Sunteți pe pagina 1din 32

INTREBĂRI

1. Baza de plecare în calculul fluxului de numerar din activitatea de exploatare prin metoda
indirectă sunt:
a) operaţiunile de finanţare de la nivelul întreprinderii, care cuprind constituirea
surselor de finanţare şi veniturile financiare încasabile aferente activităţii de finanţare
respectiv rambursarea surselor de finanţare şi remunerarea deţinătorilor de capital;
b) operaţiunile de investire - dezinvestire de la nivelul întreprinderii;
c) alte operaţiuni de la nivelul întreprinderii, care cuprind, în principal operaţiunile de
gestiune şi cele extraordinare;
d) operaţiunile cu acoperire monetară de la nivelul activităţii de bază a întreprinderii, în
care are loc realizarea obiectului de activitate al acesteia;
e) autofinanţarea netă a exerciţiului financiar formată din profitul reinvestit la nivelul
întreprinderii şi amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.

2. Indicele mijloacelor fixe mai mic decât indicele cifrei de afaceri sau veniturilor sau
producţiei exerciţiului (IMf < ICa sau IV sau IQex), înseamnă:
a) Reducerea vitezei de rotaţie a imobilizărilor corporale;
b) Reducerea consumului specific de imobilizări corporale pe unitatea valorică de
producţie;
c) Scăderea nivelului indicatorilor de eficienţă a folosirii mijloacelor fixe (cum este
producţia la 1000 lei imobilizări corporale);
d) Diminuarea eficienţei utilizării imobilizărilor corporale ;
e) Creşterea necesarului relativ de imobilizări corporale (pentru realizarea producţiei
anului de bază sunt necesare mijloace fixe suplimentare).

3. Cauza modificării structurii fizice a producţiei este:


a) Creşterea preţurilor la materii prime şi materiale;
b) Reducerea costurilor cu materialele directe;
c) Realizarea programului de producţie în proporţii diferite pe produse;
d) Creşterea producţiei fizice totale;
e) Nerealizarea programului de producţie.

4. Dacă, în dinamică, stocurile de materiale cresc, indicele consumului de materiale este


supraunitar, cifra de afaceri creşte, dar într-un ritm superior consumului de materiale (ISM
>1; IM >1; ICa >1, dar ICa > IM ), această situaţie se datorează:
a) Reducerii consumului de materiale la unitatea valorică a cifrei de afaceri;
b) Depăşirii consumurilor normate de materiale la o unitate valorică a cifrei de afaceri;
c) Reducerii vitezei de rotaţie a mijloacelor materiale;
d) Creşterii preţurilor de evaluare a stocurilor;
e) Creşterii ponderii materialelor cu preţuri mai mari în totalul stocului.

5. Utilitatea analizei fluxurilor de numerar derivă din numeroasele valenţe ale acestuia între
care:
a) poate fi considerat un bun indicator financiar de apreciere a structurii financiar-
patrimoniale a întreprinderii;
b) evidenţiază gradul de lichiditate şi exigibilitate al elementelor financiar-patrimoniale
şi permite aprecierea gradului de eficienţă al utilizării activelor prin prisma
capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri;
c) poate fi considerat un bun indicator de rezultate bazate pe numerar, evidenţiază în
dinamică echilibrul financiar global şi permite fundamentarea valorii de piaţă a
capitalurilor proprii sau a întreprinderii;
d) calculul acestuia pe tipuri activităţi este principalul criteriu de construcţie al
bilanţului financiar;
e) este cel mai important indicator luat în calculul şi aprecierea riscului de exploatare,
atât prin metoda pragului de rentabilitate al exploatării cât şi prin cea a coeficientului
de elasticitate – pârghiei de exploatare.

6. O durată în zile a creanţelor clienţi mică înseamnă:


a) o poziţie dominantă a clienţilor în raport cu întreprinderea;
b) manifestarea posibilităţii obţinerii la nivelul întreprinderii a unor efecte favorabile
asupra dimensionării necesarului de fond de rulment;
c) furnizorii utilizează o perioadă de timp mai mică resursele financiare ale
întreprinderii;
d) practicarea pe piaţă a unei rate a dobânzii scăzute;
e) clienţii utilizează o perioadă de timp mai mare resursele financiare ale întreprinderii.

7. Pornind de la relaţiile de cauzalitate dintre factori de influenţă şi indicatorul economico-


financiar, care dintre corelaţiile enumerate mai jos asigură creşterea ratei de rentabilitate
economică:
a) modificarea cifrei de afaceri trebuie să devanseze modificarea capitalurilor investite
şi dinamica rezultatului brut al exerciţiului trebuie să fie superioară dinamicii cifrei
de afaceri;
b) modificarea cifrei de afaceri trebuie să fie devansată de modificarea capitalurilor
proprii şi modificarea capitalurilor proprii să devanseze modificarea rezultatului net
al exerciţiului;
c) dinamica cifrei de afaceri să fie inferioară dinamicii rezultatului brut al exerciţiului şi
modificarea capitalurilor investite trebuie să devanseze modificarea cifrei de afaceri;
d) modificarea cifrei de afaceri trebuie să fie devansată de modificarea nivelului
activelor totale şi modificarea activelor totale trebuie să devanseze modificarea
rezultatului net;
e) modificarea cifrei de afaceri trebuie să devanseze modificarea capitalurilor proprii şi
dinamica capitalurilor proprii să fie superioară dinamicii rezultatului net al
exerciţiului.

8. Mecanismul prin care gradul de înzestrare tehnică a muncii îşi transmite influenţa asupra
cifrei de afaceri este:
a) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul numărului mediu de personal
din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază al eficienţei utilizării
imobilizărilor fixe prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri;
b) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu numărul total de ore lucrate de toţi
salariaţii într-un an din perioada curentă şi cu nivelul eficienţei utilizării
imobilizărilor fixe prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri din
perioada de bază;
c) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu valoarea imobilizărilor fixe din
perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază al productivităţii muncii medii
anuale cu baza de calcul în cifra de afaceri;
d) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul numărului de personal din
perioada de bază şi cu nivelul din perioada curentă al eficienţei utilizării
imobilizărilor fixe prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri;
e) În mod direct, în acelaşi sens şi invers proporţional cu nivelul numărului de personal
din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază a eficienţei utilizării
imobilizărilor fixe prin prisma capacităţii acestora de a genera cifră de afaceri.

9. Factorii de influenţă ai valorii adăugate, în ordinea condiţionării economice, sunt:


a) numărul total de ore lucrate de toţi salariaţii într-un zi şi productivitatea medie orară
a muncii cu baza de calcul în valoarea adăugată;
b) numărul total de zile lucrate de toţi salariaţii într-un an şi valoarea adăugată medie
orară;
c) numărul mediu de personal, numărul de zile lucrate în medie de un salariat pe an,
numărul de ore lucrate în medie de un salariat pe zi, productivitatea medie orară a
muncii cu baza de calcul în valoarea adăugată;
d) numărul mediu de personal, numărul de zile lucrate de toţi salariaţii într-un an ,
numărul de ore lucrate în medie de un salariat pe zi, productivitatea medie orară a
muncii cu baza de calcul în valoarea adăugată;
e) numărul mediu de personal, numărul de zile lucrate în medie de un salariat pe an,
numărul de ore lucrate în medie de un salariat pe zi, valoarea adăugată medie anuală.

10. Care este interpretarea corectă care se poate desprinde la analiza creditului clienţi?
a) Dacă viteza de rotaţie a creditului client (durata în zile) este mai mică decât viteza
de rotaţie a creditului furnizor (durata în zile) atunci la nivelul întreprinderii se
crează un deficit de resurse financiare;
b) Dacă are loc o creştere a creditului client înseamnă că are loc o îmbunătăţire a
gestiunii creditelor clienţi;
c) Dacă tendinţa duratei de încasare a clienţilor este de scădere se impune analiza
clienţilor rău platnici;
d) O viteză de rotaţie mare (durată în zile mică) înseamnă că clienţii utilizează o
perioadă de timp mare resursele financiare ale firmei;
e) Dacă are loc o creştere a creditului client, fără a exista o creştere a vânzărilor acesta
poate fi semnul înrăutăţirii situaţiei întreprinderii sau semnul că beneficiarii au
dificultăţi la plată ca urmare a conjuncturii nefavorabile.

11. Dacă rata activelor circulante scade de la o perioadă de gestiune la alta, atunci:
a) Ponderea activelor circulante creşte ca urmare a modificării valorii activelor
circulante într-o proporţie mai mare decât cea a activului total (IAC > IAt);
b) Ponderea activelor circulante sporeşte ca efect a creşterii valorii activelor circulante
într-o proporţie mai mare decât cea a activelor imobilizate (IAC > IAI);
c) Limita aprecierii favorabile este dată de realizarea cifrei de afaceri în aceeaşi
proporţie cu valoarea activelor circulante, în condiţiile realizării vitezei de rotaţie la
nivelul perioadei de bază (ICa = IAC ;dz1 = dz0);
d) Limita minimă a unei aprecieri favorabile este creşterea vitezei de rotaţie a
activelor circulante în condiţiile realizării cifrei de afaceri cel puţin la nivelul anului
de bază (dz1 < dz0; ICa =1; sau ICa >1, dar Idz > ICa);
e) Ponderea activelor circulante se păstrează ca efect al modificării valorii activelor
circulante în acelaşi ritm cu modificarea valorii activului total (IAC = IAt).

12. Atingerea şi menţinerea echilibrului financiar pe termen lung se realizează în următoarele


condiţii:
a) Active imobilizate = capital permanent;
b) Total activ = total pasiv;
c) Mijloace ciclice = resurse ciclice;
d) Venituri = cheltuieli;
e) Total resurse = total alocări.

13. Creşterea averii acţionarilor negrefate de datorii se poate transpune în următoarele relaţii:
a) IAt = 1; IDt > 1;
b) IAt > 1; IDt ≤ 1;
c) IAt < 1; IDt > 1, dar IAt ≥ IDt;
d) At < Dt;
e) IAt < 1; IDt < 1, dar IDt > IAt.

