Sunteți pe pagina 1din 191

UN I V ERSI TA TEA

C O N STA N TI N BR N C O V EA N U
DR. ELENA ENACHE
(coordonator)
DR. MARIUS GUST DR. GEANINA TUDOSE
A N A L I Z
E C O N O M I C - F I N A N C I A R
Editura Independena Economic Piteti
- 2009 -
3
Cuprins
Cuvnt nainte.....................................................................................9
Capitolul I
Bazele metodologice ale diagnosticului economico financiar ...... 9
1.1. Conceptul si rolul analizei economico-financiare ................. 9
1.2. Tipuri de analiz economico - financiar............................ 13
1.3. Functiile analizei ................................................................ 15
1.4. Organizarea activittii de analiz........................................ 17
1.5. Metodologia analizei economico financiare..................... 22
1.5.1. Metode de analiz calitative......................................... 23
1.5.2. Metode de analiz cantitative....................................... 25
1.6. Aplicatii si studii de caz ..................................................... 32
Capitolul II
Analiza resurselor ntreprinderii................................................. 38
2.1. Analiza resurselor umane ................................................... 38
2.2. Analiza dimensiunii resurselor umane ................................ 40
2.2.1. Dimensiunea si structura resurselor umane .................. 41
2.2.2. Analiza comportamentului si utilizrii eficiente a
resurselor umane .......................................................... 44
2.3. Analiza productivittii muncii ............................................ 48
2.3.1. Modele de calcul a productivittii muncii .................... 48
2.3.2. Modele de analiz factorial a productivittii muncii ... 51
2.3.3. Ci si rezerve de crestere a productivittii muncii ........ 54
2.3.4. Reflectarea modificrii productivittii muncii n
rezultatele economico-financiare ale ntreprinderii ....... 57
2.4. Analiza mijloacelor circulante............................................ 58
2.4.1. Analiza stocurilor active (regulatoare) ........................ 59
2.4.2. Analiza stocurilor de sigurant..................................... 64
2.4.3. Analiza vitezei de circulatie a mrfurilor ..................... 66
2.5. Analiza mijloacelor fixe ..................................................... 67
2.5.1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe ............................... 68
2.5.2. Analiza structurii si strii mijloacelor fixe.................... 68
2.5.3. Analiza eficientei utilizrii mijloacelor fixe ................ 71
2.6. Aplicatii si studii de caz ..................................................... 73
4
Capitolul III
Analiza cheltuielilor ....................................................................... 85
3.1. Tipologia cheltuielilor (costurilor)...................................... 85
3.2. Metode de analiz a cheltuielilor ........................................ 89
3.2.1. Analiza dinamic si structural a cheltuielilor.............. 89
3.2.2. Analiza cheltuielilor fixe si variabile............................ 94
3.2.2.1. Analiza cheltuielilor variabile............................... 94
3.2.2.2. Analiza cheltuielilor fixe ....................................... 97
3.3. Analiza unor categorii de cheltuieli .................................. 100
3.3.1. Analiza factorial a cheltuielilor materiale................. 100
3.3.2. Analiza cheltuielilor cu salariile................................. 103
3.3.2.1. Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile ... 103
3.3.2.2. Analiza factorial a fondului de salarii ................ 107
3.3.3. Analiza cheltuielilor de transport ............................... 109
3.3.3.1. Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor cu
transportul........................................................... 109
3.3.3.2. Analiza factorial a cheltuielilor de transport....... 111
3.3.4. Analiza cheltuielilor de stocare (depozitare) .............. 112
3.3.4.1. Cheltuieli de reaprovizionare............................... 113
3.3.4.2. Cheltuieli cu ntretinerea mrfurilor n stoc ......... 113
3.3.4.3. Cheltuiala legat de stocurile cu miscare lent..... 115
3.3.4.4. Cheltuieli legate de ruptura de stoc...................... 115
3.3.4.5. Cheltuielile de finantare a stocului....................... 115
3.3.5. Cheltuiala cu dobnda................................................ 115
3.3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe . 117
3.4. Alte metode de analiz a costurilor................................... 118
3.5. Aplicatii si studii de caz ................................................... 119
Capitolul IV
Analiza cifrei de afaceri ............................................................... 142
4.1. Caracterizarea general a cifrei de afaceri ........................ 142
4.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri .................................... 143
4.3. Analiza structurii cifrei de afaceri..................................... 144
4.4. Analiza factorial a cifrei de afaceri ................................. 147
4.5. Analiza cifrei de afaceri prin corelatia pret cantitate ..... 150
4.6. Analiza concurentei si a cotei de piat.............................. 152
5
4.7. Analiza calittii ................................................................ 153
4.8. Aplicatii si studii de caz ................................................... 155
Capitolul V
Analiza rentabilit(ii .................................................................... 160
5.1. Sursele informationale utilizate n analiza rentabilittii
ntreprinderilor ................................................................. 163
5.2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune...................... 165
5.3. Analiza rezultatului ntreprinderii..................................... 175
5.4. Analiza ratelor de rentabilitate.......................................... 179
5.5. Aplicatii si studii de caz ................................................... 184
Bibliografie.................................................................................... 190
6
7
Cuvnt nainte
Aflat n planul de nvtmnt pentru studii de licent al tuturor
studentilor din faculttile economice ale Universittii Constantin
Brncoveanu, disciplina Analiz economic financiar are o
semnificatie deosebit si o mare important n formarea economistilor
moderni, contribuind la pregtirea acestora pentru interpretarea si
cuantificarea ct mai exact a fenomenelor economiei contemporane.
Autorii orienteaz analiza spre toate componentele esentiale ale
managementului organizatiilor si anume: resursele umane, resursele
materiale si resursele financiare, care trebuie utilizate printr-o decizie
managerial corect, bazat pe informatii asupra acestor resurse,
venite din partea compartimentelor specializate.
Manualul foloseste un instrumentar modern de analiz, iar
aparatul statistico-matematic este omniprezent n toate capitolele
lucrrii. Studentii vor putea valorifica informatiile si le vor ntelege cu
usurint, deoarece la sfrsitul fiecrui capitol n parte se regsesc
numeroase aplicatii, pe care autorii le-au prezentat cu lux de
amnunte, tocmai pentru a veni n sprijinul procesului de nvtare.
Disciplina are continuitate n cadrul studiilor de masterat, intitulndu-se
Analiz financiar i evaluarea afacerilor. Considerm c manualul este util si
studentilor nscrisi la aceast form de nvtmnt aflndu-se la dispozitia lor
oricnd vor dori s aprofundeze ori s se initieze n domeniu.
Autorii
8
9
Capitolul I
Bazele metodologice ale diagnosticului
economico financiar
1.1. CONCEPTUL $I ROLUL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE
n actualul context economic se manifest nevoia constant de
a aprecia performantele si potentialul unei activitti indiferent de
nivelul si domeniul la care se manifest, de a compara cu ceva
considerat de referint la un moment dat, de a defini priorittile si
modul de actiune al conducerii firmei. De aceea, apare ca o necesitate
si utilitate, n acelasi timp, analiza economico-financiar.
Analiza economico-financiar este acea stiint economic prin
care se ncearc oferirea de solutii la ntrebarea Se obtine un cstig
nalt si durabil din resursele utilizate ?. Economistii au drept rspuns
optimul lui Pareto
1
.
Analiza, n general, nseamn descompunerea unui ntreg sau a
unui fenomen n elementele sale constructive pentru ca prin metode
specifice s fie studiate n esenta lor.
Analiza presupune cunoasterea n detalii a fenomenelor,
stabilirea relatiilor cauz-efect si factorii care le genereaz.
Analiza economico-financiar reprezint un ansamblu de
concepte, tehnici si instrumente care asigur tratarea informatiilor
interne si externe, n vederea formulrii unor aprecieri pertinente
referitoare la situatia unui agent economic, la nivelul si calitatea
performantelor sale, la gradul de risc ntr-un mediu concurential
extrem de dinamic
2
.
Analiza economico financiar este o stiint care, utiliznd
concepte, metode si instrumente cerceteaz si interpreteaz activitatea
economic si financiar a unei ntreprinderi, la un moment dat.
Efectueaz cercetarea de la simplu la complex, descoperind
conexiunile sistemice si cauzele, pentru a afla factorii cauzali, conditii
1
J. Gnraux, Economie politic: Macroeconomie`, Ed. All, Bucuresti, 2000, pag. 23
2
M Niculescu, ,Diagnostic global strategic `, Vol.1, ,Diagnostic economic` , Ed. Economic,
Bucuresti, 2003, pag. 22
10
care au influentat pozitiv/favorabil sau negativ/nefavorabil evolutia
activittii sistemului economic.
Definim analiza ca fiind activitatea destinat cu precdere
diagnosticrii activittii unei ntreprinderi ca subsistem particular
inclus ntr-un sistem economic general, precum si importanta fiecrui
element sau factor de actiune. Se pot aprecia structura utilittilor, a
resurselor precum si eficienta folosirii acestora; de asemenea, se
urmresc echilibrele financiare de baz ntr-o ntreprindere.
Conceptual, analiza are trei acceptiuni:
- ytiin(ific - este stiinta al crui obiect de activitate l
reprezint economia unei firme;
- activitate practic - se desfsoar n toate unittile
economice, realizndu-se fie n compartimentele specializate, fie la
nivelul compartimentului financiar-contabil;
- activitate de cercetare - caut noi variante de optimizare a
gestiunii economico-financiare a firmei.
n oricare dintre aceste acceptiuni nu trebuie neglijate aspectele
particulare:
Fenomenele analizate sunt complexe, aceast complexitate
rezultnd din dou aspecte: aceeasi cauz poate genera o multitudine
de efecte; acelasi efect poate fi rezultatul mai multor cauze;
Fenomenele prezint o latur calitativ si una cantitativ;
n economie primeaz analizele de tip calitativ ca urmare a
faptului c o bun parte a fenomenelor economice se pot modela cu
ajutorul modelelor matematice;
Puterea de abstractie a cercettorului, gradul de cunoastere a
legittilor economice, gradul de apreciere a realittii economice sunt
esentiale pentru ntelegerea lor si pentru desprinderea tendintelor;
n analiz poate avea o oarecare influent latura uman,
subiectiv;
n analiz (economic si financiar) nu ne putem baza pe
experimente de laborator.
Necesitatea analizei decurge din urmtoarele:
1. Analiza ajut la cunoasterea realittii obiective si la
interpretarea acesteia;
11
2. Analiza pune la dispozitia managementului informatiile
necesare pentru ntelegerea evolutiei trecute a rezultatelor firmei,
pentru cunoasterea factorilor care au influentat-o;
3. Analiza apreciaz obiectiv eficienta alocrii si utilizrii
resurselor interne ale unei firme;
4. Analiza contribuie la fundamentarea programelor de
activitate ale unei firme;
5. Analiza identific rezervele interne si modalittile de
mbunttire a performantelor unei firme.
Managementul stiintific presupune ndeplinirea tuturor functiilor
acestuia, de la definirea obiectivelor strategice si pe termen scurt, pn la
cea de control permanent si preventiv a ndeplinirii scopurilor propuse.
Controlul rezultatelor obtinute si al activittii desfsurate se ndeplineste
prin intermediul analizei economico-financiare.
Rezultatele analizei economico-financiare sunt fundament al
tuturor activittilor si functiilor ntreprinderii.
Analiza economico-financiar este un instrument al centrelor
de decizie prin care se apreciaz, cerceteaz, si se gsesc rezervele
interne necesare pentru obtinerea unei eficiente economico-sociale si
ecologice, n conditiile pietei concurentiale.
Cercetrile si aprecierile realizate cu ajutorul analizei
economico-financiare sunt utile diferitilor participanti la jocul
economico-social(vezi fig.1.1).
1
2
Fig. nr. 1.1.
Utilizatorii cercetrii analizei economico-financiare
Capitalul investit. - Actionarii - Guvernul
Agregarea datelor
economico-financiare
pentru a controla
realizarea strategiilor
de dezvoltare
economice si
stabilirea politicilor
economice viitoare.
Din perspectiva
capacittii de plat a ratei
si dobnzii.
- Investitorii
n obligatiuni
- Finantele
Publice
Aprecierea factorilor
care actioneaz
asupra veniturilor
bugetare.
Capacitatea de rambursare
a datoriilor.
- Institutiile
financiare
Capitalul investit.
I
N
V
E
S
T
I
T
O
R
I
I
:
S
T
A
T
U
L
:
- Autorittile
locale
Cunoasterea
creatorilor de plus
valoare si resurse
financiare.
Securitatea locului de
munc.
- Salariatii - Camerele de
Comert i
Industrie
Ofer informatia
tuturor partenerilor
jocului economic.
Starea financiar si
viitorul afacerii.
- Furnizorii
- Asociatiile
comerciale
Sustine ramurile pe
care le reprezint
n relatiile cu tertii.
Starea financiar din
perspectiva ritmicittii
aprovizionrii, calittii
produselor, diversificarea si
mbunttirea calittii
produselor.
- Clientii
P
A
R
T
E
N
E
R
I
I

D
E

A
F
A
C
E
R
I
:
NTREPRINDEREA
ANALIZAT
Managerii sunt preocupati
de calitatea rezultatelor
economico-financiare (prin
comparatia cu media
sectorului si fat de
concurent) n vederea
stabilirii demersului din
viitorul apropiat si a celui
strategic.
A
L

