GESTIUNEA TREZORERIEI

ÎNTREPRINDERII
APLICAŢII
II
 STUDII DE CAZ ŞI APLICAŢII

Determinarea Necesarului de fond de rulment pentru exploatare

În vederea previzionării necesarului de finanţare a ciclului de exploatare se pot utiliza mai multe
metode. Dintre acestea vom analiza:
a) dimensionarea NFRE medii în funcţie de ponderea acesteia în cifra de afaceri;
b) estimarea NFRE în funcţie de durata medie de rotaţie (ratei de rotaţie) a fiecărui element;
c) determinarea NFRE cu caracter permanent în zile cifră de afaceri, denumită în literatura
financiară franceză “metoda experţilor contabili”.

a) Nevoia de fond de rulment pentru exploatare medie se poate determina printr-o metodă
globală, pe baza raportului dintre nevoia de fond de rulment medie şi cifra de afaceri din anul precedent,
care se menţine constant în anul curent. Utilizând această metodă, considerăm că nevoia de fond de
rulment evoluează în acelaşi ritm cu cifra de afaceri.
Nevoia de fond de rulment medie anuală se poate determina prin relaţia:
NFRE medie = k  CA,
unde:
- k = ponderea NFRE în cifra de afaceri sau coeficientul de proporţionalitate dintre NFRE şi
cifra de afaceri;
- CA = cifra de afaceri.

Aplicaţia 1:
NFRE s-a modificat de la 610 mii lei, la începutul exerciţiului N, la 580 mii lei la finele acestuia. În anul
N, cifra de afaceri a fost de 1.700 mii lei. Care va fi nevoia de fond de rulment previzională a anului N + 1,
dacă a fost previzionată o cifră de afaceri de 1.900 mii lei? Întrucât condiţiile de exploatare rămân
nemodificate, coeficientul de proporţionalitate dintre nevoia de fond de rulment şi cifra de afaceri este
considerat constant:

NFRE1 = CA1  k 0 = 1.900 mii lei  0,35 = 665 mii lei

b) Nevoia de fond de rulment pentru exploatare cu caracter permanent se poate calcula pe

baza duratei medii de rotaţie pentru fiecare element ce o compune, fără a se ţine cont de ponderea
acestuia în cifra de afaceri. În previziuni se utilizează ratele de rotaţie realizate în exerciţiul încheiat sau rate
medii calculate pe mai multe exerciţii, care pot fi corectate cu informaţiile pe care le deţine compartimentul
financiar despre modul de desfăşurare a activităţii de exploatare în exerciţiul următor.

Ratele de rotaţie a stocurilor

Stocurile sunt supuse unei reînnoiri constante, datorită efectului conjugat al operaţiilor de
aprovizionare, producţie, vânzare. Ritmul de reînnoire sau de rotaţie a stocurilor poate fi determinat prin
relaţia între valoarea stocurilor medii şi valoarea aprovizionărilor care au alimentat stocul în cursul
perioadei.
Aprovizionări
Rata: V =
Stoc mediu

stabileşte viteza de rotaţie a stocului de marfă, adică numărul de rotaţii sau de reînnoiri într-o
perioadă dată, spre exemplu un an, dacă utilizăm în calcul aprovizionările anuale.

Stoc mediu
Rata: D = Aprovizionări

permite să se determine durata medie necesară pentru o rotaţie, respectiv, durata necesară pentru
o reînnoire a stocului de marfă.
Pentru o întreprindere cu activitate de producţie, ciclul de exploatare este mai complex. O
societate de acest gen achiziţionează materii prime, materiale, semifabricate, combustibil etc. pentru a
le transforma în produse finite:
În funcţie de informaţiile contabile de care dispunem, putem calcula rate de rotaţie pentru fiecare
tip de stoc:
Ratele de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale:
- Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale:

- Durata medie de rotaţie a stocului de materii prime şi materiale (în zile):

Pentru omogenitate, atât stocul cât şi aprovizionările se evaluează în preţ de aprovizionare, fără
taxa pe valoarea adăugată.
Ratele de rotaţie a stocurilor de produse finite:
- Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite:

- Durata medie de rotaţie a stocului de produse finite:

 Stocul şi vânzările se exprimă în costuri sau în preţuri de vânzare (fără Taxa pe Valoarea
Adăugată).
Ratele de rotaţie a stocului de producţie în curs de execuţie:
- Viteza de rotaţie a producţiei în curs de execuţie:

- Durata medie de rotaţie a producţiei în curs de execuţie:

Ratele de rotaţie a creanţelor

Creanţele comerciale corespund drepturilor pe care întreprinderea le are faţă de clienţii săi, ca
urmare a vânz ărilor pentru care acordă un termen de plată.
- Viteza de rotaţie a clienţilor:

Rata inversă măsoară durata medie a creditului acordat de întreprindere clienţilor (sau termenul
mediu de încasare a vânzărilor).

