% / 1.6) + (1000 x 40% / 1.6 2) = 568,75 lei. Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit necastigat: 1000-568,75=431,25 lei

4111

% 707 472

1.000 lei 568,75 lei 431,25 lei

La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile necastigate sunt inregistrate ca venituri din dobanzi: (568,75-100) x 60% = 281,25 lei 472 = 766 281,25lei

Conform IAS 18 Atunci cnd rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi estimat n mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut n functie de stadiul de executie a contractului la data ncheierii bilantului. Recunoaterea veniturilor, pe msura execuiei contractului, este denumit n mod curent metoda procentului de execuie. Pe baza acestei metode, veniturile sunt recunoscute n perioadele contabile n care sunt prestate serviciile. Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de executie 1 (300 lei/1 200 lei) 1 000 lei = 250 lei 2 (500 lei/1 200 lei) 1 000 lei = 417 lei 3 (400 lei/1 200 lei) 1 000 lei = 333 lei nregistrarile contabile sunt: Anul 1: 250 lei 4111 Anul 2: 417 lei 4111 Anul 3: 333 lei 4111 = 704 333 lei Cifra de afaceri neta aferenta an N este: 568,75 + 250 = 818,75 lei = 704 417 lei = 704 250 lei

4. La nceputul exerciiului N, ntreprinderea ALFA a achiziionat un stoc de mrfuri la costul de 100.000 lei, TVA 24%. La sfritul exerciiului N se estimeaz c stocul ar putea fi
4

vndut la preul de 90.000 lei i c cheltuielile ocazionate de vnzare se vor ridica la 10.000 lei. La sfritul exerciiului N+1, preul de vnzare estimat este de 150.000 lei, iar costurile ocazionate de vnzare sunt estimate la 30.000 lei. Care este incidena aplicrii normei IAS 2 Stocuri n cele dou exerciii financiare?

Rezolvare: Definiii Conform IAS 2 Stocurile sunt active: a) deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii; b) n curs de producie n vederea unei vnzri n aceleai condiii ca mai sus; sau c) sub form de materii prime, materiale i alte consumabile ce urmeaz a fi folosite n procesul de producie sau pentru prestarea de servicii. Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic dintre cost i valoarea realizabil net. Valoarea realizabil net este preul de vnzare estimat ce ar putea fi obinut pe parcursul desfuraii normale a activitii, mai puin costurile estimate pentru finalizarea bunului i a costurilor necesare vnzrii. Atentie! Valoarea realizabila neta este utilizata la evaluarea stocurilor la sfarsitul exercitiului financiar, la inventariere si apoi la bilant cand, potrivit principiului prudentei, ele trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. In exerciiul N: 1. Achiziia mrfurilor: % 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil = 401 Furnizori 124.000 100.000 24.000

2. La sfritul exerciiului, stocul va fi evaluat la minimul dintre cost i valoarea realizabil net: Valoarea realizabil net este diferena dintre preul estimat a fi obinut din vnzarea stocului la data bilanului i costurile estimate cu vnzarea. Costul activului = 100.000 lei Valoarea realizabil net = 90.000 - 10.000 = 80.000 lei Valoarea bilanier = min (100.000; 80.000) = 80.000 lei

Rezult c trebuie recunoscut o depreciere a stocului de 20.000 lei care se contabilizeaz prin mecanismul ajustrilor de valoare: 6814 = 397 Ajustri pentru deprecierea mrfurilor... 20.000

Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea activelor circulante n exerciiul N+l: La sfritul exerciiului N+l stocul se prezint din nou la cea mai mic valoare dintre cost si valoarea realizabil net: Costul activului = 100.000 lei Valoarea realizabil net = 150.000 - 30.000 = 120.000 lei Valoarea bilanier = min (100.000; 120.000) = 100.000 lei Deprecierea contabilizat deja = 20.000 lei Deprecierea existent la sfritul exerciiului N+l = O lei Rezult c trebuie reluat deprecierea constatat la sfritul exerciiului N: 397 Ajustri pentru deprecierea mrfurilor... = 7814 20.000

Venituri din ajustri pentru deprecierea activelor circulante Se observ c aplicnd regula prevzut de IAS 2 valoarea activului este dus la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dac nu s-ar fi depreciat n trecut. Plusul de valoare de 20.000 lei = 120.000 - 100.000 nu se contabilizeaz din pruden. 5. Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client n sum de 10.000 lei (din care TVA 24%). Pe 15.10.N s-au vndut mrfuri clientului. Factura cuprinde: pre de vnzare 20.000 lei, TVA 24%. Costul de achiziie a mrfurilor vndute este de 18.000 lei. Soluia gsit de contabil este: 4111 = % 12.400 707 4427 10.000 2.400

607 = 371 18.000 Ce principiu contabil a fost nclcat? Argumentai rspunsul. Care ar fi fost soluia corect? Contabilul a nclcat principiul necompensrii. n cursul lunii octombrie N au avut loc dou tranzacii, iar contabilul nu a nregistrat dect una pentru valoarea net a celor dou.

Conform principiului necompensrii, orice compensare ntre elementele de activ i de datorii sau ntre elementele de venituri i cheltuieli este interzis. Eventualele compensri ntre creane i datorii ale entitii fa de acelai agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dup nregistrarea n contabilitate a veniturilor i cheltuielilor la valoarea integral. Soluia contabil corect este: a) 10.10.N - nregistrarea ncasrii avansului de la client: 5121 = % 419 442 7 b) 15.10.N - Vnzarea de mrfuri: 4111 = % 707 442 7 24.800 20.000 4.800 10.000 8.065 1.935

607

371

18.000

6. Se cunosc urmtoarele informaii din bilanul societii ALFA la 31.12.N (n lei): mrfuri 50.000; rezerve 1.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor 5.000; clieni 40.000; titluri de participare 3.000 (din care disponibile pentru vnzare n anul urmtor 500); titluri de plasament 20.000 (din care titluri n valoare de 10.000 sunt utilizate drept garanie pentru un credit primit cu o scaden de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli n avans 8.000 (din care angajate ntr-o perioad mai mare de 1 an 6.000); licene 5.000; cifra de afaceri 200.000; venituri n avans 3.000 (din care angajate ntr-o perioad mai mare de 1 an, 2.000); provizioane pentru riscuri i cheltuieli 50.000 (din care cu scadena foarte probabil n anul urmtor 20.000); credite primite de la bnci pe termen lung 20.000 (din care cu scadena n anul urmtor 3.000); furnizori 40.000 (din care cu scadena mai mare de un an 3.000); conturi la bnci 30.000; credite primate pe termen scurt 9.000 (din care pentru un credit de 3.000 s-a amnat scadena cu 2 ani, iar decizia a fost luat naintea nchiderii exerciiului financiar); salarii datorate 70.000. Determinai valoarea activelor curente i a datoriilor necurente conform modelului de bilan din IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare.

Rezolvare:
7

Active curente Stocuri (1) Clieni Active financiare disponibile pentru vnzare Active financiare deinute n vederea tranzacionrii Alte active curente (2) (3) Lichiditi (4) Total active curente 45.000 40.000 500 10.000 2.000 32.000 129.500

1. Stocurile sunt reprezentate de mrfurile evaluate la valoarea net (costul de 50.000 lei minus deprecierea de 5.000 lei). 2. Activele financiare deinute n vederea tranzacionrii sunt reprezentate de titlurile de plasament utilizate n tranzacionare. 3. Alte active curente cuprind cheltuielile n avans angajate pentru o perioad mai mic de un an. 4. Lichiditile cuprind conturile la bnci i acreditivele. Datorii necurente Sume datorate instituiilor de credit (5) Provizioane pe termen lung Alte datorii necurente (6) Total datorii necurente

20.000 30.000 2.000 52.000

5. 17.000 + 3.000 6. Alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile n avans pe termen lung. 7. S se determine cifra de afaceri net conform modelului de cont de profit i pierdere conform OMFP nr. 3055/2009, dac se cunosc urmtoarele informaii (n lei): venituri din provizioanele pentru riscuri i cheltuieli 10.000; venituri din vnzarea de imobilizri corporale 50.000; venituri din vnzarea de mrfuri 40.000; venituri din vnzarea de produse finite 80.000; venituri din dobnzi aferente contractelor de leasing financiar 5.000; venituri din subvenii pentru investiii 70.000; venituri din onorarii i comisioane 20.000; venituri din chirii 5.000; venituri din servicii prestate terilor 30.000;
8

 venituri din producia de imobilizri 60.000; venituri din dividende 20.000; venituri din vnzarea titlurilor de plasament 30.000; venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000. Rezolvare: Potrivit OMFP nr. 3.055/2009, cifra de afaceri net cuprinde: Producia vndut + Venituri din vnzarea mrfurilor + Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri. Cifra de afaceri net cuprinde sumele rezultate din vnzarea de produse i furnizarea de servicii care se nscriu n activitatea curent a entitii, dup deducerea reducerilor comerciale i a taxei pe valoarea adugat, precum i a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. n cazul entitilor care au realizat operaiuni de leasing financiar, radiate din Registrul general i care, la data intrrii n vigoare a prezentelor reglementri, mai au n derulare contracte de leasing, n cifra de afaceri net se include i dobnda cuvenit acestor contracte, aferent perioadei de raportare. Date fiind informaiile de mai sus, cifra de afaceri net se determin astfel: Venituri din vnzarea de mrfuri (+) Venituri din vnzarea de produse finite (+) Venituri din onorarii i comisioane (+) Venituri din chirii 40.000 80.000 20.000 5.000 30.000 5.000 20.000 200.000