14. Fondul de rulment (FR) se poate calcula pe baza următoarelor relaţii:


a) Diferenţa între capitalul propriu şi activele imobilizate nete;
b) Necesar de fond de rulment minus trezoreria netă;
c) Diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen scurt;
d) Diferenţa între activele circulante şi creditele bancare pe termen scurt;
e) Diferenţa între stocuri plus creanţe şi datorii pe termen scurt fără credite de
trezorerie (credite pe termen scut, soldul creditor al contului la bănci, credite de
scont).

15. Modificarea volumului fizic al producţiei determină modificarea:


a) Strategiei întreprinderii;
b) Tuturor indicatorilor economici cu bază de calcul volumul fizic al producţiei;
c) Politicii de selectare şi recrutare a personalului;
d) Preţurilor de vânzare;
e) Politicii de credit comercial.

16. Situaţia când fondul de rulment este pozitiv semnifică:


a) Respectarea regulilor de principiu ale finanţării;
b) O parte a datoriilor pe termen scurt au fost folosite pentru procurarea de imobilizări
fixe;
c) Solvabilitatea unităţii este negarantată;
d) Se înregistrează un deficit de lichidităţi potenţiale (active circulante) asupra
exigibilităţilor potenţiale pe termen scurt (datorii pe termen scurt);
e) Întreprinderea dispune de o marjă de securitate care o poate proteja, parţial sau
integral, de efectele modificării nevoilor procesului de exploatare.

17. Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă:


a) Excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor
permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea
activelor curente;
b) Marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante;
c) Partea din capitalurile proprii care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt
destinate finanţării activelor circulante;
d) Cuantumul activelor ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile;
e) Partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor
nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante.

18. Mecanismul prin care productivitatea muncii medie orară cu baza de calcul în producţia
exerciţiului îşi transmite influenţa asupra valorii adăugate este:
a) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu numărul de ore lucrate în medie de
un salariat pe an din perioada curentă şi cu nivelul ratei valorii adăugate din perioada
de bază;
b) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul mediu al numărului de
personal din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază al ratei valorii
adăugate;
c) În mod direct, în acelaşi sens şi invers proporţional cu nivelul mediu al numărului de
personal din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază a valorii adăugate la
un leu producţia exerciţiului;
d) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul numărului total de ore lucrate
de toţi salariaţii într-un an din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază al
ratei valorii adăugate;
e) În mod direct, în acelaşi sens şi proporţional cu nivelul numărului total de zile lucrate
de toţi salariaţii într-un an din perioada curentă şi cu nivelul din perioada de bază al
valorii adăugate la un leu producţia exerciţiului.

19. Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică:


a) Existenţa unui surplus de surse ciclice în raport cu activele ciclice;
b) O situaţie normală dacă este determinată de reducerea duratei ciclului de fabricaţie
datorită scăderii complexităţii produselor realizate;
c) Existenţa unui surplus de nevoi ciclice în raport cu sursele ciclice posibil de
mobilizat;
d) O situaţie favorabilă dacă este determinată de existenţa unor stocuri fără mişcare
sau cu mişcare lentă;
e) O situaţie favorabilă dacă este determinată de existenţa unui decalaj favorabil dintre
lichiditatea activelor circulante şi exigibilitatea datoriilor de exploatare.

20. Însuşirea datoriilor de a deveni scadente la un anumit termen se numeşte:


a) solvabilitate;
b) exigibilitate;
c) lichiditate;
d) rentabilitate;
e) prudenţă.

21. În ce condiţii creşterea perioadei medii de plată a datoriilor este considerată nefavorabilă
pentru întreprindere:
a) când, prin negocieri cu furnizorii, se obţin termene de plată mai relaxate;
b) când întreprinderea îşi încasează creanţele mai repede decât îşi plăteşte datoriile;
c) când au loc accelerări ale vitezei de rotaţie a creanţelor;
d) când întreprinderea întârzie plăţile datorită incapacităţii de a-şi onora obligaţiile;
e) când întreprinderea beneficiază de un efect de levier financiar pozitiv.
22. Dacă rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment este
supraunitară atunci:
a) Se creeză trezorerie negativă;
b) Integral necesarul de fond de rulment este asigurat prin capital permanent;
c) Necesarul de fond de rulment este finanţat integral pe baza fondului de rulment;
d) Necesarul de fond de rulment este finanţat parţial pe baza fondului de rulment şi
parţial sau integral pe seama datoriilor pe termen scurt;
e) Necesarul de fond de rulment este finanţat integral pe seama datoriilor pe termen
scurt.

23. În ce condiţii creşterea ratei stabilităţii financiare pe seama datoriilor pe termen mediu şi
lung este considerată benefică pentru întreprindere:
a) în condiţiile în care nivelul ratei stabilităţii financiare este de peste 66%;
b) în condiţiile în care nivelul ratei stabilităţii financiare este mai mare decât rata
autonomiei financiare;
c) în condiţiile în care activitatea întreprinderii degajă o rată de rentabilitate economică
mai mare decât rata dobânzii la creditele contractate pe termen mediu şi lung;
d) în condiţiile în care rata dobânzii la creditele pe termen mediu şi lung contractate de
întreprindere este mai mare decât rata rentabilităţii economice;
e) în condiţiile în care rata dobânzii la creditele pe termen mediu şi lung contractate de
întreprindere este mai mare decât rata profitabilităţii comerciale.

24. Între factorii care determină îmbunătăţirea nivelului şi evoluţiei vitezei de rotaţie a
activului total sunt:
a) Optimizarea structurii activului, în sensul scăderii ponderii activelor cu o lichiditate
mai ridicată;
b) Creşterea cifrei de afaceri într-un ritm mai ridicat decât creşterea activului total;
c) Optimizarea structurii activelor circulante, în sensul creşterii ponderii stocurilor;
d) Activele totale să crească în dinamică mai rapid decât cifra de afaceri;
e) Valoarea activelor necesară realizării unei unităţi valorice de cifră de afaceri să fie
în creştere.

25. Accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor este asigurată dacă:


a) Indicele de creştere a cifrei de afaceri este mai mare decât indicele de creştere a
stocului mediu, ceea ce va determina creşterea numărului de rotaţii a stocului mediu
prin cifra de afaceri;
b) Indicele de creştere a cifrei de afaceri este mai mare decât indicele de creştere a
stocului mediu, ceea ce va determina reducerea numărului de rotaţii a stocului
mediu prin cifra de afaceri;
c) Indicele de creştere a cifrei de afaceri este mai mare decât indicele de creştere a
stocului mediu, ceea ce va determina creşterea duratei în zile a unei rotaţii;
d) Indicele de creştere a cifrei de afaceri este mai mic decât indicele de creştere a
stocului mediu, ceea ce va determina creşterea numărului de rotaţii a stocului mediu
prin cifra de afaceri;
e) Indicele de creştere a cifrei de afaceri este mai mic decât indicele de creştere a
stocului mediu, ceea ce va determina reducerea duratei în zile a unei rotaţii.

26. În ce condiţii creşterea ratei stabilităţii financiare pe seama datoriilor pe termen mediu şi
lung este considerată benefică pentru întreprindere:
a) în condiţiile în care nivelul ratei stabilităţii financiare este de peste 66%;
b) în condiţiile în care nivelul ratei stabilităţii financiare este mai mare decât rata
autonomiei financiare;
c) în condiţiile în care activitatea întreprinderii degajă o rată de rentabilitate economică
mai mare decât rata dobânzii la creditele contractate pe termen mediu şi lung;
d) în condiţiile în care rata dobânzii la creditele pe termen mediu şi lung contractate de
întreprindere este mai mare decât rata rentabilităţii economice;
e) în condiţiile în care rata dobânzii la creditele pe termen mediu şi lung contractate de
întreprindere este mai mare decât rata profitabilităţii comerciale.

27. Rata de gestiune a creditului - client exprimă:


a) Numărul mediu de zile în care întreprinderea îşi încasează contravaloarea bunurilor
facturate clienţilor;
b) Numărul de zile în care întreprinderea achită contravaloarea bunurilor achiziţionate
de la furnizori;
c) Decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii bunurilor
cumpărate de la furnizori;
d) Decalajul mediu în zile între data depozitării produselor finite şi data livrării către
beneficiari;
e) Decalajul mediu în zile între data intrării în gestiune a bunurilor achiziţionate de la
furnizori şi data utilizării efective prin darea în consum.

28. Rata de gestiune a creditului - furnizor exprimă:


a) Numărul de zile în care întreprinderea îşi încasează contravaloarea bunurilor
facturate clienţilor;
b) Decalajul mediu în zile între data facturării şi data încasării contravalorii bunurilor
facturate clienţilor;
c) Numărul mediu de zile în care întreprinderea achită contravaloarea bunurilor
achiziţionate de la furnizori;
d) Decalajul mediu în zile între data depozitării produselor finite şi data livrării către
beneficiari;
e) Decalajul mediu în zile între data intrării în gestiune a bunurilor achiziţionate de la
furnizori şi data utilizării efective prin darea în consum.

29. În ce condiţii creşterea salariilor este justificată din punct de vedere economic:
a) Când ritmul de creştere a salariilor depăşeşte ritmul de a creştere celorlalte categorii
de cheltuieli;
b) Când ritmul de creştere a salariilor este depăşit de ritmul de creştere a productivităţii
muncii;
c) Când valoarea reală a salariilor a fost afectată semnificativ de efectul inflaţiei;
d) Când salariile sunt exprimate într-o valută puţin erodată de inflaţie;
e) Când creşte salariul minim pe economie.

30. Care dintre ratele de finanţare, dacă are o valoare subunitară, semnifică existenţa unui
dezechilibru financiar pe termen lung (adică un fond de rulment negativ):
a) rata finanţării activelor imobilizate din capitaluri permanente;
b) rata finanţării activelor imobilizate din capitaluri proprii;
c) rata stabilităţii financiare;
d) rata autonomiei financiare;
e) rata finanţării necesarului de fond de rulment.
31. Care dintre expresiile de mai jos reprezintă modalităţi de calcul a ratei de rentabilitate
economice:
1. Excedentul brut de exploatare / Activ economic brut;
2. Valoarea adăugată / Activ economic;
3. Rezultatul exploatării/ Capital investit net;
4. Producţia exerciţiului / Activ economic net;
5. Excedentul brut de exploatare / Capital investit brut.

a) 1+4+5; b) 2+3+4; c) 3+4+5;


d) 1+3+4; e) 1+3+5.

