CURS 1 : ASEMNRI NTRE CONTABILITATEA FINANCIAR

I FINAN ELE NTREPRINDERII

Ambele activiti:
- au caracter obligatoriu prin lege
- folosesc etalonul valoric, universal (banii)
- folosesc aceleasi date din aceleasi documente de pe aceleasi perioade de gestiune (luna, an)
- sunt animate de principiile prudentei , bunei gospodariri a patrimoniului firmei si eficientei intregii
activitati
DEOSEBIRI
CONTABILITATE FINANE
1. Caracter retroactive 1.Caracter previzional
. Caracter pasiv . Caracter proactiv
!. Caracter public, e"tern, transparent, !. Caracter privat, intern, translucid,
standardizat nestandardizat
#. $copul este evidena patrimoniului #. $copul este procurarea fondurilor
%i a operaiunilor, calculul rezultatului financiare, ma"imizarea numerarului
%i a poziiei financiare, calculul disponibil, calculul indicatorilor
obligaiilor fiscale %i &ntocmirea de performan %i managementul
raportrilor financiare riscurilor
FINANELE NTREPRINDERII
DEFINIIA, ROLUL I FUNCIILE FINANELOR NTREPRINDERII
'ntreprinderea este o combinaie de factori materiali %i factori umani, este un agent economic, o entitate,
un grup social, un sistem, un centru de decizie, care evolueaz &ntr-un mediu comple", format din cinci
universuri interdependente:
(niversul economic
(niversul financiar
(niversul social
(niversul instituional-statal
(niversul internaional.
)enomenul financiar se na%te din relaiile pe care agentul economic le &ntreine cu toi agenii economici
%i financiari, cu statul %i cu alte organizaii.
*iaa economico-financiar a unei &ntreprinderi nu poate fi conceput &n afara mediului &n care
funcioneaz %i evolueaz+ din acest mediu, &ntreprinderea &%i colecteaz resursele economico-financiare
%i tot &n cadrul lui &%i efectueaz pli, restituiri de fonduri, etc.
)inanele agenilor economici reprezint veriga primar, de baz, a &ntregului sistem financiar %i de
credit, aceast afirmaie baz,ndu-se pe faptul c ma-oritatea fondurilor bne%ti care se formeaz la
diferite niveluri &%i au izvorul &n veniturile create &n celulele de baz ale economiei naionale. .e
trinicia acestor finane depinde &n cea mai mare msur soliditatea celorlalte subsisteme financiare.
'n concluzie, esena Finanelor ntreprinderii poate fi definit ca reprezent,nd totalitatea raporturilor
generate de formarea, repartizarea %i utilizarea fondurilor bne%ti necesare realizrii diferitelor activiti
(economice, sociale, culturale, etc.) la nivel de &ntreprindere.
)inanele &ntreprinderii, de%i &%i gsesc sediul &n sfera repartiiei, au o puternic influen asupra
produciei, circulaiei %i consumului.
/01(20 .3 4/00563 3C75780C3
1. )undamentale (economie politic, microeconomie, macroeconomie)
. 0storice (istoria economiei naionale, istoria comerului internaional, istoria doctrinelor economice)
!. Ale economiei mondiale (economie mondial, economia comerului internaional)
#. .e ramur (economia industriei, transporturilor, comerului, turismului, etc.)
9. .e grani : integrate (mar;eting, dreptul comerului internaional, sociologie economic, englez de
afaceri)
<. Ale &ntreprinderii (management, audit intern)
=. )uncionale (contabilitate, finane).
Ramuri ale !ii"#ei Fi"a"#el$r
1. )inane - bnci
. )inanele &ntreprinderii
!. 1iaa de capital (reglementri %i tranzacii)
#. )inane publice, .rept financiar
9. 8anagement financiar, >estiune financiar
1
<. 8anagement financiar ? bancar
=. 8anagementul portofoliului de valori mobiliare
@. )iscalitate, .rept fiscal
A. Analiz ? diagnostic financiar
1B. 3valuare financiar
11. )inane personale
1. )inane internaionale
Fu"%#iile ma"a&eme"!ului '"!re(ri")erii:
1. 1reviziune
. 7rganizare
!. Coordonare
#. 8otivare ? mobilizare
9. Control ? evaluare ? reglare
3sena %i finalitatea managementului este luarea deciziei. )inanele &ntreprinderii sunt un furnizor
principal de informaii &n vederea lurii unor decizii eficiente de ctre conducere (A>A) %i
management.
Fu"%#iile '"!re(ri")erii:
1. Cercetare ?dezvoltare
. 1roducie
!. Comercial
#. .e personal
9. Contabil
<. )inanciar
=. 8ar;eting
@. Calitate
A. Audit intern
)inanele &ntreprinderii sunt consecina materializrii funciei financiare a &ntreprinderii. .atorit
importanei sale, s-a individualizat : desprins : separat (distinct) din funcia financiar-contabil.
)inanele &ntreprinderii sunt o %tiin economic funcional deoarece a-ut celelalte %tiine economice
s fie aplicate %i toate activitile s funcioneze (cercetare, producie de bunuri, prestri de servicii,
e"ecutri de lucrri, mar;eting, aprovizionare, pli ? decontri, desfacere, investiii, etc.)
)inanele &ntreprinderii au urmtoarele trei roluri:
)uncional: crearea, tratarea %i difuzarea informaiilor financiare necesare gestiunii
&ntreprinderii %i acordarea de asisten de specialitate celorlalte funcii ale acesteia.
7peraional: asigurarea surselor de finanare+ ma"imizarea flu"urilor de numerar disponibile+
efectuarea &ncasrilor, plilor, decontrilor+ controlul financiar+ managementul riscurilor+
calculul indicatorilor de performan.
1olitic: integrarea constr,ngerilor e"terne, sociale, economice, financiare, -uridice (legislative)
%i politice care influeneaz activitatea &ntreprinderii.
'n dezvoltarea economiei &n etapa actual apar numeroase bariere, constr,ngeri %i obstacole, pentru &nlturarea
crora este necesar cre%terea rolului finanelor &ntreprinderilor. 'ntre aceste obstacole menionm:
1. .ezecCilibrele grave &ntre sferele reproduciei %i ramurile economiei naionale
. 1enuria de resurse, produse %i criza profund (economic, financiar, de &ncredere) care domin toate
sectoarele de activitate
!. 5ivelul teCnologic sczut al produciei, al organizrii acesteia %i a muncii, al rentabilitii, randamentului,
productivitii %i eficienei economice
#. Dipsa de materii prime %i de energie, de teCnologie modern, de resurse financiare (&n special valutare) %i de
piee
9. 2elativa izolare fa de lumea civilizat cu un grad &nalt de dezvoltare
<. $ectuirea resurselor rii prin &nstrinarea %i e"ploatarea iraional a acestora+
=. $ubdezvoltarea agriculturii %i a sectorului teriar, etc.
)inanele &ntreprinderii &ndeplinesc dou funcii principale, prin cunoa%terea crora se relev mai clar rolul lor
&n economia &ntreprinderii. Aceste funcii sunt: 231A2/0IA i C75/27D(D.
CURS * : FUNCTIILE FINANTELOR INTREPRINDERII
)(5C60A .3 231A2/0603
'n condiiile economiei de pia, funcia de repartiie are cu totul alte valene fa de cele din economia
centralizat. 3le sunt imprimate de formele de proprietate, autonomia &ntreprinderii, strategiile de

dezvoltare, de management, etc. %i care &%i pun pecetea asupra formrii, cre%terii %i repartizrii
fondurilor, asupra raionalitii cCeltuielilor %i plilor, d,nd un impuls circuitului %i rotaiei capitalului,
eficienei &ntregii activiti.
)uncia de repartiie const &n formarea capitalurilor %i celorlalte surse de finanare, &n alocarea %i
folosirea lor &n scopul realizrii obiectivului &ntreprinderii const,nd &n producie, comercializare,
recuperare de fonduri, profit %i rentabilitate ridicat.
1e un plan mai analitic, funcia de repartiie reflect colectarea capitalurilor iniiale din diferite izvoare,
circuitul %i repartizarea lor pe destinaii, utilizarea %i reconstituirea lor, modificarea proporiilor
fondurilor prin reinerea de resurse financiare care se dega- din capacitatea de autofinanare %i din
atragerea de surse e"terne, cum ar fi aporturilor noi de capital, &mprumuturile, subveniile, etc.
'n acela%i timp, &ntruc,t constituirea %i gestionarea capitalurilor, desf%urarea activitilor economice %i
obinerea de rezultate financiare dau na%tere unor obligaii bne%ti, funcia de repartiie le reflect %i pe
acestea.
1rin funcia de repartiie se formeaz %i se utilizeaz o gam variat de fonduri pentru satisfacerea
nevoilor proprii ale &ntreprinderii, ale asociailor sau acionarilor, ale salariailor %i ale unor nevoi
generale ale societii.
A1D0CA60A 1. 'ntr-o societate comercial, din profitul brut se calculeaz %i se plte%te impozitul pe
profit, iar din profitul net rmas se acoper &n primul r,nd pierderile din anii trecui (reportate, dac
e"ist) %i se poate ma-ora capitalul social. Apoi, ca surse de finanare a investiiilor %i activitilor
curente, &n afar de capitalurile proprii, se constituie urmtoarele fonduri din profitul net, &n funcie de
decizia A>A:
fondul de rezerv (singurul obligatoriu prin lege) ? BE din capitalul social
fondul de dezvoltare
fondul activelor circulante
fondul de premiere a managerilor ? 9E din profitul net
fondul de participare a salariailor la profit ? 1BE din profitul net
fondul de aciuni social-culturale %i sponsorizare
alte fonduri (dividende).
A1D0CA60A . $ursele de formare a fondului de dezvoltare sunt:
repartizri din profitul net
amortizarea imobilizrilor
alte capitaluri proprii
valorificarea imobilizrilor, parial sau total amortizate, prin &ncCiriere, v,nzare ca atare, pe buci sau
la ;ilogram
sumele primite de la asigurri drept despgubiri pentru imobilizrile distruse de calamiti, e"plozii,
incendii, etc.
credite %i finanri nerambursabile
subvenii, sponsorizri, donaii
dividende reinvestite %i alte contribuii ale asociailor
daca aceste surse nu sunt suficiente, se poate apela, &n completare, la creditele bancare sau obligatare pe
termen mediu %i lung (capitaluri permanente sau capitalurile &ntreprinderii &n sens larg).
Aplicaiile nr. 1 %i sunt importante dar doar e"emplificative pentru funcia de repartiie, deoarece
aceast funcie are aplicare &n toate activitile %i operaiunile &ntreprinderii (&ncasri, pli, investiii,
dotri, alocri interne %i consumuri productive de resurse, reforma de obiecte de inventar, casare de
imobilizri, etc.)
)(5C60A .3 C75/27D
'n economia de pia, centrul de greutate al rezolvrii problemelor economico-financiare se deplaseaz
la nivelul celulelor de baz (unitile economice), la nivel microeconomic, astfel c activitile de
control cad mai mult &n sarcina agentului economic, efectu,ndu-se deci &n mod coerent, coordonat %i
centralizat.
)uncia de control are dou laturi: una preventiv (e"ercitat ante-factum sau cCiar concomitent,
simultan) %i una constatativ-corectiv (post-factum), acestea &mpletindu-se &n mod organic, agenii
economici av,nd competene practic nelimitate, &n procesul managerial, &n luarea msurilor de
prevenire, corectare %i &nlturare a aspectelor negative ale activitii.
Controlul prin intermediul finanelor firmei presupune un anumit cadru organizatoric %i msuri prin care
s se acioneze sistematic, coerent %i unitar &n vederea prevenirii abaterilor, pentru cre%terea eficienei %i
!
rentabilitii, aprarea integritii %i utilizrii raionale a capitalului, respectarea legislaiei economice,
financiare %i fiscale, a regulilor %i practicii -urisprudenei financiare.
Controlul se e"ecut prin diferite p,rgCii economico-financiare (costuri, preuri, profit, impozite, ta"e,
credite, etc.) %i poate fi, din punctul de vedere al timpului (perioadei) de e"ercitare: preventiv (anterior,
ante-factum), concomitent (simultan) %i ulterior (post-operator, post-factum).
'n controlul financiar primatul &l deine decizia proprietarului (A>A) asupra formrii %i gestionrii
patrimoniului.
)uncia de control a finanelor are o sfer larg de aciune, &mbri%,nd toate fazele %i laturile economice
%i financiare ale circuitului economic, toi indicatorii prevzui %i efectiv realizai din programele
economice %i bugetele de venituri %i cCeltuieli, ceea ce impune, &ntre altele, organizarea unei evidene
sistematice, corecte %i reale F(teCnico-operative, contabile (financiare %i de gestiune), statistice %i
previzionale)G asupra tuturor activitilor, tranzaciilor %i operaiunilor din cadrul &ntreprinderii.
Controlul financiar intern trebuie astfel organizat &nc,t:
s constituie un instrument de prevenire %i de licCidare a cauzelor care provoac risip %i proast
gospodrire
s asigure aplicarea unui regim sever de economii, descoperirea %i prevenirea aciunilor perturbatorii
&ncasarea la timp a tuturor drepturilor bne%ti ale &ntreprinderii %i acCitarea obligaiilor
finanarea oportun %i raional a cCeltuielilor
identificarea %i mobilizarea tuturor rezervelor interne
asigurarea ecCilibrului, cre%terea veniturilor, a profiturilor %i a eficienei (rentabilitii).
$arcinile funciei de control intern sunt:
1revenirea %i licCidarea tuturor aspectelor deficitare ale activitii economico-financiare
2epararea pre-udiciilor %i tragerea la rspundere a celor vinovai de proasta gospodrire a patrimoniului
Atragerea &n circuitul economic a tuturor resurselor
Alocarea eficient a resurselor
DicCidarea imobilizrilor ne-ustificate de fonduri
Cre%terea nivelului calitativ al produselor %i serviciilor
1revenirea anga-rii ineficiente de fonduri, etc.
Controlul financiar intern se e"ecut &n diferite forme %i prin anumite organisme interne, cum ar fi:
.irectorul economic (controlul preventiv al tuturor operaiunilor)
.epartamentul de control financiar intern (ulterior, de gestiune)
Controlul ierarCic (managerial) operativ curent (concomitent)
Autocontrolul fiecrui salariat &n parte
.epartamentul de audit intern (se subordoneaz A>A)
Comisia de cenzori, etc. (se subordoneaz A>A)
.intre organismele e"terne, controlul economico-financiar poate fi realizat de ctre bncile creditoare,
firmele de audit financiar, organele de control fiscal, >arda )inanciar, etc.