(+) Venituri din servicii prestate terilor (+) (+) (=) Venituri din dobnzi aferente contractelor de leasing financiar Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri Cifra de afaceri net

8. Dispunei de urmtoarele informaii n cursul exerciiului N: o societate obine produse finite la cost de producie de 10.000 lei; vinde 30% din ele la preul de 15.000 lei; reducere comercial nscris n factur 10%. ntre cheltuielile ocazionate de obinerea produselor finite sunt: materii prime consumate 1.000 lei; salarii datorate 1.500 lei i pltite 1.800 lei; contribuia unitii la asigurrile sociale 700 lei i la fondul de omaj 200 lei; dobnzi datorate 400 lei; amenzi datorate autoritilor romne 600 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de mai sus; b) calculai rezultatul fiscal i excedentul brut de exploatare. Rezolvare:
9

(1)Obinere produse finite la cost producie: 345 = 711 10.000 lei (2)Vnzarea produselor finite la pre vnzare: Net comercial =Pre de vnzare - Reducere comercial = 15.000 10% x 15.000 = 13.500 lei: 4111 = 701 13.500 lei (3)Descrcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vndute, adic 30 % x 10.000 lei =- 3.000 lei: 711 = 345 3.000 lei: 711 = 345 3.000 lei (4)Materii prime consumate: (5)Salarii datorate: (6)Salarii pltite: 601 = 301 1.000 lei 641 = 421 1.500 lei 421 = 5121 1.800 lei

(7)Contribuia unitii la asigurri sociale: 6451 = 4311 700 lei (8)Contribuia unitii la fond omaj: (9)Dobnzi datorate: 6452 = 4371 200 lei

666 = 1682 400 lei

(10)Amenzi datorate autoritilor romne: 6581 = 462 600 lei (11)nchiderea conturilor de cheltuieli: 6581 = %

601 1.000 lei 641 1.500 lei 6451 6452 666 6581 (12)nchiderea conturilor de venituri: 701 711 700 lei 200 lei 400 lei 600 lei % = 121 13.500 lei 7.000 lei 20.500 lei

Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale = 20.500 lei 4.400 lei = 16.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile Deduceri fiscale = 16.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autoritilor romne) = 16.700 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: Venituri 707 Sume Cheltuieli 0 607 Sume Indicatori 0 Marja comercial
10

Sume 0

701 711 MC PE VA 741

13.500 7.000 0 601 20.500 19.500 641 0 6451 6452

Producia exerciiului 1.000 Valoarea adugat 1.500 EBE 700 200

20.500

19.500

17.100

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii). Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului Consumurile de bunuri si servicii provenite de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62) Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat Excedentul brut de exploatare = Valoarea adaugata + Venit din subv. de exploatare aferente cifrei de afacere + Venit din dobanzi la entitatile al caror obiect de activitate leasingul Cheltuieli cu impozite, taxe si varsam. asimilate Cheltuieli cu personalul = 5.000 + 2.000 6.000 = 1.000 lei

9. O ntreprindere efectueaz urmtoarele tranzacii: (1) Vinde unui client pe data de 01.01.N mrfuri n valoare de 200.000 lei, condiiile de plat fiind: 30% din pre se pltete n momentul vnzrii, 50% din pre se va plti dup un an de la vnzare, iar 20%, dup 2 ani de la vnzare. Se estimeaz c n acel moment clientul ar putea obine un credit echivalent de pe piaa financiar la o rat a dobnzii de 20%. (2) Cumpr pe data de 30.06.N un numr de 1.000 de obligaiuni; valoarea nominal a unei obligaiuni este de 10 lei, iar preul de achiziie este de 12 lei; dobnda anual este de 20%, ncasat la 31 decembrie N. n condiiile aplicrii IAS 18 Venituri: Efectuai nregistrrile contabile corespunztoare pentru exerciiul N. Calculai suma veniturilor din dobnzi la 31 decembrie N. Rezolvare:
11

Valoarea just = 60.000 +

100.000 40.000 + = 171.111lei 1 (1 + 20%) (1 + 20%) 2

a) 01.01.N vnzare mrfuri

4111 = 707 472

200.000 171.111 28.889

b) 01.01.N ncasare crean 5121 = 4111 60.000 c) 31.12.N ncasare crean 5121 = 4111 100.000 d) 31.12.N recunoatere venituri din dobnzi 472 = 766 (171.111 60.000)* 20%= 22.222 lei e) achiziie obligaiuni f) ncasare dobnd anual

22.222

506 = 5121 12.000 5121 = % 2.000 (1.000 obl. *10*20%) 766 1.000 (2.000*6/12) 506 1.000 (2.000*6/12)

Venituri din dobnzi = 22.222 + 1.000 = 23.222 lei VII. Analiza diagnostic (3 exercitii)

1. Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultantei financiarcontabile care prezint urmtoarea situatie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

Rezolvare: Bilant financiar pe baza bilantului economic Elemente Imobilizari Sume 2.000
12

Elemente Capital permanent

Sume 22.000

Stocuri + creante Disponibil banesti Total Activ

21.000 300 23.300

Furnizori/creditori Datorii la banci TS Total Pasiv

1300 0 23.300

FR = Capital permanent- Imobilizari = 22.000 2.000 = 20.000 lei NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 21.000 1.300 = 19.700 TN = Disponibil Datorii la banci TS = 300 0 = 300 TN = FR- NFR = 20.000-19.700 = 300 FR pozitiv pune in evident ca din capitalurile permanente se acopera imobilizarile , ramanand o resursa de 20.000 pentru finantarea activelor circulante. Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. NFR pozitiv surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de imobilizat NFR = STOCURI +CREANTE OBLIGATII NEFINANCIARE = 19.700 pune in evidenta ca stocurile si creantele de 21.000 sunt finantate doar partial din datorii curente , ramanand o diferenta neacoperita de 19.700, care va trebui acoperita di alte surse ( avem de exemplu 20.000 de la fondul de rulment- in cazul de fata ) . 2. Calculati i interpretati ratele de lichiditate pentru ntreprinderea analizat mai sus. Lichiditatea exprima posibilitile ntreprinderii de a-si transforma activele in numerar necesar acoperirii datoriilor. Se exprima prin indicatorul rata lichiditii. a) Rata lichiditii curente reflecta gradul de acoperire a datoriilor din activele curente. Valoarea recomandata a indicatorului este in jurul cifrei 2. Rlc = Active curente / Datorii curente = 21300 / 1300 =16,38 % b) Rata lichiditii imediate ( testul acid ), calculata ca raport intre activele curente (minus stocuri) si datorii curente Rli =( Active curente Stocuri)/ Datorii curente = (21300 1000) / 1300 = 15,61% 3. O ntreprindere este caracterizat de situatia bilantier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de
13

constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din creante sunt garantii de bun executie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze pozitia financiar a ntreprinderii pe baza bilantului contabil i a bilantului financiar i s se explice diferentele constatate. Indicator Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Stocuri Creante Disponibilitti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Datorii pe perioada mai mica de un an =400 TOTAL ACTIVE = 3000+800+1000+2000+1000 =7800 TOTAL PASIV = 2000+3000+2400+400=7800 FR = Capital permanent- Imobilizari = 5.000 3.800 = 1.200 lei NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 3.000 2.400 = 600 lei TN = Disponibil Datorii la banci TS = 1000 400 = 600 lei TN = FR- NFR = 1.200 - 600 = 600 lei Pentru determinarea bilanului financiar este necesar a se elimina influenele elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Bilant financiar pe baza bilantului contabil Elemente I. Imobilizari II. Stocuri + creante III.Disponibil banesti Total Activ Sume Elemente 3.800 IV.Capital permanent 2.800 V. Obligatii nefinanciare Sume 4.400 2.800 400 7.600 31.12.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 2400 400

1.000 VI.Datorii la banci TS 7.600

14

Total Pasiv

I. II. III. IV. V. VI.

Imobilizari = 3.800 - 200 active fictive + 200 garantii = 3.800 lei Stocuri+creante = 3000 200 = 2800 lei Disponibilitati = 1000 lei Capitaluri permanente = 2.000 - 200 active fictive + 2.600 = 4.400 Obligatii nefinanciare = 2.400+400 = 2800 lei Obligatii financiare pe termen scurt = 400 FR = Capital permanent- Imobilizari = 4.400 3.800 = 600 lei NFR = Stocuri + Creante Datorii din exploatare = 2.800 2.800 = 0 lei TN = Disponibil Datorii la banci TS = 1000 400 = 600 lei TN = FR- NFR = 600 - 0 = 600 lei

Din cele calculate, rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.