32. Între condiţiile ce trebuie îndeplinite de rata rentabilităţii economice sunt:


a) Să fie cât mai mică pentru a exprima o eficienţă ridicată a mijloacelor materiale şi
financiare alocate activităţii de exploatare şi comercializare;
b) Nivelul ratei trebuie să asigure menţinerea substanţei economice a mijloacelor
patrimoniale a unităţii, păstrarea valorii lor, condiţie îndeplinită dacă este mai mică
decât rata inflaţiei;
c) Nivelul ratei trebuie să depăşească nivelul ratei minime de randament din economie
(rata dobânzii) şi să acopere riscul economic şi financiar asumat de investitori;
d) Rata de rentabilitate trebuie să fie inferioară ratei dobânzii la capitalurile
împrumutate pentru a asigura fructificarea efectului de levier al îndatorării;
e) Cuantumul ratei de rentabilitate trebuie să asigure reînnoirea şi creşterea activelor
într-un termen cât mai lung posibil, condiţie îndeplinită dacă rentabilitatea brută
depăşeşte 25 %.

33. O întreprindere înregistrează în perioada curentă o rotaţie a stocurilor de 60 zile, iar


pentru perioada următoare se estimează o accelerare a vitezei de rotaţie, faţă de perioada
curentă, cu 14 rotaţii/an. În aceste condiţii durata de rotaţie a stocurilor se va reduce cu:

a) 46 zile; b) 14 zile; c) 42 zile;


d) 18 zile; e) 74 zile.

34. Este indicator de eficienţă:


a) Profitul net;
b) Cifra de afaceri;
c) Valoarea adăugată;
d) Viteza de rotaţie a activelor circulante;
e) Excedentul brut de exploatare.

35. Care dintre corelaţiile enumerate face posibilă creşterea ratei de rentabilitate economică:
a) Creşterea profitului brut să fie devansată de creşterea valorii adăugate;
b) Ritmul de creştere a rezultatului exploatării să devanseze ritmul de creştere a
activului total;
c) Ritmul de creştere a activelor fixe să fie devansat de modificarea capitalului
investit;
d) Reducerea valorii adăugate obţinută la unitatea valorică de active fixe;
e) Ritmul de creştere a capitalului investit să devanseze modificarea activelor fixe
active.

36. Semnificaţia ratei de rentabilitate financiară este:


a) Măsoară randamentul capitalurilor investite;
b) Exprimă lei profit brut obţinuţi la 100 lei capitaluri investite;
c) Capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile investite în
activitatea de exploatare – comercializare;
d) Măsoară randamentul capitalului propriu, respectiv a plasamentului financiar al
capitalului acţionarilor;
e) Măsoară remunerare investiţiei făcute de acţionari şi creditori în procurarea
activelor.

37. Structura fizică a producţiei nu influenţează nivelul şi evoluţia indicatorilor valorici când:
a) Programul de producţie se realizează în aceeaşi proporţie la toate produsele;
b) Se realizează mai multe produse;
c) Nivelul factorului calitativ este diferit pe produse;
d) Nu se modifică volumul fizic total al producţiei;
e) Se modifică indicele de realizarea a volumului fizic cel puţin la un produs.

38. Care dintre corelaţiile enumerate face posibilă creşterea ratei de rentabilitate financiară, pe
baza metodei ratelor explicative:
a) Modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri;
b) Modificarea cifrei de afaceri într-un ritm inferior faţă de modificarea activului total;
c) Creşterea activelor totale la unitatea valorică de cifră de afaceri;
d) Modificarea activului total într-un ritm superior faţă de modificarea cifrei de
afaceri;
e) Modificarea pasivelor totale să fie devansată de modificarea capitalurilor proprii.

39. Cifra de afaceri are ca sursă de formare:


a) Veniturile din activatatea de exploatare;
b) Veniturile din activatea de exploatare, activitatea financiară şi activitatea
excepţională;
c) Totalitatea veniturilor înregistrate de unitatea economică;
d) Doar veniturile din activitatea de bază;
e) Vânzarea de produse, vânzări de mărfuri şi veniturile din subvenţii aferente cifrei
de afaceri.

40. Rata rentabilităţii financiare este cu atât mai mare cu cât:


a) Rata rentabilităţii economice este mai mică decât rata medie a dobânzii;
b) Rata rentabilităţii economice este inferioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai redus;
c) Rata rentabilităţii economice este superioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai redus;
d) Rata rentabilităţii economice este superioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai mare fără a depăşi limita unei îndatorări admisibile (datorii
totale / capital propriu ≤ 2);
e) Rata rentabilităţii economice este inferioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai mare fără a depăşi limita unei îndatorări admisibile (datorii
totale / capital propriu ≤ 2).

41. Riscul de exploatare exprimă:


a) Incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile
mediului;
b) Capacitatea firmei de a-şi menţine echilibrul financiar;
c) Flexibilitatea întreprinderii în raport cu structura capitalului respectiv gradul de
îndatorare;
d) Acel punct unde veniturile de exploatare acoperă integral cheltuielile de exploatare
şi cele cu dobânzile;
e) Variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare
a întreprinderii.

42. Riscul de exploatare poate fi apreciat cu:


a) Ratele de solvabilitate;
b) Ratele de lichiditate;
c) Efectul de levier financiar;
d) Indicatorii de poziţie faţă de pragul de rentabilitate financiar;
e) Coeficientul de elasticitate (efectul de pârghie de exploatare).

43. Riscul financiar poate fi definit ca:


a) Punctul unde veniturile din exploatare acoperă integral cheltuielile de exploatare;
b) Volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare;
c) Variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare
a întreprinderii;
d) Punctul unde cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul
exploatării este nul;
e) Flexibilitatea întreprinderii în raport cu condiţiile de exploatare.

44. O întreprindere prezintă următoarea situaţie:


• în perioada de bază: Fond de fulment/Necesar de fond de rulment = 0,5
• în perioada curentă: Fond de fulment/Necesar de fond de rulment = 0,6
Această evoluţie semnifică:
a) scădere a stocurilor întreprinderii;
b) diminuare a împrumuturilor pe termen lung;
c) creştere a ratei de finanţare a necesarului de fond de rulment;
d) scădere a obligaţiilor;
e) scădere a ratei de finanţare a necesarului de fond de rulment.

45. Indicele cifrei de afaceri este de 110%, iar indicele stocurilor de produse finite este de
120%. Aceasta înseamnă:
a) reducerea volumului vânzărilor, fapt ce generează o creştere nejustificată a stocurilor;
b) creşterea stocurilor ca urmare a creşterii cererii;
c) creşterea nejustificată a stocurilor de produse finite şi încetinirea vitezei de rotaţie a
acestora;
d) creşterea volumului vânzărilor într-un ritm mai mare decât creşterea stocurilor de
produse finite;
e) creşterea stocurilor de produse finite prin accelerarea vitezei de rotaţie a acestora.

46. În care din următoarele situaţii se poate afirma că probabilitatea de apariţie a riscul de
faliment este mare:
a) Creşterea marjei de siguranţă în mărimi absolute;
b) Reducerea numărului de zile necesare întreprinderii pentru atingerea pragului de
rentabilitate financiar;
c) Reducerea elasticităţii rezultatului exploatării la modificarea volumului de
activitate;
d) Creşterea indicelui de siguranţă;
e) Creşterea deficitului de trezorerie.

47. Între indicatorii enumeraţi, care nu permit analizarea capacităţii de plată a întreprinderii:
a) Lichiditatea întreprinderii;
b) Capacitatea de plată a întreprinderii;
c) Coeficientul capacităţii de plată;
d) Solvabilitate întreprinderii;
e) Coeficientul de elasticitate.

48. Din cine este formată producţia exerciţiului şi ce semnifică acest indicator ?
a) Din totalitatea produselor obţinute într-un exerciţiu financiar şi ne arată capacitatea
de producţie a întreprinderii;
b) Este formată din producţia vândută, producţia stocată şi producţia de imobilizări,
nivelul său exprimând capacitatea de valorificare a potenţialului productiv al
întreprinderii;
c) Este formată din producţia vândută, producţia stocată şi producţia de imobilizări,
nivelul său exprimând capacitatea de comercializare a întreprinderii;
d) Este formată din producţia vândută şi producţia stocată, nivelul său exprimând ce s-
a produs în întreprindere pe parcursul unui exerciţiu financiar;
e) Din producţia obţinută şi stocul existent la începutul anului, fiind acea producţie pe
care întreprinderea o oferă pe piaţă ;

49. Care sunt factorii de influenţă a producţiei fizice ?


a) Asigurarea cu resurse şi nivelul de calificare a personalului;
b) Dotarea cu mijloace fixe, asigurarea cu resurse şi nivelul de calificare a
personalului;
c) Piaţa de comercializare şi modul în care se realizează asigurarea cu resurse;
d) Calitatea echipei manageriale, piaţa de comercializare şi modul în care se realizează
asigurarea cu resurse;
e) Gradul de asigurarea cu resurse, gradul de valorificarea a resurselor şi nivelul de
organizare a producţiei şi a muncii;

50. Ştiind că cifra de afaceri are ca bază de calcul volumul fizic al producţiei să se identifice
care din factorii de mai jos influenţează abaterea indicatorului de la o perioada la alta ?
a) Cantitatea fizică de produse obţinută în întreprindere, costul de fabricaţie şi preţul
de comercializare;
b) Cantitatea fizică de produse obţinută în întreprindere şi destinată comercializării pe
piaţă, structura producţiei obţinute şi preţul de comercializare;
c) Cantitatea fizică de produse vândută pe piaţă, structura fizică a vânzărilor şi preţul
de comercializare;
d) Cantitatea fizică de produse vândută pe piaţă, structura fizică a vânzărilor şi preţul
de înregistrare;
e) Cantitatea fizică de produse ce urmează să se vândă pe piaţă, structura valorică a
vânzărilor şi preţul de comercializare;