Controlul financiar intern (preventiv %i ulterior) este &n subordinea .irectorului economic. Acesta:
3"ercit personal (sau printr-un &mputernicit al su) controlul financiar preventiv, urmrind la fiecare
operaiune respectarea principiilor legalitii, necesitii, oportunitii, economicitii %i realitii
acesteia.
Conduce activitatea compartimentului de control financiar de gestiune (ulterior), care e"ecut inspecii,
verificri, inventarieri, etc.
'n e"ercitarea atribuiunilor sale de control financiar preventiv, .irectorul economic (sau &mputernicitul
su) analizeaz fiecare operaiune &n considerarea a cinci criterii:
1. Degalitate: operaiunea s nu fie ilegal
. 5ecesitate: operaiunea s fie inclus &n planurile %i programele de activitate %i:sau investiii
!. 7portunitate: operaiunea s fie e"ecutat la momentul potrivit, oportun
#. 3conomicitate: operaiunea s fie e"ecutat &n condiii de eficien, cu cele mai mici costuri posibile
9. 2ealitate: operaiunea s aib loc &n realitate, s nu fie simulat
MECANISME FLU+URI SI CICLURI FINANCIARE
83CA50$83D3 )05A5C0A23 (1)
8ecanismele financiare ale agentului economic sunt metodele, p,rgCiile, instrumentele %i procedurile
de formare %i de gestionare a capitalurilor %i a celorlalte surse de finanare,
Aceste mecanisme au o mare importan &n conducerea, organizarea %i administrarea activitii
financiare %i se pun &n mi%care prin teCnici specifice, particulare, care se utilizeaz &n procesele de
#
na%tere %i derulare a flu"urilor %i ciclurilor financiare, a capitalurilor %i celorlalte surse financiare, &n
constituirea %i utilizarea surplusului monetar, &n formarea %i acoperirea necesarului global de finanare a
&ntreprinderii, etc.
8ecanismele financiare sunt foarte diversificate %i numeroase, dintre acestea amintind pe cele privind:
formarea %i utilizarea fondurilor proprii %i &mprumutate
autofinanarea, creditarea activitii de investiii %i de e"ploatare
vrsarea ta"elor, impozitelor %i contribuiilor
circuitul capitalului
desf%urarea flu"urilor financiare, formarea %i utilizarea surplusului monetar, etc.
Aceste mecanisme trebuie astfel organizate %i utilizate &nc,t s dea un impuls desf%urrii unei activiti
raionale, asigurrii rentabilitii, eficienei, licCiditii %i &nlturrii riscurilor, satisfacerii necesitilor
de consum productiv %i neproductiv, &ntreinerii unui sistem normal de interese %i stimulente.
.e aceea, &n cadrul gestiunii financiare se acord o atenie ma-or nu numai formrii de capitaluri %i
constituirii surselor de finanare, ci %i deciziilor de afectare (utilizare) a lor pe diferite destinaii, precum
%i stabilirii unei politici de ecCilibru, de rezultate %i de cre%tere economic (performan).
)D(H(20D3 )05A5C0A23
7 &ntreprindere se caracterizeaz &n special prin deinerea de capital, prin punerea &n mi%care a unei
funcii de producie %i prin participarea la procese de scCimb. $cCimburile &ntre agenii economici se fac
pe baz de moned, d,nd na%tere vieii financiare a &ntreprinderii, de aceste scCimburi depinz,nd
funcionarea procesului de producie %i compoziia capitalului.
7rice scCimb implic dou mi%cri de sens contrar: una de generat de transferul de mrfuri (bunuri %i
servicii), iar alta de transferul de moned.
Cantitile de mrfuri sau de moned transferate &ntr-o anumit perioad &ntre agenii economici se
numesc flu"uri. )lu"urile pot fi:
)lu"uri reale sau fizice (de mrfuri)
)lu"uri financiare (de moned sau &nlocuitori).
Cantitatea de mrfuri sau de moned e"istent la un moment dat reprezint un stoc. 2elaiile dintre
flu"uri %i stocuri stau la baza mecanismelor financiare.
)lu"urile financiare pot fi: de contrapartid, decalate (&nt,rziate), multiple %i autonome.
1. )lu"urile financiare de contrapartid se caracterizeaz prin &nlocuirea imediat a unui activ real
(corporal sau necorporal) cu moned sau invers. Aceste flu"uri apar &n cazul acCiziionrii sau v,nzrii
unor mrfuri cu plata imediat &n numerar.
. )lu"urile financiare decalate apar &n cazul &n care flu"urilor fizice nu le corespund imediat ni%te flu"uri
financiare, astfel c ecCilibrul stocurilor este rupt %i se restabile%te prin apariia ulterioar a unui activ
financiar. Activul financiar se materializeaz astfel iniial ca o crean la furnizor %i &ntr-o datorie la
cumprtor (sau invers, dac plata a fost fcut &n avans). Acest tip de flu"uri se nasc &n cazul
operaiunilor comerciale &nsoite de credite (teCnice, comerciale, contractuale). Creana respectiv datoria
se vor stinge la o dat ulterioar, stabilit &ntre pri.
!. )lu"urile financiare multiple. 1entru a compensa efectele decala-elor dintre flu"urile fizice %i cele
financiare de mai sus, &ntreprinderea &%i poate scCimba creana pe moned, apel,nd la un ter care, de obicei, este
un intermediar financiar (bnci, firme de recuperare). *,nzarea sau cumprarea unei creane reprezint un
fenomen e"trem de important. A%adar, activele financiare pot constitui obiectul unor tranzacii. 'n acest caz,
flu"urile se desf%oar astfel:
Iunurile v,ndute de furnizor sunt transferate la cumprtor, ceea ce reprezint un flu" real
)urnizorul vinde creana (e"primat prin documentele de livrare %i, dup caz, de o factur, cambie:trat,
bilet la ordin, cec, Jarrant, etc.) unei tere persoane %i &ncaseaz contravaloarea produselor (mai puin
un comision, denumit &n general ta" de scont), ceea ce reprezint primul flu" financiar
0ntermediarul poate vinde %i el creana, &n acelea%i condiii, ceea ce reprezint al doilea flu" financiar
Cumprtorul mrfurilor acCit suma, adic stinge datoria fa de primul sau al doilea ter, ceea ce
reprezint un al treilea flu" financiar.
#. )lu"urile financiare autonome se dega- din operaiuni financiare privind acordarea sau primirea de
&mprumuturi, c,nd are loc transferul de moned de la o persoan (fizic sau -uridic) la alta. Aceste flu"uri
dau na%tere la active (creane) %i pasive (datorii) financiare.
(nele mecanisme pot fi &nelese numai dac se cunosc flu"urile %i ciclurile financiare, conte"tul %i
modul lor de desf%urare.
C0CD(20D3 )05A5C0A23 (1)
9
(n ciclu financiar poate fi definit ca un ansamblu de operaiuni %i de proceduri care intervin &ntre
momentul transformrii monedei &n bunuri sau servicii %i momentul recuperrii ei,
Activitatea &ntreprinderii trebuie s se desf%oare &n a%a fel &nc,t s se poat obine nu numai
recuperarea volumului iniial de moned, ci %i un surplus monetar (denumit valoare adugat), care se
va utiliza pe diferite destinaii.
'ntr-o &ntreprindere apar trei cicluri financiare principale: de investiii-amortizare, de e"ploatare %i al
operaiunilor financiare.
1. Ci%lul i"-e.!i#ii / am$r!i0are: prin investiii se creeaz o baz material de producie de la care
&ntreprinderea a%teapt venituri pe mai multe e"erciii economico-financiare.
3ste cel mai lung tip de ciclu financiar, prin natura sa. 0nvestiia este o cCeltuial imediat %i masiv,
care se materializeaz &n transformarea monedei &n general &n active imobilizate (corporale sau
necorporale) care au o durat &ndelungat de funcionare (mai multe e"erciii economico-financiare).
7 dat creat, aceast baz de producie &ncepe s se deprecieze (uzeze) fizic %i moral, iar procedurile,
metodele %i sistemele de amortizare au ca scop (re)evaluarea %i recuperarea acestei deprecieri, care se
include treptat &n costul bunurilor produse %i serviciilor prestate %i comercializate.
$uma de bani investit iniial se reconstituie &n mod progresiv prin &ncasarea c:v bunurilor %i serviciilor
v,ndute, &n timp ce valoarea activelor din bilan se mic%oreaz cu uzura.
1rin urmare, la sf,r%itul perioadei de serviciu (sau .(5 K durata de utilizare normal, prevzut &n
actele normative ca un interval &n care investiia sau activul trebuie amortizate) va trebui s e"iste o
ecCivalen a flu"urilor, care se obine &n cazul &n care valoarea activelor uzate este actualizat, iar suma
v,nzrilor asigur %i acoperirea deprecierii.
*, Ci%lul )e e1(l$a!are: reprezint ansamblul operaiunilor desf%urate de &ntreprindere pentru a-%i atinge
obiectivul, pentru a-%i realiza obiectul legal de activitate.
3ste un ciclu scurt &n general (se e"prim &n zile), cu e"cepia proceselor de producie pentru produsele
cu ciclu lung de fabricaie (avioane, nave, autostrzi, buturi &nvecCite).
3l cuprinde acCiziia de bunuri %i servicii, transformarea acestora &n produse finite %i v,nzarea lor. Acest
proces trebuie s funcioneze continuu spre a se asigura o folosire optim a forei de munc %i a
activelor de producie+ continuitatea are la baz e"istena unor stocuri.
'n fazele ciclului de e"ploatare, activul &mbrac diferite forme, circul,nd %i transform,ndu-se &n mod
permanent. )lu"urilor reale le corespund o serie de flu"uri financiare %i un ansamblu de active (creane)
%i pasive (datorii) financiare.
2, Ci%lul $(era#iu"il$r 3i"a"%iare: prive%te operaiunile %i procedurile de acordare sau primire de
&mprumuturi, precum %i v,nzarea sau acCiziia de valori mobiliare (aciuni, obligaiuni, titluri de stat,
derivative) sau valut, care pot dura de la o zi la mai muli ani.
/oate aceste operaiuni dau na%tere la flu"uri financiare, adic intrri sau ie%iri de moned.
'ntre flu"urile iniiale %i suma flu"urilor finale nu e"ist ecCivalen datorit costurilor tranzaciei
(dob,nzi, comisioane).
PRINCIPIILE DE BA4A PENTRU INTELE5EREA FINANTELOR
1, i )rumul %6!re ia) e.!e (a-a! %u 7u"e i"!e"#ii, sau profitul este o opinie, numerarul este un fapt.
C,nd a v,ndut %i a facturat c:v mrfurilor v,ndute, reprezentantul firmei v,nztoare a avut cele mai
bune intenii, veniturile s-au &nregistrat, dar c,nd aceast c:v nu s-a &ncasat, s-a declan%at iadul: lipsa
licCiditilor, plata impozitului pe un profit nerealizat, decapitalizarea firmei, etc.
'n concluzie, este de preferat un flu" de numerar (de licCiditi) cert, real, dec,t un profit doar pe C,rtie.
*, Nu )a -ra7ia )i" m8"6 (e"!ru %i$ara )e (e &ar), sau raportul direct proporional &ntre rentabilitate %i
risc: prefer banii mai puini dar mai siguri, obinui cu un risc mai mic, dec,t promisiunile de c,%tig
superior, dar la o rat de risc mai mare.
2, Ce ($#i 3a%e a.!60i "u l6.a (e m8i"e 9TIME IS MONE:;, sau valoarea &n timp a banilor ? o sum de
bani primit de azi este mai sigur %i valoreaz mai mult dec,t aceea%i sum primit &n viitor.
<, Se ie3!i"e!e la &r8u i .e .%um(e!e la !6r8#e 9PENN: =ISE, POUND FOOLIS>; se refer la
alocarea iraional a resurselor &n sensul zg,rceniei manifestate fa de sume mici necesare activitilor
principale %i irosirea masiv a resurselor pe activiti neproductive, marginale sau inoportune.
?, S(u"e@mi %u %i"e e!i (rie!e" %a .6@#i .(u" %i"e e!i, sau problema casC-floJ-urilor marginale:
evaluarea investiiilor se face pe baza diferenei dintre casC-floJ-ul firmei cu proiect de investiii adoptat %i
casC-floJ-ul firmei fr proiect de investiii. 1roiectele de investiii se adaug pe o structur bilanier pre-
e"istent, iar impactul investiiei noi asupra patrimoniului firmei este scontat a fi unul de multiplicare. .e
aceea baza de pornire este esenial.
A, S!6(8"ul '"-a#6 .lu&a B$a#6, sau fiscalitatea influeneaz deciziile financiare: c,nd investitorul
consider c munce%te mult %i c,%tig prea puin din cauza fiscalitii &mpovrtoare, el este tentat s-%i
mreasc veniturile prin eludarea reglementrilor fiscale (evitare %i cCiar fraud fiscal).
<
C, Ni%i (l$(ii "u %re.% (8"6 la %er, sau de ce cCiar %i proiectele de investiii superprofitabile dureaz puin
? atenie la concuren: de &ndat ce apare o afacere foarte profitabil, ea este imediat copiat %i multiplicat
de concuren, ceea ce divizeaz clientela %i reduce profiturile %i rata rentabilitii fiecrui concurent &n
parte.
D, De%8! %u (r$.!ul la %8!i&, mai 7i"e %u )e!e(!ul la (ier)ere 97i"e'"#ele. !em($rar6;, sau despre
eficiena pieelor de capital: pieele reacioneaz rapid %i la preuri corecte la orice informaie public
disponibil. *a c,%tiga &ntotdeauna cel mai bine informat.
E, C6maa e.!e mai a(r$a(e )e%8! Bai"a, sau problema mandatrii (agenturrii): managerii vor aciona
pentru ma"imizarea averii proprietarilor numai dac aceasta ma"imizeaz %i bunstarea lor.
