INTRODUCERE

Pe baza informațiilor furnizate de controlul intern managerial, conducerea entităților

are posibilitatea să-şi consolideze deciziile manageriale referitoare la planul de activitate,
organizarea şi coordonarea structurilor entităţii, stabilirea cu exactitate a responsabilităţilor pe
structuri şi persoanelor implicate în activitățile entității.
Construirea și buna funcționare a acestui proces, care este unul de durată, presupune
eforturi colective și individuale, astfel încât să poată fi adaptat cât mai bine specificului și
dimensiunii entității publice, dar cu respectarea prevederilor legale și principiilor generale ale
controlui intern managerial.
Faptul că resursele de care poate dispune o entitate publică sunt întotdeauna limitate,
obligă entitatea la efectuarea unei comparaţii între costurile suplimentare generate de noul
sistem de control intern şi avantajele aduse, înainte ca acesta să fie implementat și dezvoltat.
Din moment ce fiecare instrument de control intern, presupune atât anumite costuri
de implementare, cât şi efecte aşteptate, conducerea se află în situaţia de a analiza, din
perspectiva eficienţei, dacă implementarea instrumentarului de control intern, în ansamblul
său, este justificată sau nu. Controlul intern managerial poate oferi managementului date
privind progresul sau regresul acestuia în atingerea obiectivelor propuse. Controlul intern
managerial oferă o asigurare rezonabilă, dar nu absolută că entitatea publică își îndeplinește
obiectivele propuse. Asigurarea rezonabilă presupune atingerea unui nivel de încredere
satisfăcător din punct de vedere al costurilor, beneficiilor și rezultatelor, nivel care se
stabilește prin autoevaluare și evaluare externă.
Astfel, costurile controlului intern trebuie să fie inferioare beneficiului realizat, acesta
măsurându-se prin gradul de reducere al riscurilor în realizarea obiectivelor.
Conducerea entității publice trebuie să proiecteze sistemul de control intern managerial
astfel încât să fie eficace și să se reducă riscurile la un nivel acceptabil.

1
 CAPITOLUL I

Generalități privind implementarea sistemului de control intern managerial

1.1. Scurt istoric
Expresia “control intern” provine din termenul englezesc “internal control”, care pentru
anglosaxoni “to control”, înseamnă, în primul rând, “a deţine controlul (a ţine sub control)”
şi abia în al doilea rând “a verifica”, pe când, în ţările de limbă latină, sensul acestei
expresii este exact contrar, provenind din alăturarea cuvintelor „contra“ și „rolus“ utilizate
în mediul militar roman și se înțelege, în sensul larg, „verificarea unui act după original“.
În cadrul entităților publice, Controlul intern are un impact considerabil asupra
credibilităţii unui guvern şi operaţiunilor pe care acesta le derulează.
În ultimele decenii, managementul tuturor entităţilor publice a realizat nevoia existenţei
unui cadru de control de bază, care să constituie suportul pentru construirea sistemelor proprii
de control intern și a devenit, tot mai preocupat de modul de organizare şi funcţionare a
controlului intern, căutând în permanenţă soluţii practice. România a acceptat acquis-ul
comunitar în domeniul controlului financiar prin capitolul 28 al Acordului de aderare
„Controlul financiar”.
În anul 2003, în cadrul Strategiei dezvoltării controlului public în România, au fost
adoptate următoarele obiective generale:
1. Realizarea la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor instituțiilor publice, stabilite
în concordanță cu propria lor misiune, în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și
eficiență;
2. Protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor cauzate de erori, risipă, abuz sau fraudă;
3. Respectarea legii, a reglementărilor și deciziilor conducerii;
4. Dezvoltarea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și difuzare a datelor
(informațiilor) financiare și de conducere, precum și a unor proceduri de informare publică
adecvată.
Deși încă din anul 1999, prin publicarea OUG nr. 119/1999 privind controlul intern
managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, s-a început reglementarea controlului intern la nivelul entităților publice din țara
noastră, abia în anul 2005 odată cu intrarea în vigoare a OMFP nr. 946/2005, implementarea
standadelor de control intern managerial la nivelul entităţilor publice din România a devenit
obligatorie.
În anul 2005 au fost stabilite „25 standarde de management” aplicabile entităților publice,
ca ulterior, în anul 2015 să apară sub inițiativa Secretariatului General al Guvernului prin

2
Direcția Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale, Codul controlului intern
managerial al entităților publice, care a stabilit 16 standarde de control intern managerial, în
conformitate cu directivele europene.

1.2 Obiectivele sistemului de control intern managerial

Implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial în cadrul
entităţilor publice la nivel central și local are în vedere realizarea a trei obiective generale2.
Obiective operaționale - obiective legate de scopurile entităţii publice, cu privire la
eficacitatea şi eficienţa funcţionării acesteia, respectiv de utilizare în condiţii de
economicitate, eficacitate şi eficienţă a resurselor, incluzând şi obiectivele privind protejarea
resurselor entităţii publice, de utilizare inadecvată sau cu pierderi;
Obiective de raportare - obiective cu privire la fiabilitatea informaţiilor externe şi
interne, respectiv legate de ţinerea unei contabilităţi adecvate, de calitatea informaţiilor
utilizate în entitatea publică sau difuzate către terţi, precum şi de protejarea documentelor
împotriva a două categorii de fraude: disimularea fraudei şi distorsionarea rezultatelor;
Obiective de conformitate - obiective privind conformitatea cu legile, regulamentele şi
politicile interne, respectiv legate de asigurarea că activităţile entităţii se desfăşoară în
conformitate cu obligaţiile impuse de legi şi regulamente, precum şi cu respectarea politicilor
interne.

Conform precizărilor COSO încă din anul 1992, menținute și în Cadrul revizuit de
control intern din anul 2013, preluate inclusiv de Ordinul Secretarului General al Guvernului
nr.600/2018, standardele de control intern sunt grupate în cinci componente, respectiv:
Mediul de control - etică și integritate; atribuții, funcții, sarcini; competență și
performanță; structura organizatorică;
Performanțe și managementul riscurilor - obiective; planificare; monitorizarea
performanțelor; managementul riscului;
Activități de control - proceduri; supraveghere; continuitatea activității;
Informarea și comunicarea – informarea și comunicarea, gestionarea documentelor;
raportarea contabilă și financiară;
Evaluare și audit - evaluarea sistemului de control intern managerial; auditul intern.
În acest sens, există o legătură directă între obiectivele sistemului de control intern,
componentele acestuia și structura organizatorică a entității publice, cunoscută și sub
denumirea de cubul COSO, prin care cele trei categorii de obiective ale sistemului de control
intern managerial, se aplica celor cinci componente, la toate nivelele organizatorice ale
entității publice: departamente, direcții, servicii, birouri, posturi de lucru.

3
1.3. Structura organizatorică necesară implementării sistemului de control intern
managerial
În vederea implementării sistemului de control intern managerial în cadrul entităţilor
publice la nivel central și local, conducătorul entității publice dispune, ţinând cont de
particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare, precum şi de standardele de
control intern managerial, măsurile necesare pentru constituirea unei structuri, denumite
Comisia de Monitorizare, în vederea monitorizării, coordonării şi îndrumării metodologice a
implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial.
Baza normativă și atribuțiile structurii sunt precizate în Ordinul Secretarului
General al Guvernului nr.600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al
entităţilor publice.
Comisia de Monitorizare este asistată de un Secretariat tehnic al Comisiei de
Monitorizare, secretariat desemnat de Președintele Comisiei de Monitorizare sau de
conducătorul entității publice, conform procedurii interne.

1.4. Managementul documentelor, stabilirea procedurilor

După stabilirea obiectivelor generale și specifice de către conducerea entității publice
și conducătorii compartimentelor și comunicarea acestora întregului personal,
compartimentele, își identifică activitățile ce conduc la îndeplinirea obiectivelor specifice.
Astfel, conducătorii compartimentelor stabilesc activitățile pentru realizarea
obiectivelor specifice, prin elaborarea unui document de management care să includă
”Obiectivele şi activitățile aferente acestora” (vezi model în Capitolul 6 – Machete).
Documentul de management poate fi orice document de planificare, precum Plan
operațional, Program de activitate etc, care identifică activitățile și acțiunile ce trebuie
realizate pentru atingerea obiectivelor; activitățile și acțiunile se vor corela cu resursele umane
și cele financiare alocate.
Ca tehnică de identificare și stabilire a activităților se poate folosi oricare din cele
uzual întâlnite în practica managementului, precum, Harta mentală sau Diagrama de
descompunere a lucrărilor, iar ca instrument de planificare se poate utiliza Diagrama Gantt18.
După stabilirea activităților, conform Standardului 9 – Planificarea, se va elabora
Planul de continuitate al activităților, conform Standardului 11 - Continuitatea activității,
document ce trebuie cunoscut și aplicat de personalul care are stabilite sarcini, responsabilități
și delegare în implementarea acestuia.
Comisia de Monitorizare coordonează procesul de actualizare și evaluare a
obiectivelor şi activităţilor, la nivelul entității publice.
În funcție de gradul de complexitate, o activitate poate cuprinde una sau mai multe
acțiuni, care contribuie la realizarea activității respective.
După etapa de identificare a obiectivelor și activităților (care conduc la atingerea
acestora), este necesară identificarea activităților și proceselor procedurale.
Astfel, conducătorul compartimentului dispune măsuri ca pentru toate procesele
majore și activitățile semnificative să se elaboreze o evidență a activităților procedurale, care
le poate include, atât pe cele de sistem cât și pe cele operaționale (vezi model în Capitolul 6 –
Machete).

4
 Procedurile se elaborează pentru activități sau procese derulate la nivelul entității
publice pentru care se pot stabili reguli și modalități de lucru, general valabile și cu caracter
de repetabilitate.
Procedurile reprezintă o componentă a Instrumentarului de control intern, care
contribuie la îmbunătățirea desfășurării activităților, prin separarea atribuțiilor, sarcinilor,
competențelor, funcțiilor și a responsabilităților personalului din cadrul entității publice.
Scopul elaborării unei proceduri este de a stabili și descrie pașii ce trebuie urmați
pentru desfășurarea unui proces sau a unei activități, a modalităților de lucru, regulilor de
aplicat și a responsabilităților ce le revin persoanelor implicate în desfășurarea procesului sau
activității ce face obiectul procedurii.
După ce conducătorul compartimentului a stabilit activitățile procedurale, responsabilii
cu elaborarea procedurilor și termenele de realizare, persoanele desemnate demarează
elaborarea procedurilor.
Elementele componente structurale minimale ale unei proceduri sunt prezentate în
Anexa nr.2 din Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 sau în Ghidul pentru
realizarea procedurilor de sistem și operaționale19.
Procedurile elaborate și verificate ulterior de către conducătorul compartimentului sunt
transmise Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare, pentru analiza conformității cu
structura minimală prevăzută în Anexa nr.2 din Ordinul Secretarului General al Guvernului
nr.600/2018 sau conform prevederilor propriei proceduri elaborate la nivelul entității.
La nivelul fiecărui compartiment există o evidență a procedurilor elaborate și aprobate (vezi
modelul de mai jos), care oferă o imagine clară asupra stadiului elaborării procedurilor în
conformitate cu activitățile procedurale declarate la nivelul compartimentului.

Managementul documentelor
Datele, informațiile și documentele în integralitatea lor constituie esența activității
entităților publice centrale și locale.
În acest sens, este foarte important nu numai conținutul și componența tehnică
specifică a acestora (administrativă, financiară, patrimonială, legislativă etc), dar și modul de
gestionare al lor, de la elaborare până la arhivare, inclusiv a modului de comunicare intern sau
extern.
Datele sunt materia primă a activității entităților publice compuse din cifre, cuvinte,
simboluri și se referă la procese ce au loc în cadrul entității publice.
Informațiile sunt date care au fost analizate, prelucrate, centralizate și interpretate într-un
anumit mod, cu scopul de a fi comunicate destinatarului lor, pe un anumit flux.
Documente
Datele și informațiile indiferent de caracterul lor obiectiv precum rezultate, statistici,
proceduri, studii etc sau subiectiv sub formă de estimări, impresii, opinii, aprecieri etc se
regăsesc în documente și documentații.
Documentele și documentațiile primite sau trimise pentru/spre soluționare, se
ordonează și iau în evidență conform unor criterii stabilite la nivelul compartimentului sau
entității, proces ce reprezintă inventarierea documentelor, componentă foarte importantă în
managementul documentelor.

5
 Prin operațiunea de inventariere, se realizează o evidență clară a tuturor documentelor
care intră în compartiment, care au fost procesate și care nu (după caz) și obținerea
rezultatului final prin documentele ieșite.
Entitatea publică își organizează propriul proces de management al documentelor
(interne şi externe), proces care constă în principal în:
-intrarea și înregistrarea documentelor, analiza și distribuirea acestora, prelucrarea, elaborarea
răspunsurilor, revizuirea acestora, avizarea, aprobarea, ieșirea documentelor, distribuirea la
destinatarul final şi arhivarea).
În acest fel se creează un control integrat asupra ciclului de viaţă al documentelor,
precum și o accesibilitate ușoară la acestea, pentru conducere şi angajaţii entităţii, în
conformitate cu prevederile Standardului 13 – Gestionarea documentelor.
Exemple de evidență și inventariere a documentelor și documentațiilor
• Registru evidență documente intrări – ieșiri;
• Registru evidență proceduri de sistem și operaționale;
• Lista evidență documentații proceduri de achiziție prin licitații (dosarul procedurii)
precum: caiete de sarcini, fișe de date, contestații, contracte etc;
• Dosar cu documente specifice implementării sistemului de control intern managerial la
nivelul compartimentului: documente de planificare strategică privind obiectivele generale și
specifice, program dezvoltare sistem control intern managerial, registru de riscuri, plan de
implementare a măsurilor de control, chestionar de autoevaluare, situație centralizatoare etc;
• Dosar activitate Comisia de Monitorizare: decizia de numire a Președintelui Comisiei
de Monitorizare, decizia de actualizare a membrilor Comisiei de Monitorizare, ordinea de zi a
ședintelor, minutele ședințelor, hotărâri etc;
Astfel, managementul documentelor, devine principalul instrument ce conduce la identificarea
rapidă și exactă a unui document, act, dosar etc, de către orice angajat din cadrul
compartimentului.

Ce este un indicator?
În sens larg, indicatorul statistic este o expresie numerică a unor fenomene, procese,
activităţi sau categorii economice şi sociale, definite în timp, spaţiu şi structură organizatorică.
În majoritatea manualelor în domeniu (Eurostat, OECD ș.a.) se utilizează o definiţie
mai simplă, de multe ori subînţeleasă în sistemele de clasificare şi analiză: indicatorul este un
instrument de evaluare a stării de funcţionare a sistemelor de educaţie, fie în ansamblul lor, fie
pe anumite componente sau niveluri.
Cu alte cuvinte, indicatorii educaţiei oferă informaţii relevante pentru evaluarea
sistemului de educaţie pe baza unor criterii precise. Astfel de criterii se referă la obiectivele
politicilor educaţionale ca, de exemplu, participarea, accesul, finanţarea, finalizarea studiilor,
inserţia pe piaţa muncii etc. Informaţiile privind aceste aspecte se exprimă de obicei cantitativ,
prin date observabile şi măsurabile. Rezultă că indicatorii asigură datele necesare pentru
descrierea operaţională a unui sistem educativ sau a componentelor sale, cât şi informaţiile
pentru evaluarea modului de funcţionare a acestuia. De exemplu, un indicator precum rata de
participare la educație este relevant atât prin informaţia cantitativă intrinsecă (ex. 95%), cât şi
pentru a se aprecia măsura în care accesul larg la educația obligatorie constituie într-adevăr o
prioritate a politicilor în domeniu. Indicatorii nu se reduc deci la datele statistice prin care se
exprimă. Ei conţin o grilă de interpretare specializată, un instrument de evaluare a gradului de
realizare a obiectivelor în funcţie de nivelurile concrete de performanţă sau de valorile lor
parametrice, exprimate prin poziţia relativă pe o scară crescătoare sau descrescătoare.
6
 Indicatorii în domeniul educație se construiesc pornind de la datele primare colectate la
nivel local (unităţile de învăţământ, de exemplu), aşa cum este baza națională de date pentru
educație din învăţământul românesc.
Informaţiile colectate permit stabilirea / calcularea unor indicatori cu ajutorul cărora
poate fi evaluat sistemul de învățământ, în ansamblu, sau pe diferite componente. Indicatorii
care derivă din aceste informaţii se pot clasifica în două categorii:
1. indicatori primari;
2. indicatori relativi (cuprinşi în sfera indicatorilor derivaţi).

Obţinerea indicatorilor primari este un proces care presupune prelucrarea primară a

datelor înscrise în baza de date, respectiv centralizarea / agregarea acestora. Indicatorii
relativi, prin definiţie, ca orice mărime relativă, exprimă proporţiile indicatorului primar (de
ex. rata brută de participare la învățământul primar) în raport cu indicatorul primar bază de
raportare (numărul total de elevi cuprinși în învățământul primar și, bineînțeles, numărul total
al populației în vârstă de 6-10 ani din şcoală). Mărimile relative sau indicatorii relativi se
exprimă fie în unităţi de măsură concrete, fie în coeficienţi, în procente etc. În exemplul
nostru exprimarea este în procente şi anume: numărul de elevi cuprinși în învățământul primar
reprezintă x% din numărul total al copiilor în vârstă de 6-10 ani.
1.Indicatori primari
Institutul Național de Statistică, Ministerul Educației Naţionale, ARACIP și alte instituții
specializate colectează categorii multiple de date primare pe care le sintetizează (centralizează
/ agregă) în indicatori primari în domeniul educației. Pentru exemplificare, vom reda în
continuare o serie dintre acești indicatori, structurați conform clasificării Sistemului Național
de Indicatori pentru Educație pe care îl propunem, clasificare armonizată cu cea utilizată de
Eurostat. Această clasificare este următoarea:
 indicatori de context;
 indicatori privind resursele sistemului de educație;
 calitatea educației;
 participarea la educaţie;
 eficacitatea și eficienţa internă a sistemului de educaţie;
 niveluri absolvite și rezultate ale educației;
 indicatori privind învățarea permanentă.