C.E.C.C.A.R. FILIALA VRANCEA LECTOR: ULEANU LAURA

- PREGTIREA N SISTEM COLECTIV LUCRRI PROFESIONALE PROPUSE PENTRU ANUL II, SEM. II, ANUL 2012 Categoria III: Expertize contabile ( 5 lucrri);
15

1. Identificati si detaliati tipurile de reglementri cu privire la expertizele contabile. a. Legal ; b. Procedural; si c. Profesional . Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in O.G. nr. 65 / 1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati . Potrivit art. 7 din O.G. 65 / 1994 , expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale , potrivit legii. Coroborand cele doua texte legale din O..G. 65/1994 , rezulta ca , in toate cazurile , expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre pofesionisti care au dobandit legal calitatea de expert contabil . Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare nu pot fi efectuate de contabilii autorizati cu studii medii sau superioare , si nici de catre alti profesionisti. Lucrarile elaborate de acestia, chiar daca sunt intitulate Rapoarte de expertiza contabila si respecta metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrari de specialitate , neavand calitatea legala de expertize contabile . Sediul reglementarilor procedurale privind alegerea si numirea expertilor contabili , precum si modul de efectuare a expertizelor contabile , indeosebi a celor judiciare , se afla in codurile de procedura civila si penala . Codurile de procedura civila si penala in vigoare nu reglementeaza expertiza contabila in mod special. Prin urmare reglementarile procedurale privind expertiza , in masura in care nu se refera la expertiza de alta natura (medico-legale, grafologice,etc. ), sunt aplicabile si expertizelor contabile judiciare . Dreptul comun in materie de expertiza , ca mijloc de probatiune juridica il constituie Codul de procedura civila . Art. 201: 1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt , instant considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi , la cererea partilor ori din oficiu , unul sau trei experti stabilind , prin Incheiere , punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instant sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209. Art. 202 1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor , ei se vor numi de catre instanta , prin tragere la sorti , in sedinta publica , de pe lista intocmita de biroul legal de expertiza . 2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor. Art. 204 1)Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii. 2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului , daca motivul ei exista la aceasta data ; in celelalte cazuri va curge de la data cand s-a ivit momentul de recuzare. 3)Recuzarile se judeca in sedinta publica , cu citarea partilor si expertilor.
16

Art. 205 1)Dispozitiile privitoare la citarea, aducerea cu mandate si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor . 2)Daca expertul nu se infatiseaza , instanta poate dispune inlocuirea lui. Art. 206 1)Expertul () va depune urmatorul juramant : Jur ca imi voi indeplini cu cinste si nepartinire insarcinarea incredintata de instanta de judecata . Asa sa-mi ajute Dumnezeu ! 2)Pentru depunerea juramantului , expertii vor fi chemati in camera de consiliu , indata dupa numire , fara citarea partilor . Instanta va constata depunerea juramantului prin Incheiere. Art. 207 1)Daca expertii pot sa isi dea de indata cu parerea , vor fi ascultati chiar in sedinta , iar parerea lor se va trece intr-un proces verbal. Art. 208 1)Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata , cu dovada de primire , aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea .Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului. 2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamurire in legatura cu obiectul lucrarii. Sediul reglementarilor profesionale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in : a)Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania , care la punctul 112 lit. e) , stipuleaza ca expertii contabili , in exercitarea profesiei , pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice , cum ar fi : - expertize amiabile ( la cerere ) - expertize financiar contabile - arbitraje in cauze civile - expertize de gestiune . b)Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile , care stipuleaza ca acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii , fiind inscrise cu viza la zi , in Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR). 2. Detaliati principiile deontologice pe care trebuie s le respecte expertul contabil n activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare? Principiile deontologice fundamentale, pe care trebuie s le respecte expertul contabil n activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare sunt explicit definite n Codul etic national al profesionalistilor contabili (aprobat prin Hotrrea nr. 50/2002 a Conferinei Naionale a Experilor Contabili i Contabililor Autorizai- editia 2005).Ele sunt: a. Integritate - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si onest in toate relatiile profesionale si de afaceri;

17

b. Obiectivitate profesionistul contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa permita prejudecatilor, confuziilor, conflictelor de interese sauinfluentelor nedorite sa intervina in rationamentele profesionale sau de afaceri; c. Competen profesional si prudenta - un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic.; Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. d. Confidentialitate - un profesionist contabil trebuie s respecte confidentialitatea informatiilor dobndite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie s divulge astfel de informatii unei terte prti fr o autorizatie specific, cu exceptia cazului n care exist un drept sau o obligatie legal sau profesional de a dezvlui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute n cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte prti. Comportament professional respecta legile si normele relevante: - evita orice actione care ar putea discredita profesia. e. Respectul fata de normele tehnice i profesionale - indeplinirea sarcinilor profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante si cele emise de IFAC, IASB, CECCAR, CAFR. Ce trebuie s cuprind dosarul de lucru al expertului contabil n ceea ce privete documentarea expertizelor contabile? Dosarul de lucru al expertului contabil, n ceea ce privete documentarea expertizelor contabile, trebuie s cuprind, dup caz: Incheierea de edin (n cauze civile), ordonana organului de urmrire i cercetare penal (n cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Raportul de expertiz contabil - exemplarul expertului contabil care justific ndeplinirea misiunii; Eventuala coresponden, rspunsurile la ntrebri suplimentare sau suplimentele de expertiz contabil solicitate de organele n drept care au dispus efectuarea expertizei contabile; Eventualele note personale ale expertului contabil redactate n timpul efecturii expertizei contabile, cum ar fi note scrise n urma unor interviuri sau declaraii verbale, necesare fie redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi bugetului de timp i decontrii lucrrilor de expertiz contabil cu beneficiarii acestora. 4. Care sunt parile componente i elementele de baz ale unui raport de expertiz contabil judiciar? Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Introduceredin raportul de expertiz contabil.
18

3.

Lucrarile si concluziile expertizei contabile se consemneaza intr-un raport scris care trebuie sa contina cel putin 3 capitole: Capitolul I : INTRODUCERE, Capitolul II : DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE , Capitolul III : CONCLUZII . Structura celor trei capitole obligatorii trebuie respectata. Cand au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili in aceeasi cauza se intocmeste un singur raport de expertiza contabila . Daca sunt deosebiri de pareri intre experti , opiniile separate trebuie consemnate in cuprinsul raportului de expertiza contabila sau intr-o anexa a acestuia . Capitolul I : INTRODUCERE al raportului de expertiza trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe : a)Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile , care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la : numele si prenumele expertului , domiciliul acestuia , numarul carnetului de expert contabil, si pozitia din Tabloul expertilor contabili ; b)Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare . In acest paragraf se mentioneaza : -in cazul expertizelor contabile judiciare : actul care a stat la baza numirii expertului , repsectiv Incheierea de sedinta ( in cazurile civile) sau ordonanta organelor de urmarire penala (in cazurile penale) , cu mentionarea datei acestuia , denumirea si calitatea procesuala a partilor, domiciliul sau sediul social al acestora , numarul si anul dosarului si natura acestuia (civil sau penal) ; -in cazul expertizelor extrajudiciare : denumirea clientului , domiciliul sau sediul social al acestuia , numarul si data contractului in baza caruia se efectueaza expertiza contabila solicitata ; c)Paragraful privind identificarea imprejurarilor si circumstantelor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul in care a fost contractata expertiza contabila extrajudiciara ; d)Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile judiciare , formularea obiectivelor expertizei contabile . -in cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivelor expertizei contabile se preia ad-literam din Incheierea de sedinta(in cauzele civile) , respectiv din ordonanta organelor de urmarire si cercetare penala (in cause penale) . -in cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivelor acestora trebuie sa fie cea din contract. e)Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila . In cazul expertizelor contabile dispuse de organelle in drept , in cauze civile , data si locul inceperii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentate prin citirea partilor prin scrisoare cu aviz de primire ;

19

f)Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu obiectivele expertizei contabile si care a stat la baza intocmirii raportului de expertiza contabila . g)Paragraful privind identificarea datei sau perioadei in care s-a redactat raportul de expertiza contabila , cu mentionearea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand aceleasi obiective. De asemenea , in acest paragraf trebuie mentionat daca sau folosit lucrarile altor experti , problemele ridicate de partile interesate in expertiza si explicatiile date de acestea in timpul efectuarii expertizei ; h)Paragraful privind identificarea datei initiale pana la care raportul de expertiza contabila trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial . 5. Care este continutul Capitolului II al raportului de expertiz contabil. Capitolul II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiz contabil trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate n expertiza contabil au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concluziilor sale. n fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul de expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea acestora. Fiecare paragraf din Capitolul II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis(), concis(), fr echivoc, redactat() ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat, fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative, a reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, a expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare, i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii, i nu ncadrarea juridic a acestora. n cazuri deosebite, n care expertul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc condiiile legale, care exprim situaii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie s le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil. Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite, ntr-un paragraf al Capitolului II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, n expertizele judiciare trebuie motivat separat opinia expertului recomandat de parte n raport cu opinia expertului numit din oficiu.
20

Categoria VI: Administrarea i lichidarea afacerilor ( 2 lucrri);