I

U
T
I
L
I
Z
A
T
O
R
I
:
- Firmele de
consultant i
agentiile de
rating
Oferta
informational n
vederea plasrii
unor resurse
financiare.
13
1.2. TIPURI DE ANALIZ ECONOMICO - FINANCIAR
Considerm util o clasificare a multiplelor tipuri de analize, pe
baza unor criterii, deoarece deciziile pot fi directionate si
fundamentate n raport de laturile, cerintele sau segmentele analizate.
a) Dup raportul ntre momentul n care se efectueaz
analiza yi momentul desfyurrii fenomenului, exist:
1) Analiz post-factum (postoperatorie sau retrospectiv) priveste
trecutul si prezentul. Analiza prezentului, numindu-se analiz curent,
cerceteaz gradul de realizare a obiectivelor propuse anterior, bazndu-se pe
variabile cunoscute, certe. Studiaz o singur variant a fenomenului
varianta de executie si prevaleaz legturile de tip functional;
2) Analiz previzional (prospectiv) priveste viitorul si
presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen pe baza
cercetrii factorilor si actiunilor n perspectiv. Se bazeaz pe variabile
presupuse, incerte. Studiaz mai multe variante ale fenomenului si chiar
este util, necesar s fie asa, deoarece analiza previzional este o etap
premergtoare, hotrtoare n elaborarea strategiei firmei, n stabilirea
obiectivelor viitoare. O firm nu se mai poate angaja astzi ntr-o
activitate fr scenarii si calcule ale investitiei;
b) Dup nivelul la care se realizeaz, cunoastem:
1) Analiz microeconomic are loc la nivelul firmei
considerat ca un sistem. Studiaz comportamentul firmei si
rezultatele obtinute de aceasta, scoate n evident factorii care
determin orientarea n investirea capitalului, n utilizarea resurselor;
2) Analiz macroeconomic are loc la nivelul ramurii de
activitate, sectorului (numit si analiz mezoeconomic) sau a ntregii
economii nationale, opernd cu indicatori globali si mrimi agregate
(produs intern brut; rata medie de rentabilitate a sectorului);
c) Dup latura fundamental a cunoayterii pe care o
urmrim, se ntlneste:
1) Analiz calitativ studiaz esenta fenomenului, nsusirile
sale de baz, factorii care l determin. Apeleaz la modele
cibernetice, devanseaz analiza cantitativ, mai ales astzi cnd
experienta a dovedit c multe solutii matematice nu au putut fi
aplicate datorit unor vicii de modelare aprute dintr-o insuficient
apreciere calitativ;
14
2) Analiz cantitativ asigur cu metode specifice msurarea
actiunii diferitilor factori asupra rezultatelor. Se exprim prin greutate,
suprafat, volum, numr, durat, apelnd la modele matematice;
d) Dup modul de urmrire n timp a fenomenelor, exist:
1) Analiz static studiaz fenomenul la un moment dat.
Ideea de static nu este legat de natura fenomenului, ci de modul de
efectuare a analizei. Prin natura lor, fenomenele nu pot fi statice;
2) Analiz dinamic relev pozitia fenomenului ntr-un sir de
momente date (ani, luni, trimestre, decade, zile), surprinzndu-l n
schimbare, scotnd n evident succesiunea pozitiilor ocupate de fenomen;
e) Dup orizontul de timp n care se cerceteaz fenomenul,
analiza poate fi:
1) Analiz pe termen scurt pn la un an, utilizat frecvent de
managementul operativ, intern;
2) Analiz pe termen lung mai mult de un an, implicat n
diagnosticul si deciziile strategice ale conducerii firmei;
f) Dup frecven(a acesteia se poate efectua:
1) Analiz periodic la anumite intervale de timp, ca de
exemplu analiza pe baza situatiilor financiare anuale;
2) Analiz curent urmreste n mod operativ desfsurarea
fenomenului;
3) Analiz expres solicitat de aparitia unei situatii, de exemplu
o abatere semnificativ de la evolutia normal a unui fenomen;
g) Dup obiectivul analizat, exist:
1) Analiz pe unitti organizatorice (firme, sisteme, concerne,
corporatii, holdinguri);
2) Analiz pe problem (analiza cifrei de afaceri, analiza
rentabilittii, analiza riscurilor);
h) Dup criteriile de studiere a fenomenelor, exist:
1) Analiz economic vizeaz cercetarea utilizrii, alocrii,
consumrii factorilor de productie; eficienta utilizrii factorilor de
productie n strns concordant cu eficienta cheltuielilor ntreprinderii;
2) Analiz financiar urmreste nivelul si dinamica rezultatelor
economico-financiare n corelatie cu analiza riscului asumat;
15
3) Analiz tehnico economic, unde se pot realiza diverse
combinri a unor tipuri de analiz, fiind posibile chiar analize socio-
economice, ecologico-economice;
i) Dup pozi(ia analistului (sau locul unde are loc analiza), se practic:
1) Analiz intern are loc n cadrul firmei si se realizeaz de
angajati la ordinul conducerii;
2) Analiz extern are loc n afara firmei si se realizeaz de
parteneri ai firmei (organe de control, bnci, potentiali investitori,
tribunale, firme de consultant) care si vor forma o opinie despre
situatia economico financiar a firmei.
Ambele tipuri se bazeaz pe documente contabile de sintez.
Bilantul reflect situatia financiar la un moment dat, iar contul de
profit i pierdere sintetizeaz fluxurile economice si financiare, n
perioada considerat;
j) Dup finalitatea analizei, exist:
1) Analiz global - strategic identific punctele forte si
punctele slabe ale firmei si ajut la coordonarea activittii interne cu
avantajele si pericolele din mediul extern. Are trei dimensiuni: de
cunoastere, de explicare, de presiune;
2) Analiz functional investigheaz functii concrete ale
firmei, laturi ale activittii sale pentru a solutiona probleme specifice;
k) Dup circumstan(ele n care se realizeaz, exist:
1) Analiz n conditii de criz identific dificulttile, cauzele
acestora, precum si msurile de corectie cele mai potrivite;
2) Analiz n context de dezvoltare intern i/sau extern se
ncadreaz n procedura general de control permanent al activittii cu scopul
ameliorrii si mbunttirii rezultatelor sau al identificrii unor riscuri.
1.3. FUNCTIILE ANALIZEI
Importanta analizei economico-financiare pentru stiinta
financiar rezult si din functiile acesteia. Astfel, analiza economico-
financiar are urmtoarele functii:
functia informational prin care centrul de decizie este
informat cu privire la situatia economico financiar, la pozitionri n
comparatie cu standardele sau cu alte baze de comparatie, la nivelul
concurentei;
16
functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficient,
att n conditiile unor functiuni reale (n stadiul de executie), ct si n
cel de analiz a potentialului corelat cu cererea de produse;
functia de diagnoz i reglare;
functia de identificare i mobilizare a rezervelor interne;
functia de conexiune cu mediul extern care presupune
analiza relatiilor directe sau indirecte ce se stabilesc cu diferiti
parteneri: furnizori, clienti, organisme publice, bnci, burse, mediul
economic, social, politic, legislativ, cultural.
Funcia de diagnoz i reglare. Diagnoza presupune cercetarea
strii sistemului (ntreprinderii) sub raport structural si functional.
Orice sistem este dirijat n mod constant spre realizarea unor
obiective caracterizate n timp si spatiu. n acest sens sunt mobilizate
toate resursele interne prin adaptare permanent la variabilele mediului.
Realizarea faptic a diagnosticului presupune:
identificarea elementelor componente ale fenomenului
cercetat si a factorilor ce-l genereaz (interni si externi);
stabilirea relatiilor de cauzalitate dintre fenomen, elemente
si factori;
cuantificarea, n msura n care este posibil, a actiunii
factorilor asupra fenomenului cercetat;
separarea factorilor cu actiune pozitiv de cei negativi;
stabilirea rezervelor concrete de mbunttire a rezultatelor
obtinute;
stabilirea msurilor ce se impun pentru mobilizarea faptic
a acestor rezerve.
Funcia de identificare a rezervelor interne-obiectul analizei.
Prin rezerve interne se ntelege posibilitatea de mbunttire a
rezultatelor firmei, acestea obtinndu-se practic prin diferenta ntre
rezultatul obtinut si posibilittile reale ale firmei.
n practica economic exist o mare varietate de rezerve, care
ar putea fi structurate astfel:
Dup gradul de cunoatere: rezerve certe, rezerve
potentiale;
17
Dup caracterul lor: rezerve legate de utilizarea intensiv a
factorilor de productie si rezerve legate de utilizarea extensiv a
factorilor de productie: munc, capital, pmnt;
n functie de ciclul de activitate sunt rezerve specifice
ciclului de: investitii, exploatare (aprovizionare, stocare, desfacere),
finantare (investitii, exploatare);
Dup baza de calcul folosit deosebim: rezerve fat de
programele de activitate, rezerve fat de media pe ramur, rezerve fat
de firmele concurente.
Obiectivul analizei l constituie investigarea complet,
post-factum si prospectiv a activittii, a rezultatelor firmei n
realizarea asigurrii unei functionri eficiente. n acest cadru, analiza
urmreste realizarea si modul de desfsurare a principalelor activitti
ale firmei. Analiza este o etap n studierea mediului economic si
concurential. Aceasta are ca obiect identificarea pozitiei firmei pe
piat si avantajele pe care aceasta le are fat de concurenti. Analiza si
propune si cuantificarea rezervelor neutilizate de firm.
Realizarea performantelor economico-financiare este
conditionat de dimensiunea, structura, starea si calitatea resurselor
umane si materiale. Cum orice activitate este consumatoare de resurse,
rezult c analiza investigheaz costurile activittii economice pe total
si pe elemente structurale, pentru a stabili posibilitatea de realizare a
unei activitti eficiente cu costuri ct mai mici.
Un domeniu distinct al analizei l constituie sistemul financiar
al unei firme. Astfel, analiza abordeaz aspecte privind: rentabilitatea
n mrime absolut si relativ, valoare si structur patrimonial a unei
firme, riscul de exploatare, financiar si de faliment.
1.4. ORGANIZAREA ACTIVITTII DE ANALIZ
Activitatea practic de analiz se poate descompune n
urmtoarele etape: ntocmirea tematicii de analiz, culegerea
informatiilor necesare analizei, verificarea complex a datelor supuse
analizei, prelucrarea si studierea informatiilor cu ajutorul metodelor si
procedeelor analizei economice, elaborarea concluziilor si a msurilor
privind reglarea sistemului cercetat sau cresterea eficientei acestuia.
1. ntocmirea tematicii de analiz. Tematica analizei se
stabileste fie prin plan, fie n functie de cerintele organului intern de
18
conducere sau a celor ierarhic superioare. n mod concret aceast
etap cuprinde stabilirea obiectivului analizei, scopul analizei,
perioada cercetat. Se identific rezultate economico-financiare ce se
exprim prin indicatori economico-financiari.
2. Culegerea informaiilor necesare analizei se realizeaz prin
gruparea acestora n functie de obiective, scop, perioada analizat si
organul care o efectueaz.
n vederea efecturii unei analize ct mai eficiente este necesar
organizarea unui circuit operativ si eficient de informatii economico-
sociale cuprins ntr-un sistem cibernetic integrat. Sistemul
informational al ntreprinderii comerciale se bazeaz pe sisteme
organizate, pe compartimente functionale si fluxuri de informatii.
Informaia economic prezint urmtoarele particulariti:
reflect o actiune multilateral prin sistemul indicatorilor fizici,
valorici si natural conventionali; are caracter de mas; este
voluminoas (de aici si necesitatea gruprii si sintetizrii lui); are un
grad ridicat de repetabilitate, contine o serie de elemente constatate.
Categoriile de informaii utilizate de analiza economico-
financiar pot fi grupate n: informatie intern si extern; informatie de
intrare, de stocare si de iesire din sistem; informatie activ si pasiv;
informatie operativ, periodic si extraordinar; informatie de plan,
normativ, efectiv sau estimativ; informatie constant sau variabil.
Informaiile interne (din cadrul firmei) pot fi grupate n funcie
de sursele de provenien, astfel:
a. informatia de plan (indicatori ai bugetului de venituri si
cheltuieli, ai planului de finante);
b. informatia furnizat de contabilitatea sintetic si analitic,
precum volumul desfacerilor, stocuri, cheltuieli, adaos comercial;
c. informatii cuprinse n raportrile statistice cu privire la
ndeplinirea planului sau la situatia mijloacelor economice;
d. informatii cu caracter tehnico-operativ (aceasta completeaz
informatia de natur contabil sau statistic).
Pentru a fi folosit cu maxim eficient n analiz si n procesul
de decizie, informatia trebuie s se caracterizeze prin:
utilitate, adic s serveasc unui scop (cel de cunoastere, de
control sau de reglare);
19
exactitate, adic s reflecte corect fenomenele, procesele si
rezultatele economice. Totodat este necesar ca preluarea informatiilor
din diferitele surse s se fac n mod corect;
profunzime, legturile cauz-efect s fie complet surprinse;
vechime. Este o caracteristic sintetic a utilizrii si
oportunittii informatiei n procesul de luare a deciziei, n sensul c
acestea pot fi fundamentate corect pe informatii noi, de actualitate,
despre evolutia fenomenelor si proceselor economice;
costul informaiei, ca trstur care stabileste eficienta
acesteia n raport de valoarea ei pentru procesul de analiz.
3. Verificarea complex a datelor supuse analizei const n:
- verificarea formal presupune urmrirea modului n care
planul, situatiile statistice, documentele contabile ndeplinesc
conditiile legale; documentele sunt completate, semnate si parafate;
- verificarea aritmetic const n controlul operatiunilor si
calculelor efectuate pentru ca echipa de analiz s se asigure asupra
exactittii indicatorilor de plan si de executie necesari analizei;
- verificarea de fond urmreste msura n care indicatorii au
fost calculati n conformitate cu normele legale, pentru a se asigura
comparabilitatea n timp si spatiu, n raport de alte unitti.
4. Prelucrarea i studierea informaiilor cu ajutorul
metodelor i procedeelor analizei economice are loc prin ordonarea
indicatorilor cercetati, ntocmirea de tabele si scheme sinoptice,
efectuarea unor comparatii, grupri si descompuneri.
Se stabilesc elemente care compun fenomenul
economico-financiar, respectiv factorii si cauzele care l-au generat. Se
determin legturile dintre factorii (variatiile independente) si
fenomenul analizat (variatia dependentei), pe de o parte, ct si relatia
dintre variabilele independente, pe de alt parte. Se ajunge la esenta
fenomenului analizat, obtinndu-se relatia de cauzalitate si astfel
modelul de analiz al fenomenelor analizate (vezi fig. 1.2.).
20
Fig. nr. 1.2.
Desfyurarea procesului de analiz economico-financiar
3
Analiza unui fenomen economico-financiar poate fi o analiz
structural (cnd fenomenul se desface n elemente componente) si/sau
o analiz factorial (cnd fenomenul este reprezentat prin factori).
Pentru ntelegerea mai clar a fenomenelor economico-
financiare este necesar explicarea notiunilor: elemente componente,
factori, cauze si conditii.
Elementele componente sunt prtile constitutive ale
fenomenului economico-financiar analizat.
Factorii sunt fortele motrice care genereaz fenomenul
economico-financiar analizat, fie un element component al acestuia,
fie un alt factor din sistemul respectiv.
Cauzele sunt fenomene care preced si provoac sau genereaz
fenomenul economico-financiar analizat, fie un element component al
acestuia, fie un factor.
Conditiile sunt mprejurri de care depinde, ntr-o anumit
msur, aparitia unui fenomen sau n care se percepe un fenomen.
3
D. Mrgulescu (coordonator), Analiz economico-financiar metode i tehnici`, Ed.
Economic, Bucuresti, 1994, pag. 20
21
Varietatea fenomenelor economico-financiare presupune o
varietate a factorilor care le genereaz si de aici rezid necesitatea
clasificrii acestora, dup cum urmeaz:
Fig. nr. 1.3.
Clasificarea factorilor
22
1) Dup caracterul lor ntr-o rela(ie de cauzalitate (n
ordinea de analiz) sunt factori cantitativi, structurali si calitativi.
Factorii cantitativi sunt purttorii materiali ai celor calitativi si
multiplicatori ai acestora. Factorii structurali apar n situatiile cnd
fenomenul analizat se refer la mrimi agregate, iar cei calitativi sunt
factorii care se amplific, au aceeasi natur cu fenomenul studiat, dar
difer de acesta prin gradul de extensiune;
2) Dup modul de ac(iune pot fi: factori cu actiune direct si
cu actiune indirect.
Factorii cu actiune direct si exercit direct, nemijlocit
influenta asupra fenomenului, n timp ce factorii cu actiune indirect
actioneaz prin intermediul altor factori. Calitatea de a fi factor direct
sau indirect se atribuie numai ntr-un context dat;
3) Dup izvorul ac(iunii lor, ntlnim factori interni si factori externi.
Factorii interni si au originea n cadrul ntreprinderii (modul
de organizare intern, ritmicitatea activittii), iar cei externi n afara
ntreprinderii, la nivelul sectorului, ramurii, economiei nationale sau
chiar al economiei mondiale (cursul valutar, concurenta, inflatia);
4) Dup gradul de sintetizare, exist: factori simpli si factori
complecsi. Factorii simpli nu mai pot fi descompusi n elemente
componente, pe cnd cei compleci pot fi descompusi pe diferite
trepte pn la factori simpli.
5. Elaborarea concluziilor i a msurilor privind reglarea
sistemului cercetat sau creterea eficienei acestuia. Este etapa final
n care echipa de analiz ntocmeste raportul sau referatul de analiz,
altfel spus, de sintez a rezultatelor analizate. Concluziile si aprecierile
trebuie s cuprind aspecte critice, s nu contin contradictii, s fie
logice si coerente, s exprime aportul factorilor materiali sau umani la
obtinerea rezultatelor si deficientelor constatate.
1.5. METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO FINANCIARE
Metodologia include metodele, procedeele si tehnicile de analiz
si reprezint un instrument absolut necesar managementului n
asigurarea functionrii firmei.
n analiz exist att metode, procedee si tehnici specifice, ct
si mprumutate de la alte stiinte. Deoarece se ntlnesc n numr foarte
mare, pentru studiu sunt grupate conform figurii numrul 1.4.
23
Fig. nr. 1.4.
Metodele analizei economico-financiare
METODE
CALITATIVE
(dup modelul
de analiz
METODE
CANTITATIVE
(dup tipul
relaiei de
cauzalitate
Metode de baz
(J. S. Mill)
Metode
complementare
Concordanei
Diferenei
Variaiei concomitente
Soldului
Comparaiei
Diviziunii i descompunerii
Gruparea
Modelarea
Generalizarea
de tip determinist
de tip probabilist statistic metoda corelaiei


+ +
d c
b a
R
b
a
R b a R
c b a R b a R b a R
; ;
; ; - metoda balanier
- metoda iterrii
- metoda
determinrii izolate
- metoda calculului
matricial
- metoda indicilor
- metoda calculului
marginal
- metoda ratelor
- metoda ABC
x
a
R
x R a R
cx bx a R
bx a R
b x