2.Indicatori relativi /derivați

În vederea obţinerii unei imagini cât mai relevante asupra evoluțiilor înregistrate pe
ansamblul sistemului de învățământ, a tendințelor manifestate la nivelul diferitelor
componente sau segmente ale acestuia, a efectelor politicilor în domeniu, alături de indicatorii
primari și pe baza acestora, se utilizează şi o serie largă de indicatori derivaţi. Iată, în acest
sens, exemple de indicatori derivați, care acoperă unele dintre domeniile indicatorilor de bază
cuprinse în sistemele Eurostat, OECD şi UNESCO.

7
 Modalitatea de construire a unui set de indicatori
Așa cum am menționat și mai sus indicatorii în domeniul educație se construiesc
pornind de la datele primare colectate la nivel local și introduse în baza națională de date
pentru educație. Aceste date trebuie să fie standardizate, pentru a asigura comparabilitate
internaţională şi pentru a răspunde nevoii de a evalua starea de funcţionare a învăţământului
pe baza unor criterii precise.
În acest fel, fiecare indicator se pretează la două tipuri de raportări:
- analiza descriptivă a datelor, prin prezentarea distribuţiilor valorilor indicatorilor în raport
cu standardele sau cu obiectivele de referinţă (ex. rata de admitere în şcoală, rata brută şi netă
de cuprindere şcolară, cheltuielile pentru educaţie ca proporţie din PIB etc.);
- analiza cauzală, respectiv stabilirea şi explicarea relaţiilor de tip cauză-efect dintre
fenomene; această analiză vizează de obicei următoarele aspecte:
- calitatea învăţământului (ex. numărul mediu de elevi pe clasă, raportul elevi/ profesor,
proporția personalului didactic calificat etc.);
- eficacitatea rezultatelor (ex. rata de tranziţie între niveluri, ratele de repetenţie şi abandon,
ratele de reuşită la examenele finale etc.);
- analiza costurilor, repartizarea cheltuielilor între învăţământul obligatoriu şi cel selectiv
(nivelul mediu al cheltuielilor pe elev şi pe nivel de educaţie).

Aceste enunţuri standardizate acoperă o mare diversitate de aspecte, însă nu orice

element sau fenomen interesează la nivelul politicilor educaţionale. Din acest motiv, este
nevoie de un proces de selecţie, sub forma unor inventare sau seturi de indicatori.
Ghidul de faţă propune un sistem comprehensiv de indicatori, compatibil cu Sistemul
Statistic European dezvoltat de Eurostat. Datele primare care stau la baza tuturor indicatorilor
sunt depozitate în baza națională de date pentru educație.
Din lista indicatorilor cuprinşi în SNIE, ca de altfel, în cazul oricărui sistem de
indicatori, se pot constitui seturi specifice de analiză, în funcţie de nevoi, de obiectivele vizate
sau de componentele sistemului educativ luate în consideraţie. Cazul utilizării simultane a
tuturor indicatorilor din SNIE este mai degrabă teoretic. În general, cele mai comune situaţii
sunt următoarele:
- recursul la un anumit număr de indicatori de bază, necesari pentru a evalua starea
învăţământului românesc;
- gruparea indicatorilor în funcţie de domeniu sau probleme specifice (ex. evaluarea
eficacității și eficienţei interne) sau nivel de educaţie (ex. învăţământul primar).
Lista completă a indicatorilor, precum şi lista indicatorilor de bază sunt prezentate în
secțiuni special destinate.
Modalitatea de clasificare a indicatorilor din domeniul educaţiei
Datorită varietății lor, indicatorii au nevoie să fie grupați pe domenii/categorii/niveluri
sau componente ale sistemului de educație și formare. În egală măsură, indicatorii trebuie
grupați în funcție de anumite priorități sau obiective de politici: de exemplu, categoriile
specifice sistemului național de indicatori trebuie să fie corelate cu domeniile strategice ale
Ministerului Educației Naționale și cu datele analizate în raportul privind Starea Sistemului de
Învățământ.

8
 Pentru asigurarea standardizării, este important ca sistemul de clasificare să fie
compatibil cu sistemele promovate de alte instituții relevante (după cum am văzut în analiza
comparativă), dar și să permită combinații diverse între componentele și nivelurile sistemului
educațional.
Clasificarea indicatorilor SNIIE a vizat astfel următoarele categorii principale de
indicatori: contextul educației; resursele sistemului de educație; participarea la educație;
eficacitatea și eficiența internă a sistemului de educație; nivelurile absolvite și rezultatele
educației; indicatori privind învățarea permanentă.
INDICATORI PRIVIND RESURSELE SISTEMULUI DE EDUCAȚIE
- Finanțarea
- Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB
- Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din totalul cheltuielilor publice
- Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din cheltuielile totale pentru educaţie
- Cheltuielile de la bugetul de stat pe elev/student
- Cheltuielile de personal, ca % din cheltuielile totale pentru educaţie
- Cheltuielile cu pregătirea profesională şi evaluarea cadrelor didactice pe elev

Resurse umane
Ponderea personalului didactic din învățământ (ISCED 0-6) în totalul populației ocupate
Numărul de cadre didactice, pe niveluri de învățământ (ISCED 0-6)
Ponderea cadrelor didactice femei (ISCED 0-6)
Ponderea personalului didactic calificat (ISCED 0-3)
Ponderea personalului didactic necalificat (ISCED 0-3)
Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) (ISCED 0-3)
Ponderea personalului didactic cu timp parţial de lucru (ISCED 0-3)
Ponderea unităţilor de învăţământ care funcţionează integral cu personal didactic calificat
Ponderea femeilor cu funcţii de conducere (director) (ISCED 0-3)
Raportul elevi cadru didactic (ISCED 0-3)
Numărul mediu de elevi pe clasă (ISCED 0-3)
Ponderea unităţilor de învăţământ în care funcționează grupe/clase cu efective de elevi sub
minim / peste maxim în raport cu prevederile legale (ISCED 0-3)
Ponderea grupelor/claselor cu efective de elevi sub minim / peste maxim în raport cu
prevederile legale (ISCED 0-3)

Resurse materiale
Unități de învățământ
Numărul unităţilor şcolare /instituțiilor din învăţământul preuniversitar și terțiar non-
universitar /universitar
Numărul unităţilor de învăţământ cu predare în limba minorităților, pe limbi de predare
Numărul unităţilor de învăţământ care asigură studiul limbii materne (disciplinele Limba
minorităţilor şi Istoria şi cultura minorităţilor)
Numărul unit.de învăţământ în care funcționează clase cu predare simultană (ISCED 1- 2)
Ponderea unităţilor de învăţământ în care funcționează clase cu predare simultană

9
Numărul unităţilor care asigură activități educaționale extracurriculare (palate ale copiilor,
cluburi ale copiilor)

Resurse materiale ale unităților de învățământ

Ponderea unităţilor de învăţământ (ISCED 1-4) care desfăşoară activităţi didactice cu elevii în
laboratoare şcolare
Ponderea unităţilor de învăţământ (ISCED 1-4) care desfăşoară activităţi de instruire practică
cu elevii în ateliere şcolare
Ponderea unităților de învățământ (ISCED 1-4) care au săli de sport
Numărul mediu de volume şi publicaţii pe elev (ISCED 1-4)
Numărul de elevi ce revine la un calculator (ISCED 1-4)
Ponderea unităţilor de învăţământ secundar (gimnaziu şi liceu) care utilizează cel puţin 15
calculatoare în activitatea cu elevii
Ponderea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu acces la Internet

CALITATEA EDUCAȚIEI
Din această categorie fac parte o serie de indicatori care se regăsesc în categoriile:
Resursele sistemului de educație (financiare, umane și materiale);
Participare (rata brută, netă și netă ajustată de cuprindere etc.);
Eficacitatea și eficiența învățământului (rata repetenţiei, rata de supravieţuire şcolară,
coeficientul de eficienţă ș.a.)
Niveluri absolvite și rezultate ale educației (rezultate la evaluări naționale și internaționale,
rata de absolvire, rata de ocupare a absolvenților diferitelor niveluri de învățământ etc.).
Standardele de calitate şi limitele indicatorilor
În acest subcapitol am inclus o serie de precizări privind gradul de cuprindere în raport
cu datele de bază, precum şi tipologia datelor primare necesare pentru calculul indicatorilor.
Luarea în considerare, la nivelul datelor primare, a unor informaţii trunchiate sau incomplete
conduce inevitabil la distorsionarea valorilor indicatorilor. Redăm mai jos câteva exemple de
indicatori, împreună cu datele lor pertinente:
Rata brută de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar. Datele privind rata brută
de cuprindere în învățământul preșcolar trebuie să se refere atât la instituţiile şi programele
publice, cât şi la cele private. Datele referitoare la cuprinderea în programele de dezvoltare şi
educaţie timpurie a copiilor pot fi influenţate de anumite diferenţe în modul de raportare,
respectiv de măsura în care sunt incluse în statistici programele pentru îngrijirea copiilor ce au
o componentă educativă nesemnificativă sau cele din care această componentă lipseşte.
Întrucât rata brută de cuprindere nu ia in considerare factorul vârstă, sunt incluşi atât copiii
sub 3 ani, cât şi cei peste 5/6 ani (limita superioară a grupei oficiale de vârstă). Ca rezultat,
rata brută de cuprindere poate depăşi 100%.
Rata brută de cuprindere în învăţământul primar și gimnazial. RBC în învăţământul
primar și gimnazial trebuie să ia în calcul atât elevii din învăţământul public, cât şi pe cei din
învăţământul particular.

10
 Rata netă de cuprindere în învăţământul primar și gimnazial. RNC trebuie să ia în
considerare elevii din toate tipurile de şcoli, atât cele publice cât şi cele private sau alte
instituţii care oferă programe oficiale de educaţie.
Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB. Cheltuielile publice totale pentru
educaţie trebuie să includă toate cheltuielile realizate prin bugetele ministerelor şi structurilor
naţionale şi locale de administraţie având ca obiect activităţi de educaţie şi formare
profesională. Cheltuielile totale pentru educaţie se referă la toate cheltuielile de la bugetul
statului, la cele provenite din bugetele autorităţilor publice locale şi din alte bugete locale.
Sistemul SNIE, ca de altfel toţi indicatorii, inclusiv cei utilizaţi de organizaţiile
internaţionale, prezintă anumite limite, unele dintre acestea fiind asumate încă din faza de
construcţie. Un exemplu, în acest sens, îl reprezintă rata netă de cuprindere, indicator care nu
este adecvat pentru nivelul terţiar universitar de educaţie. În cazul acestui nivel, este dificil să
se stabilească o vârstă oficială de cuprindere dată fiind durata foarte variată a programelor de
pregătire. Alte limite se pot datora lipsei sau inconsistenţei datelor primare, variaţiei
fenomenelor pe care le măsoară sau cazurilor de abatere de la o anumită normă (de exemplu,
vârsta oficială de debut a şcolarităţii) ş.a. Exemplele care urmează, ilustrează câteva limite de
acest gen:
Rata brută de cuprindere în învăţământul primar și gimnazial. RBC în învăţământul
primar și gimnazial poate fi mai mare de 100% deoarece include şi elevii de vârstă mai mică
sau mai mare decât vârsta oficială corespunzătoare, în ultimul caz şi datorită repetării clasei.
În consecinţă, o interpretare riguroasă a RBC presupune informaţii suplimentare privind
amploarea repetenţiei, proporţia elevilor care au intrat mai târziu la şcoală etc.
Rata netă de cuprindere şcolară. Acest indicator nu este pertinent pentru educaţia
terţiară deoarece este greu de determinat o grupă de vârstă specifică datorită marilor variaţii,
la acest nivel, a duratei programelor de pregătire. Anumite dificultăţi în calcularea RNC există
şi în ceea ce priveşte învăţământul primar şi secundar în ţările în care rata netă de înrolare
trebuie să fie, prin lege, de 100%. Pot fi întâlnite, astfel, două situaţii:
datele de referinţă cu privire la intrarea în învăţământul primar nu coincid cu datele de naştere
ale tuturor copiilor din cohorta eligibilă de cuprindere în acest nivel de educaţie;
o parte importantă a populaţiei începe învăţământul primar mai devreme decât vârsta oficială
şi, în consecinţă, termină studiile mai devreme.
Deşi RNC nu poate depăşi 100%, apar uneori valori de până la 105%. Acestea denotă
inconsistenţa datelor cu privire la populaţia şcolară şi cuprinderea în sistemul de educaţie.
Aceste precizări privind limitele şi aria de referinţă a indicatorilor sunt indispensabile
pentru utilizarea corectă a SNIE. Indicatorii nu sunt universali şi infailibili, la fel şi ansamblul
datelor empirice pe care se bazează. Precizarea limitelor nu este un semn de incompetenţă, ci
doar expresia unei prudenţe necesare oricărei analize referitoare la un sistem atât de complex
cum este sistemul de învățământ.

11
 CAPITOLUL II

2. Standardul 7 - Monitorizarea performanțelor

2.1. Descrierea standardului
Conducătorul entității publice dispune monitorizarea performanțelor pentru obiectivele și/sau
activitățile compartimentelor, prin intermediul unor indicatori cantitativi și/sau calitativi,
inclusiv cu privire la economicitate, eficiență și eficacitate.
Cerințe generale
3.2.1. Conducătorii compartimentelor monitorizează performanțele activităților aflate în
coordonare, prin elaborarea unui sistem adaptat dimensiunii și specificului activității
compartimentului. Monitorizarea performanțelor activităților desfășurate se realizează la
nivelul fiecărui compartiment în vederea informării conducerii entității publice privind
realizarea obiectivelor propuse.
3.2.2. Conducătorii compartimentelor se asigură că este stabilit cel puțin un indicator de
performanță pentru obiectivele stabilite și activitățile prevăzute în plan și/sau desfășurate, cu
ajutorul căruia se monitorizează și se raportează realizările. Pe baza indicatorilor stabiliți,
conducătorul compartimentului elaborează anual o raportare privind monitorizarea
performanțelor, care poate fi inclusă într-un raport mai amplu, precum un raport de activitate
sau alt document de raportare al entității publice.
3.2.3. Pe baza raportărilor anuale pentru monitorizarea performanțelor primite de la
compartimente se întocmește o informare privind monitorizarea performanțelor la nivelul
entității publice către conducătorului acesteia.
3.2.4. Structura și complexitatea sistemului de monitorizare a performanțelor sunt
condiționate de mărimea și specificul activității entității publice, de modificarea obiectivelor
sau/și indicatorilor, de modul de acces al salariaților la informații.
3.2.5. Conducerea entității publice dispune evaluarea periodică a performanțelor, constată
eventualele abateri de la obiective și ia măsurile preventive și corective ce se impun.
Referințe principale:
- Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările
ulterioare;
- legile bugetare anuale;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea

12
unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 174/2015, cu
modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și
dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 478/2016 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes
public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002;
- Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul
financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.159/2004 pentru aprobarea Instrucțiunilor
privind conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii
principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni.
PROCEDURA OPERAȚIONALĂ PRIVIND MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA
PERFORMANȚELOR
1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobare a ediţiei/a reviziei în cadrul
ediţiei procedurii operaţionale
Elemente privind Functia – Numele si Data Semnatura
responsabilii Prenumele
1. Elaborata/Revizuita Elaborat
1
1. Verificat Verificat
2
1. Aprobat Aprobat
3

2. Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii operaţionale

Natura Componenta Data de la care se aplica prevederile editiei sau
Reviziilor Reviziei reviziei editiei

3. Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia/revizia procedurii operaţionale

Nr. Scopul Ex. Compartiment Funcția Nume și prenume Data Semnatura
Crt. difuzarii Nr. primiri
i
1 2 3 4 5 6 7
3.1 Pastrare Orig.
3.2 Aplicare 1 Aplicat1
3.3 Aplicare 2 Aplicat2
13
 3.4 Aplicare 3 Aplicat3
3.5 Aplicare 4 Aplicat4
3.6 Aplicare 5 Aplicat5
3.7 Aplicare 6 Aplicat6
3.8 Aplicare 7 Aplicat7
3.9 Aplicare 8 Aplicat8
3.1 Aplicare 9 Aplicat9
0
3.1 Aplicare 10 Aplicat10
1
3.1 Aplicare 11 Aplicat11
2
3.1 Aplicare 12
3
3.1 Aplicare 13
4
3.1 Aplicare 14
5
3.1 Aplicare 15
6

4. Scop
Prezenta procedură are scopul de a stabili modalităţile şi instrumentele de monitorizare şi
raportare a performanţelor personalului şi instituţiei în ansamblu, precum şi persoanele
responsabile cu realizarea acestor activităţi.
5. Domeniul de aplicare
Procedura se aplică în cadrul unităţii de învăţământ în procesul de monitorizare și raportare a
performanțelor stabilind perioadele de timp la care se analizează stadiul performanţelor,
analizând evoluţia performanţelor personalului instituției în timp şi asigurând informarea
conducerii Școlii cu privire la acest aspect.
6. Documente de referinţă aplicabile activității procedurale
Ordinul nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor
publice
Instrucțiunile nr. 1/2018 privind aplicarea unitară la nivelul unităţilor de învăţământ
preuniversitar a Standardului 9 - Proceduri prevăzut în Codul controlului intern managerial al
entităţilor publice, aprobat prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018
Ordinul nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
Ordinul nr. 3027/2018 pentru modificarea şi completarea Regulamentului-cadru de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul
ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016

14
 Ordinul nr. 5550/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar
Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale
Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi

Nr. Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte
Crt termenul
.
1 Control intern Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii
managerial publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în
concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările
legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod
economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea,
structurile organizatorice, metodele şi procedurile. Sintagma
"control intern managerial" subliniază responsabilitatea
tuturor nivelurilor ierarhice pentru ţinerea sub control a
tuturor proceselor interne desfăşurate pentru realizarea
obiectivelor generale şi a celor specifice.
2 Activitate Totalitatea atribuţiilor de o anumită natură care determină
procedurabilă procese de muncă cu un grad de complexitate şi omogenitate
ridicat, pentru care se pot stabili reguli şi modalităţi de lucru,
general valabile, în vederea îndeplinirii, în condiţii de
regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă, a
obiectivelor
compartimentului/entităţii publice.
3 Procedura Prezentarea detaliată, în scris, a tuturor paşilor ce trebuie
formalizată urmaţi, modalităţile de lucru şi regulile de aplicat pentru
realizarea activităţilor şi acţiunilor, respectiv activităţile de
control implementate, responsabilităţile şi atribuţiile
personalului de conducere şi de execuţie din cadrul entităţii
publice.
4 Ediţie a unei Forma iniţială sau actualizată, după caz, a unei proceduri
proceduri formalizate formalizate, aprobată şi difuzată.
5 Revizia în cadrul unei Acţiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele
ediţii asemenea, după caz, a uneia sau a mai multor componente
ale unei ediţii a procedurii formalizate, acţiuni care au fost
aprobate şi difuzate.
6 Monitorizare Activitatea continuă de colectare a informaţiilor relevante
despre modul de desfăşurare a procesului sau a activităţii.
7 Monitorizarea Supravegherea, urmărirea, de către conducerea entităţii
performanţelor publice, prin intermediul unor indicatori relevanţi, a
performanţelor activităţilor aflate în coordonare.