Întrucât soldul clienţilor este exprimat în bilanţ în preţ plus taxa pe valoarea adăugată, la cifra de
afaceri se va adăuga taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare (în contul de profit şi pierdere, cifra de
afaceri figurează fără taxa pe valoarea adăugată).
Ratele de rotaţie a datoriilor faţă de furnizori. Datoriile contractate faţă de furnizori corespund
sumelor pe care întreprinderea le obţine de fiecare dată când beneficiază de un termen de plată la cumpărările
de bunuri.
Viteza de rotaţie a datoriilor faţă de furnizori corespunde, pentru o perioadă dată, numărului de
reînnoiri ale mărimii datoriilor faţă de furnizori:
Raportând soldul furnizorilor la cumpărările zilnice medii se obţine durata medie a creditului
acordat întreprinderii de către furnizorii săi sau termenul mediu de plată a acestora.

În cazul societăţilor plătitoare de TVA, achiziţiile vor fi evaluate în preţuri la care se adaugă
taxa pe valoarea adăugată, pentru a asigura omogenitatea termenilor

Aplicaţia 2
Să se determine nivelul previzional al NFRE pentru o societate comercială cu activitate de
comerţ cu ridicata, pentru anul N+1, pe baza următoarelor informaţii:
- cifra de afaceri a fost estimată la 150 milioane lei exclusiv TVA;
- cumpărările de mărfuri sunt estimate la 135 milioane lei exclusiv TVA;
- cota taxei pe valoarea adăugată este de 19%; societatea aplică regimul general privind
exigibilitatea TVA şi achiziţionează mărfuri de la societăţi care aplică acelaşi regim;
- în anul N, durata medie de rotaţie a stocului de marfă a fost de 25 de zile, iar durata medie de
încasare a creanţelor comerciale de 30 de zile;
- conform contractelor încheiate cu furnizorii de marfă pentru anul N + 1, durata medie a
creditului comercial este de 45 de zile.
Utilizând ratele de rotaţie vom calcula:
a) nivelul previzional al stocului de marfă
Stoc mediu anual de marfa
DM =  365
Aprovizionari anuale

135.000  25
Stocul mediu anual de marfa = = 9.247 mii lei
365
b) nivelul previzional al creanţelor comerciale

Valoareamedie anuala a creantelorcomerciale

DC =  365
Cifra de afacerianuala + TVA

1,19  150.000 mii lei  30

Val. medie anuala a creantelor comerciale = = 14.671mii lei
365

c) nivelul previzional al datoriilor comerciale – furnizori

Valoareamedie anuala a datoriilor comerciale
DF =  365
Aprovizionari anuale + TVA
 1,19  135.000 mii lei  45
Valoarea medie anuala a dat. comerciale = = 19.806
365
mii lei

d) Nivelul mediu anual previzional al NFRE

NFRE = Utilizări Curente – Resurse Curente = Stocuri + Creanţe comerciale (Clienţi) –

Datorii comerciale (Furnizori) = 9.247 mii lei + 14.671 mii lei – 19.806 mii lei = 4.112 mii
lei.

c) Determinarea NFRE cu caracter permanent în zile cifră de afaceri

Pentru a determina NFRE în zile cifră de afaceri, se calculează, pe fiecare element, durata medie
de rotaţie şi coeficientul de structură.
Pentru aprecierea echilibrului financiar al întreprinderii, se poate construi un sistem de indicatori
dinamici, pe baza ratelor de rotaţie a capitalurilor prin cifra de afaceri
a) Stocuri
În general, durata de rotaţie a stocului este timpul în care articolul respectiv rămâne în depozit
(sau în magazin) înainte de a fi utilizat sau vândut.
Întrucât valoarea stocului se modifică în permanenţă, durata medie de rotaţie se stabileşte pe baza
stocului mediu. În practică, valoarea medie a stocului este stabilită aproximativ, prin relaţia:

Durata medie de rotaţie pe fiecare element al stocului se obţine raportând valoarea medie a
stocului la fluxul zilnic:
𝑆𝑡𝑜𝑐 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑆𝑡𝑜𝑐 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢
𝐷𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎𝑡𝑎ţ𝑖𝑒 = = ∗ 360
𝐹𝑙𝑢𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑛𝑖𝑐 𝐹𝑙𝑢𝑥 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙

Coeficientul sau rata de structură se dermină prin raportarea fluxului anual la cifra de afaceri.
Pentru a determina durata medie de rotaţie şi coeficientul de structură pentru principalele
stocuri, se folosesc relaţiile:
● Stocul de mărfuri

● Stocul de materii prime

 ● Stocul de producţie în curs de execuţie

● Stocul de produse finite

b) Clienţi
Atunci când nu cunoaştem durata creditului acordat clienţilor, vom determina o durată medie de
încasare a clienţilor:

Pentru aceasta trebuie să dispunem de valorile medii ale posturilor clienţi, efecte de primit de la
clienţi, efecte scontate neajunse la scadenţă, pe care le însumăm pentru a determina valoarea medie a
creanţelor comerciale. Întrucât soldul clienţilor este exprimat în preţ plus taxa pe valoarea adăugată, la
cifra de afaceri se va adăuga taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare.
Coeficientul de structură se stabileşte conform relaţiei:

La o cotă a taxei pe valoarea adăugată de 19%, coeficientul de structură este de 1,19.

c) Furnizori
Durata medie de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori reprezintă durata medie a creditului
obţinut de întreprindere de la furnizori sau termenul mediu de achitare a furnizorilor. În lipsa
informaţiilor privind durata creditului consimţit de către furnizori întreprinderii, se poate calcula o
durată medie:

Pentru a determina valoarea medie a datoriilor faţă de furnizori, la soldul contului furnizori se
adaugă soldul contului efecte de plătit.
Coeficientul de structură se determină după relaţia:

d) Taxa pe valoarea adăugată – cazul aplicării regimului general privind exigibilitatea

În calculul NFRE se integrează şi decalajele privind taxa pe valoarea adăugată. De regulă, faptul
generator intervine şi taxa devine exigibilă la data livrării de bunuri sau la data prestării serviciilor. Taxa
pe valoarea adăugată facturată asupra vânzărilor este exigibilă din momentul efectuării operaţiunii, dar
taxa datorată lunar se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare, atunci când perioada fiscală pentru
taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică. Astfel, o întreprindere care efectuează livrări de
bunuri de-a lungul întregii luni beneficiază de un termen mediu de achitare a taxei pe valoarea adăugată
de 30/2 + 25 = 40 zile. Dacă facturarea ar avea loc la începutul lunii, termenul ar ajunge la 55 de zile.
Pe de altă parte, întreprinderea are dreptul să deducă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi
serviciilor achiziţionate din taxa colectată, drept care se exercită tot lunar, dacă perioada fiscală pentru
taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică. Considerând că întreprinderea cumpără bunuri şi
servicii pe parcursul întregii luni, termenul mediu la care se recuperează taxa aferentă cumpărărilor este
de 40 de zile de la data aprovizionării.
La o primă analiză, în calculul nevoii de fond de rulment, taxa colectată apare ca o resursă, deşi
întreprinderea trebuie să o achite, în medie, la 40 de zile de la data facturării, în timp ce creanţele asupra
clienţilor se încasează, în multe situaţii, la peste 40 de zile de la data facturării. De fapt, în calculul
termenului mediu de plată acordat clienţilor am integrat taxa pe valoarea adăugată, presupunând că este
plătită încă de la facturare. Calculul taxei pe valoarea adăugată reprezintă o simplă corecţie a inexactităţii
acestei ipoteze.
Deci, din nivelul mediu al creanţelor asupra clienţilor exprimat în zile cifră de afaceri vom
deduce un număr de zile cifră de afaceri egal cu:

Taxa colectata Cifra de afaceri Cota TVA

40  = 40  = 40  Cota TVA
Cifra de afaceri Cifra de afaceri

Acelaşi raţionament se aplică şi în cazul datoriilor faţă de furnizori. Taxa pe valoarea adăugată
aferentă bunurilor şi serviciilor cumpărate a fost integrată în creditul primit de la furnizori, fiind
considerată o resursă, dar aceasta nu reprezintă o sursă de finanţare decât după ce se exercită dreptul de
deducere. Din acest motiv, din creditul primit de la furnizori exprimat în zile cifră de afaceri vom deduce
un număr de zile cifră de afaceri egal cu:

e) Salariile
Deşi sunt contabilizate la finele lunii, salariile se achită, de regulă, în două tranşe. Presupunând
că prima chenzină se achită la data de 25 a lunii curente, iar chenzina a doua la data de 10 a lunii
următoare, rezultă o durată medie de achitare a salariilor de 17,5 zile.
Având în vedere că din salarii se reţin, lunar, de către angajator, contribuţiile datorate de angajat
la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la fondul asigurărilor sociale de sănătate, precum şi un impozit
lunar reprezentând plăţi anticipate, care au alt termen de plată decât salariile, în calculul NFRE vom lua
numai salariile nete, rezultate după deducerea din salariile brute a contribuţiilor datorate de către salariaţi
la asigurările sociale de stat, la asigurările sociale de sănătate şi a impozitului pe veniturile din salarii.
Pentru salarii:

f) Contribuţiile sociale obligatorii şi impozitul pe veniturile din salarii

Contribuţiile datorate de către angajat şi de către angajator (contribuţia asiguratorie pentru
muncă), se virează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor
salariale. La acelaşi termen se virează şi impozitul reţinut lunar din salarii. Considerând că aceste
obligaţii apar încă de la începutul lunii şi cresc în mod regulat, rezultă că termenul lor mediu de plată
este de 40 de zile, adică (30/2 + 25).
Pentru contribuţiile sociale:

Pentru impozitul pe veniturile din salarii reţinut de plătitorul de venituri şi virat la bugetul de stat
sub forma plăţilor anticipate.