51. Cum îşi transmite structura influenţa asupra nivelului cifrei de afaceri ?
a) Structura îşi transmite influenţa prin intermediul preţurilor individuale de
comercializare a produselor şi proporţional cu cantitatea vândută din perioada de
bază;
b) Structura îşi transmite influenţa prin intermediul preţului mediu recalculat funcţie
de structură şi proporţional cu cantitatea vândută din perioada curentă;
c) Structura îşi transmite influenţa prin intermediul preţului mediu din perioada de
bază şi proporţional cu cantitatea vândută din perioada curentă;
d) Structura îşi transmite influenţa prin intermediul preţului mediu din perioada
curentă şi proporţional cu cantitatea vândută în perioada de bază;
e) Structura îşi transmite influenţa prin intermediul preţurilor individuale de
comercializare a produselor şi proporţional cu cantitatea vândută din perioada
curentă;

52. Care este formula de determinare a influenţei cantităţii fizice de produse obţinute de o
întreprindere asupra valorii producţiei fizice ?
a) ∆Qf = ∑q1×p0 - ∑q0×p0;
b) ∆Qf = ∑q1×gs1×p0 - ∑q1×p0;
c) ∆Qf = ∑q0×p1×Iq - ∑q0×p0;
d) ∆Qf = ∑q1×gs0×p0 - ∑q0×p0;
e) ∆Qf = ∑q1 ×p1×Iq - ∑q0×p0;

53. Pe parcursul unui exerciţiu financiar o întreprindere vinde produse în valoare de 15750
mil. lei, din care 2500 mil. lei reprezintă vânzări din stocul existent la începutul anului.
Pentru producţia anului curent se achiziţionează de la terţi materii prime şi materiale în
valoare de 6500 mil. lei iar o parte din operaţiile de prelucrare sunt executate cu doi
parteneri externi, valoarea lucrărilor fiind de 1450 mil. lei. Care este nivelul valorii
adăugate generată de întreprindere şi prin ce metodă s-a determinat acest nivel ?
a) 5300; metoda substractivă;
b) 7800; metoda substractivă;
c) 10300; metoda substractivă;
d) 5500; metoda adiţională;
e) 7800; metoda mixtă;

54. Care sunt participanţii la activitatea întreprinderii care revendică o parte din valoarea
adăugată ?
a) Acţionarii care deţin acţiuni privilegiate, managementul întreprinderi, statul şi
băncile;
b) Acţionarii care deţin acţiuni ordinare, muncitorii, statul şi instituţiile financiare;
c) Salariaţii, întreprinderea (prin autofinanţare), statul, împrumutătorii şi acţionarii;
d) Capitalul propriu, salariaţii, capitalul social şi statul;
e) Acţionarii, statul, salariaţii şi băncile;

55. Nivelul valorii adăugate în perioada curentă este de 6875 mil. lei iar creşterea faţă de
perioada de bază este cu 25%. Producţia exerciţiului a avut în perioada de bază un nivel de
16500 mil. lei, nivel care s-a redus în perioada curentă cu 15%. Care este abaterea
absolută şi relativă a consumurilor intermediare în perioada curentă faţă de perioada de
bază ?
a) -2800 mil. lei; - 30%;
b) -3850 mil. lei; - 35%;
c) –4400 mil. lei; - 40%;
d) +1650 mil. lei; +15%;
e) –3700 mil. lei; -32,5%;

56. Dacă între indicele cifrei de afaceri şi indicele valorii mijloacelor fixe există următoarea
corelaţie: ICA > IMf, atunci:
a) Are loc o sporire a eficienţei utilizării mijloacelor fixe;
b) Are loc o diminuare pe termen scurt a eficienteţei utilizării mijloacelor fixe.
c) Are loc o scădere a necesarului relativ de mijloace fixe;
d) Randamentul mijloacelor fixe creşte;
e) Are loc o reducere a consumului specific de mijloace fixe pe unitatea valorică de
producţie.

57. Rezultatul exploatării este independent de efectele produse de două politici majore
identificate la nivel de întreprindere, care sunt aceste politici şi cine le promovează ?
a) Politica de dezvoltare strategică pe termen mediu şi lung promovată de
managementul întreprinderii şi politica fiscală a statului;
b) Politica de amortizare promovată de managementul întreprinderii şi politica fiscală
a statului;
c) Politica comercială promovată de managementul întreprinderii şi politica fiscală a
statului;
d) Politica financiară promovată de managementul întreprinderii şi politica fiscală a
statului;
e) Politica comercială promovată de managementul întreprinderii şi politica financiară
promovată de instituţiile financiare;

58. Din analiza factorială a profitului din exploatare rezultă că nivelul indicatorului este
influenţat de trei factori direcţi şi anume: asigurarea cu personal, productivitatea muncii şi
nivelul de profitabilitate a exploatării, modelul de analiză fiind următorul:
CA Pexp
Pexp = N p x x . Care sunt măsurile de creştere a indicatorului ?
N p CA
a) Asigurarea cu personal la nivelul necesarului, creşterea productivităţii muncii şi
creşterea nivelului de profitabilitate al activităţii prin măsuri de reducere a costului
la 1000 lei CA;
b) Reducerea numărului de personal care va conduce la creşterea productivităţii
muncii şi la creşterea profitabilităţii prin reducerea cheltuielilor cu salariile;
c) Creşterea productivităţii muncii, creşterea numărului de personal şi menţinerea
fondului de salarii nemodificat;
d) Menţinerea productivităţii muncii la nivelul din perioada de bază şi reducerea
cheltuielilor cu salariile;
e) Creşterea productivităţii muncii, reducerea numărului de personal şi menţinerea
fondului de salarii nemodificat;

59. Prin ce se deosebeşte autofinanţarea de capacitatea de autofinanţare ?


a) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la dispoziţia
întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a cheltuielilor cu
dobânzile;
b) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la dispoziţia
întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a ratelor la creditele
contractate;
c) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la dispoziţia
întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a datoriilor pe termen
mediu şi lung;
d) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la dispoziţia
întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a dividendelor
datorate acţionarilor;
e) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la dispoziţia
întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a dividendelor
datorate pentru acţiunile privilegiate;

VA
60. Ce exprimă rata valorii adăugate calculată după formula R VA = x100 (unde Qe este
Qe
producţia exerciţiului ?
a) Exprimă capacitatea unei întreprinderi de a genera un plus de valoare pe seama
activităţii productive pe care o desfăşoară;
b) Exprimă nivelul de productivitate realizat de o întreprindere în activitatea sa
productivă;
c) Exprimă nivelul de profitabilitate al întreprinderii;
d) Exprimă randamentul procesului de comercializare al întreprinderii;
e) Este o rată care exprimă modul de distribuţie a valorii adăugate;

61. Dacă necesarul de resurse este mai mare decât disponibilul de resurse atunci realizarea
nivelului programat al producţiei fizice se poate realiza prin:
a) Creşterea capacităţii de producţie;
b) Casarea mijloacelor fixe amortizate integral;
c) Reducerea consumurilor specifice de resurse;
d) Reducerea numărului de muncitori;
e) Creşterea productivităţii muncii.

62. Costurile la 1000 lei CA (cifră de afaceri) sunt influenţate direct în modelul practic de:
a) Volumul fizic de producţie;
b) Volumul fizic şi costul total;
c) Volumul fizic şi preţ;
d) Volumul fizic, cost şi preţ;
e) Structura CA, preţ de vânzare, cost unitar.

63. În care din situaţii agentul economic îşi utilizează cel mai eficient consumul de resurse:
a) ICT = ICA, ICT = IW;
b) ICT = ICA, ICT < IW;
c) ICT > ICA, ICT > IW;
d) ICT < ICA, ICT > IW;
e) ICT < ICA, ICT < IW.
unde: ICT – indicele costului total de resurse;
ICA – indicele cifrei de afaceri;
IW – indicele productivităţii muncii.

64. Costurile variabile medii pe unitatea de produs cv =


∑ q × cv sunt:
∑q
a) Dependente de volumul fizic de producţiei;
b) Dependente de preţul de aprovizionare a materiei prime;
c) Dependente de consumurile specifice;
d) Dependente structura de fabricaţie;
e) Dependente de structura de producţie şi de costurile variabile unitare.

65. Dacă în total costuri creşte ponderea costurilor fixe totale, atunci:
a) Cifra de afaceri critică creşte;
b) Cifra de afaceri critică rămâne aceeaşi;
c) Nu există nici o legătură între costurile fixe totale şi cifra de afaceri critică;
d) Cifra de afaceri critică depinde de amortizarea practicată;
e) Cifra de afaceri critică va scădea.

66. La nivelul unui agent economic cheltuielile materiale cuprind:


a) Cheltuielile cu materia primă, materialele, amortizarea şi energia;
b) Cheltuielile cu materia primă, materialele, combustibilul şi amortizarea;
c) Cheltuielile cu materia primă, amortizarea, engergia şi investiţiile;
d) Cheltuielile cu materia primă, amortizarea, energia, apa şi investiţiile şi alte
cheltuieli materiale;
e) Cheltuielile cu materia primă, materialele, combustibilul, energia, apa şi alte
cheltuieli materiale.

67. Cheltuielile materiale totale sunt întotdeauna:


a) Numai fixe;
b) Numai variabile;
c) Constante în raport cu volumul fizic de producţiei;
d) Dependente de numărul de salariaţi;
e) Variabile şi fixe.

68. În care din situaţiile următoare unitatea îşi gestionează cel mai bine cheltuielile materiale
(Cm):
a) ICM > ICA, ICM = IQf;
b) ICM > ICA, ICM > IQf;
c) ICM = ICA, ICM > IQf;
d) ICM = ICA, ICM = IQf;
e) ICM < ICA, ICM < IQf;
unde: ICM – indicele costurilor materiale;
ICA – indicele cifrei de afaceri;
IQf – indicele producţiei fizice.

69. Cheltuielile totale cu amortizarea depind:


a) De volumul de producţie fabricat;
b) De nivelul rentabilităţii financiare a firmei;
c) De evoluţia costurilor totale;
d) De costurile fixe la 1000 le cifră de afaceri;
e) De valoarea medie a mijloacelor fixe şi de cota medie de amortizare;

70. În cazul indicatorului cost la 1000 lei CA (cifra de afaceri) factorul calitativ este:
a) Volumul fizic, structura şi preţul;
b) Volumul fizic, structura şi costul;
c) Structura, costul şi preţul;
d) Raportul cost / preţ;
e) Costul unitar şi preţul unitar.