15
 8 Obiective Efectele pozitive pe care conducerea entităţii publice
încearcă să le realizeze sau evenimentele/efectele negative pe
care conducerea încearcă să le evite.
Obiective generale - ţinte exprimate sub formă de efect,
fixate pe termen mediu sau lung, la nivelul global al entităţii
publice şi/sau al funcţiunilor acesteia, enunţate în actul
normativ de organizare şi funcţionare al entităţii sau stabilite
de conducere în planul strategic şi documentele de politici
publice.
Obiective individuale - exprimări cantitative sau calitative
ale scopului pentru care a fost creat şi funcţionează postul
respectiv. Aceste obiective se realizează prin intermediul
sarcinilor, ca urmare a competenţei profesionale, a
autonomiei decizionale şi a autorităţii formale de care
dispune persoana angajată pe postul respectiv.
Obiective specifice - obiective rezultate prin derivare din
obiectivele generale şi care constituie, de regulă, ţinte
intermediare ale unor activităţi care trebuie atinse pentru ca
obiectivul general corespunzător să fie îndeplinit. Acestea
sunt exprimate descriptiv sub formă de rezultate şi se
stabilesc la nivelul fiecărui compartiment din cadrul entităţii
publice.

9 Indicator Expresie numerică ce caracterizează din punct de vedere

cantitativ un fenomen sau un proces economic, social,
financiar etc. sau îi defineşte evoluţia în funcţie de condiţiile
concrete de loc şi timp şi legătura reciprocă cu alte
fenomene. Indicatorii se pot exprima în mărime absolută,
medie sau relativă.

7. Abrevieri:
Nr. Abrevierea Termenul abreviat
Crt
.
1 PS/PO Procedura formalizata
2 SCIM Sistemul de Control Intern Managerial
3 MEN Ministerul Educatiei Nationale

Descrierea procedurii
Procesul de monitorizare și de raportare a performanțelor în cadrul unității de
învățământ are scopul de a furniza în permanență conducerii o imagine de ansamblu asupra
modului de funcționare a instituției. În acest fel, managementul se asigură de buna funcționare
a unității și proceselor interne ale acesteia, putând la nevoie să intervină, în vederea remedierii
posibilelor neregularități depistate, utilizând mecanismele corective de care dispune.

16
 Procedura vizează descrierea procesului de monitorizare și de raportare a
performanțelor în cadrul unității de învățământ, precum și a mijloacelor și persoanelor
implicate în realizarea acestor activități.
Denumire Unitate asigură monitorizarea performanţelor pentru fiecare activitate,
utilizând indicatori cantitativi şi calitativi relevanţi, inclusiv cu privire la economicitate,
eficienţă şi eficacitate, care trebuie să fie măsurabili, specifici, accesibili, relevanți și stabiliți
pentru o anumită durată în timp.
În acest sens, conducerea trebuie să primească sistematic raportări asupra desfăşurării
activităţii Școlii. Aceasta evaluează performanţele, constatând eventualele abateri de la
obiective, în scopul luării măsurilor corective ce se impun. Sistemul de monitorizare a
performanţei este influenţat de mărimea şi natura entităţii publice, de modificarea/schimbarea
obiectivelor sau/şi a indicatorilor, de modul de acces al personalului la informaţii.
Conducătorii compartimentelor monitorizează performanţele activităţilor aflate în
coordonare, prin elaborarea şi actualizarea, anual, a unei liste a obiectivelor, activităţilor şi
indicatorilor de performanţă sau de rezultat, pe baza propunerilor personalului responsabil de
activităţile prevăzute în fişa postului.
Conducătorii compartimentelor se asigură că pentru fiecare activitate din cadrul
obiectivelor specifice există cel puţin un indicator de performanţă sau de rezultat, cu ajutorul
căruia se raportează realizările, şi pe baza acestora se elaborează un raport de monitorizare a
performanţelor, anual, pe care îl transmit Secretarului Comisiei SCIM.
Secretarul Comisiei SCIM întocmeşte, pe baza rapoartelor anuale de monitorizare a
performanţelor primite de la compartimente, o informare privind monitorizarea
performanţelor la nivelul unității de învățământ în vederea analizării şi aprobării în cadrul
Comisiei SCIM.
Conducerea unității de învățământ evaluează performanţele, constată eventualele
abateri de la obiective şi ia măsurile corective ce se impun.
Performanţa şi indicatorii de performanţa reflectă şi măsoară variabile diferite precum
timpul sau alte mărimi fizice, ori aparţinând domeniilor: economie, finanţe, calitatea vieţii,
etc.
Monitorizarea performanţelor se realizează prin activităţi de rutină, evaluări separate
sau chiar o îmbinare a acestor două activităţi. Sistemele de control trebuie monitorizate pentru
a se putea evalua calitatea performanţei sistemului în timp.

Responsabilităţile conducătorilor de compartimente:

- Elaborează anual lista obiectivelor, activităţilor şi indicatorilor de performanţă sau de
rezultat, pe baza propunerilor personalului responsabil de activităţile prevăzute în fişa
postului;
- Elaborează anual Raportul de monitorizare a performanțelor.

17
Secretarul Comisiei SCIM întocmeşte o informare privind monitorizarea performanţelor la
nivelul unității de învățământ în vederea analizării şi aprobării în cadrul Comisiei SCIM.
Conducerea unității de învățământ Evaluează performanţele, constată eventualele abateri de la
obiective şi ia măsurile corective ce se impun.
2.2. Prezentarea școlii și a implementării sist. de control intern managerial în instituție

Dezvoltarea învăţământului în această comună este strâns legată de construcţia

bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril” de către domnitorul Gheorghe Ştefan, domn al
Moldovei între anii 1653-1658. În incinta bisericii, în partea de NE, a fost clădită o şcoală,
zidită din piatră, ale cărei urme se mai văd şi în prezent. Este uşor de înţeles că temelia şcolii
româneşti mănăstirene s-a pus de către biserică iar primii învăţători au fost cântăreţii bisericii
şi preoţii de mir.
În 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstireşti s-a legiferat şi obligativitatea
învăţământului de cultură generală, astfel că, în anul 1865, a fost înfiinţată Şcoala primară de
la Mănăstirea Caşin, care a funcţionat în clădirea situată în curtea bisericii.
În 1897, şcoala a fost separată de biserică iar în 1912, pentru că era necesar, s-a construit un
nou local pe lângă care a funcţionat un internat unde au luat masa şi au fost cazaţi 40 elevi, cei
mai lipsiţi de mijloace materiale. Primii dscăli u fost preoți, urmați apoi de învățători numiți
de stat.
Pe întreaga sa existență, așezământul religios Mănăstirea Cașin, a răspândit în rândul
populației de pe întreaga Vale a Cașinului, viață spirituală și cultura necesară.
În perioada Primului Război Mondial, Valea Caşinului a găzduit o serie de oameni de cultură
şi de artă: sculptorul Ion Jalen avea cuptoarele în care îşi perfecta lucrările, instalate în incinta
mănăstirii, pictorul Ştefan Dimitrescu s-a aflat pe aceste fronturi şi s-a inspirat din localităţile
de pe valea Caşinului, scriitorii Constantin Chiriţescu, Constantin Gane, Ion Missir, Nicolae
Iorga au fost prezenţi aici, au cercetat, au scris despre faptele eroice de la Caşin. Generalul
Alexandru Averescu împreună cu Eremia Grigorescu, cu regele Ferdinand, întregătorul
României şi cu regina Maria s-au aflat pe frontul de la Caşin, revenind deseori după
terminarea războiului în serile de Înviere şi la mormântul eroilor.
Începută în anul 1964, actuala clădire a şcolii cu 8 săli de clasă, laborator de fizică-
chimie, bibliotecă şi cabinete pentru director şi secretar, a fost dată în folosinţă la 1
septembrie 1966.
De la înfiinţarea şcolii şi până în prezent s-au perindat în învăţământ, la ş Pe baza
informațiilor furnizate de controlul intern managerial, conducerea entităților are posibilitatea
să-şi consolideze deciziile manageriale referitoare la planul de activitate, organizarea şi
coordonarea structurilor entităţii, stabilirea cu exactitate a responsabilităţilor pe structuri şi
persoanelor implicate în activitățile entității.
Construirea și buna funcționare a acestui proces, care este unul de durată, presupune eforturi
colective și individuale, astfel încât să poată fi adaptat cât mai bine specificului și dimensiunii
entității publice, dar cu respectarea prevederilor legale și principiilor generale ale controlui
intern managerial.colile din comuna Mănăstirea Caşin, multe cadre didactice fără pregătire
pedagogică, suplinitori necalificaţi şi calificaţi, dar în ultimii ani și în prezent, ne putem
mândri cu dascăli valoroși ce alcătuiesc un colectiv de cadre didactice bine închegat,
caracterizat de relaţii de colaborare, respect reciproc, seriozitate şi competiţie loială.
Şcoala are personalitate juridică din 2012, clădirile Școlii Gimnaziale ,,Regina Maria"
Mănăstirea Cașin, fiind situate în centrul localităţii, având ca limite sediul administrativ al
comunei, poliţia, primăria şi biblioteca comunală.

18
 Dezvoltarea profesională continuă, iniţiativa, eficienţa, lucrul în echipă, comunicarea
şi creativitatea sunt caracteristicile echipei şcolii.
Identificarea nevoilor de educaţie şi profesionalizare ale comunităţii locale, în acord
cu evoluţia pieţei muncii, au impus elaborarea unei strategii de marketing educaţional care
vizează creşterea impactului şi a eficienţei activităţilor desfăşurate de Inspectoratul Şcolar şi
unităţile de învăţământ preuniversitar.

RESURSE UMANE

În anul şcolar 2019-2020 şcolarizăm un număr 360 de elevi şi 93 de preşcolari. Elevii provin
din satele componente ale comunei. Aceştia sunt repartizaţi în 4 grupe de grădiniţă, 10 clase
la ciclul primar şi în 8 clase la ciclul gimnazial. Planul de şcolarizare fiind îndeplinit în
proporţie de 100%, elevii fiind distribuiţi pe clase astfel:

PREŞCOLARI/ ELEVI

Anul 2018-2019

Preşcolari

Grupa Grupa Grupa

CLASA mică mijlocie mare Total
Număr copii 93
Număr elevi
CLASA ȘC. 1 ȘC. 2

Clasa pregătitoare 26 16
Clasa I 21 15
Clasa a II- a 28 18
Clasa a III- a 29 14
Clasa a IV- a 43 -
TOTAL 147 63
TOTAL ȘC.1+ȘC. 2 210

Învăţământ primar : 10 clase

Învăţământ gimnazial : 8 clase

Număr elevi

CLASA ȘC.1 ȘC. 2

Clasa a V-a 20 14
Clasa a VI-a 36 -

19
 Clasa a VII- a 18 17
Clasa a VIII- a 28 19
TOTAL 102 50
TOTAL ȘC.1+ȘC.2 152

În anul şcolar 2018-2019 şcolarizăm un număr de 455 de copii (362 de elevi şi 93 de

preşcolari), planul de şcolarizare fiind îndeplinit în proporţie de 100%.

Învăţământ primar: 9 clase

Număr elevi

CLASA ȘC. 1 ȘC.2

Clasa pregătitoare 28 -
Clasa I 26 16
Clasa a II- a 21 15
Clasa a III- a 28 18
Clasa a IV- a 29 14
TOTAL 132 63
TOTAL ȘC.1+ȘC.2 195
Număr elevi
CLASA ȘC.1 ȘC.2
Clasa a V-a 43 -
Clasa a VI-a 20 14
Clasa a VII- a 36 -
Clasa a VIII- a 18 17
TOTAL 117 31
148

Număr elevi
CLASA ȘC.1 ȘC.2
Clasa a V-a 43 -
Clasa a VI-a 20 14
Clasa a VII- a 36 -
Clasa a VIII- a 18 17
TOTAL 117 31
148

20
Anul 2020-2021
Preşcolari : Învăţământ primar

Număr elevi

CLASA ȘC.1 ȘC.2

Clasa pregătitoare 20 20
Clasa I 28 -
Clasa a II- a 26 16
Clasa a III- a 21 15
Clasa a IV- a 28 18
TOTAL 123 69
TOTAL ȘC.1+ȘC.2 192

Învăţământ gimnazial

Număr elevi

CLASA ȘC.1 ȘC.2

Clasa a V-a 29 14
Clasa a VI-a 43 -
Clasa a VII- a 20 14
Clasa a VIII- a 36 -
TOTAL 128 28
TOTAL ȘC.1+ȘC.2 156

Situaţia comparativă a numărului de elevi-primar, în perioada 2018-2021

215
210
205
200
195
190
185
180
2018/2019 2019/2020 2020/2021

21
Situaţia comparativă a numărului de elevi-gimnaziu, în perioada 2018-2021

158

156

154

152

150 Series 3

148

146

144
2018/2019 2019/2020 2020/2021

PERSONAL DIDACTIC

În anul școlar 2018-2019 procesul instructiv-educativ este asigurat de o echipă didactică

calificată, formată din 32 cadre didactice.

Distribuţia după statut a personalului didactic angajat:

Personalul didactic
angajat Total Preşcolar Primar Gimnazial
Titulari ai şcolii 25 3 7 15
Detaşaţi din alte unităţi 0 0 0 0
Suplinitori calificaţi 4 0 2 2
Suplinitori necalificați 0 0 0 0
Personal didactic
asociat/pensionari 3 1 1 1
TOTAL 32 4 10 18

TOTAL PERSONAL DIDACTIC

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Personalul didactic
angajat Total Preşcolar Primar Gimnazial
Gradul I 18 4 6 8
Gradul II 9 0 3 6
Definitivat 2 0 0 2
Debutanţi 3 0 1 2
TOTAL 32 4 10 18
22
 DISTRIBUȚIA PE GRADE DIDACTICE

GRADUL I
GRADUL II
DEFINITIVAT
DEBUTANTI

25-
3-6 6-10 10-15 15-20 20-25 30
Vechime 0-3 ani ani ani ani ani ani ani 30 ani
în învăţământ 4 1 4 5 2 2 6 8
în unitate 4 4 6 0 3 3 5 7

Distribuţia în funcţie de vechime a personalului didactic angajat:

23
 Distribuția în funcție de vechimea în învățământ a
personalului didactic angajat

0/3 ani
3/6 ani
6/10 ani
10/15 ani
15/20 ani
20/25 ani
25/30 ani
peste 30 ani

Este de subliniat că Școala Gimnazială ,,Regina Maria” Mănăstirea Cașin dispune de cadre
didactice bine pregătite, majoritatea având gradul didactic I (56%), titulare 25 din 32, adică
78%, cu vechime în învățământ, 23 din acestea cu peste 10 ani de activitate didactică (71%),
iar 18 dintre acestea au și vechime în unitatea noastră de peste 10 ani (56%), acest fapt
demonstrând că școala noastră e un mediu favorabil dezvoltării și cooperării. Școala noastră
nu are suplinitori necalificați, iar la disciplinele limba română și matematică sunt profesori
titular, cu vechime în învățământ și unitate.

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ȘI NEDIDACTIC

Personal didactic auxiliar

Administrator Administrator
Total posturi Secretar patrimoniu financiar Bibliotecar

3, 35 1 1 1 0,25+0,10

Personal nedidactic

Total posturi Îngrijitor şcolar Şofer Muncitor/fochist

12 4 2 6

24
RESURSE MATERIALE

Întreg procesul instructiv-educativ al Școlii Gimnaziale ,,Regina Maria” Bacău se

desfășoară în două corpuri de clădire modernizate și igienizate periodic.

Școala Nr.1:

-clădirea școlii a fost zugrăvită și reamenajată la interior;

-au fost create două grupuri sanitare moderne, prevăzute cu apă prin instalație hidrofor
din puț forat, în interiorul școlii;
-școala dispune de încălzire centrală pe lemne;
-școala dispune de un dozator performant în vederea alimentării cu apă potabilă a
elevilor;
-instituția dispune de 33 de calculatoare conectate la internet;
-în vederea sprijinirii activității instructive-educative, în școală există și 2 aparate
xerox, 3 imprimante, fax, boxe audio de diferite dimensiuni;
-7 clase sunt dotate cu videoproiectoare;
-clădirea dispune de: 7 săli de clasă, 1 sală de sport, 1 teren de sport, 2 laboratoare, 1
bibliotecă, 2 băi moderne.