Din multitudinea de durate de rotaţie, durata ciclului de conversie a cash-ului, are o semnificaţie
particulară. Ea este formată din durata de rotaţie a stocurilor, a clienţilor şi cea a furnizorilor.
Durata de rotaţie (specifică) a stocurilor (+)
Durata de rotaţie a cleienţilor (+)
Durata de rotaţie (specifică) a furnizorilor (-)
 = Durata ciclului de conversie a cash-ului1.
Rezultatul obţinut trebuie să releve o investiţie de capital cât mai redusă în stocuri şi clienţi şi
atragerea de capital semnificativ de la furnizori, fapt care se transpune într-o durată a ciclului de încasare
a cash-ului cât mai scurtă. Această politică de gestiune financiară ofensivă generează, atât riscuri de
ruptură de stoc, cât şi riscuri de pierdere de clienţi şi furnizori.

Aplicaţia 3:
Să se determine NFRE în zile cifră de afaceri pentru o societate comercială cu activitate de
comerţ cu ridicata, pentru anul N+1, pe baza următoarelor informaţii:
- cifra de afaceri a fost estimată la 150 milioane lei exclusiv TVA;
- cumpărările de mărfuri sunt estimate la 135 milioane lei exclusiv TVA;
- cota taxei pe valoarea adăugată este de 19%; societatea aplică regimul general privind
exigibilitatea TVA şi achiziţionează mărfuri de la societăţi care aplică acelaşi regim;
- în anul N, durata medie de rotaţie a stocului de marfă a fost de 25 de zile, iar durata medie de
încasare a creanţelor comerciale de 30 de zile;
- conform contractelor încheiate cu furnizorii de marfă pentru anul N + 1, durata medie a
creditului comercial este de 45 de zile.
Determinarea NFRE în zile cifră de afaceri se realizează în următoarele situaţii:
a) în absenţa TVA (Societatea comercială nu este plătitoare de TVA)
a) considerând că societatea aplică regimul general privind exigibilitatea TVA şi achiziţionează
mărfuri de la societăţi care aplică acelaşi regim, iar cota taxei pe valoarea adăugată este de 19%, pentru
vânzări şi achiziţii.
Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.

Rezolvare:
a. Societatea comercială nu este plătitoare de TVA
Calcularea NFRE permanent/ă:

Stoc de marfă:
Coeficientul de structură = 135/150 = 0,9 (90%)

Clienţi – drepturi de creanţă:

Coeficientul de structură = Cifra de afaceri / Cifra de afaceri = 150 / 150 = 1 (100%)

Datorii faţă de furnizori = Cumpărări de mărfuri / Cifra de afaceri = 135 / 150 = 0,9 (90%)

1
Stancu I., Stancu D., Finanţe corporative cu Excel, Editura Economică, Bucureşti, 2012
 Durata Ponderea Durata
Elementului NFRE
Elemente NFRE medie de în medie în
rotaţie Cifra de Afaceri zile CA
+ Stoc de marfă 25 zile 90% 22,5
+ Clienţi 30 zile 100% 30,0
− Datorii faţă de furnizori 45 zile 90% – 40,5
= NFRE normativă - - 12,0

Pentru o cifră de afaceri este de 150 milioane lei, în anul N + 1, Nevoia de Fond de Rulment
pentru Exploatarea “normativă” sau permanentă va fi:

b. Societatea comercială este plătitoare de TVA - aplică regimul general privind exigibilitatea
TVA şi achiziţionează mărfuri de la societăţi care aplică acelaşi regim.
Calcularea NFRE permanentă:
Stoc de marfă:

Coeficientul de structură = 135/150 = 0,9 (90%)

Clienţi

Coeficientul de structură = (150 + 150 x 19%) / 150 = 150 x 1,19 / 150 = 1,19 (119%)

Corecţie TVA colectată (-) (se corectează creanţele comerciale)

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑥 𝐶𝑜𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑇𝑉𝐴 150 𝑥 19%
Coeficientul de structură = = = 19%
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 150

Datorii faţă de furnizori

135+135𝑥 19% 135 𝑥 1,19

Coeficientul de structură = = = 0,9 x 1,19 (90% x 1,19)
150 150

Corecţie TVA deductibilă (+) (de recuperat)

𝑇𝑎𝑥𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑑𝑢𝑠 𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 𝑥 𝑇𝑉𝐴 135 𝑥 19%