+ +
+
;
2
1.5.1. Metode de analiz calitative
Acestea stabilesc esenta fenomenului prin abstractizri analitice,
determin raporturile de cauzalitate si conditionare care
explic geneza, mrimea si modificrile acestuia. Ajut la construirea
modelelor abstracte ale fenomenului.
Cu ajutorul lor se stabilesc att modelele sintetice de analiz, ct
si detaliile n construirea modelelor analitice.
Metodele calitative sunt numeroase, dintre acestea enumerm:
A) Compara(ia. Presupune stabilirea asemnrilor si
diferentelor calitative dintre dou fenomene sau ntre un fenomen si o
baz de comparatie. Se disting mai multe tipuri de comparatii:
- comparatii n timp efectuate ntre rezultatele unei perioade
curente, raportate la rezultatele pe una sau mai multe perioade
precedente;
24
- comparatii n spatiu efectuate ntre: rezultatele unor verigi
organizatorice interne comparabile ale firmei; rezultatele firmei
analizate si cele medii pe domenii, ramur, sector de activitate;
rezultatele firmei si cele ale concurentilor acesteia;
- comparatii mixte - o combinatie ntre primele dou, cu rezultate
semnificative;
- comparatii fat de un criteriu prestabilit, adic fat de planuri,
programe, prognoz, standarde, normative;
- comparatii cu caracter special efectuate dup alte criterii n
afara celor enumerate mai sus. De regul, acest tip de comparatie se
realizeaz ntre mai multe variante de actiune, strategii economice,
pentru a fi aleas cea optim.
Conditii esentiale pentru aplicarea acestei metode sunt:
posibilitatea de a efectua o comparatie (exprimarea tuturor
elementelor ntr-un etalon unic); determinarea lor dup o metodologie
unic, precum si determinarea continutului;
B) Diviziunea yi descompunerea rezultatelor
Se refer la descompunerea rezultatelor pn la cele mai simple
elemente componente pentru asigurarea profunzimii analizei si stabilirea
contributiei fiecruia la modificarea total a fenomenului studiat.
Diviziunea n timp permite urmrirea variatiei n timp a
fenomenelor economico-financiare, evidentierea abaterilor fie de la o
tendint general stabilit pentru o perioad de timp mai ndelungat
(5-7 ani), fie de la ritmicitatea proiectat pe diviziuni de timp n cadrul
anului (semestru, trimestru, luni).
De asemenea, exist diviziuni n spatiu, care urmresc
fenomenele pe locuri de formare si dezvoltare, sesizeaz structurile
organizatorice ale unittii unde fenomenele investigate au nregistrat
variatii pozitive sau negative fat de criteriul prestabilit. Se poate
realiza divizarea pn la aportul fiecrui loc de munc;
C) Gruparea se bazeaz pe mprtirea unui fenomen n grupe
relativ omogene, dup una sau mai multe caracteristici alese n functie
de scopul cercetrii si particularittile fenomenului cercetat.
Se utilizeaz preponderent n analiza potentialului uman si a
situatiei financiare;
25
D) Modelarea este o reprezentare simplificat a realittii. Se
folosesc mai multe tipuri de modele:
Modele imitative (modele materiale), n care propriettile
fenomenului se exprim prin ele nsele, dar la alt scar: hrti,
machete;
Modele analitice sunt reprezentarea unor proprietti cu ajutorul
altora (ex.: diagrame, grafice);
Modele simbolice reprezentarea unor proprietti prin
simboluri (ex.: litere, cifre), care se regsesc n formulele
matematice.
n analiza economico-financiar prevaleaz modelele
simbolice, care pot fi:
- modele aditive - ex.:
Ai Mi mi
n n n +
;
- model balantier - ex.: S
f
= S
i
+ I E ;
- modele de corelatie - ex.:
s
N
CA
W
;
- modele multiplicative - ex.: CA = N
S
SZW
Z
;
- modelul mixt (combinat) ntre operatiile matematice
, ) ; : .
,
_

N C R ex
1 0 0
E) Generalizarea sau evaluarea rezultatelor
Se refer la reunirea ntr-un ansamblu coerent a concluziilor ce
rezult din studiul factorial-cauzal al fenomenelor. Aceasta red esenta
att de necesar pentru procesul decizional.
1.5.2. Metode de analiz cantitative
Cele mai cunoscute si aplicate metode cantitative sunt:
1. Metoda balan(elor se foloseste pentru msurarea influentei
diferitelor cauze asupra modificrii fenomene puse n evident cu
modele aditive, de diferent sau care le combin pe acestea dou.
Msurarea actiunii elementelor componente asupra fenomenului
analizat se face prin simpla diferent dintre valoarea elementului n
perioada curent (1) si valoarea acestuia din baza de raportare (0), tinnd
ns cont de semnul algebric cu care este pus elementul n model.
26
De exemplu considerm un fenomen (F) determinat de trei
elemente (a, b, c): F = f (a, b, c)
Considerm c fenomenul (F) poate fi scris n functie de cele trei
elemente componente (a, b, c), astfel:
F = a + b c
Calculul modificrii fenomenului analizat si actiunea elementelor
componente asupra acestuia se prezint astfel:
a) modificarea fenomenului analizat
F = F
1
F
0
= (a
1
+ b
1
c
1
) (a
0
+ b
0
c
0
)
b) cuantificarea ac(iunii elementelor componente:
F
(a)
= (a
1
+ b
0
c
0
) (a
0
+ b
0
c
0
) = (a
1
a
0
) F
(a)
= (a
1
a
0
)
F
(b)
= (a
1
+ b
1
c
0
) (a
1
+ b
0
c
0
) = (b
1
b
0
) F
(b)
= (b
1
b
0
)
F
(c)
= (a
1
+ b
1
c
1
) (a
1
+ b
1
c
0
)= (c
1
c
0
) F
(c)
= (c
1
c
0
)
Se poate observa c dac elementele pozitive (cu semnul + n
model) scad n dinamic, determin scderi ale fenomenului analizat,
pe cnd dac cele negative (cu semnul n model) scad n dinamic,
vor determina cresteri ale fenomenului;
2. Metoda substituirii factorilor sau a iterrii (a variatiei
succesive a factorilor) este utilizat n analizele post-factum, de natur
static. Se aplic n cazul n care relatia dintre variabile este de tip
determinist (relatia exprimat prin produs, raport sau mixt).
Analiza substituirii n lan( a factorilor respect urmtoarele principii:
1. constructia modelului, cu alte cuvinte, asezarea factorilor n
relatie, respect ordinea de conditionare economic si anume: factori
cantitativi, factori structurali, factori calitativi.
2. substituirea se face succesiv, ncepnd cu factorii cantitativi,
continund cu cei de structur si apoi cu cei calitativi, pornind de la
factorii directi spre cei cu actiune indirect.
3. un factor odat substituit se mentine ca atare pn la sfrsitul analizei.
Exemple:
a) pentru o rela(ie de tipul R = abc
avem valorile R
0
si R
1
si vom proceda la separarea actiunii
fiecrui factor a, b, c.
27
, )
) ( ) ( ) (
) ( ) (
) ( ) (
) ( :
,
c R b R a R R
c c b a c b a c b a c R
c b b a c b a c b a b R
c b a a c b a c b a a R unde
c b a c b a R R R
+ +




0 1 1 1 0 1 1 1 1 1
0 0 1 1 0 0 1 0 1 1
0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
0 0 0 1 1 1 0 1
pentru produsul de factori sub form de indici:
R = abc si I
R
indicele su,
Stabilim abaterea fenomenului, astfel:
100
100 100
0 0 0
1 1 1
0
1




R
R
I R
c b a
c b a
R
R
I
cu urmtoarele cuantificri ale actiunii factorilor:
100 100 100
0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 1
) (







a a
I
c b a
c b a
c b a
c b a
IR
a
b a
b
I
I I
c b a
c b a
c b a
c b a
IR








100
100 100
0 0 0
0 0 1
0 0 0
0 1 1
) (
100 100
100 100
0 0 0
0 1 1
0 0 0
1 1 1
) (
b a c b a
c
I I I I I
c b a
c b a
c b a
c b a
IR









b) pentru o rela(ie de tipul
b
a
R
exist dou variante:
1) cnd factorul cantitativ se afl la numrtor, n cazul nostru
,a`,
). ( ) (
; ) (
; ) (
;
0
1
1
1
0
0
0
1
0
0
1
1
0 1
b R a R R
b
a
b
a
b R
b
a
b
a
a R
b
a
b
a
R R R
+



Dac exprimarea este sub form de indici, avem:
28
a
b
a
b
a a
b
a
R
I
I
I
b
b
a
a
b
b
a
a
IR
I
b
b
a
a
b
b
a
a
IR
factorilor actiunea iar
b
b
a
a
I
I
I

,
_

,
_

,
_

,
_

,
_


100 100 : 100 :
100 100 100 : 100 :
:
100 100 : 100 100
0
0
0
1
0
1
0
1
) (
0
0
0
0
0
0
0
1
) (
0
1
0
1
2) Cnd factorul cantitativ se afl la numitor, n cazul nostru ,b`,
0
0
1
1
0 1
b
a
b
a
R R R
; ) (
; ) (
1
0
1
1
0
0
1
0
b
a
b
a
a R
b
a
b
a
b R


Dac exprimarea este sub form de indici, avem:
b
R
b b
a
a
b
b
R
I
I
I I
I
b
b
a
a
b
b
a
a
IR
I b
b
a
a
b
b
a
a
IR
b
b
a
a
I
2 2
0
1
0
0
0
1
0
1
) (
2
0
0
0
0
0
1
0
0
) (
0
1
0
1
100 100
100 100 : 100 :
100
100
100 : 100 :
100 100 :

,
_

,
_

,
_

,
_

,
_


3. n afara metodei mai sus prezentate, pentru a separa actiunea
factorilor n cazul relatiilor de proportionalitate direct sau invers, se
mai utilizeaz metoda determinrii izolate a ac(iunii factorilor.
Aceasta respect dintre toate criteriile de mai sus, doar pe acela care
precizeaz c substituirile se fac succesiv.
Metoda se aplic astfel:
29
r c R b R a R R
c b a c b a c R
c b a c b a b R
c b a c b a a R
R R R
R i R tiu se c b a R
+ + +





) ( ) ( ) (
) (
) (
) (
0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 1
0 1
0 1
unde r = restul nedescompus n legtur cu care s-au emis
diferite ipoteze de repartizare pe factori.
4. Metoda calculului matricial
Metoda calculului matricial se aplic n cazul relatiilor
deterministe de tipul:
F = a
i
b
i
unde:
a factor cantitativ;
b factor calitativ.
Se foloseste, n general, n ntreprinderile care comercializeaz o
gam variat de produse, pentru msura actiunii factorilor asupra
mrimii totale a unor fenomene, precum: adaosul comercial,
cheltuielile, cifra de afaceri, profitul.
Pentru aplicarea acestei metode se impun respectarea urmtoarelor etape:
Se constituie matricea factorului cantitativ trecnd pe prima
linie factorul cantitativ din baza de comparatie, iar pe a doua linie
factorul cantitativ din perioada curent (realizat);
Se construieste matricea factorului calitativ, trecnd pe prima
coloan factorul calitativ din baza de comparare, iar pe a doua coloan
factorul calitativ realizat (perioada curent);
Se construieste matricea fenomenului ca produs al celor dou matrice;
Se msoar influenta factorilor.
Prezint dezavantajul c nu permite separarea influentei factorului
structural. Influenta acestuia este cuprins n influenta volumului fizic;
5. Metoda scorurilor (scoring) este bazat pe analiza
discriminant care investigheaz echilibrul financiar, fiind utilizat n
special, de bnci. Se construieste pe baza unui numr de rate, diferit de
la o banc la alta.
30
Functia scor se noteaz Z si are forma:
n
zx bx ax Z ........
2 1
+ +
unde
calcul n implicate ratele x x
n
.....
1
;
z b a .. .......... ,
- coeficientii de ponderare ai fiecrei rate.
Acest scor Z arat gradul de vulnerabilitate al firmei si care
este disfunctionalitatea ce poate compromite situatia. n practica
international, acest tip de calcule este foarte apreciat pentru c au un
grad nalt de predictie.
6. Indicatorii economico-financiari, care exprim dinamismul
fenomenelor, coeficien(ii de structur, echilibru yi eficien(,
coeficien(ii de sezonalitate yi de concentrare, abaterile yi mrimile
medii, toate se folosesc frecvent n analiz. Cu ajutorul lor se determin
dinamica unui fenomen, se stabilesc ritmuri si alte aprecieri.
Din punctul de vedere al asigurrii i utilizrii resurselor, deosebim
indicatori ai resurselor atribuite si ocupate, ai consumului de resurse, ai
rezultatului, ai eficientei si cei privind relatia financiar a ntreprinderii.
Indicatorii resurselor caracterizeaz factorii ce concur la
realizarea procesului circuitului mrfurilor. Dup natura resurselor
reflectate indicatorii de resurse se mpart n indicatori ai resurselor
umane (cu ajutorul crora se caracterizeaz dimensiunea cantitativ a
asigurrii cu personal, fundamentarea necesarului de personal,
structura si calificarea personalului), ai resurselor materiale (acestia
caracterizeaz gradul de dotare cu resurse necesare realizrii
procesului de productie sau circulatiei a mrfurilor, dimensiunea,
starea, structura si eficienta folosirii lor), si cei ai resurselor financiare
(ce reflect sursele de formare si principalele destinatii ale fondurilor
bnesti ale firmei).
Indicatorii consumului de resurse reflect cheltuielile generate
de producerea si de desfacerea mrfurilor. n programarea si analiza
cheltuielilor se foloseste un sistem de indicatori de plan si
operationali, format din suma de cheltuieli (pe total si pe general),
economiile sau depsirile de cheltuieli realizate ca urmare a variatiei
nivelului relativ.
Indicatorii rezultatelor caracterizeaz nivelul de realizare a
obiectivelor pe care ntreprinderea si le propune: volumul desfacerilor
de mrfuri, volumul productiei, profitul etc.
31
Alturi de indicatorii enumerati anterior, cei de eficient
economic ocup un loc important n cadrul sistemului.
Indicatorii de eficien( presupun compararea eforturilor fcute
de ntreprindere cu efectele obtinute pe seama consumului acestora.
Pentru exprimarea efortului se pot utiliza forta de munc ncadrat,
fondurile fixe totale sau n functiune, mijloacele circulante,
investitiile, resursele consumate (suma cheltuielilor de circulatie,
cheltuieli cu munca material sau cu munca vie).
n activitatea economic, efectele utile au un caracter complex.
Dintre indicatorii care cuantific efectele mentionm: volumul
desfacerilor (cifra de afaceri), productia realizat si vndut, profitul.
Pornind de la structura eforturilor si efectelor pentru msurarea
eficien(ei activittii comerciale se construiesc indicatori de eficient pe
baza cunoasterii relatiilor: efect-efort, efort-efect, efort-efort, efect-efect.
Indicatori de tip efect-efort, sau efort-efect, fie generali, fie
partiali, reflect eficienta folosirii diferitelor componente ale efortului.
Prin indicator efect-efect sau efort-efort se relev proportiile dintre
diferitele rezultate, precum si cele dintre componentele efortului total.
7. Metoda ratelor (rating). Rata reprezint un raport ntre dou
mrimi comparabile logico-economice si care valoreaz mai mult
dect cele dou mrimi evaluate separat.
Interpretarea ratelor necesit prudent, pentru c, n aparent pot
arta o situatie bun, n realitate s ascund anumite riscuri. Astfel sunt
calculate mai ales acele rate care permit fundamentarea deciziilor de
mentinere si dezvoltare a unei firme ntr-un context concurential. Distingem:
rate de structur; rate de gestiune; rate de echilibru i rate de eficient;
8. Metoda calculului marginal. Abordarea marginalist este o
analiz statistic, dar si analitic, a diferitelor fenomene. Are ca principal
scop identificarea posibilittilor de eficientizare (optimizare) a unor
factori de productie limitati sau costisitori de care dispune ntreprinderea.
Metoda calculului marginal se foloseste preponderent n analiza
costurilor (n acest caz operndu-se cu un indicator numit cost
marginal), n analiza eficientei economice a utilizrii factorilor de
productie (indicatorii utilizati sunt: productivitatea marginal a
muncii, productivitatea marginal a capitalului), precum si n analiza
profitului (folosindu-se indicatorul profit marginal).
32
Indicatorul marginal va exprima ntotdeauna sporul de efect
generat de modificarea cu o unitate a efortului.
9. Cercetrile opera(ionale:
Cuprind un ansamblu de metode aplicate atunci cnd n luarea
unei decizii intervin foarte multi factori.
Se cunosc n categoria cercetrilor operationale:
- metode deterministe (programarea liniar, programarea
dinamic, teoria jocurilor, teoria deciziilor, metoda drumului critic);
- metode probabiliste (lanturile Markov, teoria firelor de
asteptare, metoda PERT);
- metode stimulative (metoda Monte Carlo, modelul dinamic al
simulrii gestionare).
1.6. APLICATII $I STUDII DE CAZ
1. Acceptiunile analizei economico-financiare sunt:
a) activitate stiintific, de cercetare si practic;
b) activitate de cercetare, de informare si practic;
c) activitate practic, stiintific si de reevaluare.
2. n elaborarea strategiei firmei, n stabilirea obiectivelor
viitoare se apeleaz la analiza:
a) postoperatorie;
b) curent;
c) previzional.
3. Dup latura fundamental a cunoasterii care se urmreste, exist:
a) analiz calitativ si cantitativ;
b) analiz micro si macroeconomic;
c) analiz curent si expres.
4. Prin posibilitatea de mbunttire a performantelor firmei,
care rezult din diferenta dintre rezultatul obtinut si
posibilittile reale ale firmei, se exprim:
a) cercetarea curent;
b) rezervele interne;
c) rezultatele economico-financiare ale ntreprinderii.
5. Dup caracterul lor ntr-o relatie de cauzalitate, factorii sunt:
a) cantitativi, structurali si calitativi;
b) simpli si complecsi;
c) endogeni sau exogeni.
33
6. Dup sensul actiunii lor factorii pot avea:
a) actiune favorabil, intern si nefavorabil;
b) actiune favorabil, nefavorabil si nul;
c) actiune favorabil, nefavorabil si imprevizibil.
7. Tipurile de comparatii utilizate de analiza economico - financiar sunt:
a) n timp, n spatiu si fat de un criteriu prestabilit;
b) n timp, n spatiu si gruparea;
c) n timp, n spatiu, modelarea si fat de un criteriu prestabilit;
8. Dup modul de urmrire n timp a fenomenelor, exist:
a) analiz dinamic si expres;
b) analiz static, economic si financiar;
c) analiz static si dinamic.
9. Indicatorii de eficient presupun compararea:
a) eforturilor fcute de ntreprindere cu efectele obtinute pe
seama consumului acestora;
b) materiilor prime folosite de ntreprindere cu efectele
obtinute pe seama consumului acestora;
c) eforturilor fcute si materiilor prime folosite de ntreprindere
cu efectele obtinute pe seama consumului acestora.
10. Eficienta economic se exprim ca raport ntre:
a) efect-efort, efect-efect sau efort-efect;
b) efect-efect, efort-efect sau efort-efort;
c) efect-efort, efect-efect, efort-efect sau efort-efort.
Aplica(ie rezolvat
S se cuantifice actiunea urmtorilor factorilor asupra vitezei de
rotatie a mijloacelor circulante:
Nr.
crt.
Indicatori Simbol P
0
P
1
%
1.
2.
Sold mediu al activelor circulante (mii lei)
Vnzarea medie zilnic (mii lei)
S
CA
15000
300
23400
390
156
130
3. Viteza de rotatie (zile)
V
50 60 120
V = S / CA unde: S factor cantitativ si CA factor calitativ.
1. modificarea fenomenului analizat: V = V
1
V
0
= 60 50 =
+ 10 zile
34
2. cuantificarea actiunii factorilor:
actiunea desfacerilor medii zilnice asupra vitezei de rotatie:
V ( CA) =
0
0
1
0
CA
S
CA
S
=
390
15000