1F,Nu (u"e#i !$a!e $u6le '" a%elai %$ (rentabilitate nou %i risc nou), sau rentabilitatea investiiilor noi se
adaug la cea a firmei, &n timp ce riscul lor se combin cu cel al firmei. Aceasta impune %i diversificarea
investiiilor financiare, a surselor financiare, a furnizorilor, clienilor, etc.
CURS 2 : DEPARTAMENTUL FINANCIAR
1entru obinerea acestor obiective sunt necesare c,teva premize:
un sistem informaional c,t mai adecvat
necesitatea comunicrii &ntre structurile organizatorice
delegarea de autoritate %i responsabilitate.
Are rolul de a determina sursele financiare, utilizarea lor c,t mai eficient, cu vitez marit de rotaie a
fondurilor, &n condiii de ecCilibru centralizat %i descentralizat la nivelul &ntregii firme, calculul
indicatorilor de eficien, precum %i cu obinerea unui profit c,t mai &nsemnat.
Sfera problematicii financiare se refer la:
evaluri de capital, surse financiare %i riscuri
relaiile cu banca %i piaa de capital
determinarea de preuri %i tarife
probleme de control preventiv %i de gestiune
probleme fiscale - calculul %i vrsarea impozitelor, ta"elor %i contribuiilor
meninerea capacitii de plat ? flu"uri de numerar
probleme legate de bugetul de venituri %i cCeltuieli
calculul indicatorilor de performan
elaborarea bugetului de trezorerie.
Ca periodicitate, lucrrile financiare pot fi:
Curente
1robleme de perspectiv (previziuni, ante-factum)
Analiz-diagnostic %i evaluare (post-factum).
.epartamentul financiar este condus de .irectorul financiar.
Conform celor doua funcii ale )inanelor &ntreprinderii (repartiia %i controlul), cele mai importante
posturi ale departamentului sunt Tre0$rierul %i C$"!r$l$rul,
1roblemele cu care se ocup Trezorierul:
evaluarea capitalului %i a celorlalte surse de finanare
managementul numerarului
managementul operaiilor bancare, financiare %i de investiii
managementul creditului
calculul %i acCitarea obligaiilor salariale
plata de dividende
analiza %i planificarea financiar
relaiile cu investitorii
managementul riscului %i al asigurrii
analiza impozitelor %i ta"elor.
1roblemele cu care se ocup Controlorul:
managementul %i contabilizarea costurilor
prelucrri %i analize pe calculator
raportri fcute diverselor instituii
promovarea de rapoarte financiare ctre conducere
controlul intern preventiv %i ulterior
pregtirea bugetului propriu
efectuarea de previziuni
=
'n mod complementar activitii de control se &nfiineaz compartimentul de audit intern.
CLASIFICAREA SURSELOR DE FINANARE
1. .up natura lor:
Capitaluri proprii
.atorii (credite financiare, comerciale, teCnice, leasing, etc.)
Credite %i finanri nerambursabile
$ubvenii, donaii, sponsorizri
. .up perioada de disponibilitate sau acordare:
1e termen scurt (sub 1 an)
1e termen mediu (1 ? ! ani)
1e termen lung (peste ! ani)
!. .up proveniena lor:
1roprii : interne (din interiorul firmei) %i asimilate (subvenii, donaii)
$trine : e"terne (din afara firmei, din ar %i din strintate)
SURSELE DE FINANARE
$urse proprii %i asimilate: capital social, amortizarea, profitul, dividende reinvestite, alte capitaluri
proprii, valorificarea imobilizrilor, despgubiri de la asigurri, subvenii, sponsorizri, donaii, credite
%i finanri nerambursabile.
$urse atrase : pasive stabile : credite nefinanciare, comerciale sau teCnice : datorii de e"ploatare: din
partea salariailor, furnizorilor, clienilor ? creditori, statului.
$urse &mprumutate: leasing, credite bancare (de trezorerie sau de scont) %i credite obligatare.
1 Creditul ? furnizor %i financiar (bancar)
Asigurrile
! Competena profesional
# 8ar;etingul (cercetarea de pia %i promovarea)
9 2elaiile %i informaiile comerciantului pe:despre pia
< 0nfrastructura (logistica) de transport, telecomunicaii %i depozitare
= 1rogresul %tiinific, teCnic %i teCnologic
@ Calitatea %i raritatea mrfurilor
A 3tica profesional, deontologia %i bonitatea
IMPORTANTA CREDITULUI PENTRU DE4GOLTAREA COMERTULUI SI AFACERILOR
Afacerile &n general %i comerul &n special s-au dezvoltat la &nceputurile lor pe creditul primit de la
furnizor (productor), deoarece urmare celei de-a treia mari diviziuni sociale a muncii (separarea
comercianilor de me%te%ugari), comercianii aveau specializarea (pricepera) profesional, informaiile
%i relaiile pe pia, dar nu %i mi-loacele financiare necesare
Comerul este cu un ciclu de plat &n urma produciei, &n sensul c &nt,i productorii au livrat marfa,
apoi comercianii le-au v,ndut %i au acCitat c:v lor ctre productori, %i ciclul s-a reluat
(lterior a fost folosit %i creditul bancar %i celelalte forme de credit pentru dezvoltarea afecerilor %i
comerului.
MIHLOACE, INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA
8i-loacele, instrumentele %i modalitile de plat fac posibil din punct de vedere teCnic %i practic
(&mpreun cu instruciunile lor de utilizare %i prevederile contractuale dintre pri) desf%urarea
operaiunilor comerciale interne %i internaionale (primiri %i acordri de creditri %i finanri, efectuarea
de decontri, &ncasri, pli, etc.)
MIHLOACELE DE PLAT sunt
8i-loacele de plat sunt reprezentate de:
CURS <: DECI4IA OPTIMA DE FINANTARE
Ti(uri )e 7ila"#uri:
C$"!a7il: Activ K 1asiv
: .atorii L Capitaluri
Fi"a"%iar 9Pa!rim$"ial;:
(tilizri (5evoi) K $urse (permanente %i temporare)
Fu"%#i$"al: (tilizri K $urse (cicluri de investiii, de e"ploatare %i financiare)
EC>ILIBRUL FINANCIAR @ PATRIMONIAL
$e refer la ecCilibrul &ntre $ursele financiare %i (tilizrile lor pe baza elementelor patrimoniale.
@
$e e"prim prin patru indicatori principali:
1. Activul net contabil ? A5C
. )ondul de rulment ? )2
!. 5evoia de fond de rulment ? 5)2
#. /rezoreria net ? /5
ACTIGUL NET CONTABIL
Calculul Activului net contabil reprezint metoda de evaluare a unei &ntreprinderi prin metode
contabile. 3l este reprezentat de suma Capitalurilor proprii, ca diferen &ntre Active %i .atorii:
ANC I A / D
A5C este valoarea &ntreprinderii calculat prin metode contabile.
FONDUL DE RULMENT
$urplusul de surse, dega-at de finanarea nevoilor, &l constituie )ondul de rulment ()2).
F$")ul )e rulme"! 9FR; @ se determin dup urmtoarea relaie, conform concepiei patrimoniale:
FR I Ca(i!aluri (erma"e"!e / A%!i-e im$7ili0a!e sau:
FR I A%!i-e %ir%ula"!e / Da!$rii (e !erme" .%ur!
.eoarece toi termenii care compun ecuaia fondului de rulment sunt variabili, mrimea fondului de
rulment &nregistreaz variaii pe toat durata viitoare+ aceste variaii sunt determinate de diferena dintre flu"urile
de venituri %i cele de cCeltuieli (cre%teri de capital, contractarea de noi &mprumuturi pe termen lung, rambursarea
&mprumuturilor anterioare, profituri %i amortizri nerepartizate, etc.)
.atorita pricipiului Mprevalenei economicului asupra -uridiculuiN (Substance Over Form) putem introduce
.atoriile pe termen mediu %i lung &n Capitalurile permanente ale &ntreprinderii.
Conform concepiei funcionale, avem:
FONDUL DE RULMENT NET 9FRN;:
FRN I Sur.e a%i%li%e / U!ili06ri a%i%li%e
NEGOIA DE FOND DE RULMENT
Conform concepiei patrimoniale:
NFR I 9S!$%uri i Crea"#e; / Cre)i!e (e !erme" .%ur!
Conform concepiei funcionale:
NFR I Ne-$i %i%li%e / Sur.e %i%li%e
TRE4ORERIA NET 9TN; este dat de urmatoarea formul:
TN I FR @ NFR
BILANTUL FINANCIAR PATRIMONIAL
'n vederea transformrii bilanului contabil
&n bilan financiar-patrimonial, se aduc bilanului contabil dou seturi de corecii.
C723C600 A.($3 AC/0*(D(0 C75/AI0D:
1. Activul circulant se diminueaz cu valoarea activelor circulante av,nd termen de licCiditate mai mare de 1
an %i se ma-oreaz cu valoarea imobilizrilor financiare cu termen de licCiditate sub un an, etc.
. Activul imobilizat se diminueaz cu valoarea activelor imobilizate fictive sau non-valori (cCeltuieli de
constituire, cCeltuieli de repartizat asupra e"erciiilor financiare viitoare, primele pentru rambursarea
obligaiunilor, debitorii din capitalul social subscris %i nevrsat, etc.), elemente care din punct de vedere al
licCiditii nu au nici o valoare deoarece nu genereaz nici un flu" de numerar. .e asemenea, activul imobilizat
se ma-oreaz cu partea activelor circulante cu termen de licCiditate mai mare de 1 an. .e e"emplu, dac e"ist
creane ? clieni sau furnizori ? debitori cu scadene de peste un an, acestea vor fi eliminate de la rubrica
respectiv %i transferate &n grupa OActiv imobilizatN.
C723C600 A.($3 1A$0*(D(0 C75/AI0D:
1. .atoriile cu scaden sub 1 an includ obligaiile nefinanciare %i financiare (creditele bancare curente).
Acestea se ma-oreaz cu provizioanele pentru riscuri %i cCeltuieli cu termen de e"igibilitate sub 1 an, dividendele
de plat, veniturile constatate &n avans cu termen de e"igibilitate sub 1 an, precum %i cu datoria fiscal latent
aferent subveniilor pentru investiii %i provizioanelor pentru riscuri %i cCeltuieli, precum %i altor elemente de
capitaluri proprii.
. Capitalurile permanente se diminueaz cu valoarea corespondent a activelor fictive (cCeltuielile de
constituire, debitorii din capitalul subscris %i nevrsat %i cCeltuielile de repartizat asupra e"erciiilor financiare
viitoare se scad din capitalurile proprii, iar primele privind rambursarea obligaiunilor se scad din &mprumuturile
%i datoriile asimilate pe termen mediu %i lung) %i cu dividendele de plat+ de asemenea, capitalurile permanente
se ma-oreaz cu veniturile &nregistrate &n avans cu termen de e"igibilitate mai mare de 1 an.
ANALI4A I EGALUAREA SURSELOR DE FINANARE
SE GA FACE N STRJNS LE5TUR CU SCOPUL I
NEGOILE DE FINANARE DUP URMTOARELE CRITERII:
8rimea (suma, valoarea)
/ipul sursei (intern, e"tern)
A
.urata (perioada) de disponibilitate
8odalitatea de acordare (&n una sau mai multe tran%e, ca linie de finanare, &n bani sau &n natur)
Costurile (onorarii pentru consultan, costuri &ntocmire documentaie, dob,nzi ? mrime %i tipP,
comisioane ? mrime %i c,teP, rata dividendului, dup caz).
Condiii de acordare (perioada de graie, garanii, co-participare) %i de utilizare (obligativitatea apelrii
la anumii furnizori, prestatori, consultani, etc.)
Condiii de rambursare (nerambursabil sau rambursabil &n una sau mai multe tran%e, la sf,rsitul
perioadei sau pe parcurs, etc.)
Credibilitatea sursei (profesionalism, moralitate, prestigiu, siguran)
Alte condiii (formaliti, birocraie, durat acordare).
AMORTI4AREA INGESTITIILOR
0nvestiiile reprezint (ansambluri de) imobilizri
0nvestiiile pot fi: noi (Greenfield), modernizri, e"tinderi sau reparaii capitale cu mrirea
performanelor iniiale (@BE din valoarea investiiei iniiale)
.eprecierea imobilizrilor - definiii, cauze, forme:
.eprecierea imobilizrilor reprezint un proces de scdere a valorii acestora. Cauzele deprecierii pot fi:
1. (zura natural %i:sau anormal datorit e"ploatrii normale %i:sau prea intense a imobilizrii respective
. .eficiene &n activitatea de &ntreinere %i reparaii
!. Calitatea sczut a imobilizrii (rezisten, fiabilitate)
#. Cauze e"terne (incendii, e"plozii, intemperii, cutremure, etc.)
9. Apariia unor imobilizri mai atractive din punct de vedere teCnic, teCnologic, estetic, al performanelor, al
preului, etc.
<. 'n limba-ul comun, amortizarea este absorbirea treptat a unui %oc.
=. 'n activitatea unei &ntreprinderi, %ocul care trebuie absorbit &n mod treptat (pe mai muli ani) este valoarea
imobilizrilor, care nu poate constitui o cCeltuial curent (&nregistrat &n gestiunea unui singur e"erciiu
economico-financiar) deoarece:
1. CCeltuielile financiare %i costurile produselor din acel e"erciiu ar fi supradimensionate,
profitul ar fi diminuat %i produsele necompetitive ca pre
. $-ar introduce astfel inflaie &n economie (Minflaia prin costuriN)
@. Amortizarea &n )inane %i Contabilitate este o noiune comple", care reprezint e%alonarea %i &nregistrarea
pe cCeltuieli a valorii imobilizrilor pe o perioad de mai muli ani (.(5 K durata de utilizare normal) %i
constituirea unei surse interne de finanare a &nlocuirii imobilizrilor amortizate.
A. Amortizarea poate fi privit din mai multe puncte de vedere:
1. TeB"i%: reprezint uzura fizic %i moral a imobilizrilor %i duce la scderea parametrilor
teCnici %i performanelor acestora
. E%$"$mi%: uzura imobilizrilor duce la scoaterea acestora din uz %i genereaz necesitatea
&nlocuirii lor
!. C$"!a7il: amortizarea este un element de pasiv, fr ie%ire de numerar, substrativ de activ+
uzura imobilizrilor se &nregistreaz drept cCeltuieli cu amortizarea &n Contabilitatea financiar
%i drept costuri (&n general indirecte) ale realizrii produselor &n Contabilitatea de gestiune
#. Huri)i%: reprezint obligativitatea calculrii unei amortizri minime
9. Fi.%al: i"3lue"#ea06 mrimea impozitului pe profit pltit de firm prin mrimea cCeltuielilor
cu amortizarea
<. Fi"a"%iar: este cea mai important surs intern de finanare &n vederea &nlocuirii
imobilzrilor.