Coeficientul de structură = = = = 0,9 x 19%
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 150
 (90 % x 19%)

Dacă cifra de afaceri este de 150 milioane lei, în anul N + 1, nevoia de fond de rulment pentru
exploatarea “normativă” sau permanentă va fi:

9,24
NFRE = 150 𝑚𝑖𝑙. 𝑙𝑒𝑖 𝑥 = 3.850 mii lei
360

Aplicaţia 4: Să se calculeze Nevoia de Fond de Rulment pentru Exploatare în zile cifră de afaceri
pe baza următoarelor elemente:
− durata medie de rotaţie a stocului de materii prime şi materiale este de 20 de zile;
− durata procesului de fabricaţie este de 30 zile;
− produsele finite sunt stocate 10 zile înainte de a fi vândute;
− clienţii se încasează la 60 de zile de la livrarea produselor;
− furnizorii se achită la 90 de zile de la data aprovizionării cu materii prime;
− ponderea cheltuielilor cu materiile prime în preţul produsului finit este de 40%;
− celelalte cheltuieli de fabricaţie plătibile reprezintă 30% din preţul de vânzare al
produsului finit şi se includ în costul producţiei pe toată durata fabricaţiei, în mod uniform;
− societatea analizată şi furnizorii săi aplică regimul general privind exigibilitatea TVA;
− cota de TVA este de 19% pentru achiziţii şi pentru livrări;
− perioada fiscală pentru TVA este luna calendaristică.

Rezolvare
Pentru a calcula Nevoia de Fond de Rulment pentru Exploatare (NFRE) medie plecăm de la
următoarele ipoteze:
- activitatea este repartizata uniform în timp;
- anul este format din 12 luni a 30 de zile;
- soldul mediu al fiecărui element al NFRE este proporţional cu cifra de afaceri;
 - coeficientii de structură raman constanti dacă nu apar modificari importante în conditiile de
exploatare.
Pentru a determina NFRE în zile cifră de afaceri, se calculează, pe fiecare element, ponderea in
Cifra de Afaceri şi coeficientul de structură.
Pentru a determina ponderea fiecărui element în cifra de afaceri pentru producţia în curs de execuţie
şi stocurile de produse finite ţinem cont de informaţia dată în datele aplicaţiei: celelalte cheltuieli de
fabricaţie plătibile reprezintă 30% din preţul de vânzare al produsului finit şi se includ în costul
producţiei pe toată durata fabricaţiei, în mod uniform.
Stocul de materii prime
Ponderea materiilor prime în cifra de afaceri = 40%
Producţia în curs de execuţie
Ponderea producţiei în curs de execuţie în cifra de afaceri = 40% + 30/2 % = 55%
Clienţi

𝐶𝐴+𝐶𝐴 𝑥 19% 𝐶𝐴 𝑥 1.19

Coeficientul de structură = = = 1,19 (1,19 x 100 = 119%)
𝐶𝐴 𝐶𝐴

TVA colectată (corecţie -)

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑥 𝐶𝑜𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑇𝑉𝐴 𝐶𝐴 𝑥 19%
Coeficientul de structură = = = 19%
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝐶𝐴

Furnizori

𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖+𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 𝑥 19% 𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 𝑥 1,19

Coeficientul de structură = = = 40 x 1,19
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

(40% x 1,19)

Corecţie TVA deductibilă (+) (de recuperat)

𝑇𝑎𝑥𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑑𝑢𝑠 𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 𝑥 𝑇𝑉𝐴
Coeficientul de structură = = = 40 x 19% (40% x 19%)
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Pentru a calcula Nevoia de Fond de Rulment pentru Exploatare, se elaborează tabelul următor:
Durata medie Ponderea Durata medie
Explicaţii
de rotaţie elementului în CA în zile CA
+ Stoc de materii prime 20 zile 40% 8,00
+ Producţia în curs de
30 zile 55% 16,50
execuţie
+ Stoc de produse finite 10 zile 70%* 7,00
 + Clienţi 60 zile 119% 71,40
− TVA colectată (corecţie) 40 zile 19% -7,60
− Datorii faţă de furnizori 90 zile 40%×1,19 = 47,6% -42,84
+ TVA deductib. (corecţie) 40 zile 40%×19% = 7,6% 3,04
= Nevoia de fond de rulment - - 55,50
*40% + 30%
Elaborarea tabloului NFRE „normativă” necesită:
− studierea duratei medii a ciclului de producţie şi a diferitelor sale etape (durata de rotaţie
pentru fiecare tip de stoc);
− cunoaşterea coeficienţilor de ponderare la diferite stadii ale procesului de producţie;
− cunoaşterea termenelor reale de încasare a clienţilor şi achitare a furnizorilor.
Nevoia de fond de rulment pentru exploatarea “normativă” se exprimă în zile cifră de afaceri (în
număr de zile de recuperare prin cifra de afaceri):
NFRE = 8 + 16,5 + 7 + 71,40 – 7,60 – 42,84 + 3,04 = 55,5 zile Cifra de Afaceri