300
15000
= 38,5 50 = 11,5 zile
actiunea stocurilor medii zilnice asupra vitezei de rotatie:
V ( S ) =
1
0
1
1
CA
S
CA
S
= 60 38,5 = 21,5 zile
Rezult c viteza a ncetinit. Desfacerea medie zilnic a crescut cu
90 mii lei si a determinat o accelerare a vitezei cu 11,5 zile. Cresterea
stocului a influentat n sensul ncetinirii vitezei cu 21,5 zile.
- modificarea fenomenului analizat:
V
I =
V
I 100 = 120 100 = 20%(ncetinire a vitezei cu 20%)
- cuantificarea actiunii factorilor:
V
I , ) CA =
D
I
2
100
100 =
130
100
2
100 = 76,9 100 = - 23,1%
(transpunere n zile: 23,1% 50 = 11,5 zile)
V
I , ) S =
V
I
D
I
2
100
= 120 76,9 = 43,1%
Prin metoda prezentat putem calcula actiunea unor factori att la
nivelul unui fenomen simplu, ct si la nivelul unora complexe, care
ncorporeaz factorii structurali si care pot avea uneori o influent
preponderent.
Cuantificarea actiunii unui factor structural se poate face prin
dou procedee specifice:
Procedeul direct se caracterizeaz prin faptul c factorul structur se
separ (se reflect) prin intermediul factorului cantitativ.
A
d
=
100
C CA
sau A
d
= ca
i
c
i
unde: A
d
adaos comercial, CA
vnzare total, C cot medie de adaos comercial la nivelul firmei, ca
cifra de afaceri pe grupe i, c cota de adaos pe grupe i.
n procedeul indirect structura se reflect cu ajutorul factorului
calitativ. Orice indicator calitativ mediu, la nivel de ntreprindere,
reflect n mod necesar doi factori: factorul structur si factorul calitativ,
respectiv pe structura implicat n analiz.
35
A
d
=
100
C CA
=
100
100
c g
i i

CA
CA
A
d
C g
i
c
i
unde:
g
i
structura vnzrilor;
c
i
cota de adaos pe grupe.
Cuantificarea factorilor n cazul celor dou procedee sunt:
Procedeul direct: Procedeul indirect
A
d
= ( CA
1
C
0
CA
0
C
0
) (1/100)
Ad
(gi)
= (ca
1
c
0
CA
1
c
0
) (1/100)
Ad
(ci)
= ( CA
1
C
1
d
1
c
0
) (1/100)
A
d
= ( CA
1
C
0
CA
1
C
0
) (1/100)
Ad
(gi)
= ( CA
1
C
R
CA
0
C
0
) (1/100)
Ad
(ci)
= ( CA
1
C
1
CA
1
C
R
) (1/100)
unde: C
R
- cot medie recalculat
Msurarea ac(iunii factorului structural prin metoda substitu(iei
Nr.
crt.
Produse Vnzare (mii lei)
(ca, CA)
Structura
vnzrii (g) (%)
Cota de adaos
C
i,
C (%)
P
0
P
1
P
0
P
1
P
0
P
1
1. A 400.000 276.000 50 30 30 30
2. B 240.000 276.000 30 30 20 18
3. C 160.000 368.000 20 40 15 16
TOTAL 800.000 920.000 100 100 24 20.8
Factori care actioneaz asupra adaosului sunt:
volumul desfacerilor;
structura desfacerilor;
cota de adaos comercial.
Procedeul direct se caracterizeaz prin faptul c structura se
reflect prin factor cantitativ.
a. modificarea fenomenului analizat:
A
d
= A
d1
A
d0
= 920.000
100
8 , 20
800.000
100
24
=
= 191.360 192.000 = - 640 mii lei
36
b. cuantificarea actiunii factorilor:
- actiunea desfacerilor:
A
d
(CA) = (CA
1
C
0
CA
0
C
0
) (1/100) = 920.000
100
24
-
800.000
100
24
= +28.800 mii lei
- actiunea structurii:
A
d
(g
i
) = , )

,
_



100
1
0 0
1
0 1
c gi D c gi D
=
( ca
1
c
o
CA
1
C
0
) (1/100) =- 27.600 mii lei
- actiunea cotei de adaos comercial la nivel de produse:
A
d
(c
i
) =( CA
1

1 1
c g CA
1

100
1
)
0 1
c g = ( CA
1
C
1
- ca
1
c
0
)
(1/100) = -1840 mii lei
Procedeul indirect (al cotei medii recalculate) se caracterizeaz prin
aceea c factorul structur se reflect prin intermediul factorului calitativ.
a. modificarea fenomenului:
A
d
= Ad
1
Ad
0
= 191.360 192.000 = - 640 mii lei
b. cuantificarea actiunii factorilor:
A
d
(CA) = ( CA
1
C
0
CA
0
C
0
) (1/100) =
= 920.000
100
24
800.000
100
24
= +28.800 mii lei
A
d
(g
i
) = CA
1


g
1
c
0
CA
1

g
0
c
0

100
1
=
=( CA
1
C
R
CA
1
C
0
) (1/100)
C
R
= g
1
C
0
Structura se separ prin intermediul factorului calitativ mediu, astfel:
C
R
= ( g
1
c
0
) / 100 = (3030+ 3020+ 40 15) / 100 = 21%
si deci:
A
d
(g
i
)=920.000(21/100)920.000(24/100)=-27.600 mii lei
A
d
(c
i
) = (CA
1
C
1
CA
1
C
R
) (1/100) = - 1840 mii lei
Rezult din cele dou procedee c acestea sunt identice (se
lucreaz corect) mai usor de folosit este procedeul indirect.
37
CA 28.800 mii
A
d
g
i
-27.600 mii
- 640 mii c
i
- 1840 mii
Rezult c a sczut adaosul comercial. Aceasta nu se datoreaz
cresterii favorabile desfacerilor, constituind premisa sporirii venitului net
pentru c fiecare unitate de vnzare este purttoarea unei unitti de venit.
Structura a actionat nefavorabil, n sensul scderii adaosului cu 27.000 mii
lei. Modificarea structurii vnzrii, n sens cresterii ponderii produsului C,
care are o cot de adaos mai mic dect a produsului A si B, respectiv mai
mic dect media pe ntreprindere a determinat scderea cotei de adaos
comercial recalculat (care scade de la 24% la 21%), aspect ce determin
reducerea adaosului comercial. Modificarea nregistrat de cotele
individuale de adaos au determinat o scdere a cotei de adaos, si pe aceast
baz, a adaosului total datorit scderii mai mari nregistrat de produsul B
(comparativ cu produsul C la care s-a nregistrat o usoar crestere).
Aplica(ii de rezolvat
1. S se cuantifice actiunea factorilor asupra urmtoarelor modele:
a)
b
a
R , unde a este factorul cantitativ;
b)
b
a
R , unde a este factorul calitativ;
c) R = a b c, unde a este factorul cantitativ, b factorul
structural si c factorul calitativ.
2. S se cuantifice actiunea factorilor asupra cheltuielilor de transport:
Ch t = q d c
Nr.
crt.
Indicatori Simbol P
0
P
1
%
1.
2.
3.
Cantitatea (tone)
Distanta n km
Cost t/km (lei)
q
d
c
2000
30
20
2200
36
26
110
120
130
4. Cheltuieli transport (mii lei) Ch t 1200 2059,2 171,6
38
Capitolul II
Analiza resurselor ntreprinderii
2.1. ANALIZA RESURSELOR UMANE
Oricare agent economic, indiferent de profilul su de activitate si
de dimensiunile sale, trebuie s-si probeze n fata spatiului
economico-social, n care actioneaz, viabilitatea, capacitatea sa de
concurent, performantele pe care le realizeaz.
ntreaga fort a unei ntreprinderi este dependent de resursele
sale umane, materiale, financiare si informationale, deci de potentialul
su intern. Analiza economico-financiar are mijloacele necesare de a
arta n orice moment posibilittile ntreprinderii, de a reflecta orice
problem n eficienta activittilor desfsurate si de a sugera
managementului msurile concrete ce se impun ntr-o situatie dat.
Premisa utilizrii resurselor materiale si financiare n avantajul
ntreprinderii o reprezint asigurarea cu personalul necesar att din
punct de vedere cantitativ, ct si calitativ. Resursa uman reprezint o
conexiune, o convergent de variabile interne, externe sau mixte care
unite, n diferite proportii, si alturate performantelor ntreprinderii
vor crea persoane si personalitti cu rezultatele si capacittile lor.
Aceste conexiuni complexe se pot vedea n figura 2.1.
39
Figura nr. 2.1.
Conexiunea variabilelor potenialului uman i performanele
firmei
1. Productivitatea
muncii
2. Costuri si
consumuri
3. interne
4. Rentabilitatea
firmei
1. Absenteism
2. Fluctuatie
3. Accidente
de munc
4. Climat
social
5. Conflicte de
munc
1. Atitudinea fat de
munc
2. Motivatia
3. Coeziunea
4. Concordanta cu
obiectivele firmei
VARIABILE
INTERNE
VARIABILE
EXTERNE
1. Recrutarea personalului
2. Formarea personalului
3. Promovarea personalului
4. Remunerarea personalului
5. Conditiile de munc
6. Relatiile sociale
1. Conjunctura economic
2. Piata fortei de munc
3. Nivelul tehnologic
4. Organizarea sindical
5. Cadrul familial
6. Cultura si sistemul de valori
VARIABILE MIXTE
(CONVERGENTE)
1. Nivelul de calificare
2. Vechimea
3. Experienta
4. Vrsta
5. Sex
6. Nationalitate
7. Religie
8. Pozitie ierarhic
COMPORTAMENTUL SALARIATILOR
REZULTATE
ECONOMICO-
FINANCIARE
REZULTATELE
COMPORTAMEN
-TULUI
SALARIATILOR
REZULTATELE
N DIALOG SOCIAL
IMAGINEA
FIRMEI
EFICIENT SI EFICACITATE
40
n analiza gestiunii resurselor umane se foloseste un sistem de
indicatori referitori pe de o parte, la asigurarea cu resurse umane, iar
pe de alta, la utilizarea acestora.
Obiectivele analizei resurselor umane ce se vor aborda n
continuare, sunt urmtoarele:
- analiza dimensiunii resurselor umane;
- analiza comportamentului si utilizrii resurselor umane.
2.2. ANALIZA DIMENSIUNII RESURSELOR UMANE
Principalele aspecte urmrite vor fi: analiza dinamic a
efectivului de salariati pe total si pe categorii; analiza nivelului de
calificare si consecintele economico-financiare ale acesteia; analiza
stabilittii efectivului de salariati.
Informatiile necesare se obtin din diferite surse interne ale
ntreprinderii, precum si din Nota 8 Informatii privind salariatii si
membrii organelor de administratie, conducere si de supraveghere
4
:
Se vor face mentiuni cu privire la:
a) indemnizatiile acordate membrilor organelor de administratie,
conducere si de supraveghere;
b) obligatiile contractuale cu privire la plata pensiilor ctre fostii
membri ai organelor de administratie, conducere si supraveghere,
indicndu-se valoarea total a angajamentelor pentru fiecare categorie;
c) valoarea avansurilor si a creditelor acordate membrilor organelor
de administratie, conducere si supraveghere n timpul exercitiului:
- rata dobnzii;
- principalele clauze ale creditului;
- suma rambursat pn la acea dat;
- obligatii viitoare de genul garantiilor asumate de entitate n
numele acestora;
d) salariati:
- numr mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie;
- salarii pltite sau de pltit, aferente exercitiului;
- cheltuieli cu asigurrile sociale;
- alte cheltuieli cu contributiile pentru pensii.
4
Ordinul MFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementrilor contabile conform cu
directivele europene, Ed. Best Publishing Romania, 2005, p. 102.
41
2.2.1. Dimensiunea i structura resurselor umane
Pentru a evidentia dimensiunile personalului (din perspectiv
cantitativ) se utilizeaz urmtorii indicatori:
- Numrul scriptic de salariati - numrul total de personal
existent n evidentele unittii, angajat fie pe baz de contract de
munc, fie pe baza unor documente generatoare de drepturi si obligatii
pentru ambele prti;
- Efectivul scriptic prezent la lucru, respectiv numrul
personalului aflat la serviciu la un moment dat, indiferent de timpul de
lucru efectiv;
- Numrul mediu de salariati cu contract de munc reprezint media
aritmetic simpl a numrului zilnic de salariati. La aceasta se mai poate
aduga media colaboratorilor. Acest indicator este cel care, dintre toti, se
coreleaz cu rezultatele obtinute de o ntreprindere.
- Numrul maxim de salariati identific limita superioar pn la
care poate fi angajat personal, fr s fie afectate negativ volumul de
activitate si productivitatea muncii.
5
N
max
= 100
a
Wp
R
; N
max
=
100
Q p
I N
,
unde: R = indicatorul CA, VA sau alt indicator folosit n
calculul W ;
p W = productivitatea anual prognozat;
N
p
= numrul mediu de salariati prognozat pe
perioada respectiv;
I
Q
= indice al volumului de activitate exprimat prin CA,
VA sau alt indicator.
- Efectivul fiscal - numrul salariatilor pltiti, aflati n evidentele firmei.
ncadrarea corespunztoare cu personal reprezint teoretic
premisa pentru realizarea de performante de ctre ntreprindere. Aici
conteaz foarte mult nu numai numrul de angajati, dar si structura,
calitatea si modul de folosire a acestora.
Avnd n vedere aspectul calitativ al dimensiunii
personalului, acesta se poate evidentia cu ajutorul gradului de
5
A. IsInescu, V.Robu, I. Anghel, A. Tutu, Evaluarea ntereprinderii`, Ed. Tribuna
Economic, Bucuresti, 1999, pag. 54.
42
calificare a salariatilor. Aceast abordare ntregeste latura cantitativ
a analizei personalului.
Structura fortei de munc pe forme de realizare a calificrii si
perfectionrii aduce n prim-plan forma de colarizare a personalului:
absolventi de nvtmnt superior, de scoli profesionale, de liceu de
specialitate, calificati la locul de munc si necalificati. De asemenea,
se poate evidentia forma de perfectionare: absolventi de cursuri
postliceale, postuniversitare, doctorat, masterat.
Indicatorul care reflect calificarea medie pe o unitate economic
se numeste coeficientul mediu de calificare ( m K ) si se calculeaz:

n
i
i
n
i
i i
m
n
n K
K
1
1
,
unde:
K
i
= categoria de ncadrare a fiecrei forme de calificare
i;
n
i
= numrul de lucrtori din fiecare categorie i.
Tendinta de crestere a lui m K indic preocuparea ntreprinderii
pentru ridicarea calificrii.
Este interesant si studierea concordantei ntre gradul de calificare
si gradul de acoperire a lucrrilor dup complexitatea lor. n acest sens se
poate calcula coeficientul de complexitate a lucrrilor executate ( t K ):