Școala Nr.2:

-există grup sanitar modern prevăzut cu apă prin instalație hidrofor din fântână;
-școala dispune de încălzire centrală pe lemne;
-școala a fost izolată termic la exterior;
-instituția este conectată la internet și dispune de un nr.de 20 de calculatoare, 2 aparate
xerox, boxe audio, videoproiector portabil;
-clădirea cuprinde: 4 săli de clasă (pentru elevi), 4 săli de clasă (pentru preșcolari), 1
sală de sport, 1teren sport, 1 cancelarie, 1 spațiu pentru biblioteca școlară, 1 baie.

De asemenea, la nivelul şcolii există materiale sportive obținute atât din sponsorizări, cât și
din resurse proprii.

Resurse informaţionale

 Fond carte 9208 volume ( ȘC.1) și 2500 volume (ȘC.2)

 Colecţia de periodice
 Tribuna învăţământului
 Monitorul Oficial
 Internet

Resurse financiare

 bugetul local - Consiliul Local Mănăstirea Cașin

 bugetul de stat
 venituri proprii
 mici sponsorizări- donaţii

25
2.2.1. Obiectivele Managementului

Nr.
Aspectul vizat Obiective generale Obiective specifice
Crt
I. Organizarea 1.Eficientizarea ameliorarea  monitorizării modului de aplicare
managementului și ducerii la îndeplinire de către structurile
Internă instituțional și proprii, a deciziilor, hotărârilor și ordonanțelor
strategic Guvernului, a celorlalte acte normative,
provenind de la MEN sau ISJ Bacau, a
deciziilor interne;

actualizarea permanentă a regulamentelor de

organizare și funcționare prin reactualizarea
rolurilor, obiectivelor și direcțiilor structurilor
interne ale unitatii;

focalizarea gestiunii publice pe o viziune a

viitorului, pe misiunea pe care unitatea o are de
înfăptuit și pe obiectivele ce compun această
misiune;

definirea clară a responsabilităților,

procedurilor și standardelor ce urmează a fi
utilizate în procesul de evaluare a rezultatelor;

îmbunătățirea comunicării și circuitului

informațional între compartimente, intre
nivelurile ierarhice și funcționale;

reorganizarea activității de evidență și circulația

periodică a actelor.
2.Asigurarea atestarea capacitatii fiecarei structure  de a
calităţii serviciilor satisface asteptarile beneficiarilor si
educationale standardelor de calitate, prin activitati de
evaluare;
 
dezvoltarea unei culturi institutionale a calitatii;

îmbunatatirea calitatii activitatilor desfasurate;

asigurarea informarii si evaluarii gradului de

satisfactie a tuturor factorilor implicati in
procesul de invatamant;

revizuirea si optimizarea politicilor si

strategiilor educationale la nivelul unitatii.
26
II. Managementul 1.Valorificarea actualizarea permanentă a fișei postului, cu
resurselor competențelor și implicarea în redactarea fișei postului a
umane responsabilităților salariatului care ocupă postul respective
personalului asigurand o concordanta între fisa postului,
ROF si ceea ce se executa in realitate;

aplicarea corectă a procedurilor de evaluarea

activității personalului ca premisă de
promovare și motivare.
2.Diversificarea şi adoptarea, modificarea sau completarea
elaborarea de organigramei, numărului de personal și statului
metode și de funcții al aparatului propriu în funcție de
instrumente de necesitățile impuse de atribuțiile acestuia,
gestiune corelat cu reglementările legale în vigoare;
previzională a
resurselor umane asigurarea unei planificări a resurselor umane
în funcție de procesele instituționale ce
urmează a se derula.
3. Asigurarea elaborarea planurilor de formare continuă a
premiselor salariaților în funcție de rezultatele evaluării
adecvate pentru performanțelor profesionale și reglementărilor
formarea continuă legale în vigoare;

identificarea de resurse  necesare realizării

planului de formare continuă;

inițierea salariatilor în domeniul utilizării

programelor informatice ;

motivarea specialiștilor din unitate pentru a

participa la programe de perfecționare
organizate de alte instituții specializate în
domeniul gestionării fondurilor structurale ale
U.E.;

întărirea colaborării cu comisia paritară pentru

crearea facilităților de respectare de către
salariați a codului etic şi de conduită;
III. Oferta Gestionarea îmbunătățirea activității de control intern la
educaţională eficienţei nivelul compartimentelor din cadrul unitatii;
serviciilor
educationale oferite stabilirea, urmărirea și aplicarea unor politici și
strategii bugetare pe termen lung și mediu care
să urmărească creșterea gradului de
autofinanțare și, implicit, de autonomie;

eficientizarea calității serviciilor oferite prin 

functionarea Comisiei CEAC, in conformitate
cu prevederile Legii nr. 87/2006 pentru

27
 aprobarea OUG nr. 75/2005 privind asigurarea
calitatii;

utilizarea eficientă a instrumentelor de control

intern;

simplificarea, transparentizarea  și
democratizarea actului decisional.
IV. Comunicarea Îmbunătăţirea realizarea unei comunicări eficiente cu
Inter şi intra relaţiei cu autorităţile locale şi cele judeţene pentru
instituțională comunitatea şi identificarea nevoilor și resurselor în vederea
promovarea promovării de proiecte și programe;
imaginii şcolii
folosirea tehnologiei informaționale în vederea
îmbunătățirii circulației informațiilor la toate
nivelurile instituţiei şi cu mediul extern;

colaborarea continuă cu entitati similar in

vederea dezvoltarii politicilor publice specifice
domeniului;

stabilirea unor relații de colaborare/

cooperare/parteneriat cu O.N.G.-uri  și alte
organisme şi instituţii pentru informare
reciprocă și identificarea nevoilor copiilor
unitatii în vederea realizării unor proiecte de
interes comun;

dezvoltarea unei relații deschise și active cu

mass-media şi cu comunitatea pentru
diseminarea informațiilor și realizarea
transparenței actelor decizionale și a
activităților instituției.
V. Baza materială Dezvoltarea bazei stabilirea, urmărirea și aplicarea unor politici și
materiale pentru strategii bugetare pe termen lung și mediu, care
asigurarea unui să urmărească creșterea gradului de
mediu stimulativ şi autofinanțare și, implicit, de autonomie;
propice desfăşurării
activităţilor structurarea unei strategii bugetare optime şi
specifice şcolii eficiente pentru dezvoltarea bazei materiale a
şcolii;

monitorizarea utilizării fondurilor de investiții

publice și a resurselor bugetare;

2.2.2.Situația privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern

managerial

28
 Anexa
Din care, aferent:

Total Aparatului Entităților publice

Nr propriu subordonate / în Observații
Specificații
Crt. (număr) coordonare / sub
autoritate

1 Entități publice subordonate / în - X X -

coordonare – sub autoritate
2 Entități publice în care s-a - 1
constituit Comisia de
monitorizare
3 Entități publice in care s-a - 1
elaborat si aprobat Programul
de dezvoltare
4 Entități publice care și-au - 1
stabilit obiectivele generale și
specifice
5 Obiective generale stabilite de - 12
către entitățile publice de la Pct.
4
6 Obiective specifice stabilite de 12
către entitățile publice de la pct.
4
7 Entități publice care și-au - 1
inventariat activitățile
procedurale.
8 Activități procedurale - 144
inventariate de către entitățile
publice de la pct. 7.
9 Entități publice care au elaborat - 1
proceduri documentate.
10 Proceduri documentate - 144
elaborate de către entitățile
publice de la pct. 9
11 Entități publice care au elaborat - 1
indicatori de performanta
asociați obiectivelor specifice
12 Indicatori de performanta - 6
asociați obiectivelor specifice
29
 de către entitățile publice de la
pct. 11
13 Entități publice care au - 1
identificat, analizat și gestionat
riscuri
14 Riscuri înregistrate în Registrul - 141
de riscuri de către entitățile
publice de la pct. 1
Se fac următoarele precizări:
- în coloana 2 se înscriu datele cumulative din coloanele 3 și 4, corespunzătoare stării
reale/mărimii indicatorilor specificați în coloana 1 rândurile 1- 14 la data de 31 decembrie a
anului raportării;
- numărul total de entități publice subordonate/în coordonare/sub autoritate, care se înscrie pe
rândul 1 coloana 2, cuprinde:
a) entitățile subordonate ordonatorului principal de credite, conduse de ordonatori secundari
sau, după caz, terțiari de credite, precum și entitățile din subordinea ordonatorilor secundari
de credite;
b) entitățile publice aflate în coordonarea ordonatorului principal de credite;
c) entitățile publice aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite;
- entitățile publice subordonate/în coordonare/sub autoritate, care se înscriu pe rândurile 2, 3,
4, 7, 9, 11, 13 coloana 4, se referă la:
a) entitățile subordonate ordonatorului principal de credite, conduse de ordonatori secundari
sau, după caz, terțiari de credite, precum și entitățile din subordinea ordonatorilor secundari
de credite;
b) entitățile publice aflate în coordonarea ordonatorului principal de credite;
c) entitățile publice aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite;
în coloana 5 se înscriu, dacă este cazul, precizări și completări cu privire la specificațiile
corespunzătoare, excepții, cazuri speciale etc.

Stadiul implementării standardelor de control intern managerial, conform rezultatelor

autoevaluării :

Denumirea standardului de control Numărul de din care: Observații

entități
publice Aparat Entități
care propriu publice
raportează: subordonate/
in
1 coordonare /
sub
autoritate

30
 I PI NI I PI NI I PI NI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

I. Mediul de control

Standardul 1 - Etica și integritatea I I      

Standardul 2 - Atribuții, funcții, sarcini I I      

Standardul 3 – Competența, performanța I I      

Standardul 4 - Structura organizatorică I I      

II. Performanțe și managementul riscului

Standardul 5 – Obiective I I      

Standardul 6 – Planificarea I I      

Standardul 7 - Monitorizarea I I
     
performanțelor

Standardul 8 - Managementul riscului I I      

III. Activități de control

Standardul 9 – Proceduri I I      

Standardul 10 – Supravegherea I I      

Standardul 11 - Continuitatea activității I I      

IV. Informarea și comunicarea

Standardul 12 - Informarea și comunicarea I I      

Standardul 13 - Gestionarea documentelor I I      

Standardul 14 - Raportarea contabilă și I I

     
financiară

V. Evaluare și audit

Standardul 15 - Evaluarea sistemului de

I I      
control intern managerial

Standardul 16 - Auditul intern NI NI      

Gradul de conformitate a sistemului de control intern managerial cu standardele de control

intern managerial se prezintă astfel:
- 1 entități au sisteme conforme;
-(nr.) entități au sisteme parțial conforme;

31
- (nr.) entități au sisteme parțial conforme limitate;
- (nr.) entități au sisteme neconforme.

La Cap. II, se fac următoarele precizări:

abrevierile "I", "PI" și "NI", corespunzătoare coloanelor 2-10, au următoarele semnificații: "I"
- implementat; "PI" - parțial implementat; "NI" - neimplementat;
prin "Aparat propriu" aferent coloanelor 5-7 se înțelege entitatea publică care centralizează
informațiile, și nu un număr cumulat de compartimente din entitate;
coloanele 8-10 se completează de ordonatorul ierarhic superior de credite, prin cumularea
informațiilor conținute în coloana 6 din anexa nr. 4.2.
Aceste informații sunt transmise de entitățile publice (indiferent de statutul lor de
subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate) ordonatorului de credite ierarhic
superior.

2.3. Prezentarea rolului si al modului de organizare a activității de CIM din instituție

Școala Gimnazială „REGINA MARIA” MĂNĂSTIREA CAȘIN își defineşte obiectivele legate de
misiunea acesteia și se conformează legislației, regulamentelor şi politicilor interne stabilite. În acest
sens, primul pas important în procesul de implementare a sistemului de control intern managerial îl
constituie stabilirea obiectivelelor generale și a celor specifice, cu scopul de a susține viziunea
institutiei și a conducerii acesteia.
După stabilirea obiectivelor generale și specifice de către conducerea institutiei și
conducătorii compartimentelor și comunicarea acestora întregului personal, compartimentele, își
identifică activitățile ce conduc la îndeplinirea obiectivelor specifice.
Astfel, conducătorii compartimentelor stabilesc activitățile pentru realizarea obiectivelor
specifice, prin elaborarea unui document de management care să includă ”Obiectivele şi activitățile
aferente acestora” .
Documentele de management realizate in cadrul institutiei sunt: Plan managerial, Plan
operațional, Program de activitate , care identifică activitățile și acțiunile ce trebuie realizate pentru
atingerea obiectivelor; activitățile și acțiunile se vor corela cu resursele umane și cele financiare
alocate.
Ca tehnică de identificare și stabilire a activităților se folosesc Harta mentală si Diagrama de
descompunere a lucrărilor, iar ca instrument de planificare se utilizeaza Diagrama Gantt .
După stabilirea activităților, conform Standardului 9 – Planificarea, s-a elabora Planul de
continuitate al activităților, conform Standardului 11 - Continuitatea activității, document ce trebuie
cunoscut și aplicat de personalul care are stabilite sarcini, responsabilități și delegare în
implementarea acestuia.
Pe baza informațiilor furnizate de controlul intern managerial, conducerea institutiei isi
consolideaza deciziile manageriale referitoare la planul de activitate, organizarea şi coordonarea
structurilor entităţii, stabileste cu exactitate responsabilităţile pe structuri şi persoanele implicate în
activitățile institutiei.
Construirea și buna funcționare a acestui proces, care este unul de durată, presupune
eforturi colective și individuale, astfel încât să poată fi adaptat cât mai bine specificului și dimensiunii
entității publice, dar cu respectarea prevederilor legale și principiilor generale ale controlui intern
managerial.

32
 Controlul intern managerial prin obiectivele și procedurile sale urmărește: să asigure o
bună folosire a resurselor (financiare, umane) și corelarea acestora cu obiectivele entității
publice; îmbunătățirea fluxului informațional; creșterea inteligibilității, gestionarea riscurilor,
prevenirea și depistarea fraudelor și calitatea documentelor.

 Scopul sistemului de control intern managerial este de a preveni erorile și neregulile, de a

înlătura preventiv cauzele care le determină și de a perfecționa activitățile controlate.

În vederea implementării sistemului de control intern managerial în cadrul institutiei,

conducătorul dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi
funcţionare, precum şi de standardele de control intern managerial, măsurile necesare pentru
constituirea unei structuri, denumite Comisia de Monitorizare, în vederea monitorizării,
coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi dezvoltării sistemului de control
intern managerial. Baza normativă și atribuțiile structurii sunt precizate în Ordinul
Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern
managerial al entităţilor publice. Comisia de Monitorizare este asistată de un Secretariat
tehnic al Comisiei de Monitorizare, secretariat desemnat de Președintele Comisiei de
Monitorizare sau de conducătorul institutiei.

Scopul Comisiei de Monitorizare îl constituie crearea şi implementarea unui sistem

integrat de control intern managerial în cadrul Școlii Gimnaziale „REGINA MARIA”
MĂNĂSTIREA CAȘIN , care să asigure atingerea obiectivelor în cadrul acesteia într-un
mod eficient, eficace şi economic.

Stadiul si gradul de implementare al Standardelor CIM

In vederea analizei gradului si stadiului de implementare a standardelor CIM în Școala

Gimnazială „REGINA MARIA” MĂNĂSTIREA CAȘIN s-au folosit urmatoarele
documente:

- Situatia centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control

intern managerial. (Anexa 3)
- Stadiul implementării standardelor de control intern managerial, conform rezultatelor
autoevaluării.
- Chestionar de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control intern
managerial.
- Situația sintetică a rezultatelor autoevaluării.
- Raport asupra sistemului de control intern managerial.( Anexa 4.3)

Pe baza acestora s-a constatat că implementarea Standardelor CIM în Școala Gimnazială

„REGINA MARIA” MĂNĂSTIREA CAȘIN este realizată în proporție de 91,25%.

RAPORT - asupra sistemului de control intern managerial la data de 31 decembrie 2019

   In temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind
controlul intern managerial si control financiar preventiv, republicata, cu modificările si completările
ulterioare, subsemnatul Lupeș Romeo, in calitate de Director, declar ca Școala Gimnazială „REGINA
MARIA” dispune de un sistem de control intern managerial ale cărui concepere si aplicare permit
conducerii (și, după caz, consiliului de administrație) să furnizeze o asigurare rezonabila ca
fondurile publice gestionate in scopul îndeplinirii obiectivelor generale si specifice au fost utilizate in
33
 condiții de legalitate, regularitate, eficacitate, eficienta si economicitate.
   Aceasta declarație se întemeiază pe o apreciere realista, corecta, completa si demna de
încredere asupra sistemului de control intern managerial al entității, formulata in baza autoevaluării
acestuia.
   Sistemul de control intern managerial cuprinde mecanisme de autocontrol, iar aplicarea
masurilor privind creșterea eficacității acestuia are la baza evaluarea riscurilor.
In acest caz, menționez următoarele:
- Comisia de monitorizare este actualizata;
- Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial este implementat și
actualizat anual; 
- Procesul de management al riscurilor este organizat și monitorizat;
- Procedurile documentate sunt elaborate în proporție de 100% din totalul activităților
procedurale inventariate;
- Sistemul de monitorizare a performanțelor este stabilit și evaluat pentru obiectivele și
activitățile entității, prin intermediul unor indicatori de performanță.

Pe baza rezultatelor autoevaluării apreciez că la data de 31 decembrie 2019, sistemul

de control intern managerial al Școlii Gimnaziale „Regina Maria” Mănăstirea Cașin este
conform cu standardele cuprinse în Codul controlului intern managerial.
Precizez că declarațiile cuprinse în prezentul raport sunt formulate prin asumarea
responsabilității manageriale și au drept temei datele, informațiile și constatările consemnate
în documentația aferentă autoevaluării sistemului de control intern managerial, precum și
raportările transmise de către entitățile subordonate / în coordonare / sub autoritate.