De a.eme"ea, am$r!i0area e.!e i u" (r$%e. %$m(le1, %are .e )e.36$ar6 '" m$) e!a(i0a!, a.!3el:
1. AcCiziionarea imobilizrilor sau efectuarea investiiei
. 1unerea &n funciune %i utilizarea productiv a imobilizrilor
!. .atorit utilizrii, imobilizarea se depreciaz fizic %i moral
#. .atorit deprecierii, valoarea imobilizrii se reduce
9. 2educerile de valoare sunt &nregistrate drept cCeltuieli financiare cu amortizarea
<. .in contabilitatea financiar, cCeltuielile sunt preluate %i repartizate asupra costurilor produselor %i
serviciilor (%i a celorlalte obiecte de calculaie) &n cadrul Contabilitii de gestiune
=. 1rodusele %i serviciile sunt v,ndute (facturate %i livrate)
@. Contravaloarea produselor %i serviciilor v&ndute este &ncasat, astfel realiz,ndu-se recuperarea
cCeltuielilor costurilor cu amortizarea
A. $umele astfel &ncasate sunt repartizate &n )ondul de dezvoltare ca surs de finanare a acCiziionrii unor
noi imobilizri sau efecturii de noi investiii
Limi!ele am$r!i06rii %a .ur.6 )e 3i"a"#are
1B
1rin amortizare se recupereaz cel mult valoarea imobilizrii consumate (depreciate) prin utilizarea
productiv a acesteia, astfel prin amortizare se realizeaz cel mult o &nlocuire simpl a imobilizrilor
consumate, nu o e"tindere a bazei productive
$uma recuperat prin amortizare este supus unui proces de devalorizare &n timp (efectul de
desincronizare) ea reprezent&nd c:v imobilizrii la &nceputul .(5 (c&nd imobilizarea a fost pus &n
funciune). 1entru a combate consecinele negative ale efectului de desincronizare, valoarea rmas a
imobilizrilor (*2 K *0 ? A)Q trebuie reevaluat periodic.
Q*2 K valoarea rmas, *0 K valoarea de intrare a imobilizrii (costul istoric),
A K amortizarea %i alte deprecieri &nregistrate pe cCeltuieli
Anul de amortizare nu coincide neaparat cu e"ercitiul economico-financiar, de%i ambele dureaz 1 luni:
3"erciiul economico-financiar &ncepe la 1.B1 %i se termin la !1.1 al fiecrui an.
Amortizarea &ncepe s se calculeze de la 1 al lunii urmtoare celei &n care s-a realizat punerea &n
funciune a imobilizrii sau investiiei, pe baza procesului ? verbal de punere &n funciune.
METODE DE AMORTI4ARE
1. Li"iar6: valoarea imobilizrii (*0) se e%aloneaz &n mod egal pe cCeltuielile cu amortizarea (A) pe
&ntreaga durat de utilizare normal (.(5) a imobilizrii.
. A%%elera!6: *0 se repartizeaz pe cCeltuielile cu amortizarea 9BE &n primul an %i valoarea ramas (*2
K *0 ? A) &n mod egal pe perioada ramas (.(5 ? 1).
!. De&re.i-6: 2ata amortizrii liniare se multiplic cu coeficieni difereniai:
1,9 pentru .(5 &ntre ? 9 ani
,B pentru .(5 &ntre 9 ? 1B ani
,9 pentru .(5 peste 1B ani.
Dura!a )e U!ili0are N$rmal6 9DUN; este perioada &n care se amortizeaz o imobilizare. 3a este
prevazut &n lege sub forma unui interval pentru fiecare tip de imobilizare &n parte.
Conducerea &ntreprinderii stabile%te mrimea concret a .(5.
Criteriile &n funcie de care se stabile%te .(5:
1. 0ntensitatea utilizrii imobilizrii %i condiiile e"terioare de lucru (riscul de uzur) determin reducerea
.(5
. 2iscul de uzur moral determin %i el reducerea .(5
!. 5ecesitatea punerii &n corelaie a beneficiilor economice ale imobilizrii cu cCeltuielile legate de aceasta
(/R3 8A/CR05> C75C31/) face ca la o utilizare intensiv s se aloce %i o cCeltuial cu amortizarea
mai mare (reducerea .(5)
#. 2eglementrile legale (cldirile au o .(5 de minimum B de ani)
9. $ituaia financiar a &ntreprinderii.
AD3>323A 83/7.30 .3 A872/0SA23
'ntre .(5 %i metoda de amortizare este o str,ns legatur.
5u se modific metoda de amortizare &n timpul e"erciiului economico-financiar %i de la un e"erciiu la
altul (principiul permanenei metodelor).
Criteriile &n funcie de care se stabile%te metoda de amortizare:
1. $pecificul %i intensitatea utilizrii %i riscul de uzur
. 2iscul de depreciere moral
!. 5ecesitatea corelrii beneficiilor cu cCeltuielile (/R3 8A/CR05> C75C31/)
#. 1revederile legale (cldirile se amortizeaz numai prin metoda liniar)
9. $ituaia financiar a &ntreprinderii.
CURS A: GALOAREA IN TIMP A BANILOR
7rice sum de bani nefolosit &n timp este depreciat de dou ori:
'n mod absolut, prin erodarea valorii ei de ctre inflaie
'n mod relativ, prin nerealizarea parametrilor de rentabilitate posibil %i dezirabil de realizat %i
prin comparaie cu ali investitori care &i folosesc mai eficient.
CALCULUL DOBJN4II SIMPLE "ei"%lu.6 '" %re)i!
Degenda:
.s K $uma dob,nzii simple, pentru credite sub 1 an,
neinclus &n credit
*c K *aloarea creditului, care nu include dob,nda
11
/ " 1BB
kt V
D
C
s
=
; K rata dob,nzii
t K perioada de creditare, e"primat &n zile, sptm,ni
sau luni
/ K anul ce reprezint ma"imul perioadei de creditare, e"primat &n zile (!<B), sptm,ni (9) sau luni (1) &n
mod consecvent cu perioada de creditare.
CALCULUL DOBJN4II SIMPLE i"%lu.6 '" %re)i!
Degenda:
.s K $uma dob,nzii simple, pentru credite sub 1 an, inclus &n credit
*c K *aloarea creditului, care include dob,nda
; indice r K rata dob,nzii (recalculat conform formulei)
t K perioada de creditare, e"primat &n zile, sptm,ni sau luni
/ K anul ce reprezint ma"imul perioadei de creditare, e"primat &n zile (!<B), sptm,ni (9) sau luni (1) &n
mod consecvent cu perioada de creditare.
ROLUL I COMPONENTELE DOBJN4II BANCARE
.ob,nda reprezint tariful (preul) perceput de banc pentru serviciul de acordare a creditului (punerea la
dispoziie a unei sume pe o perioad determinat)
Componentele dob,nzii sunt:
2ata dob,nzii acCitate de ctre banc pentru fondurile strine atrase (depozite, finanri e"terne),
dup caz
Acoperirea pierderilor datorate inflaiei (efectul timpului)
Acoperirea costurilor bncii urmarea activitii de analiz, acordare %i administrare a creditelor
Acoperirea riscurilor de neplat a creditelor, prin mecanismul constituirii de provizioane
7 cot de profit.
EC>IGALENTELE DOBAN4II BANCARE
.ob,nda bancar reprezint tariful perceput de ctre banc pentru activitatea ei de acordare a creditelor.
1rin comparaie cu activitatea societilor comerciale, dob,nda are aceea%i semnificaie, natur %i
componen cu:
1reul produselor
/ariful serviciilor
Adausul comercial
2abatul (discount, reducere) comercial
CCiria pentru &ncCiriere sau redevena pentru concesiune
Comisionul de intermediere
$alariile pentru prestaiile &n munc
Cursul valutar %i paritatea
7norariile e"perilor %i avocailor, etc.
CALCULUL DOBJN4II SIMPLE
)ormulele de calcule pentru dob,nda simpl se utilizeaz pentru:
1. Creditele bancare sau obligatare pe termen scurt (sub 1 an)
. Creditele comerciale pe termen scurt (foarte des &nt,lnite &n activitatea de comer e"terior)
!. 3"tragerea (eliminarea) influenei inflaiei din 10I sau flu"uri financiare de la un an la altul
#. $coaterea /*A din preul mrfii care &l include
CAPITALI4AREA I ACTUALI4AREA
Calcularea )*s (deplasarea spre dreapta pe linia timpului) se nume%te %$m($u")i"& sau %a(i!ali0are
sau 3ru%!i3i%are.
C$m($u")i"& sau %a(i!ali0area implic a cpta dob,nd la dob,nd pentru investiiile pe mai mult
de o perioad.
7pusul se nume%te )i.%$u"!i"& sau a%!uali0are.
Compounding sau capitalizarea reprezint calculul unei valori viitoare ()*) pornind de la o valoare
actual (1*), multiplicat &n fiecare an cu un factor de capitalizare (fructificare):
91 K i ;
"
1
k
k
k
t k V
D
r
r
C
s
+
=
=
1BB
1BB
/ " 1BB
.iscounting sau actualizarea reprezint calcularea unei valori prezente (1*) pornind de la o valoare
viitoare ()*), divizat &n fiecare an cu un factor de actualizare: 1:91 K i ;
"
FG I PG91 K i ;"
CALCULUL DOBJN4II COMPUSE (e"!ru u" "um6r )e (eri$a)e '"!re&i
1. )* K 1* (1 L i )
n

. Adic )* K 1* L .c %i .c K )* ? 1*
!. $ubstituim )* prin 1* (1 L i )
n

#. .ar 1* K *c
9. .c K F*c (1 L i )
n
G ? *c K *c F(1 L i )
n
- 1G
CALCULUL DOBJN4II COMPUSE (e"!ru u" "um6r )e (eri$a)e '"!re&i i $ 3ra%#iu"e )e (eri$a)6
1:) reprezinta fractiunea dintr-un an de creditare
Me!$)a )e e-aluare DCF
)ormulele de capitalizare %i actualizare a flu"urilor de numerar stau la baza evalurii unor afaceri,
proiecte de investiii %i societi comerciale.
Aceast metod se nume%te .C) K .iscounted CasC )loJ sau )lu" de 5umerar Actualizat
A(li%a#ii ale 3$rmulel$r FG i PG
1. Calculul unor flu"uri financiare multianuale folosind dob,nda compus
. Calculul unor sume reprezent,nd credite comerciale pe termen mediu %i lung
!. Calculul unor flu"uri financiare &n condiii de inflaie
#. 3valuarea &ntreprinderii pe baza unor flu"uri de numerar multiplicate cu rate de rentabilitate (metoda
.C))
9. 3valuarea unor active prin metoda capitalizrii veniturilor generate de acestea folosind o rat de
rentabilitate.
RATA DE RENTABILITATE
Ra!a )e re"!a7ili!a!e i"%lu)e:
.ob,nda acordat pentru titlurile de stat pe termen lung, denumit %i rata neutr (de baz, fr
risc, 2is;-)ree 2ate), care compenseaz %i deprecierea datorat inflaiei
7 prim pentru riscul de ar ( ? 9E)
7 prim pentru riscul intrinsec domeniului de activitate ( ? 9E)
7 prim pentru riscul decurg,nd din activitatea &ntreprinderii respective ( ? 9E)
7 prim ( ? 9E) specific 088-urilor, dup caz
M6rimea e3e%!i-6 a a%e.!$r (rime e.!e .!a7ili!6 )e %6!re e1(er#i,
2ata de rentabilitate (previzionat, promis) a unei afaceri este mult superioar ratei neutre (de baz,
2is;-)ree) deoarece cuprinde ratele de risc respective, iar remunerarea trebuie s fie direct
proporional cu riscul, conform principiului MNu da vrabia din mn pentru cioara de pe gard
.ac la un risc superior, investitorului nu i se promite o remunerare superioar, acesta nu va investi &n
afacerea sau &ntreprinderea respectiv.
CURS C :CAPITALUL SOCIAL
Cronologic, este prima surs de finanare care se pune la dispoziia firmei, prima datorie care se
constituie %i ultima care se acCit
Capitalul social se e"prim prin pri sociale (la $C$ %i $2D) %i prin aciuni (la $CA %i $A)
1rile sociale sunt ne-negociabile pe piaa de capital
Aciunile sunt negociabile pe piaa de capital prin decizia A>A
Capitalul social (element de pasiv K surs de finanare) este reprezentat prin aporturi fizice (element de
activ K utilizri)
Costul capitalului social ca surs de finanare este reprezentat de:
CCeltuielile de constituire %i modificare a firmei
.ividendele acordate asociailor (pri din profitul net).
'ntre cota de participare a unui asociat (acionar) la capitalul social, dreptul su de vot &n Adunarea
>eneral %i cota sa de participare la profit sau pierdere trebuie s e"iste o concordan deplin, doar
mici diferene fiind acceptate (Iest 1ractices: ma"imum L:- 9E)
1!
( )
n
n n
n
i L 1
1
)* K
i L 1
)*
K 1*

Vc k
F
k Vc Dc
n
+ + = )
1
1 G( ) 1 ( F
.ac discrepana este prea mare, clauza contractual care o prevede este ilegal (MClauza leoninN) %i
trebuie desfiinat.
A($r!urile la %a(i!alul .$%ial
!re7uie .6 '")e(li"ea.%6 urm6!$arele %$")i#ii:
1. $ fie &n una din formele permise de lege (e"cepie: aporturile &n munc %i aporturile &n creane)
. $ fie &n proprietatea e"clusiv a asociailor aportori (s nu fie &n coproprietate, indiviziune, devlm%ie,
etc.)
!. $ fie libere de orice sarcini (ipoteci, ga-uri, secCestru)
#. $ aib caracter productiv
9. $ fie corect evaluate
<. $ fie efectiv aportate (introduse &n patrimoniu) %i:sau s lucreze pentru firm (prin &ncCiriere, leasing,
concesiune, etc.).