n
i
i
n
i
i i
t
v
v K
K
1
1
,
unde:
K
i
= categoria de ncadrare a fiecrei forme de calificare
i;
v
i
= volumul de lucrri pe categorii i.
Cnd t m K K , ntre cei doi indicatori este o concordant
deplin. n practic se tinde spre atingerea idealului de egalitate ntre
cei doi coeficienti, deoarece se ntlnesc urmtoarele situatii:
43
- t m K K > arat c exist lucrri de categorie inferioar efectuate
de salariati cu calificare superioar;
- t m K K < , arat c exist lucrri de categorie superioar
executate de salariati cu calificare inferioar, adic o utilizare
incomplet a fortei de munc.
Pentru aprecieri pertinente cu privire la resursa uman trebuie
utilizat si o analiz structural:
1. pe cele 2 mari categorii de angajati: operativi; de
administratie i conducere. Aceast mprtire subliniaz att o latur
cantitativ dar si o anume calitate a factorului uman de care dispune
ntreprinderea. ntotdeauna s-a apreciat favorabil, tendinta de crestere
relativ a personalului operativ, ca productor de valori, expresie a
perfectiunii organizatorice dintr-o ntreprindere. Aceast
dimensiune subliniaz un factor de baz al productiei: munca
6
;
2. pe vrste ofer informatii cu privire la mentinerea echilibrului
experient-creativitate, altfel spus se ntlneste n firm un proces natural
al tandemului retragere promovare. Dezechilibrul n piramida vrstelor
salariatilor ridic probleme managerilor n promovarea si recrutarea
personalului. Astfel, o angajare masiv a tinerilor ridic probleme de
promovare, afectnd aspiratiile si motivarea;
3. dup vechime o pondere crescut a salariatilor cu vechime
are, pentru caracterizarea resursei umane din acest punct de vedere, o
semnificatie contradictorie, pe de o parte asigur imaginea
ntreprinderii, participnd la formarea culturii sale, iar pe de alt parte
genereaz: cheltuieli suplimentare cu personalul aferente sporului de
vechime; costuri suplimentare cu informarea n conditiile introducerii
unor noi tehnologii; un sindicat care va sustine drepturile salariale
proportionale cu vechimea si mai putin cu creativitatea inovatia;
6
Analiza asigurrii cu potential uman se va adnci pe grupe, astfel, conform
Clasificrii Ocupatiilor din Romnia, personalul ocupat n activitatea industrial se mparte
n 8 grupe majore: legiuitorii, nalti functionari si conductorii; specialisti; tehnicieni;
functionari; muncitori si meseriasi; operatori pe instalatii, masini, ansambluri de masini,
echipamente si alte produse; muncitori necalificati. n analiza economico-financiar, si nu
numai, se utilizeaz urmtoarea clasificare: muncitori (direct productivi si indirect
productivi); personal operativ; personal de specialitate; personal tehnic-administrativ
(ultimele trei categorii putnd fi mprtite si dup nivelul studiilor, si anume: studii medii si
studii superioare) si personal din conducere.
44
4. pe sexe;
5. pe functii (cercetare-dezvoltare, productie, comercial, financiar-
contabil i resurse umane) furnizeaz informatii cu privire la calitatea
managementului. ntreprinderile moderne se bazeaz pe multispecializarea
si descentralizarea functiilor ntreprinderii.
2.2.2. Analiza comportamentului i utilizrii eficiente a
resurselor umane
Comportamentul salariatilor impune urmrirea unor aspecte care
ofer informatii cu privire la:
A) mobilitatea salariatilor;
B) utilizarea timpului de lucru.
A) Mobilitatea salaria(ilor
Personalul dintr-o ntreprindere se modific ntr-un an sub influenta
mai multor factori. Trei dintre ei sunt foarte importanti si anume:
- politica de personal practicat de echipa managerial;
- volumul de activitate care prin evolutia sa determin
modificarea numrului de salariati;
- modificarea raportului de forte ntre resursele umane i cele
materiale, altfel spus, ncadrarea activelor ntreprinderii.
n urmrirea modificrilor de personal trebuie s se fac distinctia
ntre: circula(ia personalului yi fluctua(ia personalului, fenomene ce
se deosebesc prin cauzele care le provoac.
Circula(ia personalului este miscarea personalului ntreprinderii,
n decursul unei perioade date, att din punct de vedere al intrrilor, ct si
din cel al iesirilor din cauze normale, justificate si anume: pensionare,
boal, deces, invaliditate, studii, obligatii cettenesti.
Fluctua(ia personalului este un fenomen anormal, determinat
de iesirile din ntreprindere fr aprobarea conducerii (demisie) sau
prin desfacerea contractului de munc, urmare a unor abateri. Acest
fenomen are dou forme: fluctuatia activ - ca fapt deja consumat si
fluctuatia pasiv - ca fenomen posibil, latent, n devenire, ce se
manifest sub forma intentiei de a prsi ntreprinderea. Ca s nu
devin un fenomen activ se pot lua unele msuri, spre exemplu:
integrarea permanent n colectiv, relatii formale si neformale,
45
motivatia personalului, conditii de munc adecvate, modul de
organizare sindical.
Pentru caracterizarea circula(iei yi fluctua(iei personalului se
utilizeaz urmtorii indicatori:
- coeficientul intensittii intrrilor, calculat ca raport ntre numrul
de salariati intrati ntr-o perioad (I), de obicei un an, si numrul mediu de
salariati din aceeasi perioad (Np);
Np
I
C
I

- coeficientul intensittii ieirilor, stabilit prin raport ntre
numrul salariatilor plecati justificat ntr-o perioad (E) si numrul
mediu de salariati din aceeasi perioad;
Np
E
C
E

- coeficientul fluctuatiei, stabilit ca raport ntre totalul iesirilor
nejustificate sau fr aprobarea conducerii (E
n
) si numrul mediu de salariati;
Np
E
C
n
F

- coeficientul micrii totale, determinat ca raport ntre totalul
intrrilor (I), iesirilor (E) si numrul mediu de salariati;
Np
E I
C
t
M
+

- gradul de stabilitate a personalului, indicator ce caracterizeaz


stabilitatea general a resurselor umane ntr-o ntreprindere:
t
M S
C G 1 .
Acest grad de stabilitate se mai poate aprecia prin calcularea
stagiului n aceeai unitate (S
t
) ca raport ntre vechimea n aceeasi
ntreprindere a lucrtorului (t) si vechimea total n cmpul muncii
(T),
, )
, )

T
t
S
t
, precum si a vechimii medii (T ) n aceeasi unitate,
, )

N
t N
T ,
unde:
46
N = numrul salariatilor avnd aceeasi vechime;
t = vechimea n ani a salariatilor din unitate.
Cu ct stagiul n aceeasi unitate se apropie de 1, iar vechimea
medie va fi mai mare avnd n vedere si data nfiintrii ntreprinderii,
cu att stabilitatea fortei de munc va fi mai bun.
- rata de severitate, adic raportul dintre numrul de ore
absentate fat de cele lucrate:
100
.
.

lucrate ore de Nr
absentate ore de Nr
R
sev
- rata general a absenteismului:
100
) ( max
.

zile disponibil im Timp
absentb de zile de total Nr
R
ab
Concluzia este c obtinerea stabilittii personalului, precum si a
performantelor se realizeaz pe dou ci principale: motivarea yi
securitatea muncii; dialogul social.
Securitatea si protectia muncii fac subiectul a numeroase legi sau
altor acte normative, care reglementeaz exploatarea n deplin
sigurant a mijloacelor de productie. n cadrul unei firme, securitatea
personalului va fi considerat mai presus de aspectele legate de
productivitate sau cost. De altfel, n managementul modern, protectia
muncii si regulile acesteia sunt considerate ca fiind factori activi, de
motivare a angajatilor
7
.
B) Analiza utilizrii timpului de munc
A utiliza integral si eficient timpul de munc reprezint una din laturile
de baz ale activittii. Este latura extensiv a acesteia si poate fi privit att
sub aspect cantitativ (utilizarea complet a timpului de lucru dintr-o zi,
sptmn), ct si sub aspect calitativ (al realizrii aceluiai volum de
activitate ntr-un timp mai scurt, prin creterea productivittii muncii).
Modalitatea principal de analiz o constituie urmrirea timpului de
lucru efectiv lucrat si a celui nelucrat, ponderea lor n total fond de timp de
lucru, respectiv determinarea cauzelor generatoare de rezultate obtinute.
Primul indicator care se va calcula este gradul de utilizare a
fondului de timp de lucru maxim disponibil (G
uf
)
7
Ion Verzea, Marc Gabriel, Daniel Richet, Managementul activittii de
mentenant, Ed. Polirom, Iasi, 1999, pag. 22.
47
100
max

T
T
G
e
uf
,
unde:
Te = fondul de timp efectiv lucrat;
T
max
= fondul de timp maxim disponibil.
Pentru usurinta exemplificrii se va utiliza balan(a folosirii
timpului de munc pe un muncitor operativ (Tabelul 2.1.).
Se poate constata din analiza acestei balante c s-a nregistrat o
crestere a fondului de timp efectiv lucrat de la 95,2% la 97,22% dar o
nendeplinire a acestuia fat de plan cu 2,78%. n anul curent, fat de
precedent s-a diminuat timpul nelucrat de la 12 la numai 7 zile, iar n
cadrul acestuia a sczut timpul neutilizat nejustificat, de la 7 la 2 zile.
Tabelul nr. 2.1.
Balana folosirii timpului de lucru pe un muncitor operativ
Anul curent Anul
precedent Plan Efectiv
Nr.
crt.
Indicatori
zile % zile % zile %
1 Fond de timp
calendaristic
365 - 365 - 365 -
2 Fond de timp maxim
disponibil
252 100,0 252 100,0 252 100,0
3 Fond de timp efectiv lucrat 240 95,2 252 100,0 245 97,22
Timpul utilizat din care: 12 4,8 - - 7 2,78
- justificat 5 2 - - 5 1,99
4
- nejustificat 7 2,8 - - 2 0,79
Totusi, pe ansamblu, situatia nu este favorabil, si i se pot
aduce mbunttiri. Msurile ce se pot lua sunt legate n special de
eliminarea timpului neutilizat si, cu precdere, a celui nejustificat.
Un rol foarte important l poate juca influenta organizrii
sindicale si actiunile acesteia asupra utilizrii timpului de munc.
Conteaz cuantificarea consecintelor acestor actiuni si de aceea se
calculeaz ctiva indicatori de conflictualitate colectiv:
- numrul de greve ntr-o perioad analizat;
- numrul de zile de grev;
- coeficientul de important al grevei (C)
48
100
salariati de total nr.
grevisti numr
C ;
- gradul de intensitate a grevei =
grevisti de total nr.
grev de zile numr
;
- gradul de propagare a grevei =
salariati de total numr
grev de zile total numar
.
Particulariznd pe domeniile n care activitatea se desfsoar si
n schimburi (de exemplu n comert) se urmreste structura timpului
de munc pe un schimb.
Analiza eficientei utilizrii resurselor umane se realizeaz cu
ajutorul urmtorilor indicatori: productivitatea muncii medie si
marginal, profitul pe un salariat.
2.3. ANALIZA PRODUCTIVITTII MUNCII
Productivitatea muncii este o categorie economic complex si dinamic.
Productivitatea muncii se poate defini astfel: capacitatea muncii de a
crea o anumit cantitate de valori de ntrebuintare ntr-o unitate de timp,
reflectnd, n ultim instant, eficienta cu care este cheltuit o cantitate de
munc. Sau altfel spus, reprezint eficienta cu care sunt utilizati, avansati,
combinati, substituiti si consumati factorii de productie.
2.3.1. Modele de calcul a productivitii muncii
Msurarea productivittii muncii se poate face n unitti fizice
(naturale sau natural-conventionale), n unitti de munc i n unitti
valorice (cel mai des utilizate).
n situatia folosirii msurtorii valorice, productivitatea muncii se
poate determina pe un salariat, la nivel mediu anual, zilnic sau orar.
Pentru aceasta se utilizeaz urmtorii indicatori: valoarea productiei
vndute (Qv), valoarea adugat (Va) si cifra de afaceri (CA) - ca
efecte, respectiv: numrul de salariati (N
p
), numrul salariatilor
operativi (Nop), total om zile lucrate (T
Z
) si total om ore lucrate (T
h
)
- ca eforturi. Vom reda n continuare relatiile de calcul care rezult
(Tabelul nr. 2.2).
49
Tabelul nr. 2.2
Modele de calcul a productivit(ii muncii
Productivitatea muncii Efect
Efort
Qv Va CA
a
W Np/Nop
S
v
N
Q
S
a
N
V
S
N
CA
z
W
T
z
z
v
T
Q
z
a
T
V
z
T
CA
h
W
T
h
h
v
T
Q
h
a
T
V
h
T
CA
ntre indicatorii productivittii muncii se pot urmri urmtoarele corelatii:
a
a
W
Nop
W
Np
I I
- reflect cresterea ponderii salariatilor operativi n total
numr salariati;
a
a
W
Nop
W
Np
I I
- reflect cresterea numrului salariatilor din
administratie si conducere;
a
a
W
Nop
W
Np
I I
- modificarea categoriilor de salariati (operativi si
administratie-conducere) este n acelasi ritm;
z
a
op
W
Nop
W
N
I I
- semnific existenta unui timp de munc neutilizat
justificat sau nejustificat;
a v
W I IQ
- cresterea activittii ntreprinderii s-a produs pe cale
intensiv;
a a
W I IV
- semnific accentul ce a czut pe cresterea eficientei
cheltuielilor cu consumurile intermediare.
Np
CA
este cea mai des utilizat formul de calcul pentru
productivitate.
n analiza utilizrii resurselor de munc intereseaz:
productivitatea muncii medie si productivitatea muncii marginal,
fiecare caracteriznd un alt nivel al relatiei dintre forta de munc
(factorul uman) si volumul de activitate.
Productivitatea muncii medie, notat W , reflect raportul ntre
productia Q si munc T:
50
T
Q
W
- transpus cel mai frecvent n:
p
N
CA
W
n calculul productivittii la nivel microeconomic se mai folosesc
indicatorii: productia exercitiului (Q
e
); valoarea adugat (VA) sau
valoarea adugat net (VA
n
).
Productivitatea muncii marginal, notat Wm, reflect raportul
ntre sporul de productie , ) Q si cantitatea suplimentar de
munc , ) T :
0 1
0 1
T T
Q Q
T
Q
W
m

Productivitatea marginal reprezint partea de productivitate


reflectat prin creterea cifrei de afaceri obtinut cu o unitate
suplimentar de factor uman utilizat.
Curba productivittii marginale poate fi descris astfel: Wm este n
crestere pn la valoarea sa maximal, dup care scade, atingnd nivelul
zero, cnd cifra de afaceri atinge nivelul maxim. Din acest punct ncepe
s scad, cptnd valori negative, odat cu scderea cifrei de afaceri.
Spre deosebire de productivitatea medie, care reflect utilizarea
factorului uman n totalitate, cea marginal nu reflect dect
consecintele utilizrii ultimei unitti de factor uman. ntre a W si
m W
pot apare trei situatii:
a) Wa W
m
< (dup punctul maxim al productivittii medii); Ultima
unitate a resursei umane are o eficient n scdere, actionnd n acelasi
sens si asupra mediei;
b) Wa W
m
> (naintea punctului de maxim al productivittii medii),
creste pe seama aportului unittii aditionale ale potentialului uman;
c) Wa W
m
(n punctul de maxim al productivittii medii).
Un indicator care completeaz informatiile deja furnizate despre
productivitate este coeficientul de elasticitate al produciei funcie de
51
munc, reflectnd cresterea procentual a productiei (sau a cifrei de
afaceri) la modificarea cu un procent a factorului munc (uman).
W
W
T
T
Q
Q
T
T
Q
Q
E
m

sau
W
W
T
T
CA
CA
T
T
CA
CA
E
m

n functie de valoarea coeficientului de elasticitate obtinut, apar


trei zone ale curbei de semnificatie, astfel:
- zona I - numit zona randamentelor cresctoare, pentru E>1;
aici curba este deasupra celei a Wa , ceea ce semnific faptul c este
cresctoare, ntreprinderea utiliznd sub nivelul optim forta de munc;
- zona II - numit zona randamentelor descresctoare, pentru O<E<1, aici
atinge valoarea maxim, semnificnd o utilizare optim a timpului de munc;
- zona III - numit zona randamentelor negative, pentru E<0. n
aceast zon productia a nregistreaz valoarea maxim, iar orice cantitate
suplimentar din factorul munc determin diminuarea productivittii
muncii, mpiedicnd derularea normal a procesului de productie.
2.3.2. Modele de analiz factorial a productivitii
muncii
Productivitatea muncii reprezint un indicator de calitate a
utilizrii factorului uman, fiind influentat de mai multi factori. Acesti
factori fac parte din sisteme diferite de legturi cauzale, de aceea
exist mai multe modele factoriale, relatii de calcul, care pun n
evident, foarte explicit, acest lucru.
a) Un prim model, subliniaz legtura ntre timpul de munc i
vnzarea medie anual pe lucrtor, astfel:
T a W T W
unde: T = timpul;
T W = productivitatea medie pe unitatea de timp.
a
W
) (T W
a

) (
t a
W W
52
n final, deci: ) ( ) ( Wt W T Wa W a a + , iar principalele
rezerve de creytere a productivit(ii muncii anuale sunt:
- utilizarea complet a timpului de lucru;
- sporirea permanent a vnzrilor zilnice pe lucrtor.
b) Al doilea model, pune n evident faptul c n ntreprinderile
care i desfoar activitatea pe sectoare, compartimente, iar n
cadrul acestora pe grupe i chiar sortimente de mrfuri,
productivitatea medie anual este determinat de structura acestei
activitti pe diviziunile amintite.
100
1

m
i
i t
a
i
g
W

,
unde:
i
t
g = structura timpului de munc (exprimat prin numrul de
lucrtori operativi);
i
= productivitatea muncii pe diviziunile (sectoare, grupe de
mrfuri etc.) de la i = 1... n implicate.
a
W
Msurile de creytere a productivit(ii medii anuale sunt
legate de optimizarea activit(ii pe sectoare, de o mai bun
structurare yi repartizare a personalului angajat, de creyterea
desfacerilor de mrfuri pe total yi medii pe un salariat.
c) Al treilea model, abordeaz productivitatea muncii prin
prisma legturii acesteia cu gradul de nzestrare tehnic a
personalului angajat.
op
N
CA
W , dar introducnd n relatie mijloacele fixe utilizate, si
mai mult, mijloacele fixe active, vom obtine:
a op
a
op op
F
CA
N
F
F
F
F
CA
N
F
N
CA
W
) (
i a
g W
) (
i a
W W
53
) (
Fa
CA
W
a