2.4. Detalierea implementării Standardului 7

FIȘĂ DE STANDARD
Standard 7 MONITORIZAREA PERFORMANȚELOR
Descrierea standardului
Conducătorul entităţii publice dispune monitorizarea performanţelor pentru obiectivele şi/sau
activitățile compartimentelor, prin intermediul unor indicatori cantitativi şi/sau calitativi, inclusiv
cu privire la economicitate, eficienţă şi eficacitate.
Cerințe generale Activități necesare Documente, elemente
justificative
Conducătorii compartimentelor Plan strategic instituțional
monitorizează performanţele (PSI)
1. Elaborarea unei strategii
activităţilor aflate în coordonare,
instituționale, plan strategic aprobat de
prin elaborarea unui sistem
de management, strategii de
adaptat dimensiunii și specificului conducere, Strategie de
dezvoltare locală sau unui
activității compartimentului. dezvoltare locală (SDL)
alt document de
Monitorizarea performanţelor sau alt
management, care să includă
activităţilor desfășurate se realizează
obiectivele entității, document de
34
 la nivelul fiecărui compartiment în activitățile, management
vederea informării indicatorii de performanță.
organizațional
conducerii entității publice privind
realizarea obiectivelor propuse. asumat;
Conducătorii compartimentelor
2. Comunicarea indicatorilor
se asigură că este stabilit cel
de performanță stabiliți,
puţin un indicator de performanţă Proces verbal de luare la
către întreg personalul
pentru obiectivele stabilite cunoștință;
compartimentelor și
şi activităţile prevăzute
familiarizarea acestuia cu Minutăședință de lucru;
în
instrumentele de evaluare a
performanțelor entității.
3. Monitorizarea stadiului Sistem de
realizării obiectivelor,
monitorizare a
indicatorilor de performanță
și utilizării resurselor, pe obiectivelor și activităților
baza unor criterii. asociate;
Exemple de criterii ptr. Rapoarte anuale de evaluare
indicatorii de performanță: a
claritate: indicatorii performanţelor profesionale
trebuie să fie simpli, bine individuale;
plan și/sau desfăşurate, cu ajutorul căruia se definiți și ușor de înțeles de Rapoarte de monitorizare a PSI, SDL sau a
monitorizează și raportează realizările. Pe baza cei care-i utilizează; altui document de management;
indicatorilor stabiliţi, conducătorul
relevanță: indicatorii
compartimentului
trebuie să acopere toate
elaborează anual o aspectele importante ale
activităților și proceselor
raportare privind
derulate.
monitorizarea performanţelor, care poate fi 4. Întocmirea rapoartelor Rapoarte anuale privind monitorizarea
inclusă într-un raport mai amplu precum un anuale privind performanțelor
raport de activitate sau alt document de raportare monitorizarea
compartimentelor;
al entității publice. performanțelor
Pe baza raportărilor anuale pentru monitorizarea compartimentelor.
performanţelor primite de la compartimente,se
Informare privind monitorizarea
întocmește o informare privind monitorizarea
performanţelor la nivelul entităţii, realizată
performanţelor la nivelul entității publice către 5. Realizarea unei
de
conducătorului acesteia. informări sintetice, pe baza
rapoartelor centralizate la Secretariatul tehnic
Structura și
nivelul entității, privind
al Comisiei de Monitorizare;
complexitatea sistemului de monitorizare a monitorizarea
performanțelor.
6. Analiza informării
35
privind monitorizarea
performanţelor la
Informare privind monitorizarea
nivelul entităţii, de
performanţelor la nivelul entităţii;
către Comisia de
monitorizare, aprobarea de
către Președintele Comisiei
de Monitorizare și
înaintarea acesteia
conducătorului
entității publice.

36
performanţelor este condiționată de PSI, SDL sau alt
mărimea şi specificul activității entităţii document de
publice, de modificarea obiectivelor sau/şi management
indicatorilor, de modul de acces al
organizațional
salariaţilor la informaţii.
7. Actualizarea de către
actualizat și agreat de
Conducerea entităţii publice dispune managementul
conducerea
evaluarea periodică a entității publice a
entității;
obiectivelor și realocarea
performanţelor, constată eventualele
resurselor Plan de
abateri de la obiective şi ia măsurile
în vederea
preventive și corective ce implementare a
remedierii
abaterilor și
se impun. eventualelor
disfuncționalităților
disfuncționalități,
identificate în procesul
abateri
de monitorizare a
constatate sau
performanțelor;
schimbări survenite
în cadrul entității.

Acțiune de implementare standard:

Conducătorul Școlii Gimnaziale ”Regina Maria” Mănăstirea Cașin dispune
actualizarea / completarea fișelor de post astfel încât acestea să reflecte competenţele necesare
realizării atribuțiilor și sarcinilor aferente posturilor pentru parcurgerea fiecărei etape a
procesului de achiziție publică și asigură condiţiile necesare pentru îmbunătăţirea pregătirii
profesionale a personalului implicat în realizarea acestui proces.
Personalul didactic si didactic auxiliar
1. Cadrele didactice au drepturile și obligaţiile stabilite prin lege și prin alte reglementări.
2. Pentru încadrarea și menţinerea într-o funcţie didactică de conducere, de predare sau într-o
funcţie didactică auxiliară, personalul didactic are obligaţia să prezinte un certificat medical,
eliberat pe un formulat specific, elaborat de MEN și Ministerul Sănătăţii.
3. Cadrele didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul
managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile, pot face parte din
corpul naţional de experţi în management educaţional, iar procedura şi criteri ile de selecţie se
stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
4. Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în
condiţiile legii.
5. Personalul didactic de predare care face dovada absolvirii unui program acreditat de
formare în domeniul managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile,
poate face parte din corpul naţional de experţi în management educaţional, iar procedura şi
criteri i le de selecţie se stabi lesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei naționale.
37
1. Personalul nedidactic
 Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza prevederi lor Legi i nr. 53/2003
- Codul Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 345 din 18.05.2011.
 Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturi lor administrative dintr-o
unitate de învăţământ preuniversitar sunt coordonate de director. Consiliul de
administraţie al unităţ i de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează
rezultatele concursului.
 Angajarea personalului nedidactic în unităţile de învăţământ preuniversitar cu
personalitate juridică se face de către director, cu aprobarea consiliului de
administraţie, prin încheierea contractului individual de muncă.
 Compartimentul administrativ este subordonat directorului unităţii deînvăţământ
preuniversitar.
 Activitatea personalului nedidactic de întreţinere şi curăţenie - mecanici, paznici,
portari, magazioneri, muncitori, gestionari, personalul de cantină, internat şi de
aprovizionare este coordonată de administratorul de patrimoniu.
 Programul personalului de îngrijire se stabileşte de către administratorul de patrimoniu
potrivit nevoilor unităţii de învăţământ preuniversitar și se aprobă de către directorul
unităţii de învăţământ preuniversitar.
 Administratorul de patrimoniu stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de
îngrijire. În funcţie de nevoi le unităţii de învăţământ preuniversitar, directorul poate
solicita administratorului de patrimoniu schimbarea acestor sectoare.
 Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi
decât cele necesare unităţii de învăţământ preuniversitar.
 Administratorul de patrimoniu sau altă persoană din cadrul compartimentului
administrativ, desemnată de către director, trebuie să facă evaluarea periodică a
elementelor bazei materiale din cadrul unităţii de învăţământ, în vederea asigurării
securităţii elevi lor.

Evaluarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar

 Evaluarea personalului didactic se face conform prevederi lor legi i şi ale metodologi i
lor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
 Rezultatele evaluări i activităţi i personalului didactic stau la baza hotărâri i consi l
iului de administraţie privind acordarea cal ificativului anual şi a gradaţiei de merit.
 În conformitate cu prevederi le legale, inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul
şcolar al municipiului Bucureşti real izează auditarea periodică a resursei umane din
învăţământul preuniversitar, în baza metodologi i lor specifice.

Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic şi de conducere prin

diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza
sistemului de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabi le,
elaborat de MEN şi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

38
 Evaluarea personalului nedidactic se face la sfârşitul anului calendaristic/financiar
conform prevederi lor legale şi ale regulamentului intern, în baza fişei postului.
2.4.1. Regulament privind procesul de identificare a necesităților de instruire a
personalului Școlii Gimnaziale ,,REGINA MARIA” Mănăstirea Cașin
ANALIZA NEVOII DE FORMARE – Argument despre formarea continuă
Precizări conceptuale:
Conceptul de formare defineşte o acţiune socială esenţială, care integrează, între altele
şi învăţământul, cu cele două componente importante: instrucţia şi educaţia.
Formarea continuă este un ansamblu de activităţi teoretice şi practice, parcurse după
obţinerea calificării şi desfăşurate în unităţi şi instituţii specializate, care angajează
participarea educatorilor în vederea amplificării cunoştinţelor lor psihopedagogice, metodice
şi de specialitate necesare pentru activizarea, completarea şi lărgirea competenţelor
profesionale, în raport cu cerinţele unui învăţământ de calitate.
Formarea continuă este o necesitate cu caracter de permanenţă pentru toate cadrele
didactice, indiferent de domeniul profesional în care lucrează şi de nivelul pregătirii lor
profesionale.
Perfecţionarea pregătirii personalului didactic se realizează prin forme şi programe, în
raport cu exigenţele învăţământului, cu evoluţia diferitelor discipline de studiu, cicluri de
învăţământ şi profiluri, precum şi în funcţie de necesităţile şi de interesele de perfecţionare ale
diferitelor categorii de cadre didactice.
Reforma în educaţie presupune o foarte bună pregătire de specialitate, psihopedagogică şi
metodică a personalului din învăţământ. Practicarea unui învăţământ modern cere cadrului
didactic dinamism sporit şi o adaptare rapidă la noile solicitări pedagogice. Cadrul didactic
este dator să-şi lărgească permanent cultura în disciplina pe care o predă şi în pedagogie şi nu
în ultimul rând să-şi dezvolte competenţele comunicative. O politică educaţională bazată pe
corespondenţa dintre perspectivele de formare a personalului didactic şi funcţionalitatea
socială a formării are ca rezultantă motivarea şi antrenarea cadrelor didactice în toate etapele
procesului de reformă. Evoluţia activităţii de perfecţionare a cadrelor didactice are loc pe
circuitul metodologic: formare iniţială – formare continuă – autoformare.
Sistemele (post)moderne de învăţământ accentuează continuitatea celor trei secvenţe de
instruire permanentă. Astfel, ca secvenţă de instruire în acest circuit, formarea continuă
este o necesitate cu caracter de permanenţă pentru toate cadrele didactice, indiferent de ciclul
de învăţământ la care lucrează (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional) sau vechimea
în sistem, urmărind:
 să anticipeze schimbările;
 să dezvolte competenţele profesionale ale personalului didactic, competenţe de
ordin declarativ, practic-aplicativ şi contextual.

Într-o epocă a noilor tehnologii educaţionale, poziţia cadrului didactic este una statutară,
acesta păstrându-şi în continuare rolul şi funcţiile de coordonator şi catalizator al eforturilor
educaţionale. Practicarea unui învăţământ modern cere cadrului didactic dinamism sporit, o
39
distributivitate extinsă faţă de problemele şcolii şi o adaptare rapidă la noile solicitări
pedagogice. Cadrul didactic este dator să-şi lărgească permanent cultura în disciplina pe care
o predă şi în pedagogie şi nu în ultimul rând să-şi dezvolte competenţele comunicative.
Fundamentul major pentru o politică educaţională bazată pe corespondenţa dintre
perspectivele de formare a personalului didactic şi funcţionalitatea socială a acestuia o
constituie motivarea şi antrenarea cadrelor didactice în toate etapele procesului de reformă.
Activităţile de formare continuă îşi propun să răspundă atât nevoilor personale, celor
profesionale ale cadrelor didactice, cât şi celor organizaţionale; în aceeaşi măsură, acestea
favorizează schimbarea mentalităţii educatorului, componentă indispensabilă în realizarea
reală a reformei învăţământului. Transformările, care deja au avut loc în planul reformei,
legate de organizarea învăţământului ( anul şcolar organizat pe semestre, formele de evaluare)
au fost deja legiferate, conţinutul acestuia (curriculum nucleu şi curriculum la decizia şcolii)
oferă posibilitatea manifestării autonomiei dascălului, în alcătuirea schemei orare, dar mai
ales în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea propriu-zisă a activităţilor didactice.
În acest sens activitatea de formare continuă vizează profesionalizarea carierei didactice
prin stabilirea şi urmărirea obiectivelor legate de pregătirea psihopedagogică, metodică şi de
specialitate (revizuirea metodelor de predare – învăţare - evaluare), abilităţi cu caracter social
(cultivarea şi dezvoltarea unor aptitudini şi atitudini socio-profesionale optime, schimbarea
mentalităţilor, colaborarea cu comunitatea întro manieră care să conducă la dezvoltarea
elevilor, încurajarea autoreflecţiei şi dezvoltării profesionale), competenţe constructiv-
creative, constructiv - acţionale .
Reuşita reformei în educaţie presupune o foarte bună pregătire de specialitate,
psihopedagogică, metodică şi juridică a personalului din învăţământ.
REGLEMENTĂRI PRIVIND FORMAREA CONTINUĂ
Potrivit reglementărilor legale în vigoare, cadrele didactice reprezintă grupul cheie în
realizarea reformei educaţionale, având o dublă calitate, de proprietari şi de agenţi ai reformei,
care le oferă o nouă perspectivă educaţională, precum şi posibilitatea adoptării unei strategii
didactice. Participarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic la activităţile de
formare profesională continuă este reglementată prin Legea 1/2011 .
Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evoluţia în
carieră .
Conform Legii 1 din 5 ianuarie 2011 (Legea 1/2011) a educaţiei naţionale Art. 244.
(1) Ministerul Educaţiei Naţionale stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continua a
personalului didactic la nivel de sistem de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu
strategiile şi politicile naţionale. (2) Unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe
baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele si formarea continua, inclusiv prin conversie
profesionala, pentru angajaţii proprii.
(3) Acreditarea şi evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de
formare oferite de aceştia, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue
sunt realizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin direcţiile de
specialitate.

40
(4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse şi asistenta educaţionala şi manageriala
pentru cadrele didactice şi didactice auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare
continuă.
Art.1. Regulamentul descrie procesul de identificare a necesităţilor de instruire, conştientizare
a personalului şi modalităţile de acces la programele de perfecţionare în vederea îmbunătăţirii
continue a abilităţilor şi pregătirii profesionale a salariaţilor.
Art.2. In sensul prezentului regulament, termenii utilizaţi sunt definiţi după cum urmează:
 beneficiar de formare - autoritatea care alocă resurse financiare,umane, informaţionale
şi de timp, în scopul achiziţionării de servicii de formare profesională a salariaţilor,
 formare profesională - proces de instruire de tip formare continuă, destinat dezvoltării
de competenţe determinate, in vederea îmbunătăţirii calitătii activităţilor profesionale
individuale desfăşurate de salariaţi,
 formare specializată - formare profesională destinată dezvoltării acelor competenţe şi
aptitudini necesare exercitării unei funcţii de nivel ridicat de complexitate şi care
necesită abilităţi şi aptitudini specifice, desfăsurate intr-un cadru organizat, pe o durată
de timp relativ extinsă, cu grupuri definite şi constituite limitativ, de regulă pe baza de
selecţie
 grup ţintă - beneficiar de formare determinat, ale cărui caracteristici sunt utilizate la
definirea şi elaborarea conţinutului programului de formare,
 perfecţionare - formare profesională destinată dezvoltării acelor competenţe şi
aptitudini necesare creşterii calităţii rezultatelor obţinute în exercitarea unor atribuţii
determinat, desfasurată intr-un cadru organizat, pe o durată de timp relativ restrânsă,
cu grupuri țintă definite în sens larg, de regulă pe baza de auto-evaluare, evaluare şi
recunoaşterea necesitaţii de formare şi tratînd o tematică unitară, domeniului de
activitate specific,
 persoana resursă - personal din cadrul departamentului ce are ca obiect de activitate
tematica abordată în cadrul programului de formare
 program de formare - ansamblul activităţilor desfăsurate de un furnizor de formare în
baza unui contract încheiat cu unul sau mai mulţi beneficiari de formare în vederea
furnizării de servicii de formare pentru grupuri ţintă.

Art.3. Instruirea și perfecționarea profesională a personalului reprezintă fundamentul

obţinerii şi menţinerii sistemului de management al calităţii.Identificarea necesităţilor de
instruire, formare profesională a personalului se face în urma analizei fișelor de evaluare a
personalului de către director sau șeful de compartiment .Analiza cuprinde urmatoarele
aspect:
 necesarul de personal calificat
 deficienţe in ceea ce priveste calitatea muncii, semnalate din interior în urma auditului
sau din exterior.