1. Care sunt obligaiile cenzorilor din cadrul unei societi comerciale pe aciuni administrat n mod unitar? Raspuns: Obligatiile cenzorilor din cadrul unei societi comerciale pe aciuni administrat n mod unitar sunt: - sa supravegheze gestiunea societatii - sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele - sa verifice daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoiniului societatii s-a facut potrivit regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului. - sa prezinte un raport adunarii generale referitor la verificarile si propunerile privind bilantul si repartizarea beneficiilor( conditie fara de care adunarea generala nu va putea aproba bilantul si contul de profit si pierderi). Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor. 2. Ce reprezint dividendele i care este potrivit Legii nr. 31/1990, modul de distribuire al acestora? Raspuns: Potrivit dispozitiilor art. 67 din Legea societatilor comerciale 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendul reprezinta cota parte din profit ce se plateste fiecarui asociat, proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc n termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai trziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar ncheiat. Nu se vor putea distribui dividende dect din profituri determinate potrivit legii. Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui rentregit sau redus nainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. Categoria IX: Consultan fiscal acordat contribuabililor ( 6 lucrri); 1. Societatea nregistreaz urmtoarele cheltuieli sociale:
21

- ajutor pentru nmormntare 6.000 lei; - cadourile salariailor i copiilor minoriai acestora 5.000 lei; - bilete de tratament i odihn acordate salariailor 8.000 lei. Fond salarii: a) 300.000 lei; b)1.000.000 lei. Determinai deductibilitatea cheltuielilor sociale. Raspuns: Cheltuieli cu deductibilitate limitata: -cheltuielile sociale, n limita unei cote de pna la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului: ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare aunor activitati sau unitati aflate n administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii desanatate acordate n cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pna la internarea ntr-ounitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. n cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentnd: tichete de cresa acordate de angajator n conformitate cu legislatia n vigoare,cadouri n bani sau n natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri n bani sau n naturaacordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi n gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesiona le a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament .

Cheltuieli sociale = 6.000 + 5.000 + 8.000 = 19.000 lei Cazul a ) Cheltuieli sociale deductibile = 2% x 300.000 = 6.000 lei Cheltuieli sociale nedeductibile = 19.000 6.000 = 13.000 lei Cazul b) Cheltuieli sociale deductibile = 2%x 1.000.000 = 20.000 lei Cheltuieli sociale nedeductibile = 19.000 20.000 = > integral deductibile . 2. Care sunt elementele principale pe care trebuie s le cuprind o contesta ie formulat mpotriva unui act administrativ fiscal? Raspuns: a) datele de identificare a contestatorului;
22

b) obiectul contestaiei; c) motivele de fapt i de drept; d) dovezile pe care se ntemeiaz; e) semntura contestatorului sau a mputernicitului acestuia, precum i tampila n cazul persoanelor juridice. Dovada calitii de mputernicit al contestatorului, persoan fizic sau juridic, se face potrivit legii. Legislaie aplicabil: O.G. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal (r3) art. 206, alin. 1 3. La sfritul anului 2011, o societate comercial pe aciuni nregistreaz un profit net n sum de 200.000 lei. Acionarii societii sunt o persoan fizic romn care deine 30% din capitalul social i o persoan juridic romn care deine, din anul 2001, 70% din capitalul social. n condiiile n care societatea practic o rat de distribuire a dividendelor de 50 %, s se determine: a) valoarea total i pe beneficiarii a dividendului brut; b) impozitul pe dividende; c) valoarea dividendului net pe beneficiari; d) data la care trebuie pltit impozitul pe dividende. Raspuns: a) Dividend brut = 200.000 x 50% = 100.000 lei-repartizat actionarilor - persoana fizic = 100.000 x 30% = 30.000 lei; - persoana juridic 100.000 x 70% = 70.000 lei; b) Impozitul pe dividende - persoana fizic = 30.000 x 16% = 4.800 lei (Cod fiscal, art. 67, alin 1); - persoana juridic = 0; (Dividendele sunt scutite de impozit, conform, art. 36, alin 4, Cod Fiscal); c) Dividendul net - persoana fizic = 30.000 4.800 = 25.200 lei; - persoana juridic = 70.000 0 = 70.000 lei; d) Impozitul pe dividende va fi pltit n anul 2012, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se pltete dividendul ori de cte ori acionarii decid ridicarea dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai trziu de 31 decembrie 2012 (Cod fiscal, art. 67, alin 1-pt. divid. distribuit actionrilor, dar neridicat). Declararea si reinerea impozitului pe dividende Persoana juridica romna care pltete dividende ctre o persoana juridica romna are obligaia sa retina, sa declare si sa plteasc impozitul pe dividende, reinut ctre bugetul de stat. Calcul: Cota de impozit de 10% * Dividendul brut pltit ctre o persoana juridica romna.
23

Cota de impozit de 16% * Dividendul brut pltit ctre o persoana fizic romna Termen de plat: pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se pltete dividendul.n cazul n care dividendele distribuite nu au fost pltite pn la sfritul anului n care s-au aprobat situaiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se pltete pn la data de 31 decembrie a anului respectiv. Excepie: Dividendele platite de o persoana juridica romna unei alte persoane juridice romne,daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, ncepnd cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data pltii dividendelor, pe o perioada de 2 ani mplinii pn la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dup data aderrii Romniei la UniuneaEuropeana. 4. Cum se calculeaz amortizarea fiscal prin fiecare dintre cele trei metode de amortizare (linear, degresiv i accelerat)? Raspuns: In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniara se calculeaza raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix. (8) In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori: a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani; b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani; c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. (9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza: a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix; b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia. Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determin conform urmtoarelor reguli: a) n cazul construciilor, se aplic metoda de amortizare liniar; b) n cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mainilor, uneltelor i instalaiilor, precum i pentru computere i echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar, degresiv sau accelerat; c) n cazul oricrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar sau degresiv.
24

5. O persoan obine un salariu lunar de baz brut de 2.400 lei. Pentru completarea veniturilor personale, persoana respectiv desf oar o activitate independent, cu program redus, obinnd un salariu lunar de baz brut de 900 lei. Contribuabilul nu are persoane n ntreinere. Determinai contribuiile salariale i impozitul pe veniturile din salarii. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1001 si 3000 lei, inclusiv, deducerile personale pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere = 250x[1-(venitul brut)/2000 ] Deducerea personala se acorda la locul unde se afla functia de baza . Impozitul pe venitul lunar se determina astfel : a)la locul unde se afla functia de baza , prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii , calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni , si urmatoarele : - deducerea personala acordata ptr luna respectiva ; -contributia sindicala platita in luna respectiva ; -contributiile la fondul de pensii facultative , astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 400 euro . Venitul brut = 2.400 lei Calculam contributiile sociale obligatorii datorate de salariat : -CAS- contributia la asigurarile sociale = 10,5% x 2.400 = 252 lei -CASS- conributia la asigurarile sociale de sanatate = 5,5% x 2.400 = 132 lei -CFS-contributia la fondul de somaj = 0,5% x 2.400 = 12 lei Total contributii sociale obligatorii = 252 + 132 + 12 = 396 lei Venitul net = Venitul brut Total contributii sociale obligatorii = 2.400 396 = 2.004 Deducerea personala = 250 x [1-(2400 1000)/2000 = 80 lei Impozitul pe veniturile din salarii = 16% x (Venitul net Deducerea personala ) = 16% X (2004 80 ) = 308 lei b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri , prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii. Venitul brut = 900 lei Calculam contributiile sociale obligatorii datorate de salariat : -CAS- contributia la asigurarile sociale = 10,5% x 900 = 95 lei -CASS- conributia la asigurarile sociale de sanatate = 5,5% x 900 = 50 lei -CFS-contributia la fondul de somaj = 0,5% x 900 = 5 lei
25

Total contributii sociale obligatorii = 95 + 50 + 5 = 150 lei Impozitul pe veniturile din salarii = 16% x (Venitul brut Total contributii sociale obligatorii) = 16% X (900 150 ) = 120 lei 6. Un furnizor i acord clientului su n momentul facturrii mrfurilor rededuceri comerciale. Se cunosc urmtoarele informaii, astfel: - pre de vnzare: 2.000 lei; - rabat 10 % i remiz 5% acordate bunurilor vndute. S se calculeze TVA aferent mrfurilor vndute de ctre furnizor. Pre de vnzare ..........................................................2.000 lei -Rabat 10% (2.000 lei x 10%) .......................................(200 lei) VAL COMERCIALA..................................................1.800 lei(2.000 lei 200 lei = 1.800 lei) -Remiz 5% (1.800 lei x 5%) .........................................(90 lei) VAL COMERC NETA ...........................................1.710 lei (1.800 lei 90 lei = 1.710 lei) TVA 19% (1.710 lei x 24%).........................................410,40 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificrile i completrile ulterioare, art. 137 (3).