) (
Nop
F
W
a

) (
F
Fa
W
a

a
W
) (
Nop
S
W
a

) (
S
CA
W
a

a
W
noua relatie fiind corect att matematic, ct si economic pentru
c:
) (
Nop
F
W
a

F
F
a
= ponderea mijloacelor fixe active n totalul mijloacelor fixe
ale ntreprinderii;
op
N
F
= gradul de nzestrare tehnic a personalului operativ;
a
F
CA
= eficienta utilizrii mijloacelor fixe active, exprimat prin
volumul vnzrilor (CA) obtinute la 1 leu fonduri fixe active utilizate.
Msurile de mbunt(ire a productivit(ii constau n
optimizarea celor trei factori implica(i direct.
d) Pentru activitatea de comert se pot aplica mai multe modele
de cauzalitate care reflect foarte explicit acest lucru.
Un astfel de model arat ct de strns este legat productivitatea
muncii de asigurarea ntreprinderilor cu fondul de marf necesar:
S
CA
N
S
W
op

54
a
W
) (
Ns
Nop
W
a

) (
Nop
S
W
a

) (
S
CA
W
a

e) Un alt model de analiz prezint legtura eficientei muncii cu


eficienta utilizrii resursei materiale (viteza de circulatie):
S
CA
N
S
N
N
W
op S
op
, unde:
S
op
N
N
= ponderea personalului operativ n total personal;
op
N
S
= structura personalului comercial;
S
CA
= desfaceri medii anuale pe vnztor.
2.3.3. Ci i rezerve de cretere a productivitii muncii
Exist un numr important de posibilitti de sporire a eficientei
muncii n unittile economice. Pentru a fi mai usor studiate le putem
grupa n trei mari categorii si anume: rezerve legate de promovarea
progresului tehnic; rezerve legate de organizarea tiintific a muncii;
rezerve legate de actiunea factorilor bio-psiho-sociologici (figura 2.2.).
a) Rezervele legate de promovarea progresului tehnic
Acestea pot determina cele mai semnificative modificri n
mbunttirea productivittii. Directiile lor de actiune sunt variate, dup cum
activittile umane sunt foarte numeroase, complexe si eterogene. De aceea le
putem grupa n urmtoarele rezerve principale: dezvoltarea si modernizarea
bazei tehnico-materiale si rationalizarea tehnologiei existente care vor
determina economii de timp de munc. n cadrul bazei tehnico-materiale se
cuprind toate metodele, procedeele, conditiile si dotrile tehnico -
organizatorice care concur la desfsurarea activittii. Rationalizarea
tehnologiei are implicatii diferite asupra eficientei muncii. Dac am
particulariza pentru activitatea comercial am spune c, n acest domeniu,
55
aceasta nseamn ntre altele: extinderea aprovizionrii directe, de ctre
industrie a unor activitti care pn nu demult erau traditionale comertului
(dozarea, partitionarea, preambalarea, cntrirea), care permit o simplificare a
vnzrii, promovarea unor forme moderne de vnzare
8
.
Fig. nr. 2.2.
Schema rezervelor de creytere a productivit(ii muncii
Rezerve de creytere a productivit(ii
muncii
Rezerve legate de
p r o m o v a r ea
p r o g r e su l u i t e h n i c
Rezerve legate de
organizarea tiintific a
muncii
Rezerve legate de
actiunea factorilor
bio-psiho-sociologici
Dezvoltarea si
modernizarea bazei
tehnico-materiale
Rationalizare
a tehnologiei
existente
Recrutarea si
angajarea
personalului
Utilizarea
complet si
rational a timpului
de lucru
Cresterea calificrii
personalului
Cointeresare material si
moral a angajatilor
Factori biologici:
- vrst
- sex
- stare de sntate
Factori psihologici:
- aptitudini
- atitudine fat de munc
- voint
Factori sociali:
- conditii de trai
- conditii de munc
- viat cultural
- politic
Am mentionat c este posibil o economie de timp de munc,
indicator care se poate msura cu ajutorul numrului de angajati. n
comert, aceasta se poate calcula:
8
M. Niculescu , op.cit., p. 115
56
0
1 1
W
CA
W
CA
T
R

unde
100
1
0 1

n
i
i
R
i
R
g
a W

1
i
g = structura timpului de munc exprimat prin numrul de
lucrtori operativi pe forme de activitate (vnzare, pentru comert), n
perioada curent;
0
i
= productivitatea muncii pe forme de activitate (vnzare), n
perioada de baz.
b) Rezerve legate de organizarea tiinific a muncii
Organizarea stiintific a muncii reprezint cartea de vizit a unui
management modern de ale crui decizii depinde foarte mult succesul
firmei. Este evident n discutie calitatea resurselor umane, nivelul de
pregtire si comportamentul su profesional, social. Aceast calitate trebuie
mentinut sau chiar ridicat prin perfectionarea continu, fie prin sisteme
organizate, fie individual de ctre personalul n cauz. Dar, orict de bine
pregtit ar fi personalul unei firme, economia de piat a demonstrat foarte
clar c stimularea material si moral au un cuvnt important n sporirea
performantelor profesionale. De aceea, managerii vor urmri atent
recompensarea direct si recompensarea indirect a salariatilor. De
exemplu, salariul mediu lunar, dinamica salariului mediu, corelatiile dintre
preturi si salarii, raportul dintre salariile mici si cele mari, valoarea medie
anual a altor forme de venit
9
. n sensul strict al organizrii procesului de
lucru este important s se urmreasc: repartizarea corespunztoare a
sarcinilor pe tipuri de pregtire profesional si categorii de calificare,
alocarea ct mai rational a fondului de timp, lucrul pe schimburi s fie ct
mai eficient organizat, posibilitatea reorganizrii rapide n perioadele de vrf
de activitate, stabilirea unui flux ct mai eficient si a unor activitti auxiliare
corespunztoare care s sprijine activitatea de baz.
c) Rezerve legate de aciunea factorilor bio-psiho-sociologici
nsusirile individuale ale salariatilor, conditiile lor de trai si n general
existenta lor din afara ntreprinderii si pun serios amprenta pe
rezultatele muncii. Dintre factorii cu influent mare mentionm: factori
biologici - vrsta, sex, sntate, capacitate fizic a organismului; factori
psihologici - motivatia muncii, interesele urmrite, vointa si atitudinea fat
9
M. Niculescu, op.cit.., p. 116
57
de munc; factori sociali - conditiile de locuire, viata de familie, sistemul
de valori social-culturale, activitatea spiritual, politic, de recreere si
odihn, calitatea mediului de viat, asigurarea mijloacelor de transport de
acas la serviciu si invers. Importante sunt si vor fi ntotdeauna asigurarea
unei locuinte adecvate, existenta de crese, cmine si grdinite pentru
supravegherea copiilor, sprijinirea femeilor mame.
Dac aceste aspecte nu constituie probleme, gradul de
atenie, concentrare, calitatea muncii sunt substanial sporite.
2.3.4. Reflectarea modificrii productivitii muncii n
rezultatele economico-financiare ale ntreprinderii
Modificrile n sensul cresterii sau scderii productivittii muncii
propag efecte n ntreaga activitate a unei ntreprinderi. Aceste efecte nu apar
ns oricum, conditiile de realizare a lor fiind influentate de folosirea
factorului uman, de producerea unor bunuri si servicii care s-si gseasc
rolul si utilitatea pe piat.
Reflectarea modificrilor despre care s-a amintit se face, direct sau
indirect n ntregul sistem de indicatori economico-financiari ai
ntreprinderii spre exemplificare, schema urmtoare este edificatoare.
Fig. nr. 2.3.
Consecinelor modificrii productivitii muncii
Consecin(ele
modificrii
productivit(ii
muncii
- CIFRA DE AFACERI
- PRODUC]IA
EXERCI]IULUI
TIMPUL TOTAL
DE MUNC
Suma
cheltuielilor
variabile si
totale
Rata
cheltuielilor
fixe
C.A. la 1000 lei
Mijloace fixe
Fond de
salarii
Rata cheltuielilor
salariale
Rata medie a
cheltuielilor
totale
Rezultatul
exploatrii
Rata
rentabilittii
Sursa: M. Niculescu, Diagnostic global startegic, Vol. 1, Diagnostic economic, Ed.
Economic, Bucuresti, 2003, p.117.
58
Modalittile de reflectare concret si relatiile de calcul a actiunii
productivittii muncii anuale asupra altor rezultate ale activittii
desfsurate de ntreprindere, sunt urmtoarele:
1. Cifra de afaceri - , )
0 1
1
a a
p
W W N ,
unde N
p
= numrul de salariati;
2. Nivelul cheltuielilor salariale - 1000
0
0
1
0

,
_

a
a
a
a
W
S
W
S
,
unde
a S = reprezint fond de salarii medii anuale;
3. Fondul de salarii -

,
_


0
1
1
1
a
a
a
a
W
S
W
S
CA ;
4. Rata cheltuielilor fixe - 1000
0
1
0
1
1
0

,
_

a
p
f
a
p
f
W N
Ch
W N
Ch
,
unde Ch
f
= cheltuieli fixe;
5. Suma total a cheltuielilor - , )
1000
1
0 0 1
1

t
ch a a
p
R W W N ,
unde
t
ch R = rata (nivelul) cheltuielilor totale la 1000 lei cifr de
afaceri;
6. Rata de rota(ie a activelor circulante (n numr de zile):
T
W N
S
W N
S
a
p
a
p

,
_

0
1
1
1
0 0
,
unde: S = sold mediu al activelor circulante,
T = 360 sau 90 de zile;
6. Rezultatul exploatrii - , )
100
1
0 1
1
rc a a
p
R W W N ,
unde R rc = rezultatul exploatrii la 100 (1000 lei) cifr de
afaceri (rata rentabilittii comerciale).
2.4. ANALIZA MIJLOACELOR CIRCULANTE
ntr-o economie n care toti productorii sunt interesati s-si
satisfac cererea, cel putin din punct de vedere teoretic, nu ar trebui s
existe probleme n aprovizionarea cu resursele materiale necesare.
Practic ns, intervin o serie de factori economici si conjuncturali care
dau un grad de complexitate acestui proces. Rezult clar necesitatea
59
cunoasterii n fiecare moment a stocurilor, ca principal component a
activelor circulante. Scopul este corelarea fluxurilor de intrare si de
iesire, amortizarea problemelor ce pot apare din cauza nesincronizrii
diferitelor componente ale activittii. Stocurile sunt active circulante,
adic valori disponibile realizabile n termen scurt, cu urmtoarele
caracteristici: durat mic i pondere foarte mare n totalul activelor
circulante. Ca elemente patrimoniale, particip la un singur circuit
economic, modificndu-si permanent forma. Mrimea lor trebuie s fie
optim, stocuri prea mari antrennd imobilizri de capital, iar stocuri prea
mici determinnd rupturi n activitate. Stocurile trebuie s fie continue,
sustinut de faptul c att fluxul intrrilor (achizitiilor), ct si fluxul
iesirilor (vnzrilor) pot prezenta discontinuitti. De existen(a stocurilor
este nevoie n toate cele trei faze ale unui ciclu de exploatare: faza de
aprovizionare, faza de productie si faza de comercializare.
Conform IFRS 6 Stocuri
10
, stocurile sunt active:
detinute pentru a fi vndute pe parcursul desfsurri normale a
activittii;
n curs de productie, n vederea unei vnzri n aceleasi
conditii ca mai sus;
sub form de materii prime, materiale si alte consumabile ce
urmeaz a fi folosite n procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
Pentru ca o ntreprindere s cunoasc n orice moment mrimea
stocurilor (cantitativ si valoric), se recomand nregistrarea acestora
prin intermediul metodei inventarului permanent, ca metod de
organizare a contabilittii stocurilor.
n analiza stocurilor se vor urmri: stocurile active (regulatoare),
stocurile de sigurant, viteza de circulatie a stocurilor (eficienta
utilizrii mijloacelor circulante).
2.4.1. Analiza stocurilor active (regulatoare)
Rolul stocurilor regulatoare, care sunt valori materiale
consumabile pe termen scurt, este acela de a asigura continuitatea si
ritmicitatea activittii.
n analiza stocurilor se urmresc n principal:
10
Barry J. Epstein, Eva K. Jermakowicz, ,Interpretarea i aplicarea Standardelor Internationale
de Contabilitate i Raportare Financiar, Ed. BMT Publishing House, Bucuresti, 2007, pg. 182.
60
- stocurile efective n comparatie cu cele optime, minime, medii
sau antecalculate, determinarea stocurilor sub sau peste mrimea optim,
deci stabilirea imobilizrilor de capital n acestea;
- cauzele crerii uneia din situatiile mai sus mentionate si
stabilirea unor msuri de eliminare a lor;
- analiza n structur cantitativ si calitativ a stocurilor, stabilirea
produselor lent sau greu vandabile, a celor neutilizate etc.;
- analiza lipsurilor n gestiunile de valori materiale etc.
Analiza dinamicii i structurii stocurilor active
Mrimea stocurilor active (regulatoare) este influentat de o serie
de factori: natura produsului, fluxul intrrilor (aprovizionarea),
procesul de stocare, costul stocrii, fluxul iesirilor (desfacerile).
Este interesant de cunoscut n orice moment dac stocurile finale
au crescut sau au sczut, cu ct, din ce cauze etc., precum si ce ar
trebui fcut n continuare. Diferentele apar n toate cele trei faze ale
procesului de activitate. De exemplu:
n faza de aprovizionare, cauzele modificrii stocurilor finale sunt:
- neritmicitatea aprovizionrii;
- contractarea eronat a cantittilor de aprovizionat;
- aprovizionarea nainte de termenele stabilite prin contracte;
- aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoi
suplimentare;
- stocuri rmase nevndute dup schimbarea sortimentelor sau
tehnologiilor;
- deasortarea, desperecherea produselor;
- necorelarea politicii de aprovizionare cu politica de
productie si cu cea de marketing;
- alegerea nepotrivit a furnizorilor;
- oprirea neprevzut a activittii furnizorilor;
- depsirea consumurilor specifice;
- respingerea la receptia calitativ a unor sortimente
necorespunztoare.
n faza de produc(ie, cauzele modificrii stocurilor finale sunt:
- lipsa de materii prime sau materiale n vederea obtinerii
produselor;
- modificarea tehnologiei de fabricatie;
61
- depsirea duratei procesului de fabricatie;
- neritmicitatea productiei;
- cresterea (scderea) volumului productiei;
- schimbarea sortimentatiei.
n faza de comercializare, cauzele modificrii stocurilor finale sunt:
- cresterea (scderea) productiei;
- schimbarea sortimentelor;
- cresterea (scderea) preturilor produselor;
- existenta unui ritm mai lent la vnzare, dect la fabricatie;
- produse necumprate datorit calittii necorespunztoare;
- neaprovizionarea ritmic a magazinelor;
- lipsa mijloacelor de transport.
Dup cum se observ, cauzele enumerate pot avea motivatie
obiectiv, dar si subiectiv. n ambele situatii se impun msuri energice
si rapide, care s suplineasc lipsa de lichiditti. Dintre msuri,
enumerm: ritmicitatea aprovizionrilor, aceasta n legtur cu calcule
de necesar ntocmite din timp si corect; cunoasterea si respectarea
obligatiilor contractuale, corelarea desfsurrii productiei att cantitativ
ct si calitativ corespunztor cu cererea pietei, cu anotimpurile si
sezoanele etc.
Pentru toate ns se impune existenta unui sistem de urmrire, de
informare si analiz permanent a stocurilor.
n analiza stocurilor finale, relatia de calcul este urmtoarea:
S
f
= S
i
+ I E,
unde:
S
i
- stoc initial;
I - intrri;
E - iesiri.
Pe aceast relatie se poate aplica analiza balantier astfel:
Sf = Sf
1
Sf
0
,
unde: Sf depinde de evolutia componentelor din relatie.
S
i
= S
i 1
S
i 0
S
f
I = I
1
I
0
E = (E
1
E
0
)
Direct legate de stocurile de produse sunt stocurile medii de
mrfuri. Existenta lor n reteaua comercial n mrimi si structuri
62
corespunztoare reprezint dovada unei politici de distributie corecte,
eficiente, fundamentate.
n analiz este necesar cunoasterea structurii stocurilor medii. n
practic este consacrat metoda ABC.
Metoda ABC porneste de la ideea c n activitatea zilnic se
manipuleaz foarte multe tipuri de mrfuri. A analiza stocurile acestora,
plecnd de la ideea c toate sunt egale ca important este, de cele mai
multe ori, costisitor si dificil de realizat. De aceea, se ntocmeste analiza
separat, pe clase omogene de gestiune. Gruparea pe aceste clase are la
baz un parametru distinct.
Aplicarea metodei presupune urmtoarele etape:
1. stabilirea continutului economic al parametrului global. Acesta este
stocul mediu. La nivelul ntreprinderii se calculeaz astfel:


n
i
i
i v d S
1
unde:
i d - desfacerea medie zilnic (factor calitativ);
v
i
- viteza de circulatie n numr de zile (factor calitativ);
i - categorii de mrfuri.
2. calcularea parametrului global pentru fiecare sortiment de
mrfuri, pe baza formulei:
i
i i v d S , cu aceeasi semnificatie.
3. Ierarhizarea sortimentelor n functie de valoarea calculat la
punctul 2.
4. Determinarea valorilor cumulate ale parametrului global, astfel:
1
'
1 S S
2
'
1
'
2 S S S +
3
'
2
'
3 S S S +
5. Reprezentarea grafic a valorilor cumulate ale parametrului
global, pentru a obtine curba ABC. Sistemul de axe utilizat are pe
abscis reprezentate sortimentele asezate n functie de mrimile
parametrului global, iar pe ordonat valorile cumulate ale acestuia.
6. Delimitarea celor trei zone A, B si C tine cont c:
- n zona A se afl un numr limitat de sortimente, care detin
ponderea hotrtoare n stocul mediu. Practic arat c, de obicei,
63
S
) (ca S
) (v S
aproximativ 30% din numrul de produse, detin circa 60-70% din
stocul mediu.
- n zona B se afl circa 20% din sortimente care detin n jur de
15-20% din stocul mediu.
- n zona C se afl circa 50% din sortimente, multe numeric, dar
care au o pondere relativ redus, de 10-15% din stocul mediu.
Desi zonele B si C au ponderi mai reduse, acestea contribuie la
satisfacerea complet a cererii de produse. Variatiile parametrului
global la aceste sortimente afecteaz n proportie redus rezultatele,
eficienta si profitul ntreprinderii. Chiar si n aceste conditii, pentru ca
piata s functioneze corect firma nu are dreptul s le scoat din
activitatea sa.
Pentru a stabili un diagnostic cu privire la stocurile medii ale
ntreprinderii se apeleaz la analiza factorial a acestora.
Analiza factorial a stocurilor medii
Are dou trepte ale analizei, care difer functie de nivelul la care
sunt efectuate: produs, sector sau total ntreprindere:
a. la nivelul produsului sau sectorului, analiza foloseste relatia:
s = v ca
unde: s - stocul mediu pe categoria analizat
(produs, sortiment, grup de mrfuri etc.);
ca - desfacerea medie zilnic a categoriei analizate;
v - viteza de circulatie n numr de zile a categoriei
analizate.
b. la nivelul ntreprinderii analiza este, n general aceeasi.
Diferenta const n faptul c fiecare produs, sortiment sau grup de
mrfuri detine alt pondere n totalul desfacerilor, influentnd mai mult
sau mai putin activitatea firmei. De asemenea, viteza de circulatie a
fiecruia dintre aceste elemente este diferit, banii implicati circulnd
ntr-un numr de rotatii diferit.
Relatia utilizat este:
64
S
) (CA S
) (v S
) (
i
g S
) (
i
v S
100
1


n
i
i i
v g
CA V CA S
unde: CA - desfaceri medii zilnice totale;
V - viteza medie de circulatie pe ntreprindere;
g
i
- structura desfacerilor pe categoriile i`
implicate n calcul;
v
i
- viteza de circulatie pentru fiecare categorie i`
implicat n calcul.
Dup cum se observ, ntre stocul mediu si volumul de activitate
zilnic este o relatie direct, iar ntre stocul mediu si viteza de circulatie,
este, de asemenea, o relatie direct. Astfel, se va avea n atentie pentru
mentinerea unui stoc optim, faptul c orice modificare a cifrei de afaceri
sau a vitezei de circulatie determin modificarea n acelasi sens a stocului
mediu. Este de dorit ca ritmul de accelerare a vitezei de circulatie s-l
depseasc pe cel al cifrei de afaceri.
2.4.2. Analiza stocurilor de siguran
Stocul de sigurant reprezint suplimentul de stoc care asigur
continuitatea activittii (productie sau comercializare) n perioada n care
are loc ntreruperea procesului de aprovizionare din cauze diferite.
Timpul de sigurant se poate defini ca fiind durata n zile pe care
trebuie s se asigure prevenirea ntreruperii activittii.
Stocul de sigurant este asociat cu termenul de nivel de serviciu
atins de ctre stocul activ. Acest nivel de serviciu msoar gradul de
satisfacere a cererii si se calculeaz dup mai multe relatii
11
:
11
M. Petcu, Analiza economico-financiar a ntreprinderii. Probleme, abordri, metode,
aplicatii., Ed. Economic, Bucuresti, 2003, p.173-176
65
T perioada n solicitri de total numrul
T perioadei parcursul pe e satisfcut solicitri de numrul
k
sau
T perioadei al zile de total numrul
T perioada n stoc de ruptur Ir lucrtoare zile de numrul
k
sau
T perioada n exprimate cererii al total volumul
T perioada n e satisfcut cererii volumul
k
Stocul de sigurant depinde de dispersia fluxului intrrilor,
respectiv de dispersia fluxului iesirilor, n jurul mediei.
Exist dou tipuri de stocuri de sigurant:
- unul pentru situatiile cnd apare caracterul aleator al cererii, deci
dependent de fluxul iesirilor, denumit stoc de sigurant ;
- iar cel de-al doilea, pentru situatiile cnd se ntlneste
neritmicitate a intrrilor, denumit stoc de sigurant .
Relatiile de calcul sunt:
y s t S

,
unde: t - coeficientul de corectie n functie de nivelul de serviciu. De
obicei, se opereaz cu t = 2, corespunztor unui nivel de
serviciu k = 95%;
s - abaterea medie ptratic a vnzrilor efective fat de cele
medii,
, )
n
x x
s

2
;
y - raportul ntre termenul de reaprovizionare si intervalul
analizat
) an un - dintr zile de numrul ( 360
) onare reaprovizi de termenul (
y ;
1

n
s t
S

unde: t = idem;
s - abaterea medie ptratic a intrrilor efective fat de cele medii
, )
n
z
s

2
;
n = numrul de aprovizionri.
66
2.4.3. Analiza vitezei de circulaie a mrfurilor
Viteza de circulatie este un indicator care exprim modul cum se
utilizeaz activele circulante ale firmei. Se mai numeste vitez de
rotatie. Reflect activitatea specific a fiecrui tip de firm si este
influentat de conditiile concrete n care decurge procesul de existent
al acesteia. Se modific n sensul ncetinirii sau accelerrii odat cu
modificrile factorilor ce pot fi ntlniti n mediul extern al firmei.
Se exprim n numr de rotatii (care trebuie s fie ct mai mare)
sau n numr de zile (care trebuie s fie ct mai mic).
Relatiile de calcul sunt:
circulante capitaluri
afaceri de cifra
rotatii de ul Coeficient
;
) 90 ( 360
afaceri de cifra
circulante capitaluri
zile de Numr sau
n atentia firmelor trebuie s stea accelerarea vitezei de circulatie,
pentru c astfel mijloacele circulante pot fi utilizate de mai multe ori si
cu o eficient mai mare.
Exist numeroase ci de accelerare ale vitezei de circula(ie.
ntre acestea amintim:
pentru faza de aprovizionare - alimentarea si aprovizionarea la
timp, existenta unui stoc de materii prime si materiale optim si
Ir discontinuitti, cresterea operativittii, selectarea atent a
furnizorilor, eliminarea stocurilor mari;
pentru faza de produc(ie - mentionm organizarea
corespunztoare a productiei, utilizarea integral a capacittii de
productie, alegerea tehnologiei optime, folosirea integral a
timpului de lucru, aprovizionarea permanent a locurilor de munc;
pentru faza de comercializare - vnzarea si ncasarea ct
mai rapid a produselor pentru rentregirea lichidittilor si
investirea lor imediat, respectarea clauzelor contractuale,
evitarea aprovizionrii cu produse fr cerere si desfacere
asigurat, operativitate n manipularea ambalajelor,
accelerarea decontrilor, ntocmirea rapid si corect a
documentatiei de vnzare.
67
v
) (ca v
) (s v
V
) (
i
g V
) (
i
v V
Analiza factorial a vitezei de circulatie se poate face pe baza
mai multor modele:
Lum dou exemple: unul reprezint viteza de circulatie la nivel de
sector de activitate, produs, gam de produse sau sortimente, iar al doilea,
implic activitatea ntregii ntreprinderi si se calculeaz ca o medie.
Modelul I
ca
s
v
unde: s - stocul mediu;
ca - desfacerea medie zilnic
Modelul II (structural), pune n evident faptul c, unde
activitatea este diversificat, unele sectoare sunt mai eficiente, altele
mai putin eficiente, actionnd asupra vitezei de circulatie.
100
1