Nevoi educaţionale identificate :

41
▪ debutanţii şi suplinitorii îşi întocmesc cu dificultate planificările anuale, proiectele pe unităţi
de învăţare şi cele pentru fiecare activitate (posedă informaţie ştiinţifică din diverse surse, dar
nu ştiu să aleagă varianta potrivită)
▪ unele proiecte didactice cuprind prea multe obiective, sarcini de învăţare pentru unitatea de
timp alocată (dozarea necorespunzătoare a timpului didactic)
▪ unele cadre didactice (chiar şi cele cu vechime mai mare la catedră) nu lucrează diferenţiat,
nu cunosc rezultatele cercetărilor privind inteligenţele multiple şi posibilităţile de aplicare a
acestora în activitatea didactică
▪ în timpul activităţii se preferă abordarea frontală a colectivului, fiind implicaţi îndeosebi
elevii mai buni;
▪ există reţinere pentru activităţile pe grupe şi pentru exploatarea modalităţilor de cooperare
între elevi, acestea fiind considerate cronofage;
▪ interacţiunea elev-profesor este insuficient încurajată
▪ unele cadre didactice deţin puţine materiale auxiliare confecţionate de ele însele ori
prelucrate după diverse studii de specialitate
▪ utilizarea limitată a metodelor alternative de evaluare (referate, portofolii, proiecte, lecţii-
spectacol, excursii, editarea de reviste şcolare etc.);
▪ competenţele de autoevaluare ale unor cadre didactice nu se sprijină pe fundamente
ştiinţifice, sunt aleatorii
▪ majoritatea planificărilor, a proiectelor pe unitate de învăţare, a fişelor, testelor etc. sunt
redactate manual (deşi există calculatoare în fiecare unitate şcolară, puţini profesori le
folosesc);
▪ utilizarea limitată a mijloacelor moderne de comunicaţie şi de procesare a informaţiei
▪ relaţii mai puţin eficiente cu familiile elevilor, dificultăţi în realizarea comunicării cu
părinţii, implicarea lor redusă în exploatarea potenţialului elevilor şi în realizarea de activităţi
extraşcolare
▪ colaborare sporadică (mai ales în mediul rural) cu organele locale, instituţii, fundaţii etc.;
▪ competenţe reduse în ceea ce priveşte realizarea proiectelor de parteneriat;
▪ necesitatea elaborării unor proiecte educaţionale la nivel de catedră sau interdisciplinare
▪ informaţii insuficiente privind consilierea elevilor în scopul unei orientări şcolare potrivit cu
potenţialul intelectual şi cu aptitudinile fiecăruia
▪ întocmirea necorespunzătoare a proiectelor de dezvoltare instituţională, implicarea unui
număr redus de cadre didactice în elaborarea şi derularea lor
Art.4. Formele de realizare a formării profesionale a salariaţilor sunt:
 programe de formare organizate şi desfaşurate de catre furnizorii de formare
profesională, finalizate cu certificat de participare, diploma de absovire,

42
  programe de formare organizate si desfaşurate în cadrul implementării de proiecte cu
finanţare externă,

Art.5. Diagnoza nevoilor de formare se realiză pornind de la:

 Analiza fişei postului educabilului (standarde ocupaţionale, atribuţii de serviciu)
 Analiza scopurilor organizaţionale particularizate la nivelul unităţilor de învăţământ
 Identificarea obiectivelor de dezvoltare personală ale educabilului corelate cu
scopurile unităţii de învăţământ
 Identificarea „nevoilor de pregătire profesională” în vederea atingerii obiectivelor
personale şi a celor de sistem
 Casa Corpului Didactic reprezintă principalul organizator şi furnizor de programe de
formare continuă a personalului didactic,care iniţiază şi organizează periodic,
programele proprii de formare propuse anual prin Oferta de formare, activităţi
ştiinţifice, metodice, educative cu impact pozitiv asupra beneficiarilor;
 Colaborează cu formatori şi profesori cu experienţă didactică pentru susţinerea de
stagii de formare, care sunt parteneri ai CCD;
 Oferă consultanţă de specialitate, metodică şi psihopedagogică personalului didactic/
nedidactic/ didactic auxiliar ;
 Este parteneră Proiecte strategice POSDRU, în proiectul de realizare a Centrelor de
Documentare şi Informare, asigurând crearea şi dezvoltarea reţelei de Centre de
Documentare şi Informare;
 Existenţa formatorilor locali în mai multe direcţii de formare; construirea pieţei locale
de ofertă;

43
2.4.2. Evaluarea sistemului de control intern managerial
12.1. Evaluarea sistemului de control intern managerial la nivelul entității publice se
realizează periodic în vederea:
- monitorizării stadiului și evoluției implementării și dezvoltării
acestuia, în cadrul entității publice;
- identificării disfuncționalităților și deficiențelor care pot afecta realizarea obiectivelor
generale și specifice
- monitorizării impactului implementării măsurilor de control.

Evaluarea sistemului de control intern managerial se efectuează pe toate componentele,

însă într-un mod integrat.
Mediul de control - etică și integritate; atribuții, funcții, sarcini; competența,
performanță; structura organizatorică;
Performanțe și managementul riscurilor - obiective; planificarea; monitorizarea
performanțelor; managementul riscului;
Activități de control - proceduri; supravegherea; continuitatea activității;
Informarea și comunicarea – informarea și comunicarea, gestionarea documentelor;
raportarea contabilă și financiară;
Evaluare și audit - evaluarea sistemului de control intern managerial; auditul intern.

Evaluarea sistemului de control intern managerial se abordează pe două paliere, în următoarea

succesiune:
- la nivelul compartimentului, de către conducătorul compartimentului; această evaluare este
cunoscută ca ”Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la
nivelul compartimentului”;
- la nivelul entității publice, atribuție în sarcina Comisiei de Monitorizare;
Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la
nivelul compartimentului
Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la nivelul
compartimentului se realizează, în primul rând, pentru a vedea modul cum sunt aplicate
principiile controlului intern, respectiv cerințele generale prevăzute de standardele de control
intern managerial, iar în al doilea rând, pentru a furniza conducătorului acestuia asigurări
rezonabile că obiectivele specifice sunt îndeplinite în condiții de economicitate, eficacitate și
eficiență.

44
 Autoevaluarea reprezintă un instrument de dezvoltare progresivă a sistemului de control
intern managerial, prin conștientizarea conducătorilor compartimentelor asupra importanței
controlului intern.
Autoevaluarea la nivelul compartimentului trebuie să fie obiectivă și să nu birocratizeze
procesul de implementare a sistemului de control intern managerial; de aceea, autoevaluarea se
realizează prin Chestionarul de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de
control intern managerial, instrument tipizat prin Anexa nr. 4.1 din Ordinul Secretarului General
al Guvernului nr. 600/2018 (conform modelului de mai jos) și aplicat în mod diferențiat pentru
entitățile din administrația publică centrală și locală.

La nivelul
Criterii generale de Răspuns și explicații compartimentului
evaluare a stadiului standardul este:
implementării
Da / Nu Explicații asociate I / PI / NI
standardului
răspunsului
1 2 3 4

”Vor evalua stadiul de implementare a standardelor de control intern managerial, aplicând

numai prima cerință din Chestionarul de autoevaluare, modul de implementare al standardului
fiind următorul: Un standard aplicabil la nivelul compartimentului se consideră a fi:
Implementat (I), atunci când la criteriul general de evaluare aferent standardului s-a
răspuns cu "Da";
Neimplementat (NI), atunci când la criteriul general de evaluare aferent standardului s-a
răspuns cu "Nu".
Aprecierea gradului de conformitate a sistemului propriu de control intern managerial cu
standardele de control intern managerial, în raport cu numărul de standarde implementate, se
realizează conform acelorași precizări din ”Instrucţiunile privind întocmirea, aprobarea şi
prezentarea raportului asupra sistemului de control intern managerial” Anexa nr.4.1 din
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018.
Criteriile generale de evaluare pot fi completate prin includerea și altor criterii specifice
proprii compartimentului sau entității publice, de către Comisia de Monitorizare, dacă se constată
că cerințele cadru specifice din Anexa nr.4.1. nu acoperă în totalitate aria de lucru a
compartimentului sau entității.
În final, o autoevaluare obiectivă trebuie să consemneze gradul de implementare a
standardelor de control intern managerial, printr-un calificativ clar și neinterpretabil.
De aceea, răspunsul pentru fiecare criteriu general al unui standard este însoțită de un răspuns
„Da” sau „Nu”, cu explicații asociate răspunsului și detalierea cu documente justificative.
Pe baza chestionarului de autoevaluare, fiecare conducător de compartiment analizează
rezultatele obținute și evaluează stadiul implementării standardelor de control intern managerial
pentru a identifica deficiențele și a stabili măsurile necesare implementării standardelor.
În cazul criteriilor generale de evaluare aferente standardelor neaplicabile unui anumit
compartiment, în coloana 2 se precizează "Neaplicabil" în dreptul fiecărui criteriu general de
evaluare al acelui standard, prin acronimul "NA", şi se motivează în coloana 3 "Explicaţie asociată
răspunsului".

45
 La nivelul unui compartiment pot fi considerate neaplicabile numai Standardul 14
"Raportarea contabilă şi financiară" şi Standardul 16 "Auditul intern", cu respectarea condiţiei ca
la nivelul entităţii toate standardele să fie aplicabile.
Procesul de autoevaluare se realizează la finele anului, Chestionarul de autoevaluare fiind avizat
de către conducătorul compartimentului și ulterior transmis Secretariatului tehnic al Comisiei de
Monitorizare pentru centralizarea tuturor chestionarelor de autoevaluare la nivelul entității publice.
Chestionarul de autoevaluare trebuie să includă în mod obligatoriu,
„Concluzii cu privire la stadiul implementării standardelor de control intern managerial” și
în special „Măsuri de adoptat” pentru criteriile generale care nu sunt îndeplinite, aceste măsuri
fiind esențiale la elaborarea Programului de Dezvoltare a Sistemului de Control Intern Managerial
la nivelul entității publice.

Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la

nivelul entității publice
Conducătorul entității publice efectuează, cel puțin o dată pe an, autoevaluarea sistemului de
control intern managerial la nivelul entității publice, în vederea stabilirii gradului de conformitate
a acestuia față de standardele de control intern implementate și elaborează un Raport asupra
sistemului de control intern managerial.
Autoevaluarea stadiului implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial, la
nivelul entității publice, presupune parcurgerea următoarelor etape:
Dispunerea de către conducătorul entității publice, prin act de decizie internă, a programării şi
efectuării de către conducătorii de compartimente a operaţiunii de autoevaluare a sistemului de
control intern managerial, la nivelul compartimentelor;
Convocarea unei ședințe a Comisiei de Monitorizare, aceasta având atribuții de coordonare,
monitorizare și îndrumare metodologică privind sistemul de control intern managerial, la nivelul
entității;
Completarea de către fiecare compartiment din organigrama entității publice, pe baza
principiului adevărului, a "Chestionarului de autoevaluare a stadiului de implementare a
standardelor de control intern managerial" și asumarea de către conducătorul de compartiment a
realității datelor, informațiilor și constatărilor înscrise în acesta;
Întocmirea de către Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare a Situației sintetice a
rezultatelor autoevaluării, prevăzută în Anexa nr.4.2 din Ordinul Secretarului General al
Guvernului nr.600/2018, prin centralizarea informațiilor din chestionarele de autoevaluare,
semnate și transmise de către conducătorii de compartimente;

Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la

nivelul entității publice
Conducătorul entității publice efectuează, cel puțin o dată pe an, autoevaluarea sistemului
de control intern managerial la nivelul entității publice, în vederea stabilirii gradului de
conformitate a acestuia față de standardele de control intern implementate și elaborează un Raport
asupra sistemului de control intern managerial.
Autoevaluarea stadiului implementării și dezvoltării sistemului de control intern
managerial, la nivelul entității publice, presupune parcurgerea următoarelor etape:
Dispunerea de către conducătorul entității publice, prin act de decizie internă, a programării
şi efectuării de către conducătorii de compartimente a operaţiunii de autoevaluare a sistemului de
control intern managerial, la nivelul compartimentelor;
Convocarea unei ședințe a Comisiei de Monitorizare, aceasta având atribuții de coordonare,
monitorizare și îndrumare metodologică privind sistemul de control intern managerial, la nivelul
entității;
Completarea de către fiecare compartiment din organigrama entității publice, pe baza
principiului adevărului, a "Chestionarului de autoevaluare a stadiului de implementare a
standardelor de control intern managerial" și asumarea de către conducătorul de compartiment a
realității datelor, informațiilor și constatărilor înscrise în acesta;
46
 Întocmirea de către Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare a Situației sintetice a
rezultatelor autoevaluării, prevăzută în Anexa nr.4.2 din Ordinul Secretarului General al
Guvernului nr.600/2018, prin centralizarea informațiilor din chestionarele de autoevaluare,
semnate și transmise de către conducătorii de compartimente;

Aprecierea gradului de conformitate a sistemului de control intern managerial, în raport cu

numărul de standarde implementate, apreciere care se realizează astfel:
- sistemul este „Conform” dacă sunt implementate toate cele 16 standarde;
- sistemul este „Parțial conform” dacă sunt implementate între 13 si 15 standarde;
- sistemul este „Parțial conform limitat” dacă sunt implementate între 9 si 12 standarde;
- sistemul este „Neconform” dacă sunt implementate mai puțin de 9 standarde.

Fiecare entitate publică stabilește măsurile care trebuie adoptate, obligatoriu, în cazul în
care sistemul de control intern managerial este parțial conform, parțial conform limitat sau
neconform, dar nu exclusiv. Măsurile de adoptat sunt preluate în Programul de dezvoltare a
sistemului de control intern managerial la nivelul entității publice.
Evaluarea sistemului de control intern managerial la nivelul entităților publice centrale,
ordonatori principali de credite
Direcția Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale (DCIMRI), din cadrul
Secretariatului General al Guvernului, desfăşoară activităţi de îndrumare metodologică a
procesului de implementare şi dezvoltare a sistemului de control intern managerial din cadrul
entităţilor publice.
Entităţile publice, în procesul de implementare şi dezvoltare a sistemului de control intern
managerial și în conformitate cu prevederile Ordinului Secretarului General al Guvernului
nr.600/2018, trebuie să parcurgă o serie de etape care să răspundă cerintelor standardelor de
control intern managerial, etape prezentate anterior.
Activitatea de îndrumare metodologică a personalului care exercită atribuţii în acest
domeniu, are drept scop și evaluarea implementării.

47
Concluzii si recomandări

Conceptul CFPI trebuie implementat în conformitate cu prevederile cadrului național de

reglementare și cele mai bune practici internaționale, având ca scop consolidarea răspunderii
manageriale pentru gestionarea fondurilor publice în conformitate cu principiile bunei guvernări.

Informația prezentată în acest raport relevă progrese nesemnificative în implementarea /

dezvoltarea CIM și a auditului intern în cadrul entităților publice.

Ritmul prea lent de implementare / dezvoltare a sistemului CFPI, într-o mare măsură, este
condiționat de următoarele aspecte:

- responsabilitatea managerială limitată și lipsa de angajament față de promovarea și

implementarea conceptului CFPI;
- conștientizarea redusă a necesității și beneficiilor dezvoltării sistemelor CIM și
auditului intern în cadrul entităților publice;
- coordonarea internă insuficientă a implementării și dezvoltării CIM în cadrul
entităților publice;
- conformitate scăzută a activității de audit intern cu cerințele standardelor
profesionale;
- resurse de personal limitate și capacități de instruire a personalului, de promovare și
evaluare a sistemului slab dezvoltate;
- armonizarea parțială a cadrului legislativ și normativ care reglementează domeniul;
- inconsecvența deciziilor politice aferente CFPI și /sau domeniilor tangențiale.

Pentru a depăși lacunele din system, este imperativ necesară asumarea angajamentului și
conjugarea eforturilor tuturor părților interesate, începând de la angajați, auditori interni, manageri
operaționali, și finalizând cu cel mai înalt nivel de conducere, inclusiv cel politic.

În acest sens, se impun următoarele:

Ministerul Finanțelor își va concentra eforturile viitoare pe realizarea Programului de Dezvoltare

a SCIM pentru următorii ani întreprinzând măsuri concrete pentru consolidarea sistemelor CIM și
a funcției de audit intern din sectorul public, precum și îmbunătățirea comunicării cu toate părțile
interesate, după cum urmează:

- elaborarea, revizuirea, armonizarea și promovarea în continuare a cadrului

normativ aplicabil
- intensificarea activităților de conștientizare, mediatizare, precum și dezvoltare a
capacităților părților interesate în domeniul CIM și auditului intern, prin
consolidarea platformelor de cooperare şi comunicare, dezvoltarea mecanismelor
de diseminare a bunelor practici şi schimbului de experienţă;
- dezvoltarea mecanismelor de certificare a auditorilor interni, precum și de raportare
a rezultatelor activității de audit intern și de autoevaluare a sistemelor CIM .
- autoevaluarea profundă a CIM, în vederea identificării punctelor forte și punctelor
slabe ale sistemului, precum și raportarea conformă a rezultatelor autoevaluării;
- întreprinderea măsurilor necesare în vederea conformării sistemului CIM la
cerințele SNCI;
- dimensionarea conformă a SAI, asigurarea nivelului optim de independență,
precum și condițiilor adecvate și necesare realizării activității de audit intern.

48
Auditorii interni urmează să alinieze activitatea pe care o desfășoară la prevederile
standardelor profesionale, asigurând:

- planificarea activității de audit intern, utilizând abordarea bazată pe analiza

riscurilor, cu consultarea părților interesate;

- elaborarea și punerea în aplicare a Programului de asigurare și îmbunătățire a

calității activității de audit intern, precum și a altor documente necesare
realizării activității de audit intern, prevăzute de cadrul normativ;

- documentarea adecvată și raportarea conformă a rezultatelor activității de audit

intern;

- respectarea principiilor fundamentale și a normelor de conduită, prevăzute de

Codul etic al auditorului intern.

Reiterăm faptul că, lacunele aferente CIM, constatate și raportate de entitățile publice, precum
și stagnarea dezvoltării auditului intern, poate avea un impact semnificativ asupra
transparenței și responsabilității pentru gestionarea fondurilor publice, fapt care ar trebui să
intre în atenția tuturor părților interesate.

Controlul intern este un proces implementat de managementul entității publice, care

trebuie să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, grupate în
următoarele categorii: eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor; fiabilitatea informațiilor
financiare; conformitatea cu cadrul normativ, legislaţia și reglementările aplicabile în vigoare.