Aplicaţia 5: Să se calculeze nivelul previzional al NFRE în zile cifr ă de afaceri la Societatea

Comercială “A”, pe anul N+1, pe baza următoarelor informaţii:
- durata medie de rotaţie a stocurilor de materii prime este de 25 de zile;
- durata medie a procesului de fabricaţie este de 36 de zile;
- durata medie de depozitare a produselor finite este de 15 de zile;
- durata medie de încasare a clienţilor este de 80 de zile, conform contractelor;
- termenul mediu de achitare a furnizorilor de materii prime este de 60 de zile, iar a celorlal ţi
furnizori şi prestatori, de 20 de zile, conform contractelor încheiate pe anul N+1;
- salariile se plătesc la data de 25 a lunii curente, prima chenzină, şi la data de 10 a lunii
următoare, a doua chenzină;
- contribuţiile sociale obligatorii datorate de salariaţi şi angajator, precum şi impozitul pe
veniturile din salarii se plătesc pe data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata salariului;
- materiile prime se dau în consum în prima zi a procesului de fabricaţie, iar celelalte cheltuieli
se includ în costul producţiei, uniform, pe toată durata fabricaţiei.
Cota TVA pentru vânzări şi achiziţii este de 19%.
Societatea „A” şi furnizorii săi aplică regimul general privind exigibilitatea TVA.
Perioada fiscală pentru TVA este luna calendaristică.
Din Contul de profit şi pierdere previzional, dispunem de următoarele date:
Explicaţii Valori în mii. lei
Cifra de afaceri 146.000
Cheltuieli cu materii prime 61.400
Alte consumuri de la terţi 13.400
Salarii, din care: 29.900
- Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de
salariaţi 6.802
- Impozit pe veniturile din salarii 3.000
Contribuţia asiguratorie de muncă 673
 Se va calcula NFRE şi în situaţia în care societatea comercială nu ar fi plătitoare de TVA.

Rezolvare
➢ Societatea comercială este plătitoare de TVA
Cu ajutorul datelor extrase din Contul de profit şi pierdere previzional, calculăm ponderea
fiecărui element în Cifra de afaceri.
Structura cifrei de afaceri la Societatea Comercială “A” pe anul N+1
Explicaţii Valori mii. lei Pondere în CA (%)
Cifra de afaceri 146.000 100,0
Cheltuieli cu materii prime 61.400 42,1
Alte consumuri de la terţi 13.400 9,2
Salarii, din care: 29.900 20,47
- Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de
salariaţi 6.802 4,66
- Impozit pe veniturile din salarii 3.000 2,05
Contribuţia asiguratorie de muncă 673 0,46

Pentru a determina ratele de structură pentru producţia în curs de execuţie si stocurile de produse
finite tinem cont de informatia data in datele aplicatiei: materiile prime sunt date in consum integral in
prima zi a ciclului de fabricatie, iar celelalte cheltuieli directe de producţie sunt incluse în costul
producţiei în mod uniform pe toata durata procesului de fabricaţie.

Stoc de materii prime

➢ Rata de structură aferentă stocului de materii prime = 42,1%
Producţie în curs de execuţie
➢ Rata de structură aferentă producţiei în curs de execuţie = 42,1% + (9,2% + 20,5% + 0,46%)/2 =
57,18%
Stoc de produse finite
➢ Rata de stuctura aferenta stocului de produse finite = 42,1% + 9,2% + 20,5% + 0,46% = 72,26%
Clienţi

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖+𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑥 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑇𝑉𝐴 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑥 1,19

Coeficientul de structură = = = 1,19
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

( x 100 = 119%)

TVA colectată (corecţie -)
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑥 𝐶𝑜𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑇𝑉𝐴
Coeficientul de structură = = 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑇𝑉𝐴 = 19%
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Furnizori materii prime

 𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖+𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 𝑥 19% 𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 (1+19%)
Coeficientul de structura = =
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

= 42,1% x 1,19
TVA de dedus (corecţie +) – furnizori de materii prime
𝑇𝑎𝑥𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑑𝑢𝑠 𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 𝑥 𝑇𝑉𝐴
Coeficientul de structură = = = 42,1% x 19%
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Furnizorii de utilităţi
𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 (1+19%)
Coeficientul de structură = = 9,2% x 1,19
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

TVA de dedus (corecţie +) – furnizori de utilităţi

𝑇𝑎𝑥𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑑𝑢𝑠 𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 𝑥 𝑇𝑉𝐴

Coeficientul de structură = = = 9,2% x 19%
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Salarii nete