71. Cheltuielile de exploatare cuprind:


a) Cheltuielile de cumpărare a materiilor prime, cheltuielile cu salariile şi cheltuielile
de desfacere;
b) Cheltuielile de cumpărare şi stocare a materiilor prime, cheltuielile cu salariile,
cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile de stocare a produselor finite şi cheltuielile
de desfacere;
c) Cheltuielile de cumpărare a materiilor prime, cheltuielile de producţie, cheltuielile
cu salariile şi cheltuielile de desfacere a produselor finite;
d) Cheltuielile de cumpărare a materiilor prime, cheltuieli de stocare a materiilor
prime, cheltuielil cu salariile, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile de stocare a
produselor finite şi a semifabricatelor şi cheltuielile de desfacere a produselor
finite;
e) Cheltuielile de cumpărare şi stocare a materiilor prime şi a materialelor, cheltuielile
aferente procesului de producţie, cheltuielile aferente stocării semifabricatelor şi
produselor finite, cheltuielile aferente vânzării produselor finite şi cheltuielile
legate de achiziţionarea de mărfuri pentru a fi vândute;

72. Dacă indicele productivităţii muncii (IW = 112%) şi indicele salariului mediu ( I S = 107%),
are loc:
a) Creşterea ponderii cheltuielilor cu salariile personalului în totalul cheltuielilor de
exploatare;
b) Creşterea costurilor cu salariile pe unitatea fizică şi/sau valorică de producţie;
c) Scăderea costurilor cu salariile pe unitatea fizică şi/sau valorică de producţie;
d) Creşterea costurilor cu salariile la 1000 lei venituri;
e) Diminuarea producţiei fizice la 1000 lei cheltuieli cu salariile.

73. Dacă indicele volumului fizic al producţiei la produsul “A” este de 95%, iar indicele pe
total producţie este 86% cum se va modifica ponderea produsului A în total producţie:
a) Ponderea produsului A va creşte;
b) Ponderea produsului A va scădea;
c) Ponderea produsului A va fi la nivelul din perioada de bază;
d) Diferenţa dintre proporţia de realizare a producţiei la produsul A şi proporţia pe total
producţie nu influenţează structura producţiei;
e) Toate produsele vor scădea ca pondere în totalul producţiei.

74. Dacă indicele costurilor totale (ICT) este supraunitar iar indicele cifrei de afaceri (ICA) este
tot supraunitar, dar raportul este I CT > ICA, atunci înseamnă:
a) Îmbunătăţire a utilizării consumului de resurse faţă de perioada anterioară;
b) Se menţine consumul de resurse la acelaşi nivel dar cu o creştere a profitului;
c) Creştere a eficienţei utilizării resurselor determinată prin scăderea costurilor la
1000 lei cifră de afaceri;
d) Gestionare necorespunzătoare a consumului de resurse în perioada curentă;
e) Creştere atât a costurilor fixe, cât şi a costurilor variabile în perioada curentă.
75. Dacă indicele consumului specific de materiale (Ics = 94%) şi indicele preţului de
aprovizionare (Ipa = 97%), efectul va fi:
a) Reducerea costului unitar cu materialele;
b) Creşterea cheltuielilor de aprovizionare;
c) Sporirea valorii stocurilor de materiale;
d) Creşterea costului unitar cu materialele;
e) Reducerea stocurilor de materii prime.

76. Dacă ritmul de modificare a producţiei fizice (iq) este mai mare decât ritmul de modificare
a producţiei pe total produse (IQ), atunci:
a) Are loc o creştere a volumului fizic al producţiei;
b) Are loc o creştere a necesarului de resurse;
c) Are loc o creştere a productivităţii muncii;
d) Nu se asigură neceasrul de resurse la nivelul programat;
e) Are loc modificarea structurii fizice a producţiei.

77. Disponibilul de personal prezent la lucru într-o anumită zi reprezintă:


a) Numărul efectiv de salariaţi;
b) Numărul mediu efectiv de salariaţi;
c) Numărul mediu de salariaţi;
d) Numărul posibil de salariaţi;
e) Număr maxim de salariaţi.

78. Numărul mediu admisibil de muncitori (Nma) se determină:


a) Nma = Nm1 × IQ;
b) Nma = Nm0 × IQ;
c) Nma = Nm0;
d) Nma = Nm1;
e) Nma = Nm1 – Nm0.

79. Formula Q1 / W0 ne arată:


a) Numărul total de personal în perioada de bază;
b) Numărul mediu admisibil de personal pentru perioada curentă;
c) Numărul mediu de personal în perioada curentă;
d) Numărul scriptic mediu de personal în perioada curentă;
e) Numărul scriptic de personal în perioada de bază.

80. Abaterea relativă exprimată în mărimi absolute a numărului de personal se determină:


a) ∆Nrm = Nm1 – Nm0;
b) ∆Nrm = Nm1 – Nma;
Nm 1
c) ∆Nrm = Nm1 – ;
IQ
d) ∆Nrm = Nm1 / Nm0;
e) ∆Nrm = (Nm1 - Nm0) × IQ;

81. Care dintre relaţii indică condiţionarea economică dintre indicii volumului de producţie,
numărului de personal şi productivităţii muncii:
a) IQ = IW - INm;
b) IQ = INm × IW;
c) IQ = INm / IW;
d) IW = IQ × INm;
e) INm = IQ × IW.

82. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este egală
cu 1 şi indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 (IQ>1; INm =1; IW >1), atunci:
a) Întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii;
b) Întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de personal;
c) Sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii numărului de salariaţi;
d) Sporul de producţie este determinată în aceeaşi proporţie de ambii factori;
e) Sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii productivităţii muncii;

83. Modificarea volumului fizic al poducţiei, pe produse, în ritmuri diferite are ca efect:
a) Nerealizarea nivelului programat pe produse;
b) Modificarea structurii fizice a producţiei;
c) Nerealizarea capacităţii de producţie;
d) Nerespectarea obligaţiilor contractuale;
e) Modificarea costurilor unitare.

84. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai
mare decât 1, indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 şi indicele numărului
de salariaţi este mai mare decât indicele productivităţii muncii (IQ>1; INm >1; IW >1; INm
>IW), atunci:
a) Întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii;
b) Întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de personal;
c) Sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii numărului de salariaţi;
d) Sporul de producţie este determinată în aceeaşi proporţie de ambii factori;
e) Sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii productivităţii muncii;

85. Care este criteriul care împarte costurile de producţie în costuri directe şi costuri indirecte:
a) Gradul de relevanţă pentru analiză a costurilor;
b) Natura economică a elementelor de cost;
c) Dependenţa faţă de volumul producţiei;
d) Modul de identificare pe purtătorii de costuri;
e) Fazele ciclului de exploatare care le generează.

86. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai
mare decât 1, indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 şi indicele
productivităţii muncii este mai mare decât indicele numărului de personal (IQ>1; INm >1;
IW >1 ; IW > INm), atunci:
a) Întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii;
b) Întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de personal;
c) Sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii numărului de salariaţi;
d) Sporul de producţie este determinată în aceeaşi proporţie de ambii factori;
e) Sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii productivităţii muncii;

87. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai
mare decât 1 şi indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 (IQ>1; INm >1; IW <1),
atunci:
a) Întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii;
b) Întregul spor de producţie se realizează pe seama scăderii numărului de personal;
c) Creşterea numărului de muncitori compensează nerealizarea nivelului
productivităţii muncii şi conduce la sporirea producţiei;
d) Sporul de producţie este determinată în aceeaşi proporţie de ambii factori;
e) Sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii productivităţii muncii;

88. Care dintre următoarele criterii nu este un criteriu de clasificare al costurilor:


a) Structura pe faze a ciclului de viaţă a produsului;
b) Modul de identificare pe purtătorul de costuri;
c) Natura economică a elementelor de cost;
d) Dependenţa faţă de volumul producţiei;
e) Natura operaţiunilor care le generează.

89. Costurile fixe sunt:


a) Variabile pe unitatea fizică de produs şi fixe pe total producţie;
b) Variabile atât pe total producţie cât şi pe unitatea fizică de produs;
c) Variabile pe total producţie şi fixe pe unitate fizică de produs;
d) Fixe atât pe total producţie cât şi pe unitatea fizică de produs
e) Nici una din variantele de mai sus.

90. Dacă indicele producţie este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic
decât 1, indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1, şi indicele numărului de
personal este mai mare decât indicele productivităţii muncii (IQ < 1; INm <1; IW < 1 ; INm >
IW), atunci:
a) Numărul de personal nu este asigurat, care conduce la diminuarea producţiei;
b) Numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie ambii
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie la aceasta nerealizarea
productivităţii muncii;
c) Numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie ambii
factori cu acelaşi proporţie;
d) Numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie ambii
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie la aceasta neasigurarea numărului
de personal;
e) Neasigurarea numărului de personal nu a putut fi compensată de creşterea
productivităţii muncii, care a condus la nerealizarea volumului de producţie.

91. Costurile variabile sunt:


a) Fixe atât pe total producţie cât şi pe unitatea fizică de produs.
b) Variabile pe unitatea fizică de produs şi fixe pe total producţie;
c) Variabile pe total producţie şi fixe pe unitate fizică de produs;
d) Variabile atât pe total producţie cât şi pe unitatea fizică de produs;
e) Nici una din variantele de mai sus.

92. Dacă indicele producţie este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic
decât 1, indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 şi indicele numărului de
personal este mai mic decât indicele productivităţii muncii (IQ < 1; INm < 1; IW < 1 ; IW >
INm), atunci:
a) Numărul de personal nu este asigurat, care conduce la diminuarea producţiei;
b) Numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie ambii
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie nerealizarea productivităţii muncii;
c) Numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie ambii
factori cu acelaşi proporţie;
d) Numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie ambii
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie la aceasta numărul de personal;
e) Neasigurarea numărului de personal nu a putut fi compensată de creşterea
productivităţii muncii, care a condus la nerealizarea volumului de producţie.