)orme de organizare a afacerilor
1. $ocietile comerciale (se mai numesc %i &ntreprinderi deoarece lucreaz pentru profit &n condiii de risc)
. 2egiile autonome, companiile naionale, societile naionale
!. Asocierile &n participaiune (nu au personalitate -uridic)
#. $ocietile financiare (bnci, companii de asigurri, societi de leasing, societi de intermediere
financiar - $*8)
9. 0nstituiile financiare nebancare
<. 7rganizaiile cooperatiste sau cooperative (agricole, me%te%ugre%ti, de consum, de credit)
=. $ocietile comerciale cooperatiste (provenite din cooperative)
@. 1ersoanele fizice autorizate
A. Asociaiile familiale
1B. Cabinetele individuale %i societile civile (avocai, e"peri contabili, notari, evaluatori, licCidatori
-udiciari, consultani fiscali, medici de familie, auditori financiari, e"ecutori -udectore%ti, mediatori)
11. 7rganizaiile non-profit (asociaii, fundaii, sindicate)
1. 0nstituiile publice
/ipuri de societati comerciale
$C sunt de trei feluri din punctul de vedere al e"tinderii rspunderii asociailor %i al caracterului intuitu
personae: de persoane ($5C, $C$), de capitaluri ($CA, $A) %i mi"te ($2D)
1. $ocietatea &n nume colectiv ? $5C
. $ocietatea &n comandit simpl ? $C$ (D/. - D080/3. 1A2/532$R01)
!. $ocietatea &n comandit pe aciuni ? $CA
#. $ocietatea pe aciuni ? $A (1DC)
9. $ocietatea cu rspundere limitat ? $2D (DDC)
Asociatiunea in participatiune (Toint-venture , partnersCip deed)
2eglementat de art. 91 ? 9< din Codul Comercial 2om,n
3ste o form preferat de a face afaceri pentru cei care nu au voie s fondeze o societate comercial, nu
pot fi administratori, cenzori, etc. %i:sau doresc discreie &n acest sens:
Cei condamnai penal pentru infraciuni economice (furt, delapidare, &n%elciune, fals %i uz de
fals, dare %i luare de mit, primire de foloase necuvenite, sabota- economic, etc.)
Cei supu%i regimului legal de incompatibilitate (demnitari, funcionari publici, militari,
diplomai, etc.)
Cei care vor s-%i desf%oare anumite afaceri &n condiii de discreie.
Asociaiunea &n participaiune are loc atunci c,nd un comerciant sau o societate comercial acord uneia sau mai
multor persoane ori societi o participaiune &n beneficiile %i pierderile uneia sau mai multor operaiuni, sau
cCiar asupra &ntregului comer.
ARTICOLUL *?*
Asociaiunea &n participaiune poate s aib loc asemenea %i pentru operaiunile comerciale fcute de ctre
necomerciani.
ARTICOLUL *?2
Asociaiunea &n participaiune nu constituie, &n privina celor de al treilea, o fiin -uridic distinct de persoana
interesailor. Cei de al treilea nu au nici un drept %i nu se oblig dec,t ctre acela cu care au contractat.
ARTICOLUL *?<
1articipanii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse &n asociaiune, cCiar dac au fost procurate
de d,n%ii.
Cu toate acestea, &ntruc,t prive%te raporturile lor &ntre d,n%ii, asociaii pot s stipuleze c lucrurile ce au adus s
li se restituie &n natur, av,nd dreptul, &n caz c&nd restituiunea nu s-ar putea face, la reparaiunea daunelor
1#
suferite. Afar de aceste cazuri, drepturile asociailor se mrginesc &n a li se da cont de lucrurile ce au pus &n
asociaiune %i de beneficii %i pierderi.
ARTICOLUL *??
Afar de dispoziiunile articolelor precedente , conveniunile prilor determin forma, &ntinderea %i condiiunile
asociaiunei.
ARTICOLUL *?A
Asociaiunile &n participaiune sunt scutite de formalitile stabilite pentru societi, dar ele trebuie s fie probate
prin act scris.
CURS D : RISCUL FINANCIAR
2iscul este ameninarea (pericolul) ca un eveniment sau o aciune s afecteze negativ capacitatea unei
organizaii de a-%i atinge scopul %i obiectivele stabilite. 2iscul poate deveni un pericol real %i o pierdere
efectiv.
2iscurile posibile sunt specifice, ele se identific pe fiecare obiectiv al entitii : funciei : activitii :
programului : procesului : operaiei, urm,nd apoi o monitorizare permanent a evoluiei lor pentru a
stabili pe cele mai probabile.
2iscurile sunt inerente (sub&nelese) %i imanente, ele ne &nsoesc &n permanen &n viaa %i activitatea
noastr.
'n practic, e"ist mai multe tipuri de riscuri clasificate dup anumite criterii, %i anume:
Du(6 (r$7a7ili!a!ea a(ari#iei, ri.%urile .u"!:
riscuri poteniale, susceptibile s se produc dac nu se instituie un control eficient care s le
previn %i:sau s le corecteze.
riscuri posibile, reprezentate de acele riscuri poteniale pentru care managementul nu a
&ntreprins cele mai eficiente msuri pentru a le elimina sau pentru a le diminua impactul.
riscuri probabile, cu cel mai &nalt grad de certitudine de a se transforma &n ameninri, pericole
%i &n final, pierderi financiare.
Du(6 "a!ura l$r, ri.%urile .u"!:
riscuri strategice, referitoare la realizarea unor aciuni gre%ite cu implicaii pe termen lung,
legate de management, de resurse, de mediu, de audit, de dotarea 0/ %.a.
riscuri informaionale, referitoare la adoptarea unor sisteme nesigure sau neperformante
pentru prelucrarea informaiilor, comunicare %i raportare
riscuri financiare, legate de pierderea unor surse financiare, cre%terea cCeltuielilor, afectarea
activelor sau acumularea de pasive inacceptabile.
Du(6 "a!ura a%!i-i!6#il$rL$(era#iil$r )e.36ura!e '" %a)rul e"!i!6#il$r, ri.%urile .u"!:
riscuri legislative
riscuri financiare
riscuri de funcionare
riscuri comerciale
riscuri uridice
riscuri sociale
riscuri de imagine
riscuri legate de mediu
riscuri ce privesc securitatea informaiilor !"a"
Du(6 .(e%i3i%ul e"!i!6#il$r, ri.%urile .u"!:
riscuri generale, privind situaia economic#, organi$area !i atitudinea conducerii !"a"
riscuri legate de natura activit#ilor % proceselor % operaiilor specifice
riscuri privind conceperea !i funcionarea sistemelor
riscuri referitoare la conceperea !i actuali$area procedurilor.
Du(6 l$%ul &e"er6rii l$r, ri.%urile .u"!:
0nterne
3"terne
2iscurile se pot clasifica %i &n minore, medii %i ma-ore din punctul de vedere al pericolului pe care &l
prezint, dar toate trebuie cunoscute, inute sub control, minimizate %i neutralizate.
7rice risc, aparent minor, dac este necunoscut %i:sau negli-at, poate genera mari nea-unsuri, pierderi %i
cCiar catastrofe.
19
De.i&ur %6, .e mai ($! reali0a i al!e %la.i3i%6ri ale ri.%uril$r, )ar '" a%!i-i!a!ea (ra%!i%6 a
$r&a"i0a#iil$r, eleme"!ele %ele mai im($r!a"!e re3eri!$are la ri.%uri r6m8" %ele le&a!e )e:
1robabilitatea de apariie a riscurilor: care riscuri %i c,ndP
1osibilitatea de combinare %i de amplificare a riscurilor.
5ivelul impactului, respectiv gravitatea consecinelor %i durata acestora, &n cazul &n care s-ar produce.
1osibilitile de prevenire %i:sau licCidare a consecinelor %i efectelor riscurilor cu costuri c,t mai mici %i
&ntr-o perioad de timp c,t mai scurt.
'n activitatea de cunoa%tere, prevenire, control %i reducere a riscurilor %i urmrilor lor, at,t atitudinea de
pasivitate, arogan, autosuficien sau indiferen, c,t %i cea de spaim, fric, stress, &ncordare,
secretomanie, subiectivitate %i emotivitate negative, superstiii, iraionalitate, etc. sunt pguboase,
contraproductive. Ambele stri prezentate mai sus ne blocCeaz intuiia %i ne &mpiedic s g,ndim %i s
acionm eficient, proactiv, eventual preventiv %i preemptiv.
Cea mai indicat atitudine este aceea de vegCe, de vigilen activ %i &n cuno%tin de cauz, de
informare, raionalitate, luciditate, calm %i ecCilibru, discernm,nt, obiectivitate, de transparen,
comunicare %i colaborare &n interiorul %i &n afara &ntreprinderii, cu clienii, furnizorii, creditorii, ageniile
guvernamentale, eventual cCiar cu concurena, etc.
8anagerii vor avea atitudini ecCilibrate %i vor lua decizii &n considerarea unor riscuri de nivel mediu,
deoarece:
Aversiunea fa de orice risc, oric,t de mic, va face ca activitatea &ntreprinderii s se blocCeze
>ustul pentru riscuri prea mari va pune &n pericol activitatea %i patrimoniul &ntreprinderii
'n fiecare societate comercial trebuie &nfiinate departamente de cercetare, evaluare, control %i reducere
a riscurilor.
>radul ridicat de periculozitate al riscurilor financiare decurge din dou motive:
/oate deficienele activitii firmei se materializeaz &ntr-un fel sau altul &n pierderi financiare
2iscul financiar se transform cel mai facil &n risc %i pericol de insolvabilitate (incapacitate sau
cCiar &ncetare de pli) %i faliment.
/oate riscurile, indiferent de tipul %i natura lor (legislative, comerciale, informaionale, financiare, etc.)
se transform &n final &n pierderi financiare.
.atorit acestor considerente, putem clasifica toate riscurile de mai sus &n dou categorii mari de riscuri
financiare:
Ri.%uri 3i"a"%iare )ire%!e
Ri.%uri 3i"a"%iare i")ire%!e
CURS E : EGALUAREA SINTETICA A RISCULUI DE FALIMENT
Comple"itatea aspectelor pe care le implic conceptul de risc de faliment (ca o rezultant a tuturor
riscurilor prezentate anterior) e"plic %i varietatea metodelor de analiz %i diagnosticare a acestuia.
'ntruc,t rezultatele financiare se degradeaz foarte rapid &n timp, apare tot mai evident necesitatea
obinerii unor informaii tot mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment.
Astfel s-a elaborat me!$)a .%$ruril$r, care se bazeaz pe teCnicile statistice al analizei discriminante a
caracteristicilor financiare, determinate cu a-utorul ratelor.
Aplicarea acestei metode presupune observarea unui ansamblu (panel) de &ntreprinderi grupate &n dou
categorii:
"!re(ri")eri %u 3u"%#i$"are "$rmal6
"!re(ri")eri %u )i3i%ul!6#i 3i"a"%iare,
1entru fiecare dintre cele dou grupuri se selecioneaz progresiv (din aproape &n aproape), cu a-utorul
unor proceduri informatice, ratele cele mai discriminante (semnificative), p,n c,nd procentul de
clasament bun (difereniere corect a &ntreprinderii) este suficient de ridicat.
'n primul stadiu al calculelor, analistul reine rata care-i permite separarea cea mai bun a celor dou
colectiviti.
'n stadiul al doilea, este luat &n calcul a doua rat &n scopul cre%terii puterii discriminante obinute
pornind de la un cuplu de rate.
$e procedeaz &n continuare &n acela%i mod, introduc,nd a treia, apoi a patra rat, etc.
Calculele vor fi oprite atunci c,nd procentul de clasament pertinent (semnificativ) al funciei
discriminante &ncepe s se diminueze.
1asul precedent, respectiv (meniul, mi"ul) combinaia precedent de rate, va fi considerat optim.
Aceast combinaie liniar a ratelor, care difereniaz cel mai bine posibil &ntreprinderile sntoase de
cele falimentare, conduce la determinarea unui i")i%a!$r )e %la.ame"! "umi! .%$r, "$!a! %u 4,
1<
S%$rul 4 apare ca o funcie liniar de mai multe variabile (rate) limitate ca numr, caracterizate de
coeficieni de ponderare determinai prin metoda celor mai mici ptrate, &n urma observaiilor asupra
&ntreprinderilor reprezentative grupate de la &nceput &n .6"6!$a.e %i %u )i3i%ul!6#i,
S%$rul 4 se calculeaz cu a-utorul unei formule de tipul:
&n care:
U K coeficient de ponderare a fiecrei rate
2 K rate selecionate la puterea discriminant cea mai ridicat
C K constanta (care poate s apar sau nu)
n K numrul de rate reinute pentru calculul scorului S.
Coeficienii U pot fi pozitivi sau negativi, &n cel din urm caz degrad,nd scorul %i contribuind astfel la
sublinierea cre%terii riscului de faliment.
2atele selecionate 2 sunt independente &ntre ele &n raport cu funcia de scor S, &ntruc,t un anumit grad
de corelaie &ntre ele ar conduce la &nregistrarea &n funcia de scor a unor influene sistematice, repetate,
ale aceluia%i fenomen economico-financiar.
0ndiferent de modelul funciei discriminante (cu &ntre 9 %i @ rate), se va regsi &n toate: rata referitoare la
fondul de rulment net global, rata de &ndatorare, rata de solvabilitate pe termen scurt, rata cCeltuielilor
financiare, rata cCeltuielilor de personal, etc.
'n literatura %i practica de specialitate sunt cunoscute mai multe modele construite &n logica de mai sus,
aparin,nd lui 3.0. Altman, T. Conan ? 8. Rolder, Centralei Iilanurilor din cadrul Incii 5aionale a
)ranei, etc.
(nul dintre cele mai puternice %i cunoscute modele este al lui Altman, construit &n anul 1A<@. 8odelul
folose%te 9 rate %i este foarte fiabil, prevestind =9E dintre falimente cu ani &nainteV
8odelul S al lui Altman se prezint astfel:
4 I 1,*1R1 K 1,<1R* K 2,21R2 K F,A1R< K 1,F1R?
Cei 9 indicatori folosii &n modelul Altman sunt:
Capitalul circulant (Wor;ing Capital) reprezint )ondul de rulment %i se calculeaz ca diferen &ntre
Activele circulante %i 1asivele circulante.