CECCAR FILIALA VRANCEA Lector CUCUT OFELIA-ADINA

-PREGTIREA N SISTEM COLECTIV LUCRRI PROFESIONALE PROPUSE PENTRU ANUL II, SEM. II, anul 2012

Categoria II : Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare ( 7 lucrari) 1. Clasificati tipurile de misiuni (angajamente) care pot fi efectuate de un auditor. Toate angajamentele (misiunile) care pot fi realizate de un auditor se mpart n: - misiuni (angajamente) de audit asupra situaiilor financiare ale unei entiti considerate misiuni de audit de baz (auditul statutar), care sunt reglementate de Standardele Internaionale de Audit (ISA);

26

misiuni (angaj amente) de examen limitat (revizuire) asupra situaiilor financiare ale unei entiti, reglementate prin Standardele Internaionale privind Angajamentele de Revizuire (misiunile de examen limitat) (ISRE); misiuni privind alte misiuni (angajamente) de certificare, reglementate prin Standardele Internaionale privind Misiunile de Certificare (ISAE); misiuni conexe de audit, reglementate prin Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS).

2. Ce reprezinta Fisa de acceptare a misiunii de audit si care sunt obiectivele acesteia? O astfel de fis poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca obiective: -posibilitatea de a colecta informatiile de baz pentru identificarea ntreprinderii, a conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.; -de a materializa lucrrile efectuate naintea acceptrii: analiza situatiei ntreprinderii si a riscurilor sale; contactele cu predecesorul n profesie; vizitarea ntreprinderii si contacte cu conducerea; -de a indica bugetul necesar; -de a formaliza procedurile de acceptare; -de a asigura ndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare: scrisoare ctre conducerea societtii; scrisoare ctre auditorul anterior sau cenzor (dac e cazul); scrisoare de acceptare a mandatului (dac s-a decis astfel). O astfel de fi este prezentat n continuare cu titlu de exemplu; ea trebuie adaptat specificului societii de expertiz sau cabinetului de audit; actualizarea acestei fie la nceputul fiecrui an permite s ne asigurm c noile evenimente din viaa ntreprinderii nu pun n discuie meninerea deciziei de acceptare a mandatului. 3. Cum se redacteaza Planul unei misiuni de audit? Dup cunoasterea particularittilor ntreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea s si orienteze misiunea n functie de domeniile si sistemele semnificative; aceast orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incident semnificativ asupra situatiilor financiare si deci asupra programrii si planificrii misiunii de audit, permitnd: - determinarea naturii si ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificatie ales; - organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare n mod rational, cu maxim de eficacitate si n cadrul termenelor convenite cu clientul; Planul de misiune este n fapt programul general de munca n care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza crora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Redactarea planului de misiune presupune: -alegerea membrilor echipei; -repartizarea lucrarilor pe mamen; -utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern; -coordonarea cu alti auditori din cadrul grupului de entitati; -solicitarea de specialisti daca este cazul;
27

-calendarul sedintelor AGA si CA; - termenul de depunere a raportului. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor n teren, rapoarte si relatii de stabilit, hugetul de timp si costurile angajate. Standardul International de Audit (ISA) nr. 300 intitulat "Planificarea lucrrilor de audit" prevede obligatia planificrii activittii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o manier eficient. IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acestuia variind n functie de talia ntreprinderii, complexitatea auditului, metodologia si tehnologia specific utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refer la: cunoasterea activittilor ntreprinderii, ntelegerea sistemului contabil si de control intern, riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului si ntinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea, supravegherea si revizuirea lucrrilor. 4. Care sunt responsabilitatile auditorului in realizarea misiunii de audit cu privire la tranzactiile intre parti afiliate? Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de Contabilitate nr. 24 Prezentarea informaiilor privind prile legate". Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reunirii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea ntreprinderii a prilor legate (afiliate), precum si la informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor si operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. In timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite si care pot indica existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu: - operaiuni efectuate n condiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i condiii de rambursare neobinuite; - operaii a cror existen nu pare justificat prin nicio moti vaie logic; - operaii a cror substan difer de forma acestora; - operaii efectuate pe ci neobinuite; - volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii - operaii nenregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor-verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie; - acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei; - acordarea contractelor i conveniilor de mprumut; - examenul operaiilor de cumprri sau vnzri de pri ale unei societi n participaie; - examenul operaiilor si tranzaciilor ntre prti legate identifi cate;
28

- obinerea unei declaraii de la conducerea ntreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu privire la identifi carea prilor legate sunt exhaustive si au fost corect descrise n anexele la situaiile financiare. 5. Cum se realizeaza controlul de calitate in audit la nivelul organismului profesional? Controlul de calitate reprezint un ansamblu de msuri luate de organismele profesionale, care vizeaz analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor profesionale emise de aceste organisme. Obiective urmrite prin controlul de calitate se refer la: - oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor; - armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; - contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru; - aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale; - dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea caontactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitate, adaptarea controlului si urmarirea Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: - controale colegiale mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul; - controale prin personal angajat sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate. Controlul de calitate trebuie s cuprind, pentru fiecare dosar de audit, urmtoarele puncte: - calitatea elementelor probante din dosarul de audit ca baz a aprecierii lucrrii de audit; - respectarea normelor de audit; - respectarea principiilor i regulilor deontologice, cu deo sebire cele legate de independen; - rapoartele de audit sub aspectele: conformitatea formei cu tipul de opinie, conformitatea situaiilor financiare cu cadrul de prezentare a informaiilor financiare din raport, cazuri de nesemnalare a neconformittii situaiilor financiare cu alte obligaii legale. Controlul de calitate are dou componente: - controlul structural, care are ca obiectiv general cunoa terea cabinetului de audit; - controlul tehnic, care urmrete aprecierea modului de aplicare de ctre cabinetul de audit a normelor profesionale; el se realizeaz prin sondaj i se efectueaz asupra dosarelor de lucru ale cabinetului. 6. Cum se realizeaza controlul de calitate in audit la nivelul cabinetului/societatii de audit? Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n
29

mod deosebit, la politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori ai auditorului. Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: - exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic; - aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesar; - delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite. - aprecierea modului de aplicare a regulilor i normelor profesionale; - dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului i urmrirea. Diveri factori pot determina auditorul s delege o parte din lucrrile sale: talia i complexitatea ntreprinderii, volumul lucrrilor necesare n raport cu termenele stabilite de predare a acestora, numrul mare de clieni care au acelai termen de predare a lucrrilor, complexitatea problemelor de rezolvat care oblig auditorul s fac apel la diveri specialiti i experi independeni. Urmtoarele operaiuni trebuie s fie realizate numai de auditor si nu pot fi delegate: Stabilirea planului de audit si a programului de lucru; - Desemnarea efului de misiune, a personalului i colaboratorilor afectai fiecrei misiuni; - Supravegherea executrii misiunii; - Aprecierea opiunilor fcute de ntreprindere n momentul nchiderii conturilor, cu deosebire a celor legate de evaluarea i deprecierea activelor; - Examenul i semntura rapoartelor; - Relaiile exterioare n legtur cu misiunea de audit: consultarea: de fiecare dat cnd este necesar vor fi con sultate persoane competente din interiorul sau din exte riorul cabinetului sau societii; acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i existeni va fi revzut periodic, sub aspectele legate de independena cabinetului i capacitatea sa de a satisface cererea clienilor; Activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou metode: controale colegiale i controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.
30

7. Care sunt procedurile si principiile fundamentale stabilite de Standardul International pentru Misiuni Conexe privind responsabilitatea practicianului in cadrul unei misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baza de procedure convenite? Standardul International de Misiuni Conexe (ISRS) 4400 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalittile lor de aplicare cu privire la responsabilittile auditorului n cadrul unei misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baz de proceduri cuvenite. a) Obiectivul si principiile fundamentale Obiectivul unei misiuni de examinare pe baz de proceduri cuvenite const n punerea n lucru, de ctre auditor, a procedurilor si tehnicilor de audit care au fost definite n prealabil de comun acord cu ntreprinderea-client si eventual tertii interesati si n comunicarea constatrilor rezultate din lucrrile misiunii. ntruct auditorul prezint un raport numai asupra constatrilor reiesite din procedurile convenite, nici o asigurare nu este furnizat n raportul su; destinatarii raportului sunt cei care evalueaz procedurile si constatrile auditorului si trag ei nsisi propriile lor concluzii din lucrrile auditorului. Raportul se adreseaz exclusiv prtilor cu care s-au convenit procedurile de lucru, cci alti utilizatori ar ignora motivele punerii n lucru a procedurilor si risc s interpreteze gresit rezultatele. b. Proceduri aplicate si raportarea Auditorul trebuie s pun n lucru procedurile convenite si sa utilizeze elementele probante reunite n timpul lucrrilor sale la baz a raportului su asupra constatrilor fcute. Procedurile puse n lucru se pot referi la: - cereri de informatii, explicatii si analize; -o verificare si o comparatie a rezultatelor, calculelor si controalelor; -observatii si inspectii; -cereri de confirmare. Din raportul asupra constatrilor reiesite asupra examenului pe baz de proceduri convenite nu pot lipsi elementele urmtoare: - titlul; - destinatarul (n general este clientul care a angajat lucrarea); - identificarea informatiilor financiare sau nefinanciare specifice care au fost supuse procedurilor convenite; - o mentiune preciznd c procedurile aplicate sunt cele convenite cu destinatarul raportului; - o mentiune care confirm c misiunea s-a derulat conform Standardelor Internationale de Audit aplicabile sau normelor si practicilor nationale aplicabile; - mentiunea faptului c auditorul nu este independent (dac este cazul); - obiectivul misiunii; - lista procedurilor specifice puse n lucru; - descrierea constatrilor, inclusiv o detaliere a erorilor si abaterilor descoperite; - o mentiune c procedurile puse n lucru nu constituie nici audit, nici un examen limitat si, n consecint, nici o asigurare nu este furnizat; - o mentiune c, dac auditorul ar fi pus n lucru proceduri complementare, ar fi efectuat un audit sau un examen limitat, putnd descoperi si alte aspecte;
31

- o mentiune c difuzarea raportului este limitat doar tit' prtile care au convenit procedurile de pus n lucru: - o mentiune (dac e cazul) c raportul se refer numai la elementele, conturile, rubricile sau informatiile financiare sau nefinanciare identificate si nu la situatiile financiare n ansamblu; - data raportului; - adresa si semntura auditorului. n anex se prezint modele ale scrisorii de misiune si raportului n cadrul unei misiuni de examinare pe baz de proceduri convenite.