Aceste subiecte ar trebui să fie adaptate la problemele practice respectând în acelaşi timp
mediul cultural în care controlul public intern naţional funcţionează. Rezultate concrete ar
putea include documente de poziţie privind bunele practici de control public intern, incluzând,
de exemplu, delegarea către structurile de management de mijloc, interacţiunea între auditul
intern şi inspecţia financiară şi utilizarea Comitetelor de audit, precum şi studii de caz,
sugerând soluţii la probleme specifice. Astfel de documente, oarecum comparabile cu
Consultaţiile practice ale IIA, desigur că nu ar avea un efect obligatoriu, ci mai degrabă ar
servi pentru a ilustra buna practică.
Concluzia analizei este că, pe lângă evoluţia pozitivă a implementării standardelor de
control intern/managerial în România, poate fi luată în calcul (studiul prezintă un model
cantitativ în acest sens) și o politică de sancţiuni, astfel că procesele aferente implementării
standardelor şi conformitatea cu prevederile OMFP 946/2005, republicat, să nu fie doar
formale.
O altă concluzie este că, în analizarea datelor premergătoare unor concluzii aferente unei
opinii privind implementarea controlului intern, pe lângă utilizarea mediilor sunt utile și o
analiză dispersională, dar și o politică de sancțiuni.
 BIBLIOGRAFIE :

1. Bontaș Dumitru (2019), Fundamentele managementului instituțiilor de educație, suport

curs, Universitatea „George Bacovia”, Bacău
2. Căprioară Mihai, (2018), Comunicare, relații publice și managementul situațiilor de criză,
suport curs, Universitatea „George Bacovia”, Bacău
Emil Ghiță, (2007), Audit public intern, Editura Sitech, Craiova
3. Florea Radu, Florea Ion, (2000), Controlul economico-financiar, Editura CECCAR,
București
4. Florea Radu, (2019), Control intern managerial, suport curs, Universtatea ”George
Bacovia”, Bacău
5. Florea Ramona, (2007), Management strategic, Editura Tehnopress, București
Paraschivescu Andrei Octavian, Managementul calității și deontologia profesională în
sistemele de educație, suport curs, Universitatea „George Bacovia”, Bacău
6. Ghiţă Marcel, Auditul Intern, Editura Economică , 2009.
7. Puiu Tatiana, (2019), Managementul resurselor umane, suport curs, Universitatea „George
Bacovia”, Bacău
8. Documente ale Comisiei de Monitorizare din cadrul Școlii Gimnaziale „Regina
Maria”Mănăstirea Cașin
9. Ghid practic misiunea de audit intern – Evaluarea proceselor de planificare, organizare și
control la nivelul unei structuri funcționale din cadrul unități administrativ –teritoriale,
Ministerul Finanțelor Publice, București, 2013.
10. Ghid de evaluare a sistemului de control intern în entităţile publice, Curtea de Conturi,
2011
11.Îndrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice, publicat
pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
12. Îndrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice,
publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
13. Manual- SCIM
14. PDI-Școala Gimnazială „ Regina Maria”Mănăstirea Cașin
15. Suport curs- Control intern managerial, Conf.Univ.Dr. Florea Radu

*** Legea educației naționale nr. 1/2011, Statutul personalului didactic din învățământul
preuniversitar, disponibil on-line la https://lege5.ro/Gratuit/geztsobvgi/statutulpersonalului-
didactic-lege-1-2011?dp=gq2tomryge2da
***Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 200 din 26 februarie 2016 privind
modificarea și completarea Ordinului Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015
pentru aprobarea Codului controlului intern / managerial al entităților publice, publicat în
Monitorul Oficial nr. 275 din 12 aprilie 2016
***Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600 din 07 mai 2018 privind
aprobarea Codului controlului intern mmanagerial al entităților publice, publicat în
Monitorul Oficial nr. 387 din 07 mai 2018
***Colectiv, Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile
publice, Ministerul Finanțelor Publice, Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de
management financiar și control, disponibil on-line la
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/legislatie/indrumar24ian.pdf

50
***Colectiv, Ghid privind implementarea standardelor de control intern managerial în
achizițiile publice de către autoritățile contractante, Secretariatul Guvernului, disponibil
on-line la http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/03/Ghid-Control-
Intern_08.02.2018.pdf
***Curtea de Conturi a României, (2011), Ghid de evaluare a unui sistem de control intern
în entitățile publice, disponibil on-line la http://www.rcc.ro/Ghiduri.aspx
***Ministerul Finanțelor Publice - UCAAPI, (2005), Îndrumar metodologic pentru
controlul intern în entități publice, disponibil on-line la
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/legislatie/indrumar24ian.pdf

Pagini web:
http://www.cnvranceanu.ro/categories/59
http://cjraedolj.ro/comisia-scim/proceduri-operationale-compartimente-structuri-cadrulcjrae/
http://omfp1649.ro/rapoarte.html http://www.primariasimeria.ro/Aplicatii
%20Online/Proceduri%20Operationale/Forms/ AllItems.aspx?RootFolder=%2fAplicatii
%20Online%2fProceduri%20Operationale%2f Compartiment%20de
%20Audit&FolderCTID=&View={67C4540D-6003-4FC2-AC47- 46DADCF03945}
http://www.consultanta-administratie.com/control-managerial.aspx
http://institutuldecontrolintern.ro/sector-public/smart-omfp-946/
http://www.finantare.ro/curs-evaluarea-implementarii-sistemului-de-controlinternmanagerial-
audit-intern-managementul-riscului-guvernanta-corporativa.html
http://www.performcenter.ro/index.php?pagina=programe.php
http://consiliereaauditorului.blogspot.ro/2012/10/norme-proprii-pentruimplementarea.html

51
ANEXĂ – PROCEDURĂ DE SISTEM

Procedură de Sistem
13.MONITORIZAREA SI RAPORTAREA PERFORMANTELOR ACTIVITATILOR
UNITATII DE INVATAMANT

Cod: PS – 03
Ediția [ 1 ], Revizia [ - ], Data [______________]

Avizat,
Președinte Comisia de monitorizare
______________________________
[Semnătură]

Verificat, Elaborat,

Secretar Comisie monitorizare _____________________

_______________________ [Semnătură]

[Semnătură]

52
 Scopul procedurii

- Scopul acestei proceduri este de a stabilii modalitatea de monitorizare si raportare a

desfășurării activităților în ansamblul lor și de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor
pe baza unor indicatori de performanță și/sau de rezultat, reprezentați prin rezultatul așteptat
și valoarea de referință a indicatorului.
- Scopul acestei proceduri este acela de a oferi un sistem de dezvoltare şi de control al
indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor instituției.
- Procedura stabileşte metodologia de realizare şi ţinere sub control a activităţilor sau
proceselor sistemului de control managerial intern.
- Procedura defineşte modul în care se evaluează, prin indicatori cantitativi și calitativi
relevanţi, inclusiv cu privire la economicitate, eficienţă şi eficacitate, realizându-se:
- realizarea obiectivelor sau/ şi a indicatorilor;
- accesul salariaţilor la informaţii;
- modul în care funcţionează sistemul de control intern/managerial;
- monitorizarea şi evaluarea riscurilor şi a gradului de adecvare a controalelor interne la
gestionarea riscurilor;
- verificarea raportării execuţiei bugetului, inclusiv a celui pe programe;
- păstrarea înregistrărilor referitoare la identificarea riscurilor şi a punctelor critice de
control identificate în procesul de formare.

Domeniul de aplicare a procedurii formalizate

Prevederile prezentei proceduri se aplică de către toate compartimentele din cadrul

Unitatii de invatamant.
Se realizează o monitorizare a performanţelor activităţilor din unitatea de invatamant,
luându-se în considerare obiectivele generale şi cele specifice pe fiecare compartiment al
unitatii de invatamant.
Documente de referinţă aplicabile activitatii procedurate
Reglementari internationale
1. Bunele practice internaționale1;

Legislatie primara
1. Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern managerial şi
controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
2. Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea codului
controlului intern managerial al entităţilor publice;
3. Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind coordonarea, îndrumarea metodologică şi
supravegherea stadiului implementării şi dezvoltării sistemului de control intern
managerial la entităţile publice;

1
Guidelines for Internal Control Standards for the Public Sector, INTOSAI GOV 9100
53
 Legislatia secundara
1. Instructiunea nr. 1/2018 a MEN privind aplicarea unitara la nivelul unitatilor de
invatamant preuniversitar a Standardului 9 – Proceduri prevazut in Codul controlului intern
managerial al entitatilor publice, aprobat prin OSGG nr. 600/2018

Alte documente, inclusiv reglementari interne ale entitatii publice.

1. Manualul de implementare a sistemului de control intern managerial – Proiect SGG
SIPOCA 34;
2. Ghid pentru realizarea procedurilor formalizate – Proiect SGG SIPOCA 34;
3. Ghid monitorizare si evaluare SGG , 2009;
Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizati in procedura formalizata
Definitii ale termenilor
Principalele concepte utilizate în Procedura sunt următoarele:
Activitate procedurabilă - totalitatea atribuţiilor de o anumită natură care determină
procese de muncă cu un grad de complexitate şi omogenitate ridicat, pentru care se pot stabili
reguli şi modalităţi de lucru, general valabile, în vederea îndeplinirii, în condiţii de
regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă, a obiectivelor compartimentului/unitatii de
invatamant.
Actualizare procedura – constă fie în revizuirea procedurii sau în elaborarea unei noi
ediții.
Compartiment – direcție generală, direcție, serviciu, birou.
Ediție procedură – forma iniţială a procedurii; în cazul în care apar noi ediții ale
documentelor de referință și se realizează modificări structurale în conținutul procedurii; de
regulă la a-3-a revizie; dacă volumul modificărilor depășește circa 50% din conținutul reviziei
anterioare.
Obiective specifice - obiective rezultate prin derivare din obiectivele generale şi care
constituie, de regulă, ţinte intermediare ale unor activităţi care trebuie atinse pentru ca
obiectivul general corespunzător să fie îndeplinit. Acestea sunt exprimate descriptiv sub
formă de rezultate şi se stabilesc la nivelul fiecărui compartiment din cadrul unitatii de
invatamant.
Procedură formalizată - totalitatea paşilor ce trebuie urmaţi, a modalităţilor de lucru
stabilite şi a regulilor de aplicat, în vederea executării activităţii, atribuţiei sau sarcinii şi
editate pe suport hârtie şi/sau electronic. Procedurile formalizate pot fi proceduri de sistem şi
proceduri operaţionale.
Procedură de sistem - procedură care descrie un proces sau o activitate care se
desfăşoară la nivelul tuturor compartimentelor/structurilor dintr-o entitate.
Proces - un flux de activităţi sau o succesiune de activităţi logic structurate, organizate
în scopul atingerii unor obiective definite, care utilizează resurse, adăugându-le valoare.
Responsabilitate - obligaţia de a îndeplini sarcina atribuită, a cărei neîndeplinire atrage
sancţiunea corespunzătoare tipului de răspundere juridică.
Resurse - totalitatea elementelor de natură fizică, umană, informaţională şi financiară,
necesare ca input pentru ca strategiile să fie operaţionale.

54
 Revizie - acţiunea de modificare respectiv adăugare sau eliminare a unor informații,
date, componente ale unei ediții a procedurii formalizate, modificări ce implica sub 50% din
conținutul procedurii; în cazul în care se fac modificări pentru corelarea procedurii cu
schimbările din entitate sau se fac detalieri ale unor activități.
Sistem de control managerial - Ansamblu de structuri organizatorice, responsabilităţi,
proceduri, procese şi resurse ce are ca scop implementarea controlului managerial;
Comisia - Consiliul de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a
dezvoltării sistemului de control managerial intern;
Monitorizarea performanțelor - Supraveghere, urmărire, de către aparatul de
conducere al UNITATII DE INVATAMANT, prin intermediul unor indicatori relevanţi, a
performanţelor activităţii aflate în coordonare.
Abrevieri ale termenilor
Nr. Abrevierea Termenul abreviat
Crt.
1. P.S. Procedura de sistem
2. E Elaborare
3. V Verificare
4. A Aprobare
5. Ap. Aplicare
6. Ah. Arhivare
7. F Formular
8. SCIM Sistem de control intern managerial
9. CA Consiliul de administratie

55
Descrierea procedurii de sistem
Generalitati
Unitatea de invatamant asigură pentru fiecare politică şi domeniu de activitate,
monitorizarea performanţelor activitatilor. În vederea implementării standardului,
managementul trebuie să primească în mod sistematic raportări cu privire la desfăşurarea
activităţii în cadrul unitatii de invatamant.
Evaluarea performanţelor activitatilor are ca scop identificarea eventualelor abateri de
la obiective, dar şi luarea măsurilor corective ce se impun. Această activitate este influenţată
în mod firesc de schimbările instituţionale, bugetare ce pot apărea şi de modificarea
obiectivelor stabilite iniţial.
În procesul de implementare a sistemului de control intern managerial se recomandă
parcurgerea unor etape absolut necesare pentru obținerea unui rezultat eficient și care să
confere o anumită coerență procesului.
Aceste etape se regăsesc în standardele de control intern managerial și fac obiectul
derulării unor procese complexe respectiv elaborării de documente relevante de către unitatea
de invatamant.
Unitatea de invatamant, în procesul de implementare şi dezvoltare a sistemului de
control intern managerial, în conformitate cu prevederile Ordinul Secretarului General al
Guvernului nr. 600/2018, parcurge o serie de etape conform standardelor de control intern
managerial, etape ce sunt evaluate pe parcursul derulării misiunilor de verificare şi îndrumare
metodologică, în conformitate cu Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016,
după cum urmează:
Stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale entităţii publice prin
ETAPA 1 elaborarea Listei obiectivelor generale şi specifice;

Stabilirea activităţilor şi acţiunilor/operaţiilor pentru realizarea

ETAPA 2 obiectivelor specifice prin elaborarea Listei obiectivelor şi activităţilor;

Ataşarea riscurilor la acţiunile şi activităţile din cadrul obiectivelor prin

ETAPA 3 elaborarea Listei obiectivelor, activităţilor şi riscurilor;

Elaborarea registrelor de riscuri pe compartimente și la nivelul entităţii;

ETAPA 4 informare privind procesul de gestionare a riscurilor;

Stabilirea modalităţilor de dezvoltare a sistemului de control intern

ETAPA 5 managerial prin elaborarea listei obiectivelor, activităţilor şi procedurilor

Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informaţii, a proceselor şi a

ETAPA 6 modului de comunicare între structurile entităţii şi alte entităţi;

Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfăşurării activităţilor din

ETAPA7 structura obiectivelor;

Autoevaluarea realizării obiectivelor generale şi a celor specifice şi

ETAPA 8 îmbunătăţirea sistemului de control intern managerial;

Elaborarea procedurilor pe procese sau activităţi, pe baza modelului de

ETAPA 9 procedură din OSGG nr. 600/2018;

Programul de pregătire profesională a personalului pentru

ETAPA 10 implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial.

56
Modul de lucru

Stabilirea sistemului de monitorizare a desfășurării activităților

Realizarea obiectivelor specifice este în strânsă legătura cu stabilirea activităților pe

fiecare obiectiv. Pentru unitatile de invatamant care se află la începutul procesului de
implementare a sistemului de control intern managerial, se recomandă defalcarea activităților
în acțiuni, după caz.
În vederea stabilirii îndeplinirii obiectivelor și a modului de realizare a acestora, este
necesară o monitorizare a desfășurării activităților în ansamblul lor și o evaluare a gradului
de realizare a obiectivelor pe baza unor indicatori de performanță, prin compararea
rezultatului tinta asteptat cu valoarea efectiva a acestuia obtinuta in momentul evaluarii.
Monitorizarea și evaluarea desfășurării activităților din structura obiectivelor sunt
două procese independente însă aflate într-o strânsă legătură unul cu celălalt, fiind.
Monitorizarea nu ar fi obiectivă dacă nu are la bază o evaluare, iar evaluarea ar fi inutilă dacă
nu este analizată și monitorizată la nivelul conducerii compartimentului respectiv la nivelul
entității, pentru luarea unor decizii sau a măsurilor corective, dacă este cazul.
Monitorizarea este un proces continuu de colectare a datelor și informaţiilor despre
modul de realizare a unui obiectiv specific, activitate sau acțiune, prin care se observă și
înregistrează într-un mod sistematic evolutia unui proces sau unei activități.
Monitorizarea este în esență, o descriere a situației la un moment dat.
Evaluarea este un operatiune realizata la un anumit moment, planificata de
conducătorul compartimentului/unitatii de invatamant (lunar, semestrial, anual) și utilizează
indicatori măsurabili care exprimă gradul de realizare sau rezultatul unui obiectiv specific sau
activități de-a lungul unei perioade de timp.
Aceste două procese sunt într-o strânsă conexiune la rândul lor cu procesul de Planificare –
conform Standardului 9 și Continuitatea activității – Standardul 11.
Dacă obiectivele specifice nu sunt stabilite conform cerintelor SMART și în mod special nu
sunt măsurabile, rezultate acestora respectiv stabilirea indicatorilor de performanță vor fi
dificil de apreciat cu obiectivitate.
Monitorizarea și evaluarea sunt forme de control care oferă conducătorului entității
mijloacele de a se asigura de îndeplinirea obiectivelor.
Indicatorii de performanță sunt definiţi ca variabile cantitative sau calitative care
furnizează informatii simple şi de încredere pentru măsurarea rezultatelor 2 în dinamica
proceselor si activitatilor ealizate de unitatea de invatamant. Totodată, indicatorii sunt
instrumente analitice de bază pentru evaluarea unui anumit rezultat (cu ținte de realizare
anterior stabilite) sau pentru compararea unor rezultate similare.
Criterii minimale pentru stabilirea indicatorilor de performanță și/sau de rezultat
 trebuie asigurat că sunt aleşi cei mai relevanţi indicatori, în concordanţă cu obiectivele
stabilite;
 să fie cuprinzători;
 trebuie să exprime simplu și obiectiv rezultatul așteptat;
 este reprezentat printr-o formulă matematică sau printr-o apreciere obiectivă.