R1 arat msura fle"ibilitii &ntreprinderii, indic,nd ponderea capitalului circulant (surplusului de surse
K )2) &n totalul activelor.
R* include profitul reinvestit, rapartizat de A>A la fondul de dezvoltare L dividendele reinvestite.
R* este o msur a capacitii de finanare intern a &ntreprinderii
R2 este o rat de rentabilitate economic, de eficien a utilizrii activelor.
Ca(i!ali0area 7ur.ier6 reprezint valoarea de pia a firmei la Iurs, suma capitalurilor proprii sau
Activul 5et Contabil (A5C) K Active ? .atorii.
R? este tot o rat de eficien a utilizrii activelor, respectiv rotaia activului total prin cifra de afaceri
(numr de ori).
1entru o &ntreprindere sntoas, toate aceste rate trebuie s aib valori c,t mai mari.
S%$rul 4 este interpretat astfel:
4 M 1,D K starea de faliment este iminent.
4 N 2 K situaia financiar este bun %i banca poate avea &ncredere &n &ntreprinderea respectiv,
deoarece aceasta este solvabil.
1,D O 4 M 2 K situaia financiar a &ntreprinderii este dificil, cu performane vizibil diminuate
%i apropiate de pragul strii de faliment. Aflat &n aceast situaie, &ntreprinderea &%i poate
relansa activitatea dac se reorganizeaz (2e-3ngineering) %i adopt o politic financiar
(strategie L tactic) corespunztoare, &n str,ns corelaie %i armonie cu politicile de mar;eting,
de producie, comerciale, de personal, de investiii, etc.
1=
C & ' (
n
i
i i
+ =

=1
) (
)otalactiv
F& culant Capitalcir
&
) (
1
=
)otalactiv
stit ofitreinve
&
1r

=
)otalactiv
ofitbrut
&
1r
!
=
ermenlung Datoriipet
rebursier# Capitali$a
& =
#
)otalactiv
C* ceri Cifradeafa
&
) (
9
=
Li%Bi)i!a!e 9LiPui)i!Q; K starea activelor de a fi sub form de numerar sau capacitatea lor de a se
transforma rapid &n numerar (licCiditi) %i implicit capacitatea firmei de a-%i acCita rapid datoriile
e"igibile (scadente) pe termen scurt. DicCiditatea este criteriul de a%ezare a elementelor patrimoniale &n
activul bilanier, iar e"igibilitatea, &n pasivul bilanier.
S$l-a7ili!a!e 9S$l-e"%Q; K capacitatea unei firme de a-%i acCita obligaiile financiare pe termen mediu
%i lung.
B$"i!a!e 95$$) S!a")i"&; K &ncrederea de care se bucur %i prestigiul unei firme &n faa furnizorilor,
clienilor, creditorilor+ capacitatea firmei de a primi credite %i finanri.
I".$l-a7ili!a!e 9I".$l-e"%Q; K &ncetarea de pli, incapacitatea &ntreprinderii de a-%i onora obligaiile
financiare. 3a poate fi temporar sau definitiv.
Falime"! 9Ba"Rru(!%Q; .au i".$l-e"#6 K e"itusul (moartea) firmei, care conduce la dizolvarea,
licCidarea %i radierea firmei din evidenele 7ficiului 2egistrului Comerului %i )iscului. 'ntreprinderea,
firma (persoana -uridic) dispare.
$crisoarea de bonitate bancara :
3ste un document care se elibereaz de ctre banc unui client ? persoan -uridic ce dore%te dore%te s
&ncCeie un parteneriat important (asociere &n participaiune), s participe la capitalul unei alte societi
comerciale, s participe la o licitaie, etc., &n general &n relaiile economice internaionale.
)irma poate solicita eliberarea acestui document de la banca prin care deruleaz cea mai mare parte a
operaiunilor sale sau de la mai multe bnci, pentru mai mult credibilitate, mai ales dac are relaii
semnificative cu toate.
Coninutul unei scrisori de bonitate bancar are # pri principale:
MAvem relaii de colaborare cu firma H din anul...N
M'n cursul acestei perioade nu am avut probleme grave &n colaborarea cu firma HN
M)irma H deruleaz prin banca noastr operaiuni (tranzacii) cu .... cifreN (se va indica moneda)
Coninutul acestei scrisori nu anga-eaz cu nimic banca noastr privind relaiile viitoare de afaceri ale
firmei HN.
CURS 1F: S!a!ul )e (la!a
3ste cel mai cunoscut document al activitii financiare &n &ntreprindere, cu cea mai larg utilizare,
pentru &ntreg personalul.
Are semnificaii fiscale (ta"e, impozite, contribuii legate de salarii) %i sociale, de stabilire sau
reconstituire a drepturilor de pensie ale salariailor, foarte importante.
Cuprinde urmtoarele elemente principale referitor la activitatea dintr-o lun:
5umele, prenumele, funcia %i marca salariatului
5umrul de zile %i de ore lucrate
5umrul de zile de concediu de odiCn, medical %i fr plat
$alariul de &ncadrare %i salariul realizat
$poruri, prime %i avansuri primite
*enitul brut (impozabil)
7bligaiile fiscale %i de alt natur ale salariatului %i ale anga-atorului
.educerea de baz %i deducerile suplimentare
*enit net de plat
$e &ntocme%te de ctre compartimentul financiar %i este aprobat de .irectorul economic (pentru
controlul financiar preventiv) %i de .irectorul general.
$e &ntocme%te &n patru e"emplare, pentru compartimentele contabilitate (pentru &nregistrare), resurse
umane (pentru eviden), financiar (&n calitate de emitent) %i pentru banc (ca -ustificare pentru
efectuarea plilor).
3ste un document de mare comple"itate %i sintez.
Cuprinde elemente furnizate de departamentele contabilitate, fiscalitate, resurse umane, administrativ %i
financiar.
/ocmai de aceea statul de plat are o durat de arCivare de 9B de ani, cea mai &ndelungat perioad de
arCivare dintre toate documentele economice, comerciale, de personal %i financiar-contabile.
05.0CA/7200 >3532AD0 .3 132)728A5/A A0 AC/0*0/A/00 $0 05*3$/0/00D72 05/231205.3200
0>1 Alturi de:
1. Asigurarea %i repartizarea surselor de finanare+ %i:
. Cunoa%terea, controlul %i minimizarea riscurilor &n general, a celor financiare %i de faliment &n
special,
1@
Cal%ulul i")i%a!$ril$r )e (er3$rma"#6 este al treilea pilon fundamental al teoriei %i practicii disciplinei
)inanele &ntreprinderii %i un important element de fundamentare a deciziilor manageriale, de comparare a
performanelor &ntreprinderii cu sine &nsu%i %i cu firmele concurente.
I35CR8A2U05> -'n activitatea lor, firmele trebuie s-%i cunoasc &n permanen performanele la un
moment dat %i s le compare cu:
1ropriile dorine, previziuni, planuri %i programe fcute pentru perioadele trecute, prezente %i
viitoare (gradul lor de realizare sau perspectivele de realizare).
1ropriile performane, &nregistrate de-a lungul timpului.
1erformanele firmelor de v,rf, pe baza unor indicatori de referin pentru comparabilitate,
obinui prin metoda BENC>MARSIN5,
BENC>MARSIN5 reprezint activitatea desf%urat de marile firme de consultan &n domeniul
contabil, financiar, al auditului %i e"pertizei, etc. prin care acestea stabilesc, &ntrein %i actualizeaz un
panel de c&teva sute sau mii de firme cu performane de v&rf, crora le calculeaz indicatorii de
performan %i &i fac publici, pentru referin %i comparabilitate, pe domenii de activitate, zone relevante
(local, naional, european, global) %i tipuri de firme &n funcie de dimensiunea acestora
(micro&ntreprinderi, mici %i mi-locii, mari %i transnaionale).
Ci3ra )e a3a%eri (CA) reprezint totalitatea veniturilor din e"ploatare (soldurile creditoare ale
conturilor =B1 ? =B@) %i venituri din subvenii de e"ploatare aferente v,nzrilor (soldul creditor al
contului =#11), mai puin rabaturile, reducerile %i discounturile comerciale acordate.
.e la un e"erciiu financiar la altul, CA real (deflatat) se calculeaz folosind formulele &nvate la
tema Gal$area '" !im( a 7a"il$r, &mprind CA curent la factorul de actualizare cuprinz,nd rata
inflaiei (r):
MarTa %$mer%ial6 7ru!6 9MC; este un indicator (sold) intermediar de gestiune %i se calculeaz ca
diferen &ntre valoarea mrfurilor v,ndute ? *8* (soldul contului =B=) %i costul (de cumprare) al
mrfurilor v,ndute ? C8* (soldul contului <B=):
MC I GMG @ CMG
Are ca ecCivalent rabatul sau adausul comercial.
Are semnificaia de -al$are a)6u&a!6 pentru activitatea comercial (activitatea de cumprare a
mrfurilor &n vederea rev,nzrii). 8rfuri K contul !=1.
Ra!a marTei %$mer%iale 7ru!e
$e calculeaz ca raport procentual &ntre mar-a comercial brut ? 8C %i suma veniturilor din v,nzarea
mrfurilor:
3ste un indicator al eficienei activitii comerciale.
Gal$area a)6u&a!6 (GA sau Ua) define%te dimensiunea real a activitii &ntreprinderii %i reprezint
plusul de bogie obinut peste consumurile intermediare provenite de la teri, prin valorificarea tuturor
resurselor economice : factorilor de producie proprii.
Consumurile intermediare sunt reprezentate de materii prime, materiale, obiecte de inventar, piese de
scCimb, energie, servicii, etc.
*aloarea adugat permite aprecierea contribuiei &ntreprinderii la realizarea 1rodusului 0ntern Irut %i
evidenierea gradului de integrare pe vertical, prin raportarea la volumul produciei.
Ieneficiarii valorii adugate sunt: managerii, salariaii, acionarii, &ntreprinderea, creditorii %i statul.
*aloarea adugat (%i nu &ntreaga valoare a produciei) este impozitat de ctre stat prin /a"a pe
*aloarea Adugat (/*A).
*aloarea adugat prin trei metode:
Aditiv
$ubstactiv
8ultiplicativ (factorial).
Me!$)a a)i!i-6: presupune &nsumarea urmtoarelor < componente:
$alarii %i alte drepturi de personal (manageri, salariai, colaboratori)
Amortizarea imobilizrilor
CCeltuieli financiare (dob,nzi, comisioane, dividende pltite)
1rovizioane
/a"e, impozite, contribuii %i alte obligaii fiscale
1rofit.
Me!$)a .u7.!a%!i-6:
1. 1entru societile cu activitate de producie:
1A
1BB
V+V
+C
&
+C
=
Ua I Ue / C
'n care: Xa K valoarea adugat, Xe K producia e"erciiului,
C K consumurile intermediare de la teri. 'n locul Xe se poate folosi %i CA.
. 1entru societile cu activitate de producie %i de comer:
Xa K (Xe ? 8C) ?
'n care: 8C K mar-a comercial brut, iar CY este consumurile intermediare provenite de la teri
pentru activitatea de producie %i comer.
Me!$)a mul!i(li%a!i-6:
'n care Xa reprezint &n final produsul dintre producia e"erciiului %i valoarea adugat medie unitar
(pe fiecare leu valoare producie), iar C K consumurile intermediare de la teri.
'n locul lui Xe se poate utiliza CA.
0ndicatorul licCiditatii curente :
3ste un indicator de licCiditate. $e mai nume%te %i indicatorul capitalului circulant.
$e calculeaz ca raport &ntre Activele curente %i .atoriile curente (pe termen scurt ? sub 1 an):
Active curente
I")i%a!$rul li%Bi)i!6#ii %ure"!e K --------------------
.atorii curente
valoarea recomandat acceptabil - &n -urul valorii de
ofer garania acoperirii datoriilor curente din activele curente.
0ndicatorul licCiditatii imediate
3ste tot un indicator de licCiditate.
Arat capacitatea firmei de a-%i plti datoriile foarte e"igibile.
$e mai nume%te %i Mtestul acidN.
*aloarea recomandat este 1 sau mai mare.
$e calculeaz ca raport &ntre Activele circulante (minus $tocuri) %i 1asivele curente:
I")i%a!$rul li%Bi)i!6#ii ime)ia!e K Active curente ? $tocuri : .atorii curente
0ndicatorul gradului de indatorare
3ste un indicator de risc financiar.
$e calculeaz ca raport procentual &ntre Capitalul &mprumutat pe termen mediu %i lung %i Capitalul
propriu sau Capitalul avansat:
9Ca(i!al 'm(rumu!a! L Ca(i!al (r$(riu; 1 1FF sau:
9Ca(i!al 'm(rumu!a! L Ca(i!al a-a".a!; 1 1FF
unde Capitalul avansat are semnificaia de Capital permanent.
/rebuie s aib o valoare c,t mai mic.
0ndicatorul privind acoperirea dobanzilor
3ste tot un indicator de risc financiar.
$e calculeaz ca raport &ntre:
Pr$3i!ul 7ru! (&naintea plii dob,nzii %i impozitului pe profit) %i CBel!uielile %u )$78")a,
rezult,nd un numr de ori, %i anume de c,te ori se poate plti dob,nda din profitul brut.
*aloarea acestui indicator trebuie s fie c,t mai mare.
*iteza de rotatie a stocurilor
3ste un indicator calitativ de desf%urare a activitii, un indicator de gestiune.
$e mai nume%te viteza rula-ului stocurilor.
$e calculeaz fie ca raport &ntre Costul v,nzrilor %i $tocul mediu anual (care trebuie s fie c,t mai
mare), fie ca raport &ntre $tocul mediu anual %i Costul v,nzrilor, caz &n care se nume%te 5umrul de
zile de stocare (care trebuie s fie c,t mai mic):
Costul v,nzrilor
--------------------- K 5umr de ori
$toc mediu
$toc mediu
---------------------- " !<9 (zile)
Costul v,nzrilor
Gi!e0a )e r$!a!ie a )e7i!el$r %lie"!i
3ste tot un indicator de gestiune
B
Calculeaz eficacitatea entitii &n colectarea creanelor sale
/rebuie s aib o valoare c,t mai mic, &n aplicarea principiului eads and ags (recuperare rapid a
creanelor, plat mai &nt,rziat a datoriilor)
3"prim numrul de zile p,n la data la care debitorii &%i acCit datoriile ctre entitate:
S$l) me)iu %lie"#i
Gr I @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 1 2A? I 0ile
Ci3ra )e a3a%eri
7 valoare &n cre%tere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat
clienilor %i, &n consecin, creane mai greu de &ncasat (clieni ru platnici).