Categoria V : Fuziuni si divizari de intreprinderi (2 lucrari) 1. Ce este fuziunea si care sunt elementele principale ale unui proiect de fuziune? Fuziunea este operatiunea prin care: a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra n lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati n schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati n numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau b)mai multe societati sunt dizolvate fara a intra n lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, n schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati n numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. Administratorii societatilor care urmeaza a participa la fuziune sau la divizare vor ntocmi un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde: a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor implicate n fuziune sau divizare; b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii; c) conditiile alocarii de actiuni la societatea absorbanta sau la societatile beneficiare; d) data de la care actiunile sau partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept; e) rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale si cuantumul eventualelor plati n numerar; f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare; g) drepturile conferite de catre societatea absorbanta sau beneficiara detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare n afara de actiuni sau masurile propuse n privinta acestora; h) orice avantaj special acordat expertilor la care se face referire la art. 2433 si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate n fuziune sau n divizare; i) data situatiilor financiare ale societatilor participante, care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii sau ale divizarii; j) data de la care tranzactiile societatii absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinnd societatii absorbante sau uneia ori alteia dintre societatile beneficiare; 2. Care sunt consecintele unei operatiuni de fuziune sau divizare; Cum poate fi declarata nulitatea unei fuziuni sau divizari? Fuziunea sau divizarea are urmatoarele consecinte:
32

a) transferul, att n raporturile dintre societatea absorbita sau divizata si societatea absorbanta/societatile beneficiare, ct si n raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta sau fiecare dintre societatile beneficiare al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat n conformitate cu regulile de repartizare stabilite n proiectul de fuziune/divizare; b) actionarii sau asociatii societatii absorbite sau divizate devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante, respectiv ai societatilor beneficiare, n conformitate cu regulile de repartizare stabilite n proiectul de fuziune/ divizare; c) societatea absorbita sau divizata nceteaza sa existe. Nicio actiune sau parte sociala la societatea absorbanta nu poate fi schimbata pentru actiuni/parti sociale emise de societatea absorbita si care sunt detinute: a) de catre societatea absorbanta, direct sau prin intermediul unei personae actionnd n nume propriu, dar n contul societatii; sau b) de catre societatea absorbita, direct sau prin intermediul unei personae actionnd n nume propriu, dar n contul societatii. Nicio actiune sau parte sociala la una dintre societatile beneficiare nu poate fi schimbata pentru actiuni la societatea divizata, detinute: a) de catre societatea beneficiara n cauza, direct sau prin intermediul unei persoane actionnd n nume propriu, dar pe seama societatii; sau b) de catre societatea divizata, direct sau prin intermediul unei personae actionnd n nume propriu, dar pe seama societatii. Nulitatea unei fuziuni sau divizari poate fi declarata numai prin hotarre judecatoreasca. Categoria X : Organizarea auditului intern si controlul intern al unei intreprideri (2 lucrari) 1. Precizati care sunt asemanarile si deosebirile dintre Auditul intern si controlul de gestiune al unei intreprinderi? Ambele au un caracter universal deoarece vizeaza toate activitatile intreprinderii si functioneaza pe langa conducerea acesteia fara sa aiba putere decizionala. Obiectivele celor doua forme de control sunt diferite: controlul de gestiune asigura conceperea sistemului informational al intreprinderii urmarind in principal rezultatele analizate si bugetul mediu de cheltuieli precum controlul intern urmareste in principal aplicarea unor proceduri de protejare a activelor firmei, de respectare a deciziilor administratiei, de asigurare a exactitatii si fidelitatii informatiei contabile, de respectare a normelor privind calitatea. Controlul intern il desfasoara avtivitatea in cursul intregului an pe cand controlul de gestiune are loc, mai ales in perioada de intocmire a bilanturilor. In activitatea unei intreprinderi controlul intern si controlul de gestiune sunt complementare astfel controlul intern contribuie la realizarea controlului de gestiune prin faptul ca garanteaza calitatea infirmatiilor utilizate de controlul de gestiune .La randul sau controlul intern utilizeaza rapoartele controlului de gestiune.
33

2.Care sunt etapele aprecierii controlului intern si ce importanta are acesta pentru auditor? Etapele aprecierii controlului intern a) nelegerea si descrierea sistemelor semnificative Aceast faz constituie o ocazie pentru auditor de a inelege mai bine intreprinderea sub aspectele: - naturii activitilor desfurate, locurilor de producie, proceselor de fabricaie etc.; - circuitului documentelor si al informaiilor contabile; - realitilor care se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice; - identificrii si localizrii zonelor de risc cele mai importante care ar putea afecta fiabilitatea situaiilor financiare. Cunoaterea intreprinderii i fiabilitii sistemului su de control intern permite, intre altele, auditorului s demonstreze conducerii intreprinderii c este la curent cu problemele intreprinderii. Descrierea procedurilor de control intern poate fi fcut i cu ajutorul tehnicilor: - narativ (descriptiv), respectiv obinerea prin chestionarea prealabil sau din instruciunile date de administraie (ma nualul de proceduri) a procedurilor existente i a controa lelor instituite; vor fi avute in vedere procedurile cele mai reprezentative ca volum si importan pentru intreprindere (de exemplu, imobilizri, vanzri, stocuri, cumprri, pli, incasri); - sub form de diagrame (flow-chart) care formalizeaz cu ajutorul unor scheme circulaia documentelor in intreprin dere, precum i controalele efectuate de salariaii anume imputernicii. De exemplu, sistemul de plat a salariilor la un antier de construcii cuprinde operaiile urmtoare: evidenierea orelor de munc, stabilirea buletinului de plat, plata salariilor, contabilizarea salariilor. Serviciile sau compartimentele care intervin in plata salariilor sunt: antierul, serviciul de normare-salarizare, contabilitatea, casieria. b) Confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate Practic, aceast etap se realizeaz in primul an, in acelai timp cu descrierea sistemului; are drept obiectiv confirmarea inelegerii procedurii si asigurarea c aceast procedur a fost corect descris. Nu este vorba de a descoperi erorile in funcionarea sistemului, ci numai de a ne asigura c sistemul descris este cel real si c a fost ineles. ineles. Auditorul selecioneaz un numr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul i reine dac controalele prevzute au fost efectuate. Testele de conformitate pot fi realizate dup diferite modaliti, ca: observarea direct; confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; existena mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.); observarea ulterioar, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine, pentru a-1 testa.
34

c) Evaluarea riscurilor de eroare Auditorul caut s se asigure c sistemul existent permite intreprinderii s se protejeze contra riscurilor de eroare care se pot produce in tratarea datelor i a riscurilor de pierderi neinregistrate. Pentru aceasta este necesar ca auditorul s se asigure c toate operaiile sunt inregistrate (exhaustivitatea), c operaiile inregistrate sunt reale (realitatea) i c operaiile sunt corect inregistrate in contabilitate i prezentate in conturile anuale. Pentru a realiza toate acestea, auditorul examineaz circuitul informaiilor cu ajutorul unui chestionar. Chestionarul de control intern permite compararea controlului intern teoretic care ar trebui s asigure fiabilitatea informaiilor contabile cu controlul intern existent in intreprindere; aceste chestionare se stabilesc pe seciuni i pot fi utilizate in numeroase intreprinderi, cu unele adaptri la specific. In finalul acestei etape, auditorul are posibilitatea s determine: domeniile unde controalele sunt efectiv prevzute in cadrul procedurilor folosite de intreprindere pentru a asigura fiabilitatea informaiei financiar-contabile; domeniile unde absena controalelor poate afecta fiabili tatea informaiei; trebuie precizat c orice control nedocu mentat trebuie considerat ca echivaland cu absena controlului. Cand controlul intern este judecat util pentru fundamentarea opiniei auditorului, acesta poate reduce intinderea propriilor sale controale asupra conturilor, mai ales atunci cand obine o incredere mai mare in acest control intern, indiferent de amploarea sondajelor pe care le-ar efectua. Cand ins controlul intern lipsete, exist probabilitatea de a nu fi detectate erorile care afecteaz conturile: auditorul poate, in acest caz, s ii organizeze propriile controale pentru a evalua incidenele posibile asupra fiabilitii conturilor. Riscurile identificate pot fi recapitulate pe o foaie de lucru special, intitulat Sinteza aprecierii controlului intern". Aceast foaie de lucru indic, prin comparare cu chestionarul de control intern: - slbiciunile sistemului care antreneaz riscuri de eroare; - incidenele posibile asupra situaiilor financiare; d) Verificarea funcionrii controlului intern Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul sistemelor de control ale intreprinderii, ci numai pe acelea pe care el dorete a se sprijini pentru a-i forma i fonda propria sa opinie. Verificarea funcionrii controlului, necesar pentru indeplinirea misiunii auditorului, necesit elaborarea unui program de lucru detaliat, care poate fi prezentat pe o foaie de lucru specializat, Programul de verificare a funcionrii procedurilor". Sondajele asupra funcionrii sistemelor sunt organizate urmanduse cele dou tipuri de controale interne: controale de prevenire i controale de detectare. e) Evaluarea preliminar; teste de permanent Dup ce s-a obinut o descriere fiabil a organizrii, se poate proceda la o evaluare preliminar pentru a pune in eviden punctele forte i cele slabe ale procedurilor sistemului contabil i de control intern.