𝑆𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑏𝑟𝑢𝑡𝑒−𝐶𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ţ𝑖𝑖 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 −𝐼𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡 𝑝𝑒 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖

Coeficientul de structură =
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

29900−6802−3000 20098
= = 146000 = 0,1376 (0,1376 x 100 = 13,76%)
146000

Contribuţii sociale

6802+673 7475
Coeficientul de structură = = 146000 = 0,0512 (0,0512 x 100 = 5,12%)
146000

Impozitul pe salarii

3000
Coeficientul de structură = = 0,0205 (0,0205 x 100 = 2,05%)
146000
 Calculul Necesarului de Fond de Rulment în zile Cifră de Afaceri pe anul N+1

Durata medie Rata de structură Elementele NFRE

Elementele NFRE de rotaţie în în zile CA
zile
Stocuri de materii prime 25 42,1% 10,53
Producţia în curs de execuţie* 36 57,18%* 20,58
Stocuri de produse finite** 15 72,26%** 10,84
Clienţi 80 119% 95,20
TVA colectată (corecţie -) 40 19% -7,60
Furnizori materii prime 60 42,1%×1,19 = 50,10% -30, 06
TVA de dedus (corecţie +) 40 42,1%×19% = 7,99% 3,20
Furnizori utilităţi 20 9,2%×1,19 = 10,95% -2,19
TVA de dedus (corecţie +) 40 9,2%×19% = 1,75% 0,70
Salarii nete 17,5 13,76% -2,41
Contribuţii obligatorii aferente 40 5,12% -2,05
salariilor şi
Impozitul pe
veniturile din salarii 40 2,05% -0,82
NFRE în zile cifră de afaceri 95,92
* 57,18% = 42,1% + (9,2% + 20,5% + 0,46%)/2
** 72,26% = 42,1% + 9,2% + 20,5% + 0,46%

Nevoia de fond de rulment exprimată în zile cifră de afaceri echivalează cu indicatorul financiar
exprimat în valoare absolută, determinat astfel:

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑥 𝑁𝐹𝑅𝐸 î𝑛 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑖𝑓𝑟ă 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

NFRE =
360

146000 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖 𝑥 95,92

NFRE = = 38.901 mii lei
360

La o cifră de afaceri previzională de 146 milioane lei, întreprinderea trebuie să imobilizeze o

sumă de aproximativ 38.901 mii lei în Nevoia de fond de rulment pentru exploatare, adică aproximativ
27% din cifra de afaceri.

Societatea comercială nu este plătitoare de TVA

Stoc de materii prime
➢ Rata de structură aferentă stocului de materii prime = 42,1%
Producţie în curs de execuţie
➢ Rata de structură aferentă producţiei în curs de execuţie = 42,1% + (9,2% + 20,5% + 0,46%)/2 =
57,18%
Stoc de produse finite
➢ Rata de stuctura aferenta stocului de produse finite = 42,1% + 9,2% + 20,5% + 0,46% = 72,26%
Clienţi
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
Coeficientul de structură = = 1 (1 x 100 = 100%)
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Furnizori de materii prime

𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 61400
Coeficientul de structură = = = 0,4205 (0,4205 x 100 = 42,1%)
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 146000

Furnizori de utilităţi

𝐶𝑢𝑚𝑝ă𝑟ă𝑟𝑖 13400
Coeficientul de structură = = = 0,0917 (0,0917 x 100 = 9,2%)
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 146000

Salarii nete

𝑆𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑏𝑟𝑢𝑡𝑒−𝐶𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ţ𝑖𝑖 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 −𝐼𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡 𝑝𝑒 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖

Coeficientul de structură =
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

29900−6802−3000
Coeficientul de structură = = 0,1376 (0,1376 x 100 = 13,76%)
146000

Contribuţii sociale

6802+673
Coeficientul de structură = = 0,0512 (0,0512 x 100 = 5,12%)
146000

Impozitul pe salarii

3000
Coeficientul de structură = = 0,0205 (0,0205 x 100 = 2,05%)
146000
 Calculul Necesarului de Fond de Rulment în zile Cifră de Afaceri pe anul N+1
(în absenţa TVA)
Durata medie Rata de structură Elementele NFRE
Elementele NFRE de rotaţie în în zile CA
zile
Stocuri de materii prime 25 42,1% 10,53
Producţia în curs de execuţie* 36 57,18%* 20,58
Stocuri de produse finite** 15 72,26%** 10,84
Clienţi 80 100% 80,00
Furnizori materii prime 60 42,1% -25,26
Furnizori utilităţi 20 9,2% -1,84
Salarii nete 17,5 13,76% -2,41
Contribuţii obligatorii aferente 40 5,12% -2,05
salariilor şi
Impozitul pe
veniturile din salarii 40 2,05% -0,82
NFRE în zile cifră de afaceri 89,57
* 57,18% = 42,1% + (9,2% + 20,5% + 0,46%)/2
** 72,26% = 42,1% + 9,2% + 20,5% + 0,46%