Gi!e0a )e r$!a!ie a %re)i!el$r@3ur"i0$ri :
3ste tot un indicator de gestiune
Apro"imeaz numrul de zile de creditare pe care entitatea &l obine de la furnizorii si
'n mod ideal ar trebui s includ doar creditorii comerciali
$e calculeaz ca produs &ntre raportul $oldul mediu credit furnizor : Costurile acCiziiei stocurilor, %i
durata unui an:
9S$l) me)iu %re)i! 3ur"i0$ri L C$.!ul a%Bi0i#iei .!$%uril$r; 1 2A? 90ile;
/rebuie s aib o valoare c,t mai mare (tot &n aplicarea principiului Deads and Dags).
3"emplu: dac avem o crean de 1BB lei pe care o &ncasm &n = zile %i un credit furnizor pe care &l
pltim peste 1 de zile, timp de 1# zile am realizat un flu" financiar pozitiv de 1BB lei fr nici un fel de
efort financiar.
Gi!e0a )e r$!a!ie a a%!i-el$r
$e calculeaz ca raport &n Cifra de afaceri %i Activele imobilizate sau Activele totale
*aloarea indicatorului trebuie s fie c,t mai mare
$e e"prim &ntr-un numr de ori, %i anume de c,te ori activele imobilizate sau activele totale genereaz
o Cifr de afaceri c,t mai mare:
Ci3ra )e a3a%eri L A%!i-ele im$7ili0a!e I "um6r )e $ri sau:
Ci3ra )e a3a%eri LA%!i-ele !$!ale I "um6r )e $ri
2atele de rentabilitate :
'n continuare se vor prezenta mai multe forme ale rentabilitii activitilor &ntreprinderii.
2entabilitatea este o form de eficien economic.
3ficiena economic &nseamn ori efecte (rezultate) c,t mai mari cu acelea%i eforturi (consumuri), ori
eforturi c,t mai mici la acelea%i rezultate.
Alte forme de eficien economic: randamentul utila-elor, productivitatea muncii, economicitatea
(minimizarea resurselor consumate), eficacitatea (obinerea de rezultate c,t mai mari)
1, Ra!a re"!a7ili!6#ii -e"i!uril$r 9RRG; %a ra($r! (r$%e"!ual '"!re (r$3i!ul 7ru! 9PB; i .uma
-e"i!uril$r 9G;:
. Ra!a )e re"!a7ili!a!e a u!ili06rii re.ur.el$r 9RRUR; ca raport procentual &ntre profitul net (15) %i
suma costurilor (C):
!. Ra!a re"!a7ili!6#ii 3i"a"%iare 9RRF; este raportul procentual dintre 1rofitul net (15) %i Capitalul
propriu (C1):
<, Ra!a re"!a7ili!6#ii e%$"$mi%e 9RRE; reprezint raportul procentual dintre 1rofitul brut (1I) %i
Capitalurile permanente (U1) K capitaluri proprii L datorii pe termen mediu %i lung:
?, Ra!a re"!a7ili!6#ii u!ili06rii a%!i-el$r 9RRUA; ca raport procentual &ntre 1rofitul brut (1I) %i *aloarea
medie anual a activelor (A):
A, Ra!a re"!a7ili!6#ii %$mer%iale 9RRC; este raportul procentual &ntre 1rofitul net (15) %i Cifra de afaceri
(CA):
1BB
C*
,-
&&C =
CURS 11 :COSTUL MEDIU PONDERAT AL CAPITALULUI
1
1BB
V
,.
&&V=
1BB
C
,-
&&/& =
1BB
C,
,-
&&F =
1BB
',
,.
&&0 =
1BB
*
,.
&&/* =
Acest curs abordeaz un set de indicatori de evaluare a eficienei investiiilor.
C$.!ul me)iu ($")era! al %a(i!alului 9CMPC; .e poate determina, dup sursele folosite &n calcul,
prin dou metode:
.up metoda ponderrii contabile
.up metoda ponderrii bursiere.
Costul mediu ponderat al capitalului (C81C) dup metoda ponderrii contabile reprezint costul mediu
al capitalului, calculat in,nd cont %i de ponderea fiecrei surse &n totalul capitalului permanent (capital
social L alte capitaluri propriu L datorii pe termen mediu %i lung).
)ormula general de calcul a C81C dup metoda contabil este urmtoarea:
'n care: C81C este e"primat &n procente, la fel ca %i 1s K ponderea fiecrei surse %i Cs K costul fiecrei surse.
3"emplu de calcul:
Ti(ul )e
%a(i!al
Pr$($r#ie
9Fra%#ie .au V;
C$.!
9V;
C M P C
C$.! 1 Pr$($r#ie 9V
Capital propriu :! (<=E) 1# A,!!
.atorii pe termen lung 1:! (!!E) @ ,<=
C M P C 1 .au 1FFV @ 1*
Costul mediu ponderat al capitalului are sens de:
$tructura de capital %i eficiena (costul) finanrii firmei &n prezent %i pe termen lung.
Cost ma"im pentru noile surse de finanare (rata-prag)+ dep%irea acestuia coboar rata de
rentabilitate general (financiar %i economic) a firmei, fapt demonstrat prin formula 3fectului
de levier.
2at de actualizare, rat de rentabilitate minim (prag) pentru noile proiecte de investiii K rata
intern de rentabilitate (sau cost marginal pentru noile investiii), cu a-utorul creia se
calculeaz *aloarea 5et Actualizat (*5A).
'n cadrul metodei bursiere de evaluare a capitalului, capitalul propriu se evalueaz la Iurs, adic se
transform &n capitalizare bursier, calcul,ndu-se totodat un nou cost al acestuia &n procente (U), dup
relaia:
&n care: U se e"prim &n procente, .o este ultimul dividend, 1o este cultimul curs (pre) al aciunilor la Iurs, iar
gs este rata de cre%tere a dividendului.
Z Gal$area Ne!6 A%!uali0a!6 9GNA; .au Ne! Pre.e"! Galue (NPG) este o metod standard pentru
evaluarea financiar a proiectelor de investiii pe termen lung. 3ste folosit pentru planificarea
financiar a capitalului, %i &n general &n economie, msoar e"cesul sau deficitul de flu"uri de numerar,
prin actualizare, &n termeni de valoare prezent (1*), de &ndat ce ta"ele financiare sunt acCitate.

3"plicaii:
t K anii individuali din perioada investiiei
5 K perioada (durata) total a investiiei
r K rata de actualizare (rata de rentabilitate care ar putea fi realizat pe pieele financiare pentru investiii
cu grad similar de risc, sau costul mediu ponderat al capitalului ? C81C sau WeigCted Average Capital
Cost ? WACC), dup cum s-a prezentat mai &nainte
Ct K flu"ul de numerar actualizat pentru anul t+ pentru scopuri didactice, Co este plasat &n st,nga, pentru
a i se sublinia rolul de investiie iniial. .e aceea el se &nscrie cu (-) &n fa %i atunci se porne%te de la t
K 1 (formula 1). .ac Co este inclus &ntre flu"urile actualizate de numerar Ftot cu (-) minus &n faG,
atunci t porne%te de la B (a se revedea cele dou formule de mai sus).
$unt posibile urmtoarele ! variante:
NPG N F : proiectul poate fi acceptat
NPG O F : proiectul va fi respins

=
1BB
(E)
1 1
C ,
C+,C
gs
,
D
'
o
o
+ = (E)
NPG I F : este o poziie indiferent, &n care proiectul nici nu c,%tig, nici nu pierde bani+ el
poate fi acceptat sau respins av,nd &n vedere alte considerente (de e"emplu, poziionarea
strategic a firmei).
2ata valorii actualizarii nete :
2eprezint raportul procentual dintre *aloarea 5et Actualizat %i valoarea total a investiiei (*0),
pentru a arta eficiena investiiei (ponderea flu"urilor financiare nete actualizate generate de investiie
&n totalul valorii investite):
'n lb. englez: 0nternal 2ate of 2eturn (022) sau 2eturn on 0nvestment (270)
Ra!a i"!er"6 )e re"!a7ili!a!e 9RIR; reprezint acea rat de actualizare (r) la care *aloarea 5et
Actualizat (*5A) este B, adic investiia iniial este egal cu flu"urile financiare actualizate generate
de aceasta.
.ac 202 [ C81C (rata ? prag minim de eficien), proiectul de investiie respectiv adaug
rentabilitate %i valoare firmei.
202 este acea rat de actualizare care satisface ecuaia (egalitatea) urmtoare:
A"ul )e re3eri"#6 Flu1ul )e "umerar
B - 1BB
1 L!B
L!9
! L#B
# L#9
.in calculele precedente, rezult c rata r K 1=,BA E este rata de actualizare sau 2ata 0ntern de
2entabilitate care satisface egalitatea dintre investiia iniial (-1BB) %i flu"urile de numerar actualizate
(1BB) pentru care *5A K B.
E3e%!ul )e le-ier
)ormula efectului de levier ne pune &n eviden influena costului unei noi surse de finanare asupra
costului mediu ponderat al capitalului %i asupra ratelor de rentabilitate (financiar %i economic) pre-
e"istente, asupra rentabilitii firmei &n general.
Astfel, o surs nou cu un cost mai mare va cre%te costul mediu ponderat al capitalului %i va reduce
rentabilitatea &ntreprinderii, sau invers - un cost mai redus al noii surse dec,t C81C va cre%te &n mod
substanial rentabilitatea (ca un efect de levier, care dac are m,nerul lung, are nevoie de for mic, iar
zona scurt astfel acionat cu for mic poate avea efecte devastatoare, sau dimpotriv:
)ormula de calcul este urmtoarea:
&n care C K valoarea creditului, C1 K capitaluri proprii %i . K procentul de dob,nd (costul) pentru noua surs de
finanare.
2eamintim c 22) K (15:C1)"1BB iar 223 K (1I:U1)"1BB.
Dura!a )e re%u(erare a i"-e.!i#iei 9DRI; reprezint numrul de ani &n care venitul net (profitul) anual &nsumat
realizat egaleaz valoarea investiiei, care astfel se recupereaz:
CURS 1* : %ri0a e%$"$mi%$@3i"a"%iara i" R$ma"ia .i i" lume
7 criz economic este o stare de tensiune &n economie, manifestat prin stress, confuzie, panic,
scderea nivelului unor activiti, cre%terea %oma-ului %i reducerea unor indicatori micro- %i macro-
economici (producie, indici bursieri, salarii, v,nzri, consumul populaiei, investiii, import-e"port,
&ncasri la bugetul de stat, 10I, etc.)
Crizele sunt inerente activitii economice.
Ca sfer de cuprindere, ele pot fi generale sau pariale (sectoriale).
Ca durat &n timp, ele pot fi:
$eculare ? dureaz apro"imativ !B de ani %i sunt crize de fond, &nregistrate &n timpul fazei
negative a ciclului secular care dureaz <B ? =B de ani %i are dou faze (una pozitiv %i una
negativ).
.ecenale ? dureaz < ? @ ani.
Anuale ? dureaz < ? A luni.
Cauzele crizelor economice pot fi:
!
1BB
V2
V-*
&
V-*
=

=
=
+
+ =
-
t
t
t
r
C
C V-*
1
B
B
) 1 (
E BA , 1=
B
) 1 (
#9
) 1 (
#B
) 1 (
!9
) 1 (
!B
1BB
# !

=
+
+
+
+
+
+
+
+ =
r
r r r r
V-*
) ( D &&0
C,
C
&&0 &&F + =
ani
,-
V2
D2&
mediuanual
= =
1roducie agricol slab
2zboaie, conflicte, revoluii
Calamiti %i catastrofe naturale
>re%eli de strategie %i planificare macro-economic
$upraofert, supraproducie
$cderea cererii
0nflaia.
$cderea prea accentuat a indicatorilor (de e"emplu, cu !B ? 9BE) %i continuarea unei crize pe o
perioad de cel puin < luni poate conduce la recesiune economic.
Cau0ele a%!ualui %ri0e e%$"$mi%e
1. 2olul prea mare acordat pieei, despre care s-a crezut c reacioneaz raional %i c are capacitatea
intern de autoreglare (concepia neo-liberal)
. Ripertrofierea pieei imobiliare &n $(A dup 1AA@ (MIalonul imobiliarN) %i a creditrii acesteia, urmate
de cderea ei &n primvara lui BB@
!. .ezvoltarea necontrolat &n $(A a practicii garantrii creditelor imobiliare cu produse Mto"iceN ale
pieei de capital ? derivative (Msub-prime mortgagesN)
#. 8anipularea pieei de capital a valorilor mobiliare prin tranzacii speculative masive
9. 1anica %i psiCoza iraionale %i ne-ustificate, mediatizarea e"cesiv, care au anticipat, amplificat, agravat
%i prelungit fenomele de criz, &nt,rziind ie%irea din criz
< .$cCimbarea politic din $(A (alegerile prezideniale %i parlamentare)
=. )alimentul &n lan al bncilor, fondurilor de investiii, pieei de capital (burselor de valori %i de
mrfuri), al organizaiilor de afaceri &n general.
Consecintele si formele de manifestare ale crizei economico-financiare:
2educerea activitilor productive
Cre%terea %oma-ului
.egradarea performanelor sociale %i economice, generale %i colective, e"primate prin indicatori
)alimente
$cderea nivelului de trai
$olutii macro-economice de rezolvare a crizei:
1. 2educerea fiscalitii
. 2educerea cCeltuielilor bugetare
!. .ezvoltarea acCiziiilor de stat, datorit scderii preurilor dotrilor %i obiectelor de investiii
#. $timularea &nfiinrii de noi firme
9. $timularea investiiilor, produciei, e"portului %i anga-rii forei de munc
<. $timularea formrii, specializrii, perfecionrii %i recalificrii forei de munc.
Ce trebuie sa faca managerii in conditii de criza
C,nd taie din costuri cu g,ndul la recesiune, managerii nu vor concedia pe cei care pot asigura cre%terea
de m,ine, vor lua decizii rapide %i Cotr,te, vor vinde activele non-core %i redundante, vor &ncCide liniile
de business din pieele care cad, vor acorda atenie la administrarea clienilor-cCeie %i a licCiditilor.