57
Tipuri de indicatorii de performanță
a) Cantitativi – exprimaţi în termeni numerici sau procentuali;
b) Calitativi (apreciztivi) – exprimați printr-o apreciere de genul realizat/nerealizat, da/nu,
aprobat/neaprobat; dezavantajul acestui tip de indicator constă în faptul că este dificil de
verificat. În acest caz este obligatoriu existența unui document justificativ (raport, nota
informativa, etc.) care să susțină aprecierea făcută.
Sistemul de monitorizare a desfășurării activităților constă în:
 măsurarea şi raportarea indicatorilor de performanță relevanţi;
 colectarea periodică şi analizarea informaţiilor cu scopul de a fundamenta procesul de
luare a deciziilor și măsurile corective adecvate ce se impun, în situația apariției unor
abateri fată de planul inițial stabilit;
 corelarea performanțelor profesionale individuale ale personalului angajat cu
indicatorii de performanță ale activităților desfășurate pentru îndeplinirea obiectivelor.
Sistemul de monitorizare a desfășurării activităților conduce la:
 obiectivitate în luarea deciziilor şi măsurilor corective;
 transparență în raportarea îndeplinirii obiectivelor sau stadiului de progres al acestora;
 obiectivitate la întocmirea Rapoartelor de evaluare anuale a performanțelor
profesionale individuale ale personalului angajat.
Sistemul de monitorizare a desfășurării activităților se stabilește la începutul
fiecărui an scolar, poate fi actualizat pe parcursul anului și presupune parcurgerea
următoarelor etape:
1) Stabilirea obiectivelor specifice corespunzătoare viziunii, priorităților strategice,
direcțiilor de acțiune, obiectivelor strategice sectoriale sau obiectivelor generale;
2) Stabilirea activităților (acțiunilor) necesar a fi realizate pentru îndeplinirea obiectivului
specific;
3) Stabilirea tipului de indicator de performanță;
4) Stabilirea formulei de calcul a indicatorului de performanță.
Exemple indicatori de performanță
Gradul de actualizare al Registrului de riscuri de la nivelul entității (Ga RR)
Număr de registre de riscuri pe compartiment actualizate
G a RR= (%)
Număr total de registre riscuri pe entitate
Gradul de îndeplinire a Planului de activitate anual (GPA)
Număr activități realizate
G PA = (%)
Num ă r total activități planificate

5) Stabilirea valorii tinta a rezultatului așteptat (tinta propusa);

6) Nominalizarea responsabilului cu evaluarea și monitorizarea indicatorului;
7) Termenul de raportare a indicatorului de performanta.

Prin urmare, sistemul de monitorizare al performantelor este de fapt Planul de

activitate/munca/operational al fiecarui compartiment – anexa 1, plan de activitate care se
actualizeaza la inceputul fiecarui an scolar/calendaristic in functie de specificul
compartimentului.

58
 Centralizarea datelor menționate anterior vor fi transpuse într-o formă tabelara
in termen de 3 luni de la difuzarea prezentei proceduri, pentru fiecare compartiment in
parte, in concordanta cu obiectivele generale si specifice ale unitatii de invatamant, pe
domenii de competenta/tinte strategice/obiective generale care vor fi comunicate de
catre directorul unitatii de invatamant la inceputul fiecarui an scolar si ori de cate ori
intervin modificari, actualizari, dupa precum urmeaza:

59
Nr.________/___________________
Denumire compartiment__________ Aprobat,
Director, prof. _________

SISTEMUL DE MONITORIZARE A DESFASURARII ACTIVITATILOR COMPARTIMENTULUI_____________

prin Planul de activitate/operational al compartimentului ______________ pentru anul scolar/calendaristic_____________

Obiective Denumire
Formulă de calcul Termen limită/
indicator de Valoare țintă rezultat asteptat Responsabil
Activităţi indicator % orizont de timp
performanţă

0 1 2 3 4 5
Domeniul de competenta A. / Obiectivul general 1 / Tinta Strategica 1
Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 ... Rezultat 1 ... ...
Activitate 2 Indicator 2 ... Rezultat 2 ... ...
... ... ... ... ... ...
Obiectivul n / Activitate n Indicator n ... Rezultat n ... ...
Domeniul de competenta B. / Obiectivul general 2 / Tinta Strategica 2
Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 ... Rezultat 1 ... ...
Activitate 2 Indicator 2 ... Rezultat 2 ... ...

60
Obiective Denumire
Formulă de calcul Termen limită/
indicator de Valoare țintă rezultat asteptat Responsabil
Activităţi indicator % orizont de timp
performanţă

... ... ... ... ... ...

Obiectivul n / Activitate n Indicator n ... Rezultat n ... ...
Domeniul de competenta N. / Obiectivul general N / Tinta Strategica N
Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 Rezultat 1
Activitate 2 Indicator 2 Rezultat 2
... ... ...
Obiectivul n / Activitate n Indicator n Rezultat n

Intocmit,
Conducator/Responsabil compartiment,
Nume si prenume ______________________
Semnatura____________________

61
 Autoevaluarea realizării obiectivelor

Sistemul de monitorizare a desfășurării activităților din structura obiectivelor, stabilit

la începutul fiecărui an calendaristic sau an scolar (in functie de specificul compartimentului;
de exemplu pentru compartimentul financiar si administrativ se face pe an calendaristic,
deoarece raportarile financiare se fac trimestrial si anul, pe baza bugetului si a executiei
bugetare), la nivelul fiecărui compartiment, având declarate obiectivele specifice, activitățile,
rezultatele așteptate inclusiv indicatorii de performanță și/sau de rezultat, se aplică pentru
evaluarea rezultatelor obținute respectiv a indicatorilor de performanță stabiliți ca ținte de
realizat, pe o perioada determinată.
Procesul de evaluare a stadiului și realizării obiectivelor specifice la nivelul
compartimentului, se realizează de către conducătorul compartimentului, fapt pentru care
procesul mai este cunoscut și ca autoevaluarea realizării obiectivelor.
Spre deosebire de evaluarea realizată de către un evaluator extern, autoevaluarea are
ca principale avantaje:
 o înțelegere mai bună a situației din compartiment;
 o credibilitate mai mare în fața angajaților a rezultatelor prezentate și a măsurilor
corective;
 costuri minimale;
Autoevaluarea realizării obiectivelor trebuie făcută din cel puțin două motive foarte
importante:
 pentru a ne asigura că facem tot ce trebuie în direcția îndeplinirii obiectivelor
specifice;
 pentru a demonstra că resursele utilizate sunt folosite în scopurile cărora le-au fost
destinate, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate;
Etapele autoevaluării realizării obiectivelor / activităților
1. Colectarea datelor și informațiilor – se identifică toate documentele și documentațiile
relevante existente la nivelul compartimentului sau unitatii de invatamant care au fost
elaborate în vederea realizării obiectivului specific evaluat.
O importanță deosebită în acest proces o reprezintă implementarea Standardului 12 –
Informarea și comunicarea respectiv Standardul 13 – Gestionarea documentelor.

2. Analizarea, sistematizarea și prelucrarea datelor și informațiilor care concură la

realizarea obiectului specific analizat (activitate sau acțiune) și care au stat la baza
definirii indicatorului de performanță în faza stabilirii Sistemului de monitorizare.
3. Calcularea indicatorului de performanță, conform formulei stabilite în cadrul Sistemului
de monitorizare de la nivelul compartimentului.
În cazul în care indicatorul este unul de rezultat se va exprima o apreciere de genul
realizat/nerealizat, da/nu, abrobat/neaprobat, etc pe bază de documente justificative și
analizei de la punctul 2.

4. Interpretarea indicatorului de performanță în raport cu valoarea de referintă care

poate fi numerică sau procentuală respectiv apreciativă (calitativă), în cazul indicatorior
de rezultat.

62
5. Formularea concluziei cu privire la realizarea indicatorului de performanță ținând seama
de rezultatul așteptat definit în faza stabilirii Sistemului de monitorizare și de valoarea
de referință a acestuia.
6. Luarea de decizii și/sau măsuri preventive / corective, după caz de către conducătorul
compartimentului.
7. Elaborarea Raportului anual privind monitorizarea performanțelor.

Raportul anual privind monitorizarea performanțelor la nivelul compartimentului este

un document de maximă importanță, întrucât acesta:

 Relevă în mod obiectiv, asumat prin răspunderea personală a conducătorului

compartimentului, gradul de realizare a obiectivelor specifice la nivelul
compartimentului;

 Prezinta eficiența și eficacitatea utilizării resurselor materiale și umane alocate

precum și economicitatea resurselor financiare pentru atingerea rezultatelor
analizate;

 Stă la baza întocmirii cu obiectivitate a Rapoartelor de evaluare anuale a

performanțelor profesionale individuale ale personalului angajat;

 Reprezintă un instrument util conducătorului entității pentru monitorizarea în timp a

evoluției compartimentelor din punct de vedere al performanțelor;

Raportarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul compartimentului se

elaborează anual de conducătorul compartimentului și se transmite Secretariatului tehnic al
Comisiei de Monitorizare în vederea centralizării la nivelul entității publice, a tuturor
raportărilor și elaborării unei Informări privind monitorizarea performanțelor la nivelul
entității. Informarea este analizată de Comisia de Monitorizare, aprobată de Președintele
Comisiei de Monitorizare și ulterior prezentată conducătorului entității publice.

Raportarea privind monitorizarea performanțelor include, după caz, în funcție de

tipul entității publice, specificul de activitate al acesteia și nivelul la care se realizează
(compartiment sau entitate), elemente componente comune precum: viziune, mandat,
priorități strategice, direcții de acțiune, obiective strategice sectoriale, obiective generale,
obiective specifice, programe, proiecte, activăți, măsuri, indicatori de performanță sau de
impact, rezultat, ieșire, eficiență, responsabili, termene de realizare.

63
Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii

Nr. Compartimentul (postul) / Secretar Comisie CA

crt. Director
Acţiunea (operaţiunea) Comisie SCMI SCMI

1. Întocmește informarea privind E

monitorizarea si raportarea
performanțelor pe baza raportărilor
anuale primite de la nivelul
compartimentelor
2. Analizează informarea privind Av Ap
monitorizarea performanțelor
3 Analizează şi aprobă nivelul Ap
performanțelor din cadrul unitatii de
invatamant

Formular evidenţă modificări

Semnătura
Data
Data Revizi Nr. conducătorului
Nr. Edițía revizie Descriere modificare
ediţiei a pag. compartimentul
crt. i
ui
1. I

.....

Formular analiză procedură

Înlocui Aviz favorabil Aviz nefavorabil
Nume și
tor de
Nr. Compartimen prenume
drept
t Semnătu Semnătu
crt. conducător Data Obs. Data
sau ra ra
compart.
delegat
1 Conducere
2 Predare-
invatare-
evaluare
(CEAC)
3 Compartiment

64
 secretariat
4 Compartiment
biblioteca
5 Compartiment
financiar
6 Compartiment
administrativ

Lista de difuzare a procedurii

Data
Nr Data Data intrării în Semnătur
. Nume şi Semnătu vigoare a a
Compart. primiri retrager
prenume ra procedurii
ex. i ii

1 Conducere
1 Predare-
invatare-
evaluare
(CEAC)
1 Compartiment
secretariat
1 Compartiment
biblioteca
1 Compartiment
financiar
1 Compartiment
administrativ

Anexe, inregistrari, arhivari

Nr. Denumirea Elabo- Aprobat Nr. de Difuzare Arhivare Alt

65
anex anexei rator exemplar loc perio e
a e ada
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Sistemul de Director 1 Responsabili Comi 10
monitorizare a compartimen sie ani
desfasurarii te Moni
activitatilor la toriz
nivelul are
compartiment
ului /Planul de
activitate/
operational al
compartiment
ului ________
pentru anul
scolar/calenda
ristic
_________
2 Raport Director 1 Responsabili Comi 10
monitorizare compartimen sie ani
performante la te Moni
nivelul toriz
compartiment are
ului
3 Informarea Director Secretar Comi 10
privind Comisie sie ani
monitorizarea SCIM Moni
performanțelor toriz
la nivelul are
entității.
Cuprins
Pagina de gardă ..........................................................................................................................1
Scopul procedurii ................................................................................................................2
Domeniul de aplicare ..........................................................................................................3
Documente de referință .....................................................................................................4
Definiții și abrevieri ............................................................................................................5
Descrierea procedurii ..........................................................................................................7
Responsabilități .................................................................................................................16
Formular evidență modificări ............................................................................................17
Formular analiză procedură ..............................................................................................18
Lista de distribuire a procedurii ........................................................................................19
Anexe ................................................................................................................................20

66
Anexa 1 SISTEMUL DE MONITORIZARE A DESFASURARII ACTIVITATILOR
Nr.________/___________________
Denumire compartiment__________ Aprobat,
Director, prof. _________

SISTEMUL DE MONITORIZARE A DESFASURARII ACTIVITATILOR COMPARTIMENTULUI_____________

prin Planul de activitate/operational al compartimentului ______________ pentru anul scolar/calendaristic_____________

Obiective Denumire
Formulă de calcul Termen limită/
indicator de Valoare țintă rezultat asteptat Responsabil
Activităţi indicator % orizont de timp
performanţă

0 1 2 3 4 5
Domeniul de competenta A. / Obiectivul general 1 / Tinta Strategica 1
Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 ... Rezultat 1 ... ...
Activitate 2 Indicator 2 ... Rezultat 2 ... ...
... ... ... ... ... ...
Obiectivul n / Activitate n Indicator n ... Rezultat n ... ...
Domeniul de competenta B. / Obiectivul general 2 / Tinta Strategica 2
67
Obiective Denumire
Formulă de calcul Termen limită/
indicator de Valoare țintă rezultat asteptat Responsabil
Activităţi indicator % orizont de timp
performanţă

Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 ... Rezultat 1 ... ...
Activitate 2 Indicator 2 ... Rezultat 2 ... ...
... ... ... ... ... ...
Obiectivul n / Activitate n Indicator n ... Rezultat n ... ...
Domeniul de competenta N. / Obiectivul general N / Tinta Strategica N
Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 Rezultat 1
Activitate 2 Indicator 2 Rezultat 2
... ... ...
Obiectivul n / Activitate n Indicator n Rezultat n

Intocmit,
Conducator/Responsabil compartiment,
Nume si prenume ______________________
Semnatura____________________

68
Anexa 2 Raport privind monitorizarea performantelor pe anul _____ la nivelul compartimentului__________________
Nr.________/___________________
Denumire compartiment__________ Aprobat,
Director, prof. _________

Raport privind monitorizarea performantelor pe anul _____ la nivelul compartimentului__________________

Tinta
Obiective Formulă de Indicator Responsabil Termen Raporta
Indicator de propusa/
calcul de rezultat monitorizare monitorizare re stadiu
Activităţi performanţă rezultatul 3
indicator % si evaluare si evaluare realizare
asteptat
col. (4)
0 1 2 3 4 5 6 7
Domeniul de competenta A. / Obiectivul general 1 / Tinta Strategica 1
Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 ... Rezultat 1 ... ...
Activitate 2 Indicator 2 ... Rezultat 2 ... ...
... ... ... ... ... ...
Obiectivul n / Activitate n Indicator n ... Rezultat n ... ...

3
Se precizeaza rezultatul obtinut, calculat pe baza formulei stabilite in col. 2; se vor avea in vedere criterii privind calitatea, cantitatea, eficienta, eficacitatea etc, dupa caz.

69
 Tinta
Obiective Formulă de Responsabil Termen Raporta
Indicator de propusa/ Indicator
calcul monitorizare monitorizare re stadiu
Activităţi performanţă rezultatul de rezultat
indicator % si evaluare si evaluare realizare
asteptat
col. (4)
Domeniul de competenta B. / Obiectivul general 2 / Tinta Strategica 2
Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 ... Rezultat 1 ... ...
Activitate 2 Indicator 2 ... Rezultat 2 ... ...
... ... ... ... ... ...
Obiectivul n / Activitate n Indicator n ... Rezultat n ... ...
Domeniul de competenta N. / Obiectivul general N / Tinta Strategica N
Obiectivul specific 1
Activitate 1 Indicator 1 Rezultat 1
Activitate 2 Indicator 2 Rezultat 2
... ... ...
Obiectivul n / Activitate n Indicator n Rezultat n
Intocmit,
Conducator/Responsabil compartiment,
Nume si prenume ______________________Semnatura____________________
Anexa 3 Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul unitatii de invatamant
Nr.________/___________________

70
Denumire compartiment__________ Aprobat,
Presedinte Comisie
SCIM_________

Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul unitatii de invatamant pe anul ___________

In conformitate cu Standardul 7 – Monitorizarea performantei, pe baza Raportarilor privind monitorizarea performanțelor la nivelul
compartimentului transmite Secretarului Comisiei de Monitorizare, s- a centralizat la nivelul unitatii de invatamant toate raportărilor și si s-a
elaborat prezenta Informare privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității.

Informarea este analizată de Comisia de Monitorizare, aprobată de Președintele Comisiei de Monitorizare și ulterior prezentată
conducătorului entității publice.
Astfel, in anul scolar ______________, misiunea unitatii de invatamant a fost :______________________

La data de ________________obiectivele generale/tintele strategice ale unitatii de invatamant, au fost partial/complet

indeplinite/neindeplinite, dupa cum urmeza:

71
 Raportare stadiu realizare obiectiv la
Nr. crt Obiective generale Obiective specifice
data de_____

Obiectiv specific 1

1. Obiectiv general 1 Obiectiv specific 2

Obiectiv specific 3

Obiectiv specific 1

Obiectiv specific 2
2. Obiectiv general 2

Obiectiv specific 3

Avand in vedere cele de mai sus, va rugam sa analizati si sa dispuneti masurile ce se impun.

Intocmit,
Secretar Comisie S.C.I.M.
Nume si prenume ______________________
Semnatura____________________

72
73