93. Care dintre următoarele categorii de cheltuieli sunt fixe:


a) Cheltuieli cu materialele consumabile directe;
b) Cheltuieli cu salariile în acord;
c) Cheltuieli cu materiile prime;
d) Cheltuieli cu energia utilizată în activitatea de producţie;
e) Cheltuieli cu amortizările.

94. Analiza structurii personalului se apreciază cu:


a) Ponderea categoriilor de personal;
b) Evoluţia numărului de personal;
c) Compararea numărului de salariaţi cu alte firme;
d) Productivitatea muncii;
e) Compararea productivităţii muncii cu alte firme.

95. Structura pe sexe a personalului este influenţată de:


a) Cifra de afaceri;
b) Natura şi specificul proceselor tehnologice;
c) Productivitatea muncii;
d) Creşterea gradului de înzestrare tehnică a muncii;
e) Creşterea pieţei de desfacere.

96. Produsul între numărul de personal şi numărul de zile (Np x nz) dintr-un an ne arată:
a) Fondul de timp calendaristic în om-ore;
b) Fondul de timp neutilizat în om-zile;
c) Fondul de timp efectiv lucrat în om-ore;
d) Fondul de timp maxim disponibil în om-ore;
e) Fondul de timp calendaristic în om-zile.

97. Când gradul de folosire a fondului de timp disponibil este mai mare decât 100, asta
înseamnă că:
a) Există rezerve din neutilizarea timpului de lucru;
b) Nu a fost utilizat integral timpul disponibil;
c) Fondul de timp disponibil a crescut,
d) Sunt mai puţine zile libere şi sărbători legale;
e) Se lucrează în afara regimului normal de muncă.

98. Pentru a determina influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de un muncitor
asupra productivitatea muncii, folosim:
a) ∆W(h) = nz1 × ∆h × Wh0;
b) ∆W(h) = ∆nz × h0 × Wh0;
c) ∆W(h) = nz1 × h1 × ∆Wh;
d) ∆W(h) = nz0 × ∆h × Wh0;
e) ∆W(h) = nz1 × ∆h × Wh1;

99. După modul de urmărire a fenomenelor în timp, analiza economico-financiară este:


a) Analiză cantitativă şi analiză calitativă;
b) Analiză global-strategică şi analiză funcţională;
c) Analiză internă şi analiză extern
d) Analiză statică şi analiză dinamică;
e) Analiză microeconomică şi analiză macroeconomică.

100. Analiza economico-financiară este definită ca fiind:


a) O disciplină tehnică;
b) O ştiinţă matematico-economică
c) Un conglomerat de metode, instrumente, decizii care asigură informaţii asupra
performanţelor întreprinderii;
d) O metodă care permite studierea corelaţiei dintre factori şi fenomenul analizat
precum şi cuantificarea influenţei fiecărui factor asupra fenomenului;
e) Un ansamblu de concepte, metode, tehnici şi instrumente care asigură tratarea
informaţiilor interne şi externe ale întreprinderii.

101. Metoda substituţiilor în lanţ se foloseşte:


a) În analiza economică, deoarece reflectă contribuţia fiecărui factor la modificarea
indicatorilor economici;
b) În situaţia în care evoluţia fenomenului analizat este pozitivă;
c) În cazul unor fenomene puse în evidenţă cu modele aditive sau de diferenţă sau
care le combină pe acestea două;
d) În cazul unui report dintre două mărimi diferite care caracterizează anumite laturi
ale activităţii şi rezultatelor unei întreprinderi;
e) În cazul legăturilor de tip determinist în care dependenţa factorilor se
materializează în relaţii matematice de produs sau raport.

102. Numărul de personal este determinat de:


a) Volumul activităţii şi nivelul productivităţii muncii;
b) Nivelul cifrei de afaceri şi indicele preţurilor;
c) Volumul şi structura producţiei;
d) Starea mijloacelor fixe;
e) Gradul de uzură a mijloacelor fixe şi utilizarea capacităţii de producţie.

103. Pentru calculul productivităţii muncii, la rezultate nu se include:


a) Producţia fizică;
b) Producţia exerciţiului;
c) Excedentul brut al exploatării;
d) Cifra de afaceri;
e) Valoarea adăugată.

104. Nivelul categoriei medii de calificare a muncitorilor este influenţat de:


a) Vechimea totală în muncă a muncitorilor;
b) Numărul de muncitori direct productivi;
c) Structura muncitorilor pe categorii de calificare;
d) Categoria de încadrare;
e) Structura personalului după rolul ocupat în activitatea de producţie.

105. Fluctuaţia forţei de muncă se referă la:


a) Plecările de personal determinate de transfer;
b) Plecările de personal ca urmare a încorporării;
c) Plecările de personal fără aprobarea conducerii sau ca urmare a desfacerii
contractului de muncă;
d) Plecările de personal ca urmare a pensionării;
e) Nici una din variantele amintite anterior.

106. Coeficientul de uzură a mijloacelor fixe se calculează:


a) Ca raport procentual între investiţiile efectuate şi valoarea totală a mijloacelor fixe;
b) Ca raport procentual între valoarea mijloacelor fixe modernizate şi valoarea totală a
mijloacelor fixe;
c) Ca raport procentual între valoarea de inventar a mijloacelor fixe şi suma totală a
amortizării;
d) Ca raport procentual între suma totală a amortizării şi valoarea de inventar a
mijloacelor fixe;
e) Ca raport procentual între suma totală a amortizării şi durata estimată normată.

107. Coeficientul mijloacelor fixe active se calculează:


a) Ca raport procentual între mijloacele fixe ale unei categorii şi totalul mijloacelor
fixe;
b) Ca raport procentual între mijloacele fixe modernizate şi totalul mijloacelor fixe;
c) Raport procentual între valoarea mijloacelor fixe şi valoarea mijloacelor fixe
active;
d) Raport procentual între valoarea mijloacelor fixe active şi valoarea totală a
mijloacelor fixe;
e) Ca raport între suma totală a amortizării şi valoarea de inventar a mijloacelor fixe.

108. Coeficientul de utilizare a numărului mediu scriptic de personal se calculează ca raport


între:
a) Numărul scriptic de personal şi numărul efectiv de personal;
b) Numărul mediu scriptic de personal şi numărul efectiv de personal;
c) Numărul mediu efectiv de personal şi numărul scriptic de personal;
d) Numărul mediu efectiv de personal şi numărul mediu scriptic de personal;
e) Numărul mediu scriptic de personal şi numărul scriptic de personal.

109. Numărul efectiv de personal se referă la:


a) Numărul de personal care figurează în evidenţele societăţii la un moment dat;
b) Numărul de personal care figurează în evidenţele societăţii la un moment dat, dar
încadrat doar cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată;
c) Disponibilul de personal prezent la lucru într-o anumită zi;
d) Disponibilul de personal prezent în medie, pe zi, la lucru ;
e) Numărul de personal, încadrat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată,
prezent la lucru într-o anumită zi.

r
110. Dacă există corelaţiile: ∆ N m < 0 (abaterea relativă a numărului de personal mai mică
r
decât zero) sau IN m < 1(indicele numărului de personal mai mic decât unu) , atunci:
a) Există o depăşire relativă de personal generată de nerealizarea nivelului programat
al productivităţii muncii (Iw < 1);
b) Eficienţa utilizării personalului este la nivelul perioadei de bază (Iw = 1);
c) Se realizează o economie relativă de personal care are la bază creşterea
productivităţii muncii (Iw > 1);
d) Se realizează o economie relativă de personal, dar nivelul programat al
productiviăţii muncii nu este realizat (Iw < 1);
e) Există o depăşire relativă de personal care are la bază creşterea productivităţii
muncii (Iw > 1).

111. Nu este criteriu de structurare, după vechime, a salariaţilor:


a) Vechimea totală în muncă;
b) Vechimea în aceeaşi unitate;
c) Vechimea pe acelaşi utilaj;
d) Vechimea în aceeaşi profesie;
e) Vechimea în post.

112. Când IQ = 1 şi INm > 1, IW < 1 atunci:


a) Numărul de personal este asigurat la nivelul necesarului, ceea ce face ca nivelul
producţiei să fie realizat;
b) Numărul de personal este asigurat la nivelul necesarului, respectându-se nivelul
normat de eficienţă a utilizării sale;
c) Numărul de personal este asigurat la nivelul necesarului, iar creşterea sa
compensează efectele nerealizării productivităţii muncii;
d) Neasigurarea numărului de personal, corelată cu nerealizarea productivităţii muncii
determină menţinerea nivelului producţiei şi în perioada actuală;
e) Neasigurarea numărului de personal este compensată de creşterea productivităţii
muncii, producţia fiind realizată la nivelul programat.

Tef
113. Gradul de folosire a fondului de timp disponibil ( K Td = ×100 ), poate avea valori mai
Td
mari decât 100 ?
a) Nu, deoarece timpul efectiv lucrat nu poate depăşi fondul de timp maxim
disponibil;
b) Nu, deoarece timpul efectiv lucrat, cu condiţia organizării eficiente a activităţii,
poate fi cel mult egal cu fondul de timp maxim disponibil;
c) Uneori, când la sfârşitul perioadei de gestiune are loc recalcularea fondului de timp
maxim disponibil, dacă există argumente justificate;
d) Da, dacă realizarea de noi investiţii creează posibilitatea creşterii productivităţii
muncii;
e) Da, dacă se lucrează în afara programului normal de muncă (în zile de repaus,
sărbători legale sau se realizează ore suplimentare).

114. Se cunosc următoarele date: numărul de zile lucrate lunar (nz0 = 24; nz1=26); numărul de
ore lucrate zilnic (h0 = 7,5; h1 = 8);producţia medie orară (who = 1600 buc/h; wh1 = 1875
buc/h). Productivitatea medie zilnică:
a) A scăzut cu 15%;
b) A rămas constantă;
c) A crescut cu 6,66%;
d) A crescut cu 25%;
e) A crescut cu 17.18%;

115. Pentru ca în dinamică să crească rata stocurilor, iar această creştere să semnifice şi
sporirea vitezei de rotaţie a stocurilor, care din condiţiile de mai jos trebuie îndeplinită:
a) IAc>ISt >ICa;
b) IAc> ISt > ICa
c) ICa> ISt>IAc
d) ISt> ICa>IAc
e) IAc>ICa>ISt

116. Rata stabilităţii financiare reflectă:


a) Măsura în care capialurile permanente acoperă activele permanente;
b) Ponderea capitalurilor proprii în total capitaluri permanente.
c) Măsura în care firma dispune de capitaluri circulante în total patrimoniu.
d) Ponderea capitalurilor permanente în total surse de finanţare.
e) Ponderea obligaţiilor pe termen mediu şi lung în total capitaluri permanante.