5u se va da curs tentaiei de a urma tendinele turmei %i nu se vor asuma riscuri inutile: cuv,ntul de
ordine este prudena
3"ist dou feluri de criz: cea generalizat, cauzat de un mediu economic instabil, &n care sufer toate
companiile, %i microcriza, ce afecteaza doar firma, &n timp ce economia s-a relansat %i a &nceput s
creasc normal.
1olitici 8icroeconomice
Anga-area unor manageri specializai &n administrarea afacerilor &n condiii de criz
$cCimbarea metodelor contabile (la situaii de urgen, metode de urgen)
$electarea celor mai solvabili clieni
$cCimbarea accentului de pe e"pansiune pe eficien, concentrarea pe produsele cele mai eficiente, de
pe cantitativ pe calitativ
1strarea unor relaii foarte bune cu bncile
*,nzarea activelor imobilizate %i circulante inutile, e"cesive, supranormative, neproductive, defecte,
nevandabile, etc.
$e va ie%i de pe pieele &n cdere
$e vor administra cu mult diligen (gri-, atenie, pricepere, pruden) riscurile
$e vor elimina tentaiile speculative
2educerea costurilor fr a afecta dezvoltarea pe termen lung
$e va pstra un nivel mulumitor de licCiditate
#
1strarea oamenilor-cCeie &n cadrul firmei
3vitarea demoralizrii anga-ailor rma%i
3fectuarea de investiii strict necesare
3laborarea de strategii %i planuri pentru vremuri mai bune, &ncetarea crizei s nu surprind firma
nepregtit.
C,nd firma se afl &ntr-o perioad de cre%tere agresiv: managerul de dezvoltare %i managerul comercial
sunt oamenii-cCeie ai companiei.
C,nd firma intr &ntr-o perioad dificil din punct de vedere financiar: managerul financiar cu viziune
general asupra business-ului (analistul de business) devine un partener strategic.
CURS 12 : MORALA, ETICA PROFESIONALA, EDONTOLO5IE
" )e0-$l!area i (e"!ru (r$&re.ul l$r )e@a lu"&ul !im(ului, a3a%erile .@au 7a0a! (e C (il$"i:
1. 1rofesionalismul, competena, informaia util, e"act %i oportun
. Creditul comercial %i financiar-bancar
!. Asigurrile
<, Bu"ul re"ume, '"%re)erea, 7$"i!a!ea, e!i%a
9. 1roducia de bunuri %i prestarea de servicii
<. Cererea %i consumul clienilor
=. 0nfrastructura teCnic, -uridic, metodologic, etc. de legislaie, contabilitate, bnci, finane, calitate,
transport, telecomunicaii, etc.
O 3irm6 .au $ (er.$a"6 i"%$re%!6 '" %$mer# e.!e elimi"a!6 ime)ia! )i" a3a%eri,
Ionitatea, prestigiul, &ncrederea, conduita irepro%abil, moralitatea, etica profesional %i deontologia
sunt cu at,t mai importante &n relaiile economice internaionale, un domeniu de activitate %i o
profesiune de elit, practicat de profesioni%ti de cel mai &nalt nivel.
)r &ncredere nu e"ist comer: prin tradiie, comerul a &nceput cu un credit-furnizor, deoarece
comerciantul nu avea bani de plat &n avans+ comerciantul a v,ndut marfa, a pltit-o %i ciclul s-a reluat+
comerul este cu un ciclu de plat &n urma produciei.
.e altfel, plata dup livrare este regula &n comerul mondial.
5evoia de &ncredere %i moralitate este cu at,t mai stringent cu c,t se manipuleaz mrfuri (produse,
lucrri) de mare valoare %i mari sume de bani, &ntre firme %i oameni aflate la mare distan unii de alii %i
care probabil nu se vor &nt,lni personal niciodat.
MORALA e.!e $ 3$rm6 a %$"!ii"#ei .$%iale,
Su"! C 3$rme ale %$"!ii"#ei .$%iale:
)ilosofic
4tiinific
1olitic
Turidic
Artistic
2eligioas
8oral
C$"!ii"#a e.!e i $ 3$rm6 )e re3le%!are, i $ 3$rm6 )e %reare a reali!6#ii, m(reu"6 %u i".!i!u#iile
%$re.(u"06!$are, ea 3$rmea06 .u(ra.!ru%!ura .$%ie!6#ii,
Con%tiina moral este o form a con%tiinei sociale, constituit din ansamblul concepiilor,
reprezentrilor %i sentimentele oamenilor, referitoare la relaiile lor reciproce, ca %i la relaiile fa de
poporul sau de colectivitatea din care fac parte, privite &ndeosebi &n lumina categoriilor fundamentale de
bine %i de ru. )iind influenat de perioada istoric %i de locul &n care se manifest, con%tiina moral
are caracter istoric, scCimbtor, specific locului %i perioadei.
Convingerile, ideile %i atitudinile morale sunt fundamentate pe anumite valori morale (bine, ru, adevr,
virtute, onoare, cinste, respect, etc.) %i se e"prim &n principii %i norme de comportare.
8orala este disciplina care studiaz aciunile %i fenomenele sociale din punctul de vedere al conduitei %i
moravurilor (obiceiurilor, tradiiilor, MapucturilorN) oamenilor.
.isciplina %tiintific ce studiaz morala se nume%te etic.
Aplicarea eticii &n domeniul profesional se nume%te etic profesional sau deontologie.
$unt considerate principii, atitudini, comportamente %i fapte morale:
1. $copul nu scuz mi-loacele, o intenie bun nu -ustific o atitudine neetic
. 8i-loacele nu scuz scopul, o aciune bun nu -ustific o rea intenie
!. 5u e"ist atitudini neutre din punct de vedere moral
9
#. 5iciodat nu trebuie fcut ru &n mod direct %i intenionat
9. 5u trebuie dorit rul
<. /rebuie evitat rul
=. $e poate tolera Mun ru mai micN atunci c,nd alternativa este %i mai rea
@. /rebuie cutat &ntotdeuna Mbinele cel mai mareN, care este bun pentru cei mai muli oameni
A. 0mparialitatea, descCiderea, raionalitatea trebuie s ne gCideze &n orice aciune.
Pri%i(iile )re(!ului "a!ural :
'ncercrile de definire %i aplicare a normelor de comportare civilizat &n societate dateaz din cele mai
vecCi timpuri. )ilozofi ca Aristotel, $ocrate, 1laton, stoicii %i epicurienii ($eneca, 3pictet, 8arc
Aureliu, 3picur, Ducreiu), pentru a nu aminti dec,t c,iva din MgreiiN anticCitii, au adus contribuii
importante &n definirea principiilor %i normelor de comportament &n str,ns legtur cu morala, filosofia
%i dreptul.
.e e"emplu, Aristotel consider omul drept Mzoon politi;onN, adic o fiin social prin e"celen,
caracterizat at,t de nevoia instinctiv de a tri &n societate, c,t %i de necesitatea de a stabili norme
(morale, -uridice) &n acest scop.
Z 8ai t,rziu (sec. H*00), Rugo >rotius ? reprezentant de seam al 4colii .reptului 5atural (de inspiraie
aristotelic), considera dreptul natural ca fiind totalitatea principiilor pe care raiunea le dicteaz pentru
satisfacerea &nclinrii naturale a omului pentru viaa social, &n colectiviti umane.
Z Cele patru principii (precepte) ale .reptului 5atural sunt:
Z 3aliendi abstinentia4 ? respectarea a tot ceea ce este al altcuiva+
Z 3promissorum implendorum obligatio4 ? respectarea anga-amentelor luate, a cuv,ntului dat+
Z 3damni culpa dati raparatio4 ? repararea pagubelor pricinuite altcuiva+
Z 3poenae inter 5ominis meritum4 ? pedeapsa ecCitabil pentru fapta comis.
Z .reptul 5atural se dorea obiectiv, etern, imuabil %i universal, spre opoziie cu dreptul pozitiv (corpul de
legi), scCimbtor %i circumstanial.
Z *z,nd aceste patru principii, &ncepem s &nelegem c bazele morale %i psiCosociale ale unui
comportament civilizat reprezint un compromis rezonabil necesar &ntre membrii societii, &n care
libertatea fiecruia se termin unde este afectat libertatea celuilalt (cum spunea Uant) sau: !ce ie nu"i
place # altuia nu"i face ori %i mai bine: !f"le celorlali tot binele pe care ai vrea s i"l fac ei ie$%
L$%ul, r$lul .i im($r!a"!a m$ralei, e!i%ii .i )e$"!$l$&iei i" a3a%erile i"!er"a!i$"le
1rivit prin aceast perspectiv, respectarea normelor de conduit &n societate nu este nici facultativ %i
nici o problem personal: este obligatorie %i de interes general comunitar, social.
8orala, etica, deontologia &nseamn autocontrol %i educaie, &nseamn MturnareaN %i modelarea
individului, cu at,t mai mult pentru un viitor profesionist &n afacerile internaionale, &n formele
(normele, cerinele, modelele, standardele), profesionale %i morale, cele mai &nalte %i de succes (Iest
1ractices) cerute de profesiunea %i afacerile respective, pentru a face ceea ce trebuie, ce se a%teapt de la
el:ea %i a reu%i &n profesiunea %i &n domeniul afacerilor internaionale.
Afacerile internaionale se spri-in pe o piramid de &ncredere %i profesionalism, de valori %i virtui:
E!i%a a3a%eril$r este un domeniu de studiu aplicativ al eticii, cu privire la aplicarea valorilor,
determinarea principiilor %i normelor morale %i a codurilor de conduit ce reglementeaz relaiile inter-
umane din cadrul organizaiilor %i guverneaz deciziile oamenilor de afaceri %i ale managerilor.
E!i%a a3a%eril$r $(erea06 %u (ri"%i(ii i "$rme i0-$r8!e )i" -al$ri, *alorile sunt ceea ce alegem
(noi, organizaia, societatea omeneasc &n ansamblul ei) sau credem c ar merita preuit %i respectat
(adevr, dreptate, onoare, bonitate, &ncredere, renume bun, libertate, autonomie, toleran, cinste,
-ustiie, confidenialitate, a nu face ru, respect pentru ceilali, etc.)
Gir!u#ile sunt valorile &ndreptate spre aciune.
A1i$l$&ia este o %tiin, este ramura autonom a filosofiei care se ocup cu studiul valorilor.
7 teorie foarte util eticii profesionale este aceea a Mteoriei contractului socialN, care leag normele
vieii de zi cu zi de cele ale afacerilor, o teorie realist, normativist %i compreCensiv, o teorie care
&nglobeaz diversitatea standardelor morale din culturi variate &n anumite standarde universale (ea st la
baza abordrii eticii &n termenii dreptii sociale).
Contractul social este un contract informal referitor la normele de comportament stabilite, anumite
credine, idealuri, atitudini ale grupurilor de oameni sau ale comunitilor.
7rganizaia &%i c,%tig legitimitatea prin acest contract social de sorginte moral %i etic cu societatea.
S!ru%!ura %$"!ra%!ului .$%ial e.!e urm6!$area, )e !i( %$"%e"!ri%, )e la '"!re& la (ar!e:
1, >i(er"$rme 9u"i-er.ale;
Dibertatea personal
$ecuritatea fizic %i bunul trai
1articiparea politic
<
.reptul de a fi informat
.reptul de proprietate
.emnitate egal pentru fiecare persoan.
*, C$"!ra%!ul ma%r$@.$%ial 9&l$7al; / inclus &n Ripernorme:
$paiu moral liber
Consimm,ntul liber asupra normelor
Compatibilitate cu Cipernormele
1rioritatea unor norme asupra altora.
2, C$"!ra%!ul mi%r$@.$%ial 9%$mu"i!a!e;, inclus &n contractul micro-social:
$ nu mini la negocieri
$ onorezi toate contractele
$ fii corect %i gri-uliu cu clienii
$ acorzi prioritate la anga-are localnicilor
$ acorzi prioritate furnizorilor locali
$ oferi locuri de munc sigure
$ nu e"ploatezi munca minorilor
$-i plte%ti obligaiile fiscale
$ nu e"ploatezi slbatic resursele neregenerabile
$ prote-ezi mediul natural, etc.
.in perspectiv micro-economic, etica este adesea asociat cu &ncrederea.
3tica este necesar dar nu suficient pentru a c,%tiga &ncrederea furnizorilor, clienilor, comunitii,
anga-ailor, etc.
'ncrederea &nseamn mic%orarea riscurilor asumate. 'ncrederea, bazat pe e"periena bunelor relaii cu
ali oameni, firme, grupuri, etc. va asigura prote-area drepturilor %i intereselor, deci va minimiza riscul.
1rezentm &n continuare cele @ principii fundamentale ale eticii afacerilor:
2espectarea confidenialitii informaiilor
$ensibilitatea fa de conflictele de interese, evitarea lor, e"ercitarea atribuiilor cu transparen,
apelarea la arbitri neutri pentru rezolvarea lor, etc.
2espect fa de regulile de drept
Con%tiin profesional, profesionalism, competen, evitarea imposturii (dep%irea atribuiunilor)
Doialitate %i bun-credin, a-%i ine cuv,ntul, a nu &n%ela, a fi ecCitabil
$imul responsabilitii, a avea &n vedere consecinele propriilor aciuni, a-%i asuma consecinele %i
responsabilitatea propriilor fapte
2espectarea drepturilor %i libertilor celorlali, evitarea discriminrilor de orice fel
2espectarea fiinei umane, a nu-i aduce pre-udicii, a o respecta.
De$"!$l$&ia reprezint normele de conduit %i obligaiile etice &n cadrul unei profesii care are esen
moral, iar respectarea lor se impune cu ma"im necesitate, altfel pre-udiciile ar fi ireparabile.
3ste o teorie a datoriei, a obligaiilor morale &n acea profesie, cum ar fi cea de demnitar, profesor,
medic, avocat, e"pert contabil, auditor financiar, funcionar public, oriunde rul fcut ar putea fi
general, imens %i ireparabil.
3a aplic deci unele norme morale particulare.
CONCLU4IE:
/oate cele trei domenii (8oral, 3tic, .eontologie) opereaz cu noiuni ca drept, corect, -ust %i au o
str,ns legtur cu afacerile, relaiile economice internaionale %i activitile financiare
=