𝑪𝒊𝒇𝒓𝒂 𝒅𝒆 𝒂𝒇𝒂𝒄𝒆𝒓𝒊 𝒙 𝑵𝑭𝑹𝑬 î𝒏 𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒄𝒊𝒇𝒓ă 𝒅𝒆 𝒂𝒇𝒂𝒄𝒆𝒓𝒊

NFRE =
𝟑𝟔𝟎

𝟏𝟒𝟔𝟎𝟎𝟎 𝒎𝒊𝒊 𝒍𝒆𝒊 𝒙 𝟖𝟗,𝟓𝟕

NFRE = = 36326 mii lei
𝟑𝟔𝟎

Probleme de rezolvat
1. Societatea „X” prezintă următoarea structură de exploatare:
- cifra de afaceri = 100 mii lei;
- consumuri de materii prime = 30 mii lei;
- alte cheltuieli directe de producţie = 40 mii lei;
- cheltuieli generale = 20 mii lei;
- durata medie de rotaţie a stocurilor de materii prime = 15 zile;
- durata ciclului de producţie = 1 lună;
- durata medie de rotaţie a stocurilor de produse finite = 15 zile;
- termene de plată: furnizori de materii prime 2 luni, clienţi 1 lună, în cazul celorlalte cheltuieli
(plătibile) presupunem că se plătesc atunci când sunt înregistrate.
Presupunând că societatea nu este plătitoare de TVA, să se calculeze NFRE în zile cifră de
afaceri, ştiind că materiile prime sunt date în consum integral în prima zi a ciclului de fabricaţie, iar
celelalte cheltuielile directe de producţie sunt incluse în costul producţiei, în mod uniform, pe toată
durata procesului de fabricaţie.
 2. Societatea „Z” prezint ă următoarele caracteristici ale activităţii de exploatare:
- nevoia de fond de rulment permanentă este egală cu 25% din cifra de afaceri;
- în anul N cifra de afaceri realizată este de 100 milioane lei, iar pentru anul N+1 a previzionat o
cifră de afaceri de 120 milioane lei;
- excedentul brut din exploatare previzionat pentru anul N+1 reprezintă 15% din cifra de afaceri
previzională;
Calculaţi fluxul net de trezorerie din exploatare pentru anul N+1 (excedentul de trezorerie din
exploatare).

3. Nevoia de fond de rulment pentru exploatare la societatea „M” se prezint ă în ultimii 5 ani de
activitate (la data de 31 decembrie), după cum urmează (mil.Euro):
Anul N-4 N-3 N-2 N-1 N
Stocuri de mărfuri 6,1 7,4 9,1 13,0 15,4
Clienţi şi efecte comerciale de încasat 6,4 8,9 10,5 11,1 11,6
Furnizori şi efecte comerciale de plată 2,1 3,5 3,5 3,8 3,4

Din conturile de rezultate au fost extrase următoarele date (mil.Euro):

Anul N-4 N-3 N-2 N-1 N

Cifra de afaceri (fără TVA) 32,8 44,7 49,4 48,9 50,0
Cifra de afaceri + TVA 38,9 52,6 58,1 57,4 57,2
Achiziţii de mărfuri + TVA 12,5 19,2 19,6 20,9 20,4
Calculaţi diferite rate de rotaţie pentru a analiza NFRE.
 Referinţe bibliografice

1. Barreau J., Delahaye J., Gestion financière, Dunod, Paris, 2002.

2.Dragotă V., Obreja Braşoveanu L., Dragotă I.M. – Management financiar, volumul I,
Diagnosticul financiar al companiei, ediţia a II a, Editura Economică, Bucureşti, 2016.
3. Georgescu F., Managementul trezoreriei întreprinderii. Probleme, abordări, metode.,
Editura Universitară, Bucureşti, 2016.
4. Hoarau, C., Maîtriser le diagnostic financier, 3ème Édition, Groupe Revue Fiduciaire,
Paris 2008.
5. Teodorescu M., Badea L. – Finanţele întreprinderii, Editura Cartea Studenţească,
Bucureşti, 2009.
6. Teodorescu M. - Gestiunea trezoreriei: gestiunea lichidităţilor şi riscurilor de trezorerie
ale întreprinderii, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006.
7. Stancu I., Stancu D., Finanţe corporative cu Excel, Editura Economică, Bucureşti,
2012.
8. Traducere CECCAR, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară: IFRS : norme
oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de
Contabilitate, Ediţia a 4-a revizuită, Editura CECCAR, Bucureşti, 2009.
9. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/2015 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situaţiile financiare individuale şi situaţiile financiare anuale conolidate,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările
şi completările ulterioare.
10. ***www.iasplus.com