35

PUNCTELE FORTE sunt dispozitivele de control care garanteaz o corect contabilizare a diferitelor date, iar PUNCTELE SLABE, deficienele care pot da natere unor riscuri de erori sau fraude. f) Evaluarea final si incidena asupra misiunii Auditorul poate in final s fac o apreciere definitiv asupra controlului intern al intreprinderii, determinand: - variabilele puncte forte (dispozitiv de control efectiv i permanent); - punctele slabe datorate conceperii defectuoase a sistemului; - punctele slabe datorate unor greite aplicri a procedurilor sistemului. Verificarea funcionrii sistemului este efectuat in fiecare an pentru a se asigura c nu exist deviaii in sistemul de control utilizat. Cand anomaliile in funcionarea sistemului sunt numeroase si pot altera fiabilitatea inregistrrilor contabile, auditorul va fi obligat s reconsidere evaluarea preliminar i s nu in cont de controalele interne pe care acesta le considerase utile pentru stabilirea programului propriu de control al conturilor. Numai dup ce a verificat funcionarea controalelor pe care auditorul dorete s se sprijine, acesta poate stabili programul su definitiv de control. Acest program va fi astfel adaptat nivelului de calitate al controlului intern. Aceast corelare intre aprecierea controlului intern i programul de control al conturilor trebuie s fie clar identificabil in dosarele de lucru (dosarul permanent si dosarul exerciiului). Importanta controlului intern pentru auditor Auditorul trebuie sa cunoasca suficient procedurile de control intern pentru a elabora planul de audit . Controlul intern influenteza direct programul de control al conturilor al auditorului astfel : Programul de control al conturilor poate fi : -Restrans cand controlul intern permite un grad rezonabil de asigurare ca inregistrarile contabile sunt fiabile ; se poate , deci , reduce volumul sondajelor asupra soldurilor conturilor , iar controlul rulajelor , efectuat cu ocazia verificarii functionarii sistemului , poate fi completat cu un examen analitic; -Extins cand nu se poate sprijini pe controlul intern ; volumul sondajelor va fi mai mare , si acestea trebuie sa se faca atat asupra soldurilor , cat si asupra rulajelor .

Categoria XII Alte lucrari effectuate de expertii contabili si de contabilii autorizatii (4 lucrari). 1. Prezentati succinct continutul planului de misiune al unui audit asupra situatiilor financiare al unei intreprinderi. - continut tip I. Prezentarea ntreprinderii: - Denumirea - Sediul social
36

- Capital social si actionari - nregistrare - Scurt istoric - Consideratii succinte privind obiectul de activitate, piata, concurenta II. Informatii contabile: - Bugete si conturi previzionale - Particularittile sistemului contabil - Principiile contabile; permanente; comparabilitti plurianuale III. Definirea misiunii: - Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc. - Alti auditori, experti sau cenzori cu misiuni n ntreprindere IV. Sisteme si domenii semnificative: - Prag de semnificatie - Functii si conturi semnificati ve - Zone de risc identificate - Controale semnificative pe care ne putem sprijini V. Orientarea programului de lucru: - Aprecierea controlului intern - Lucrri deosebite - Confirmri de obtinut (interne si externe) - Inventare fizice - Asistent de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.) - Documente de obtinut VI. Echipa si bugetul VII. Planificarea - Repartizarea lucrrilor - Datele interventiilor pe etape - Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaz a fi emise (cu datele limit). 2. Cum se auditeaza soldurie de deschidere in cazul misiunilor initiale de audit al situatiilor financiare? Standardul International de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile si principiile fundamentale si modul lor de aplicare n ce priveste soldurile de deschidere n cazul primului audit efectuat la o ntreprindere sau atunci cnd situatiile financiare ale exercitiului precedent au fost auditate de ctre un alt auditor. n misiunile initiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente si adecvate care s-i permit s se asigure c: soldurile de deschidere nu contin anomalii care s aib o influent semnificativ asupra situatiilor financiare ale exercitiului n curs;
37

 soldurile de nchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; politicile de nchidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat si descris n notele anexe. Elementele probante pe care le va reuni auditorul n legtura cu soldurile de deschidere depind de urmtorii factori: politicile de nchidere si metodele de evaluare aplicate de ntreprinderi; situatiile financiare ale exercitiului precedent, auditate sau nu si, n caz afirmativ, continutul raportului de audit; natura conturilor si riscul de anomalii existent n situatiile financiare ale exercitiului n curs; caracterul semnificativ al soldurilor de deschidere asupra situatiilor financiare ale exercitiului n curs; caracterul semnificativ al soldurilor de deschidere asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs. Cnd situatiile financiare ale exercitiului precedent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorului precedent; n acest caz, noul auditor va evalua competenta profesional si independenta auditorului precedent. Dac raportul de audit al exercitiului precedent a fost calificat, auditorul va acorda o atentie particular n timpul exercitiului n curs faptelor care au stat la originea opiniei calificate a auditorului precedent. Dac situatiile financiare precedente nu au fost auditate sau auditorul nu este satisfcut de rezultatul aplicrii procedurilor din alineatul anterior, acesta va pune n lucru alte proceduri, cum ar fi: -pentru activele si datoriile pe termen scurt, este posibil s se obtin elemente probante prin punerea n lucru a procedurilor pentru exercitiul n curs. De exemplu, n costurile/pltile clientilor si furnizorilor n sold la deschiderea exercitiului furnizeaz deja elemente probante asupra existentei, exhaustivittii, drepturi si obligatii si evaluarea acestora la nceputul exercitiului. n cazul stocurilor pot fi aplicate proceduri complementare pornind de la inventarierea spontan si compararea cu soldul de deschidere pe baza ecuatiei Si = Sf - I + E (Si = stoc initial; Sf = stoc final;I= intrri si E = iesiri). -pentru activele si datoriile pe termen lung, auditorul va examina documentele care justific soldurile de deschidere; se pot, de asemenea, obtine informatii prin confirmarea soldurilor de deschidere. Dac prin aplicarea procedurilor mentionate nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 3. Cum se efectueaza examenul situatiilor financiare in cadrul unei misiuni de audit? Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sintez a contabilittii asupra crora auditorul si exprim opinia.

38

Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obtin unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. Pentru a-si putea exprima opinia, auditorul trebuie s confirme c situatiile financiare sunt n acord cu concluziile sale si c ele reflect corect deciziile conducerii ntreprinderii si dau o imagine fidel activittii si situatiei financiare a ntreprinderii. Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea: - faptului c bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementrilor n vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de nchidere; - faptului c anexele comport toate informatiile de important semnificativ asupra situatiei patrimoniale, financiare si rezultatelor obtinute. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijin pe procedurile analitice prevzute de ISA 520 si n mod deosebit pe: -stabilirea ratiourilor obisnuite de analiz financiar si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si a sectorului de activitate; -comparatiile ntre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previziunile ntreprinderii sau ale altor ntreprinderi similare; -compararea n procent fat de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. Acest examen analitic asupra documentelor finale permite actualizarea si controlul concluziilor trase n timpul examenului analitic efectuat n etapele anterioare. Un obiectiv central al examinrii situatiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar si complet: -pozitiei financiare (patrimoniului) ntreprinderii, prin: tinerea corect si la timp a contabilittii; existenta inventarierii patrimoniului, a corectei valorificri a acesteia si a cuprinderii acestui rezultat n situatiile financiare; preluarea corect n balanta de verificare a datelor din conturile sintetice si concordanta dintre acestea si conturile analitice; corecta efectuare a operatiilor legate de nregistrarea sau modificarea capitalului social; corecta evaluare a elementelor patrimoniale conform reglementrilor n vigoare; ntocmirea bilantului contabil pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice; corelarea datelor din anexe cu cele din bilant. -rezultatelor financiare, prin: . ntocmirea contului de profit si pierdere pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare; stabilirea profitului net si a destinatiilor acestuia propuse adunrii generale conform dispozitiilor legale. - situatiei financiare, prin: existenta garantiilor pentru mprumuturile si creditele obtinute sau acordate de ntreprindere; existenta suficient a resurselor financiare.
39