117. Rata autonomiei financiare globale reflectă:


a) Ponderea capitalurilor permanente în total pasiv.
b) Gradul în care firma dispune de capitaluri proprii în total patrimoniu.
c) Măsura în care firma dispune de capitaluri împrumutate în total patrimoniu.
d) Ponderea capitalurilor proprii în total capitaluri permanente.
e) Măsura în care resursele stabile acoperă utilizările stabile.

118. Rata autonomiei financiare la termen măsoară:


a) Ponderea capitalurilor permanente în total pasiv.
b) Măsura în care firma dispune de capitaluri proprii în total patrimoniu.
c) Măsura în care firma dispune de capitaluri împrumutate în total patrimoniu.
d) Ponderea capitalurilor proprii în total capitaluri permanente.
e) Măsura în care obligaţiile la termen sunt acoperite de activele circulante.

119. Rata îndatorării la termen măsoară:


a) Ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung în capitalurile permanente.
b) Ponderea capitalurilor permanente în total patrimoniu.
c) Ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei.
d) Ponderea capitalurilor împrumutate în total patrimoniu.
e) Ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung în total datorii.

120. În funcţie de sursele de provenienţă a capitalurilor, fondul de rulment poate fi:


a) Fond de rulment din exploatare şi din afara exploatării.
b) Fond de rulment pe termen scurt, mediu şi lung;
c) Fond de rulment stabil şi temporar;
d) Fondul de rulment propriu şi fondul de rulment străin;
e) Fond de rulment aferent activelor imobilizate şi activelor circulante;

121. Dacă rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente este supraunitară
acest lucru înseamnă:
a) Activele stabile sunt finanţate integral din surse permanente, degajându-se un
surplus de resurse permanente care constituie fondul de rulment.
b) Activele stabile sunt finanţate doar parţial din surse permanente, degajându-se un
deficit de resurse permanente care constituie necesarul de fond de rulment.
c) Activele stabile sunt finanţate parţial din surse curente, degajându-se un surplus de
nevoi permanente care se constituie în necesarul de fond de rulment.
d) Activele stabile sunt finanţate doar integral din surse permanente, degajându-se un
surplus de nevoi permanente care se constituie în fondul de rulment.
e) Activele stabile sunt finanţate integral prin împrumuturi pe termen mediu şi lung,
degajându-se trezorerie negativă.

122. Necesarul de fond de rulment reprezintă:


a) Surplusul de capitaluri permanente peste valoarea netă a imobilizărilor corporale
care poate fi alocat finanţării nevoilor ciclice.
b) Surplusul de capitaluri proprii peste valoarea imobilizărilor ce poate fi alocat
nevoilor ciclice.
c) Surplusul de nevoi ciclice, rămase după acoperirea activelor ciclice din resurse
ciclice, şi care ar trebui să fie finanţate din fondul de rulment .
d) Surplusul de active ciclice peste valoarea fondului de rulment
e) Surplusul de active ciclice care trebuie acoperite prin credite de trezorerie.

123. Formele necesarului de fond de rulment se apreciază în funcţie de:


a) Activitatea firmei: aferent exploatării şi în afara exploatării;
b) Apartenenţa surselor de finanţare: propriu şi împrumutat;
c) Termenul pentru care se constituie: pe termen scurt, mediu şi lung;
d) Modul de formare: stabil şi temporar;
e) Alocarea activelor: imobilizat şi circulant.

124. Trezoreria netă reprezintă:


a) Surplusul de capitaluri permanente peste valoarea netă a imobilizărilor corporale
care poate fi alocat finanţării nevoilor ciclice.
b) Surplusul de nevoi ciclice, rămase după acoperirea activelor ciclice din resurse
ciclice, şi care ar trebui să fie finanţate din fondul de rulment .
c) Surplusul de lichidităţi rezultate după acoperirea nevoilor permanente şi curente din
resursele permanente şi curente.
d) Creditele pe termen scurt.
e) Disponibilităţile băneşti, plasamentele şi alte valori lichide aflate la dispoziţia
întreprinderii.

125. Dacă rata de finanţare a necesarului de fond de rulment pe seama fondului de rulment
este subunitară, acest lucru înseamnă:
a) Necesarul de fond de rulment este integral acoperit din fondul de rulment,
degajându-se un surplus de resurse financiare concretizate într-o trezorerie pozitivă,
care trebuie plasat eficient.
b) Necesarul de fond de rulment este parţial acoperit din fondul de rulment şi parţial
din active de trezorerie.
c) Necesarul de fond de rulment este parţial acoperit din fondul de rulment,
degajându-se un deficit de resurse financiare, concretizate într-o trezorerie negativă,
care trebuie acoperită din credite de trezorerie.
d) Necesarul de fond de rulment este integral acoperit din credite bancare pe termen
mediu, lung şi scurt.
e) Trezoreria de pasiv este egală cu trezoreria de activ.

126. Existenţa unei trezorerii nete pozitive mai mari la finele perioadei decât la începutul
perioadei semnifică:
a) Fondul de rulment este inferior necesarului de fond de rulment pe întreaga
perioadă;
b) Valoarea creditelor de trezorerie depăşeşte valoarea cumulată a disponibilităţilor
băneşti pentru întreaga perioadă;
c) Posibilitatea apelării la credite bancare pe termen lung, mediu şi scurt;
d) Nerealizarea echilibrului financiar şi necesitatea contractării de credite pe termen
scurt, pentru întreaga perioadă.
e) Degajarea unui flux de trezorerie pozitiv pe întreaga perioadă.

127. Numărul de rotaţii a activului total prin cifra de afaceri reflectă:


a) Durata utilizării patrimoniului;
b) Nivelul de organizare;
c) Randamentul utilizării patrimoniului şi nivelul de organizare;
d) Gradul de imobilizare al patrimoniului;
e) Apartenenţa la un sector de activitate;

128. Efectele sporirii vitezei de rotaţie a stocurilor sunt:


a) Imobilizări de resurse materiale şi financiare şi diminuarea masei profitului;
b) Eliberări de resurse materiale şi financiare, şi sporirea masei profitului;
c) Eliberarea de resurse materiale şi financiare însă diminuarea masei profitului;
d) Imobilizări de resurse materiale şi financiare, dar sporirea masei profitului;
e) Nu au nici un efect;

129. Efectele reducerii duratei medii de încasare a creditului-client sunt:


a) Imobilizări de resurse financiare şi diminuarea trezoreriei;
b) Eliberări de resurse financiare, şi sporirea profitului;
c) Eliberarea de resurse financiare însă diminuarea trezoreriei;
d) Eliberarea de resurse financiare şi sporirea trezoreriei exploatării;
e) Nu are nici un efect;

130. Efectele reducerii duratei medii de plată a creditului-furnizor sunt:


a) Imobilizări de resurse financiare însă sporirea trezoreriei;
b) Presiune asupra resurselor financiare şi diminuarea trezoreriei exploatării;
c) Eliberări de resurse financiare, şi sporirea profitului;
d) Eliberarea de resurse financiare însă diminuarea trezoreriei;
e) Imobilizări de resurse financiare şi diminuarea trezoreriei;
131. Rentabilitatea economică reprezintă:
a) Capacitatea capitalurilor investite de a genera profit, gradul de valorificare a
acestora indiferent de modul de finanţare;
b) Remunerarea capitalurilor permanente, performanţa acestora indiferent de modul de
finanţare;
c) Remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare a acestora sensibil de
modul de finanţare;
d) Capacitatea capitalurilor proprii angajate în activitatea firmei de a degaja profit net;
e) Profitul din exploatare ce revine la un leu cifră de afaceri.

132. Pentru ca nivelul să poată fi considerat bun, rentabilitatea economică trebuie:


a) Să fie inferioară ratei rentabilităţii comerciale;
b) Să fie inferioară ratei rentabilităţii veniturilor şi ratei rentabilităţii cheltuielilor;
c) Să fie superioară ratei inflaţiei, costului capitalurilor împrumutate şi să asigure
menţinera substanţei activelor;
d) Să fie superioară ratei rentabilităţii financiare;
e) Să fie mai micăde 10%.

133. Dacă analizăm dinamica rentabilităţii economice prin prisma a doi factori de influenţă
(rentabilitatea comercială şi rotaţia capitalurilor investite), care este corelaţia cea mai
eficientă între indicii de creştere (supraunitari) a principalilor indicatori (Re-rezultatul din
exploatare, Cinv- capitalurile investite şi Ca-cifra de afaceri), care să asigure sporirea
rentabilităţii economice pe seama sporirii ambilor factori:
a) ICinv>IRe >ICa
b) IRe> ICinv > ICa
c) IRe>ICa>ICinv
d) ICinv> ICa>IRe
e) ICa> IRe>ICinv

134. Rentabilitatea financiară reprezintă:


a) Remunerarea capitalurilor investite, gradul de valorificare a acestora indiferent de
modul de finanţare;
b) Remunerarea capitalurilor investite, performanţa acestora indiferent de modul de
finanţare;
c) Remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare a acestora sensibil de
modul de finanţare;
d) Capacitatea capitalurilor proprii, de a degaja profit net;
e) Profitul net ce revine la un leu cifră de afaceri.

135. Dacă analizăm dinamica rentabilităţii financiare prin prisma a doi factori de influenţă
(rata marjei nete şi rotaţia capitalurilor proprii), care este corelaţia cea mai eficientă între
indicii de creştere (supraunitari) a principalilor indicatori (rezultatul net, capitalurile
proprii şi cifra de afaceri), care să asigure sporirea rentabilităţii pe seama sporirii ambilor
factori:
a) ICp>IPn >ICa
b) IPn> ICp > ICa
c) IPn>ICa>ICp
d) ICp> ICa>IPn
e) ICa> IPn>ICp
136. Care este corelaţia între rata rentabilităţii economice, rata medie a dobânzii la capitalurile
împrumutate şi rata rentabilităţii financiare, pentru ca să acţioneze efectul pozitiv de levier
al îndatorării:
a) rf > rd > re
b) rf > re > rd
c) rd > re > rf
d) rd > rf > re
e) re> rf > rd

137. Care este semnificaţia riscului de exploatare:


a) Capacitatea firmei de a se adapta în timpul cel mai scurt şi cu costul cel mai mic la
variaţiile mediului, reflectând volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de
exploatare.
b) Punctul în care rezultatul din exploatare este nul;
c) Momentul în care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare;
d) Incapacitatea firmei de a se adapta în timpul cel mai scurt şi cu costul cel mai mic
la variaţiile mediului, reflectând volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de
exploatare.
e) Flexibilitatea întreprinderii la condiţiile de finanţare.

138. Care trebuie să fie corelaţia între rata rentabilităţii economice, rata medie a dobânzii la
capitalurile împrumutate şi levierul financiar, astfel încât să asigure riscul financiar cel
mai redus:
Dat
a) re < rd şi <1
Cpr
Dat
b) re < rd şi >1
Cpr
Dat
c) re > rd şi <1
Cpr
Dat
d) re > rd şi >1
Cpr
Dat
e) re = rd şi =1
Cpr

139. Potrivit căror criterii de bază se apreciază gradul de asigurare a unei întreprinderi cu
resurse materiale?
a) Din punct de vedere cantitativ, calitativ, structural şi temporal.
b) Sub aspectul valorii resurselor materiale de care dispune întreprinderea la un
moment dat şi a necesarului de resurse, pe categorii;
c) Din punct de vedere al compoziţiei produselor, şi a corelaţiei dintre calitatea
existentă şi cea necesară a resurselor materiale necesare pentru realizarea
producţiei;
d) Sub aspectul fiabilităţii, mentenabilităţii şi eficienţei lor;
e) Din punct de vedere al ritmului de aprovizionare şi în corelaţie cu ritmul de consum
a resurselor materiale necesare pentru realizarea producţiei;

140. Ce se înţelege prin analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe:


a) Analiza randamentului mijloacelor fixe din patrimoniul întreprinderii;
b) Analiza modului în care este utilizat timpul de lucru al utilajelor aflate la dispoziţia
întreprinderii;
c) Gradul de uzură al utilajelor şi modul în care acestea sunt înlocuite cu altele de un
nivel tehnologic mai ridicat în timp;
d) Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe în vederea realizării producţiei
programate;
e) Măsura în care diferite mijloace fixe din dotarea întreprinderii contribuie la
realizarea cifrei de afaceri pe parcursul unei perioade de gestiune.

141. Care din următoarele tipuri de cheltuieli sunt variabile:


a) Cheltuieli cu salariile în regie;
b) Cheltuieli cu chiriile;
c) Cheltuieli cu amortizarea;
d) Cheltuieli cu salariile în acord;
e) Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea mijloacelor fixe.

142. Dintre următoarele elemente de cheltuieli de exploatare, în componenţa consumurilor


intermediare nu intră:
a) Cheltuielile cu materiile prime;
b) Cheltuielile cu materialele consumabile;
c) Cheltuielile cu amortizările;
d) Cheltuielile cu energia şi apa;
e) Cheltuielile cu serviciile executate de terţi.

143. În modelul teoretic de analiză factorială a costurilor totale ca indicator cu bază de calcul
volumul fizic al producţiei, modificarea volumului fizic al producţiei determină abaterea
indicatorului:
a) În acelaşi sens cu modificarea sa şi proporţional cu modificarea costului mediu din
perioada curentă;
b) În acelaşi sens cu modificarea sa şi proporţional cu modificarea costului mediu din
perioada de bază;
c) În acelaşi sens cu modificarea sa şi proporţional cu modificarea structurii din
perioada de bază;
d) În sens invers modificării sale şi proporţional cu modificarea costului mediu din
perioada de bază;
e) În sens invers modificării sale şi proporţional cu modificarea costului mediu din
perioada curentă.

144. În modelul teoretic de analiză factorială a costurilor totale ca indicator cu bază de calcul
volumul fizic al producţiei, modificarea costului mediu determină variaţia indicatorului:
a) În acelaşi sens cu modificarea sa şi proporţional cu modificarea volumului
producţiei din perioada curentă;
b) În acelaşi sens cu modificarea sa şi proporţional cu modificarea structurii din
perioada curentă;
c) În acelaşi sens cu modificarea sa şi proporţional cu modificarea volumului
producţiei din perioada de bază;
d) În sens invers modificării sale şi proporţional cu modificarea volumului producţiei
din perioada de bază;
e) În sens invers modificării sale şi proporţional cu modificarea volumului producţiei
din perioada curentă.
145. Din analiza factorială a cifrei de afaceri (neglijând veniturile din vânzarea mărfurilor)
rezultă că nivelul indicatorului este influenţat de trei factori direcţi şi anume: asigurarea cu
personal, productivitatea muncii şi gradul de realizare a producţiei pe piaţă, modelul de
Qe CA
analiză fiind următorul: CA = N p x x . Care sunt măsurile de creştere a indicatorului
N p Qe
?
a) Asigurarea cu personal cel puţin la nivelul necesarului, creşterea productivităţii
muncii şi asigurarea unui grad de valorificare a producţiei cât mai apropiat de
100%;
b) Reducerea numărului de personal care va conduce la creşterea productivităţii
muncii şi la creşterea profitabilităţii prin reducerea cheltuielilor cu salariile;
c) Creşterea productivităţii muncii prin creşterea numărului de personal şi menţinerea
fondului de salarii nemodificat;
d) Menţinerea productivităţii muncii la nivelul din perioada de bază şi reducerea
cheltuielilor cu salariile;
e) Creşterea productivităţii muncii prin reducerea numărului de personal şi menţinerea
fondului de salarii nemodificat;

146. Care sunt cele trei activităţi care participă la formarea cash-flow-ul total al întreprinderii?
a) Activitatea de exploatare, activitatea financiară şi activitatea excepţională;
b) Activitatea de exploatare, activitatea financiară şi activitatea operaţională;
c) Activitatea operaţională, activitatea financiară şi activitatea excepţională;
d) Activitatea operaţională, activitatea investiţională şi activitatea de finanţare;
e) Activitatea operaţională, activitatea investiţională şi activitatea extraordinară.

147. Care dintre relaţiile factoriale de mai jos reprezintă relaţia de determinare a influenţei
structurii fizice a producţiei vândute asupra cifrei de afaceri?
a) ∆CA(s) = ∑q1[s0]×p0 – ∑q0×p0;
b) ∆CA(s) = p1 ∑q1 – p 0 ∑q1;
c) ∆CA(s) = ∑q1×p0 – ∑q0×p0×Iq;
d) ∆CA(s) = ∑q0×p1×Iq – ∑q0×p0;
e) ∆CA(s) = ∑q1[s1]×p0 – ∑q1×p0.

148. Ratele scadente ale creditelor pe termen mediu şi lung şi rambursarea creditelor pe
termen scurt, exclusiv dobânzile, se suportă din:
a) Autofinanţare;
b) Cheltuielile de exploatare;
c) Valoarea adăugată;
d) Cheltuielile financiare;
e) Excedentul brut din exploatare.

149. Care dintre indicatorii de mai jos nu este un indicator de rezultate care exprimă volumul
activităţii:
a) Cifra de afaceri;
b) Valoarea adăugată;
c) Rezultatul brut al exploatării;
d) Producţia exerciţiului;
e) Producţia vândută.

150. Valoarea adăugată reprezintă:


a) Suma dintre producţia exerciţiului şi consumurile intermediare;
b) Surplusul de valoare peste cheltuielilor salariale creat de întreprindere prin
utilizarea factorilor de producţie din interioru acesteia;
c) Surplusul de valoare peste valoarea consumurilor de la terţi, creat de întreprindere
prin utilizarea factorilor de producţie;
d) Diferenţa între cifra de afaceri şi consumurile intermediare;
e) Surplusul de valoare degajat de infrastructura de producţie a unei întreprinderi.
RĂSPUNSURI

1–d 26 – 51 – 76 – e 101 – e 126 –


c b e
2–b 27 – 52 – 77 – a 102 – a 127 –
a d c
3–c 28 – 53 – 78 – b 103 – c 128 –
c a b
4–a 29 – 54 – 79 – b 104 – c 129 –
b c d
5–c 30 – 55 – 80 – b 105 – c 130 –
a b b
6–b 31 – 56 – 81 – b 106 – 131 –
e b d a
7–a 32 – 57 – 82 – a 107 – 132 –
c d d c
8–a 33 – 58 – 83 – b 108 – 133 –
c a d c
9–c 34 – 59 – 84 – c 109 – c 134 –
d d d
10 – 35 – 60 – 85 – d 110 – c 135 –
e b a c
11 – 36 – 61 – 86 – e 111 – c 136 –
d d c b
12 – 37 – 62 – 87 – c 112 – c 137 –
a a e d
13 – 38 – 63 – 88 – a 113 – e 138 –
b a e c
14 – 39 – 64 – 89 – a 114 – d 139 –
c e e a
15 – 40 – 65 – 90 – b 115 – c 140 –
b d a b
16 – 41 – 66 – 91 – c 116 – d 141 –
e a e d
17 – 42 – 67 – 92 – d 117 – b 142 –
d e e c
18 – 43 – 68 – 93 – e 118 – d 143 –
d c e b
19 – 44 – 69 – 94 – a 119 – a 144 –
c c e a
20 – 45 – 70 – 95 – b 120 – 145 –
b c d d a
21 – 46 – 71 – 96 – e 121 – a 146 –
d e e d
22 – 47 – 72 – 97 – e 122 – c 147 –
c e c c
23 – 48 – 73 – 98 – a 123 – a 148 –
c b a a
24 – 49 – 74 – 99 – d 124 – c 149 –
b e d c
25 – 50 – 75 – 100 – e 125 – c 150 –
a c a c