n centrul preocuprilor auditorului n aceast etap se afl bilantul contabil al ntreprinderii; n cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul si divizeaz diligentele verificnd si satisfacerea unor reguli generale si particulare. Reguli generale: -Bilantul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare, auditorul asigurndu-se c principiul prudentei si al continuittii activittii sunt respectate iar principiul independentei exercitiului a fost aplicat. -Bilantul contabil este ntocmit sub o form comparativ, metodele de evaluare si prezentare fiind identice cu cele ale anului precedent; dac intervin modificri, ele s fie nscrise si justificate n anex. -Elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensatii. -Bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de nchidere al exercitiului precedent. -Auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil a credibilittii componentelor sale si ale soldului su. -Datele de inventar ale elementelor de activ si de pasiv sunt regrupate n registrul inventar cantitativ si valoric, dup caz. Auditorul procedeaz la o comparare ntre valorile de inventar furnizate de ntreprindere, apreciind credibilitate a lor. Reguli particulare: Capitalurile poprii: auditorul verific nregistrarea n conturile capitalurilor proprii ale operatiilor aferente acestora, conform deciziilor adunrilor generale. mprumuturi si datorii asimilate: auditorul cere s i se comunice documentele care-i permit s urmreasc n detaliu operatiile respective. Imobilizri: auditorul verific tinerea documentelor care permit s se urmreasc n detaliu operatiile aferente tuturor imobilizrilor si amortizrilor lor. Stocuri si productie n curs de executie: auditorul cere s i se prezinte situatia detaliat si cifrat a stocurilor si a productiei n curs de executie, ca si pentru provizioanele aferente constituite pentru deprecierea acestora ntocmite la data nchiderii exercitiului sau la o dat ct mai apropiat. Auditorul obtine din partea conducerii ntreprinderii descrierea metodelor utilizate pentru evaluarea stocurilor si a productiei n curs. El se asigur de conformitatea acestor metode cu regulile n vigoare si verific aplicarea lor, prin sondaj. Conturile de terti: auditorul cere s i se remit, dup caz: . balantele conturilor individuale asigurndu-se de concordanta lor cu conturile generale, sintetice; . un inventar al creantelor si datoriilor existente la finele exercitiului. Auditorul analizeaz, eventual prin sondaj, soldurile conturilor de terti plecnd de la documentele si informatiile contabile pe care le are la dispozitia sa. El cere s se procedeze la efectuarea corecturilor pe care le gseste necesare. Conturile de provizioane: auditorul verific constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare si nregistrarea n bilant sau anexe. El se asigur c aceste provizioane sunt bine contabilizate tinnd cont de riscurile si pierderile intervenite ntre data nchiderii exercitiului si ntocmirea bilantului sau ntre data ntocmirii bilantului si data verificrii acestuia de ctre auditor.

40

Conturi de trezorerie: auditorul se asigur c ntreprinderea ntocmeste periodic o situatie comparativ a soldurilor fiecrui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaz aceste situatii comparative cel putin o dat pe an. n legtur cu rezultatul exercitiului, auditorul: -examineaz unele conturi de cheltuieli, cum ar fi: chiriile, primele de asigurare, comisioanele si onorariile, impozitele, salariile, cheltuielile sociale, mprumutuile si creditele, declaratiile de impunere, contracte diverse si plti fcute n contul acestora; -examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri; -examineaz, eventual cu conducerea ntreprinderii, insuficientele si anomaliile constatate si propune, dac e cazul, efectuarea nregistrrilor corespunztoare n msura n care ele sunt justificate; -examineaz situatia comparativ a diverselor conturi de venituri si cheltuieli, analiznd soldurile intermediare de gestiune rezultate, stabilind concluziile ce se impun. n legtur cu anexele la situatiile financiare, auditorul examineaz informatiile furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit: -evolutia conturilor prezentate de aceste anexe, msurile luate de conducerea ntreprinderii sau propuse de aceasta; -respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere; -metodele utilizate pentru calculul amortizrii si provizioanelor si fundamentarea lor . 4. Prezentati pe scurt modul de auditare al evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului. Standardul International de Contabilitate (lAS) nr. l0 stabileste tratamentul n situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dup data nchiderii exercitiului, care pot fi de dou tipuri: - evenimente care furnizeaz informatii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstantelor existente la data nchiderii; - evenimente care furnizeaz informatii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exercitiului; sunt evenimente care indic circumstante noi, aprute dupdata nchiderii. Standardul International de Audit (ISA) Nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n considerare incidentele evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului, att asupra situatiilor financiare ct si asupra raportului su, distingndu-se trei etape: 1. Fapte descoperite pn la data raportului de audit Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea de elemente probante suficiente si adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare n anexe, pn la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situatiilor financiare sau unei informatii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit si vor cuprinde actiunile urmtoare: -examinarea facturilor de cumprri, de vnzri, a avizelor de expeditie sau a
41

notelor de intrare-receptie ale perioadei posterioare nchiderii exercitiului, pentru a verifica dac operatiile respective nu sunt aferente exercitiului nchis (controlul principiului independentei exercitiului); -examinarea ncasrilor posterioare nchiderii pentru a verifica reactivarea creantelor; -cercetarea facturilor de vnzare posterioare ncheierii pentru a se ncredinta c stocurile nu sunt evaluate la o sum superioar valorii lor de realizare sau invers; -analiza procedurilor stabilite de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c evenimentele posterioare nchiderii au fost bine identificate; -consultarea proceselor verbale ale adunrii generale a actionarilor, ale consiliului de administratie, ale comitetului de audit, ale comitetului de directie, care au avut loc dup data nchiderii exercitiului; -analiza altor informatii financiare luate, previziuni de trezorerie si alte rapoarte ale conducerii ntreprinderii; -cereri, sau cereri suplimentare de informatii de la oficiul juridic sau de la avocatii ntreprinderii n legtur cu procesele pe rol; -corespondenta nregistrat la conducerea ntreprinderii n legtur cu subiecte, cum ar fi: . situatia actual a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sau neconcludente; noi angajamente, mprumuturi, garantii acordate sau primite; Cnd auditorul a luat cunostint, dup data raportului su dar naintea publicrii situatiilor financiare, de evenimente care risc s aib o incident semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situatiilor financiare si s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situatiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare si va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situatiilor financiare si, n consecint, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit. Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situatiile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre terti, situatiile financiare si raportul de audit iar, dac aceasta decide totusi publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca tertii s utilizeze raportul su. vnzri de active realizate sau avute n vedere; noi actiuni sau obligatiuni emise sau prevzute a fi emise, proiecte de fuziune, sau alte ci de restructurri; active care fac obiectul unor pretentii de proprietate, distruse din diferite cauze (incendii, inundatii etc.); evolutia unor riscuri; alte evenimente care ar pune n discutii continuitatea exploatrii. Dac, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descoper cevenimentele posterioare au o incident semnificativ asupra situatiilor financiare, el trebuie s determine
42

dac acestea au fost corect avute n vedere si au fcut obiectul unei informatii corespunztoare n notele anexe la situatiile financiare. Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum si necesitatea de a-l informa de data prevzutpentru semnarea propriului su raport de audit. 2. Fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situatiilor financiare Auditorul nu este tinut s aplice proceduri sau s fac investigatii referitoare la situatiile financiare, dup data raportului de audit.Conducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit si data publicrii situatiilor financiare si care sunt susceptibile s aib o influent asupra acestora. Cnd auditorul a luat cunotin, dup data raportului su, dar naintea publicrii situaiilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor financiare i s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. In cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit; n niciun caz data noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situaiilor financiare si, n consecin, procedurile menionate mai sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit. n cazul n care conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare, iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit fusese depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile financiare si raportul de audit, iar dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su. 3. Fapte descoperite dup publicarea situatiilor financiare Dup publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut s procedeze la vreo investigatie. Dac ns auditorul a luat cunostint, dup publicarea situatiilor financiare, de existenta unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situatiilor financiare si s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii. n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situatiile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostint de corectarea acestora si va ntocmi un nou raport de audit asupra situatiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observatii fcnd trimitere la o not anex la situatiile financiare care cuprinde motivele corectiei situatiilor financiare publicate anterior. Data noului raport de audit nu va fi anterioar celei de aprobare a situatiilor financiare corectate.
43

n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situatie si nu corecteazsituatiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca tertii sutilizeze raportul su de audit. Nu este necesar corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd situatiile financiare ale exercitiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu conditia ca o informatie corespunztoare despre situatia existents fie furnizat n notele anexate la aceste situatii financiare.

LUCRARI STAGIU AN I I EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL II SEMESTRUL II LECTOR : BODOC CRENGUTA
CATEGORIE : EXPERTI CONTABILI

STAGIAR :
44

TUFANOIU ADRIANA CRISTINA

45