n
i
i i
v g
V
unde: g
i
- structura desfacerilor pe categoriile i` implicate
n calcul;
v
i
- viteza de circulatie pentru fiecare categorie i`
implicat n calcul.
2.5. ANALIZA MIJLOACELOR FIXE
Se cunoaste faptul c n cadrul analizei potentialului material la
nivelul unei ntreprinderi un loc central l ocup analiza mijloacelor
fixe, alturi de cea a stocurilor. Aceasta se poate realiza att din punct
68
de vedere al asigurrii ntreprinderii cu astfel de active, ct si din
punctul de vedere al eficientei utilizrii mijloacelor fixe.
Analiza asigurrii ntreprinderii cu mijloace fixe se face:
din punct de vedere cantitativ (al dinamicii), din punct de vedere al
structurii, din punct de vedere al strii.
2.5.1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe
Analiza dinamicii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul
urmtorilor indicatori:
a) Modificarea absolut a mijloacelor fixe
F = F
1
F
0
unde: F = valoarea medie anual mijloacelor fixe totale.
Mijloacele fixe din ntreprindere pot fi evaluate la valoare de intrare n
gestiune (cost istoric), valoare rmas (valoare de intrare din care se
deduce amortizarea calculat) si la valoare de nlocuire (valoarea actual
necesar pentru a procura un mijloc fix cu proprietti tehnice similare).
b) Modificarea relativ a mijloacelor fixe
F(%) = [(F
1
-F
0
)/F
0
] /100
Dac modificarea absolut a mijloacelor fixe exprim cresterea
sau descresterea volumului de mijloace fixe din ntreprindere,
modificarea relativ a lor exprim valoarea relativ a cresterii sau
descresterii.
Teoretic, orice crestere de mijloace fixe poate fi apreciat ca
favorabil pentru firm, aceasta din considerentul c ntreprinderea
dispune de capacitti suplimentare pentru a realiza noi sporuri de
productie si, pe aceast baz, cresteri ale ncasrilor (cifrei de afaceri).
n practic aprecierea cresterii mijloacelor fixe trebuie fcut
plecnd de la corelatia dintre dimensiunea cresterii mijloacelor fixe si
dimensiunea cresterii cifrei de afaceri. Astfel, se consider ca fiind
favorabil doar acea crestere de mijloace fixe care determin o crestere
de valoare mai mare a cifrei de afaceri (I
CA
> I
F
). n caz contrar, (I
CA
< I
F
)
situatia este considerat nefavorabil deoarece cresterea mijloacelor fixe
nu va conduce la o crestere corespunztoare a ncasrilor (altfel spus,
ntreprinderea detine mijloace fixe pe care nu le utilizeaz la capacitate
sau noile mijloace fixe se afl n rezerv sau conservare).
a) Coeficientul intrrilor
K
I
= (I/ F) 100
69
unde I - valoarea medie anual a mijloacelor fixe
intrate n functiune n cursul exercitiului.
b)Coeficientul ieirilor
K
E
= (E/F) 100
unde E - valoarea medie anual a mijloacelor fixe
iesite din functiune n cursul exercitiului.
c) Coeficientul mobilittii totale
K
MT
= ((I+E)/F) 100
Acesti indicatori exprim efortul ntreprinderii pentru
majorarea mijloace fixe detinute sau reducerea acestora. Aprecierile
asupra dimensiunii mijloacelor fixe se fac tot n corelatie cu dinamica
volumului de activitate al firmei.
2.5.2. Analiza structurii i strii mijloacelor fixe
Analiza structurii mijloacelor fixe se realizeaz plecnd de la
dou criterii de clasificare a acestora.
O prim clasificare a mijloacelor fixe are n vedere caracterul
lor productiv i n functie de care se deosebesc:
mijloace fixe productive (numite active) care contribuie
direct la realizarea cifrei de afaceri (productiei);
mijloace fixe neproductive, care desi asigur conditii pentru
o derulare normal a procesului de productie, nu au o
contributie direct, evident la realizarea productiei.
n functie de aceast clasificare se calculeaz un coeficient de
structur - structura mijloacelor fixe active dup relatia:
g
Fa
= (Fa/ F) 100
unde: Fa valoarea medie anual a mijloacele fixe active.
Favorabil pentru ntreprindere este situatia n care acest
coeficient de structur are o dinamic cresctoare, deoarece se
consider c firma dispune de posibilitti superioare pentru a realiza
noi sporuri de productie.
O a doua clasificare a mijloacelor fixe are n vedere criteriul
contabil, pe categorii de mijloace fixe: cldiri si constructii speciale,
masini si utilaje, aparate de msur si control, mijloace de transport etc.
Aceast clasificare permite calculul unui coeficient de
structur, pe categorii:
g
fi
= (fi/ F) 100
70
unde: f
i
valoarea mijloacelor fixe dintr-o anumit categorie.
Acest coeficient are utilitate n stabilirea obiectivelor politicii
de investitii a firmei, n sensul c o poate orienta spre cresterea
ponderii categoriilor de mijloace fixe deficitare si restrngerea
ponderii mijloacelor fixe excedentare.
Analiza strii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul
indicatorilor:
1) Coeficientul amortizrilor
K
A
= (A/F) 100
unde: A - amortizarea total calculat a mijloacelor fixe
n folosint;
Este privit ca nefavorabil un coeficient cresctor n dinamic,
acesta indicnd c mijloacele fixe din ntreprindere sufer un proces
de mbtrnire, iar politica de investitii este deficitar.
Procesul de mbtrnire indic faptul c mijloacele fixe sunt
uzate fizic si moral ntr-o proportie nalt, aspect cu efecte
nefavorabile asupra productivittii (scade), asupra calittii productiei
realizate de firm (calitate inferioar) si nu n ultimul rnd asupra
preturilor mari de desfacere a produselor realizate de firm.
2) Coeficientul investitiilor
K
INV
= (INV/ F) 100
unde: INV - valoarea investitiilor date n folosint n cursul
anului realizate fie n regie de ntreprindere, fie n antrepriz (realizate
de alte ntreprinderi specializate).
Situatia e favorabil dac K
INV
nregistreaz valori cresctoare
n dinamic, altfel spus firma are o bun politic de investitii,
ngrijindu-se de gradul ei de dotare tehnic si avnd conditii pentru
mentinerea standardului pe piata pe care actioneaz.
3) Coeficientul modernizrilor
K
MOD
= (MOD/ F) 100
unde: MOD - mijloacele fixe modernizate n cursul exercitiului.
Prin modernizare se ntelege procesul prin care o serie de
mijloace fixe uzate sunt aduse la un nivel tehnic superior n privinta
parametrilor lor de functionare.
De regul, se apeleaz la modernizare atunci cnd costurile
acestei operatiuni sunt mult mai reduse n raport cu cele presupuse de
71
F
L
L
K
achizitionarea/realizarea unui nou mijloc fix, iar rezultatele obtinute n
urma modernizrii proprie mijlocul fix supus acestui proces de
caracteristicile tehnice ale noilor mijloace fixe, din aceeasi categorie,
aprute pe piat.
n prezent, multe ntreprinderi realizeaz investitii prin
operatiuni de leasing.
Leasing-ul, potrivit IFRS 14, este un acord prin care locatorul
cedeaz locatarului , n schimbul unei plti sau a unei serii de plti, dreptul
de a pstra un bun pe o perioad convenit de timp
12
.
Mijloacele fixe pot fi obtinute prin leasing financiar sau leasing
operational. n cazul leasing-ului financiar, mijloacele dobndite si datoria
corespunztoare sunt nregistrate n bilant, n timp ce pentru leasing-ul
operational, locatarul nregistreaz chiria aferent.
Reflectarea n bilantul contabil este necesar pentru o analiz
pertinent a situatiei mijloacelor fixe ale unei ntreprinderi ce detine
active n leasing. Acestea permit o mai bun apreciere a situatiei
ntreprinderii deoarece rata de leasing se regseste n rata de ndatorare.
Nenregistrarea n bilantul contabil a ratelor leasing-ului
diminueaz ndatorarea firmei si mreste artificial capacitatea de plat
a ntreprinderii si eficienta mijloacelor fixe.
n analiz se poate calcula coeficientul mijloacelor fixe n
leasing (K
L
).
unde: L - valoarea mijloacelor fixe n leasing financiar.
2.5.3. Analiza eficienei utilizrii mijloacelor fixe
Analiza eficientei utilizrii mijloacelor fixe presupune
msurarea rezultatelor obtinute de firm cu ajutorul mijloacelor fixe
pe care le are n patrimoniu.
Eficienta se va msura cu ajutorul a doi indicatori:
1) Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;
CA
F
1000
= (CA/ F) 1000
2) Profitul la 1000 lei mijloace fixe
P
F
1000
= (P/ F) 1000
12
Barry J. Epstein, Eva K. Jermakowicz, op. cit., p. 546
72
1000
F
CA
) (
1000
Fa F
g CA
) (
1000 1000
Fa F
CA CA
1000
F
P
) (
1000 1000
F F
CA P
) (
1000
RC F
R P
Dac acesti indicatori sunt cresctori n dinamic situatia
firmei va fi una favorabil, semnificatia fiind aceea c ntreprinderea
obtine sporuri de ncasare sau profit la 1.000 lei mijloace fixe. Ambii
indicatori se preteaz la analiz factorial.
Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CA
F
1000
) se va analiza
avnd n vedere faptul c nu toate mijloacele fixe din ntreprindere
contribuie la realizarea ei, ci numai cele active (Fa).
CA
F
1000
= (CA/ F) 1000 =(CA/ F) 1000 (Fa/ Fa) = (Fa/ F)
(CA/ Fa) 1000 = g
Fa
CA
F
1000
.
Deci, CA
F
1000
depinde de doi factori directi:
g
Fa
= Fa/ F (structura mijloacelor fixe active n total
mijloace fixe) si
CA
Fa
1000
= (CA/ Fa) 1000 (cifra de afaceri la 1000 lei
mijloace fixe active).
Profitul la 1000 lei mijloace fixe (P
F
1000
) se va analiza factorial
avndu-se n vedere fluxul care genereaz profitul ntreprinderii (CA
care, de altfel, este si baza maximizrii rezultatului firmei).
P
F
1000
= (P/ F) 1000 = (P/ F) 1000 (CA/ CA) =
= (CA/F) 1000 (P/ CA) = CA
F
1000
R
RC
.
Deci, P
F
1000
depinde i el de doi factori directi:
CA
F
1000
= (CA/ F) 1000 (cifra de afaceri la 1000 lei
mijloace fixe) si
R
RC
= P/CA (rata rentabilittii comerciale, care indic
eficienta politicii de pret promovat de firm).
73
2.6. APLICATII $I STUDII DE CAZ
ANALIZA RESURSELOR UMANE
1. Pentru a evidentia dimensiunile personalului se utilizeaz
urmtorii indicatori:
a) numrul scriptic de salariati, efectivul scriptic prezent la
lucru, numrul mediu de salariati cu contract de munc,
numrul maxim de salariati, efectivul fiscal;
b) numrul scriptic de salariati, efectivul scriptic absent de la
lucru, numrul mediu de salariati cu contract de munc,
numrul maxim de salariati, efectivul fiscal;
c) numrul scriptic de salariati, efectivul scriptic prezent la
lucru, numrul mediu de salariati cu contract de munc,
numrul maxim de salariati, efectivul nefiscal.
2. n practic ntre coeficientul mediu de calificare (
m K
) si
coeficientul de complexitate a lucrrilor executate (
t K
) se
ntlnesc urmtoarele situatii:
a)
t m K K >
arat c exist lucrri de categorie inferioar
efectuate de salariati cu calificare superioar sau
t m K K <
,
arat c exist lucrri de categorie superioar executate de
salariati cu calificare inferioar;
b)
t m K K
arat c exist lucrri de categorie inferioar
efectuate de salariati cu calificare superioar sau
t m K K <
,
arat c exist lucrri de categorie superioar executate de
salariati cu calificare inferioar;
c)
t m K K <
arat c exist lucrri de categorie inferioar
efectuate de salariati cu calificare superioar sau
t m K K >
,
arat c exist lucrri de categorie superioar executate de
salariati cu calificare inferioar.
3. Informatii cu privire la calitatea managementului, sunt
furnizate de clasificarea personalului dup criteriul:
a) dup vechime;
b) pe functii ale ntreprinderii;
c) n functie de gradul de calificare a personalului.
74
4. Miscarea personalului ntreprinderii, n decursul unei
perioade date, att din punct de vedere al intrrilor, ct si din
cel al iesirilor din cauze normale, justificate, defineste:
a) fluctuatia personalului;
b) circulatia salariatilor;
c) miscarea salariatilor.
5. Fluctuatia personalului este un fenomen anormal, determinat de:
a) iesirile din ntreprindere fr aprobarea conducerii
(demisie) sau prin desfacerea contractului de munc,
urmare a unor abateri;
b) iesirile si intrrile din ntreprindere fr aprobarea
conducerii (demisie) sau prin desfacerea contractului de
munc, urmare a unor abateri;
c) intrarea de salariati n ntreprindere fr aprobarea
conducerii (demisie) sau prin desfacerea contractului de
munc, urmare a unor abateri.
6. A utiliza integral si eficient timpul de munc constituie una
din laturile de baz ale activittii, si anume:
a) latura extensiv;
b) latura intensiv si extensiv;
c) latura intensiv.
7. Utilizarea timpului de munc se poate aprecia cu ajutorul:
a) balantei folosirii timpului de munc si gradul de utilizare
a fondului de timp de lucru maxim disponibil;
b) coeficientul intensittii intrrilor de personal si balanta
folosirii timpului de munc;
c) balanta folosirii timpului de munc si gradul de stabilitate
a personalului.
8. Capacitatea muncii de a crea o anumit cantitate de valori de
ntrebuintare ntr-o unitate de timp, reflectnd eficienta cu care
este cheltuit o cantitate de munc, reprezint:
a) motivarea salariatilor;
b) eficienta economic;
c) productivitatea muncii.
75
9. Cresterea activittii ntreprinderii s-a produs pe cale intensiv,
n cazul urmtoarei situatii:
a) a v
W I IQ
;
b)
a
a W
Nop
W
Np
I I
;
c)
a
a W
Nop
W
Np
I I
.
10. Semnific existenta unor timpi de munc neutilizati
justificat sau nejustificat dac ntre indicatorii
productivittii muncii apare urmtoarea corelatie:
a) a v
W I IQ
;
b)
a a
W I IV
;
c)
z
a
op
W
Nop
W
N
I I
.
11. Punctul de maxim al productivittii medii se nregistreaz
cnd:
a) Wa W
m
;
b) Wa W
m
> ;
c) Wa W
m
< .
Aplica(ii gril
1. Ce exprim corelatia: IQ
v
=107%; ICA =109%; INp =102%
a) a crescut productivitatea muncii si valorificarea productiei;
b) a crescut productivitatea muncii si a sczut valorificarea
productiei;
c) a sczut productivitatea muncii si valorificarea productiei.
2. S se interpreteze situatia: % 104
a
W I ; % 107 Wz I ;
% 108 Wh I
a) timpul de munc la nivelul anului si a zilei de lucru sunt peste
plan;
b) rezervele de timp de munc la nivelul anului si ziua de lucru
sunt neutilizate;
c) rezervele de timp de munc la nivelul anului si a zilei de lucru
sunt egale cu planul.
76
3. Analizati datele: INp =110%; INop =107%
a) productivitatea anual pe salariat a crescut;
b) productivitatea anual pe salariat a sczut;
c) productivitatea anual pe salariat nu a fost influentat.
4. Ce exprim corelatia: Km=2,78; Kl=2,95
a) arat c exist lucrri de categorie superioar executate de
salariati cu calificare inferioar, adic o utilizare incomplet a
fortei de munc;
b) arat c exist lucrri de categorie inferioar efectuate de
salariati cu calificare superioar;
c) arat c exist lucrri de categorie inferioar efectuate de
salariati cu calificare inferioar.
5. Apreciati dinamica stabilittii salariatilor dac: Gs0 = 0,91;
Gs1 = 0,78
a) indicatorul caracterizeaz mbunttirea stabilittii generale a
salariatilor n ntreprindere;
b) indicatorul caracterizeaz diminuarea stabilittii generale a
salariatilor n ntreprindere;
c) indicatorul caracterizeaz mentinerea stabilittii generale a
salariatilor n ntreprindere.
6. Pe baza indicatorilor:
Indicator
T0 T1
Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000
Numrul mediu de personal 20 25
Numrul mediu de zile
lucrate
250 200
Determinati actiunea modificrii numrului de zile lucrate asupra
productivittii anuale pe salariat este:
a) 100 lei;
b) 100 lei;
c) 500 lei.
77
7. Pe baza datelor:
Indicator
T0 T1
Productia marf (lei) 10.000 20.000
Numrul mediu de personal 20 25
Total om-zile lucrate 5.000 6.750
Total om-ore lucrate 39.000 50.625
Determinati actiunea modificrii productivittii medii orare
asupra productivittii medii anuale:
a) -283,5 lei;
b) 200 lei;
c) 283,5 lei.
8. Pe baza datelor:
Indicator
T0 T1
Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000
Numrul mediu de personal 20 25
Determinati actiunea modificrii numrului de salariati si a cifrei
de afaceri asupra productivittii medii anuale:
a) - 200 lei si 300lei;
b) - 200 lei si 500 lei;
c) 200 lei si 300 lei.
9. Pe baza datelor:
Indicator
T0 T1
Productia marf (lei) 10.000 20.000
Numrul mediu de personal 20 25
Fondul de salarii (lei) 4.000 6.000
Determinati actiunea modificrii productivittii medii anuale
asupra nivelului cheltuielilor salariale:
a) 0,25 lei;
b) 0,2 lei;
c) -50 lei.
78
10. Pe baza datelor:
Indicator
T0 T1
Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000
Numrul mediu de personal 20 25
Profitul din exploatare (lei) 2.500 2.250
Determinati actiunea modificrii productivittii medii anuale
asupra profitului din exploatare:
a) -1.250 lei;
b) 1.000lei;
c) 800 lei.
Aplica(ii de rezolvat
1. S se analizeze datele primite de la compartimentul resurse
umane privind resursele umane ale ntreprinderii:
Perioada T1 Rezultate
Perioada
To
prognozat realizat
Nr
.cr
t.
Categorii de personal
Val. % Val. % Val. %
1. Muncitori, din care: 900 950 920
a. direct productivi 700 710 690
b. indirect productivi 200 240 230
2. Personal tehnic si de
cercetare, din care:
150 200 210
a. salariati din cercetare 50 50 50
b. salariati din
administratie si
conducere
100 150 160
3. Total salariati 1.050 1.150 1.13
0
4. Cifra de afaceri lei
(preturi nominale)
9.000 9.100 9.20
0
5. Indice de pret-% 6 5 7
6. Cifra de afaceri (n
preturi comparabile) - lei
79
2. Caracterizati corelatia dintre nivelul tehnic al lucrrilor de executat si
gradul de calificare al fortei de munc dac se cunosc urmtoarele:
Repartizare
salaria(i pe
categorie de
calificare (n
i
)
Repartizare
salaria(i pe
categorii de
ncadrare (v
i
)
C
a
t
e
g
o
r
i
e

d
e
c
a
l
i
f
i
c
a
r
e

(
k
i
)
Nr.
salaria(
i
%
n
i


k
i
Nr. ore
norm
%
k
i

v
i
D
e
c
a
l
a
j

n
t
r
e
r
e
p
a
r
t
i
z
a
r
e
a
s
a
l
a
r
i
a
(
i
l
o
r

p
e
c
a
t
e
g
o
r
i
i

y
i
v
o
l
u
m
u
l
l
u
c
r

r
i
l
o
r
I 100 300.000 300.000
II 150 400.000 800.000
III 350 350.000
1.050.00
0
IV 200 100.000 400.000
V 140 35.000 175.000
VI 50 6.000 36.000
VII 10 4.000 28.000
Total 1.000 1.200.000
2.789.00
0
3. Apreciati cu ajutorul indicatorilor cunoscuti miscarea
salariatilor, conform datelor de mai jos:
Nr.
crt.
Specificare To T1 T2
1. Numrul mediu al salariatilor 900 1.100 750
2. Numrul intrrilor de salariati 70 205 15
3. Total iesiri salariati, din care: 10 5 315
a. pensionare 7 3 15
b. somaj - - 250
c. plecri scolarizare 2 - -
d. demisii - 2 47
e. desfacerea contractului de munc 1 - 3
80
4. n tabelul de mai jos este sintetizat situatia utilizrii fortei de munc:
Nr.
crt.
Indicatori To T1
1. Productia exercitiului (lei) 150.000 200.000
2. Venituri din prestri servicii (lei) 15.000 10.000
3. Cifra de afaceri (lei) 120.000 140.000
4. Numrul mediu de salariati 500 450
5. Numrul mediu de zile lucrate 280 260
6. Durate medie a unei zile de lucru 7,2 7,5
7. Stocul mediu de mrfuri (lei) 45.000 70.000
8. Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei) 70.000 85.000
9. Valoarea medie a mijloacelor fixe
active (lei)
65.000 75.000
Caracterizati dinamica productivitatea muncii.
5. Analizati consecintele modificrii productivittii anuale a
muncii asupra rezultatelor economico-financiare ale ntreprinderii,
dac se cunosc urmtoarele informatii:
Nr.
crt.
Indicatori To T1
1. Productia exercitiului (lei) 150.000 200.000
2. Venituri din prestri servicii (lei) 15.000 10.000
3. Cifra de afaceri (lei) 120.000 140.000
4. Numrul mediu de salariati 500 450
5. Numrul mediu de zile lucrate 280 260
6. Durate medie a unei zile de lucru 7,2 7,5
7. Soldul mediu al activelor circulante (lei) 80.000 100.000
8. Cheltuielile cu personalul (lei) 50.000 75.000
9. Cheltuielile conventional constante (lei) 35.000 45.000
10. Cheltuielile totale (lei) 165.000 225.000
11. Rezultatul exploatrii (lei) 16.000 14.000
81
6. S se analizeze dinamica productivittii medii zilnice a
ntreprinderii, pe baza urmtoarelor date:
Nr.
crt.
Indicator Simbol To T1 %
1 Cifra de afaceri (lei) CA 18.000 21.000
3 Numr salariati Ns 30 30
4 Numr mediu de zile lucrate Nz 290 280
8
Productivitatea muncii anual
(lei)
a W
7. S se analizeze dinamica productivittii medii anuale a
ntreprinderii, pe baza urmtoarelor date:
-lei-
Cifra de afaceri
Productivitatea medie
zilnic
Nr.
crt.
Sector de
activitate
To T1 To T1
1 A 5.000 4.500 0,67 0,58
2 B 2.000 3.500 0,80 0,67
3 C 4.000 5.000 0,80 0,48
4 Total 11.000 13.000
ANALIZA RESURSELOR MATERIALE
1. Stocurile regulatoare sunt:
a) valori materiale consumabile pe termen scurt;
b) valori imateriale consumabile pe termen mediu;
c) valori materiale consumabile pe termen lung.
2. Rolul stocurilor regulatoare este acela de:
a) a asigura valori materiale consumabile pe termen scurt;
b) a asigura continuitatea si ritmicitatea activittii;
c) a asigura analiza n structur cantitativ si calitativ a stocurilor.
3. n faza de aprovizionare, cauza modificrii stocurilor finale este:
a) modificarea tehnologiei de fabricatie;
b) schimbarea sortimentelor;
c) aprovizionarea nainte de termenele stabilite prin contracte.
82
) (
1000
Fa F
g CA
4. n faza de comercializare, cauzele modificrii stocurilor finale sunt:
a) lipsa mijloacelor de transport;
b) depsirea consumurilor specifice;
c) neritmicitatea productiei.
5. Cunoasterea structurii stocurilor medii se poate realiza cu ajutorul:
a) metodei ABC;
b) calculului marginal;
c) indicatorilor de structur.
6. Pentru faza de aprovizionare, cile de accelerare ale viteza de circulatie sunt:
a) operativitate n manipularea ambalajelor, accelerarea decontrilor;
b) utilizarea integral a capacittii de productie, alegerea tehnologiei optime;
c) cresterea operativittii, selectarea atent a furnizorilor.
7. Mijloace fixe productive (numite active):
a) nu au o contributie direct, evident la realizarea productiei;
b) contribuie direct la realizarea cifrei de afaceri;
c) contribuie direct si indirect la realizarea cifrei de afaceri.
8. n dinamic este privit ca nefavorabil un coeficient al
amortizrilor cresctor deoarece:
a) indic c mijloacele fixe din ntreprindere sufer un proces de
mbtrnire, iar politica de investitii este deficitar;
b) indic c mijloacele fixe din ntreprindere sufer un proces de modernizare;
c) indic c mijloacele fixe din ntreprindere sufer un proces de
nnoire, iar politica de investitii este eficient.
9. Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe este exprimat cu
ajutorul urmtoarei relatii de cauzalitate:
a)
b) P
F
1000
= (P/ F) 1000;
c) CA
F
1000
= (CA/ F) 1000.
10. Dinamica profitului la 1000 lei mijloace fixe (PF1000) este
determinat de variatia:
a) cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe si a ratei
rentabilittii comerciale;
b) structurii mijloacelor fixe active n total mijloace fixe si a
cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active;
c) structurii desfacerilor pe categoriile i implicate n calcul si a
vitezei de circulatie pentru fiecare categorie i implicat n calcul.
83
Aplica(ii gril
1. Ce exprim corelatia:
ISf
=125%;
ICA
= 130%
a) firma are o activitate comercial ineficient;
b) firma vinde si ce are pe stoc;
c) firma are o activitate comercial eficient si vinde produsele
de pe stoc.
2. Conform metodei ABC, produsele din grupa B (25 30% din
produse firmei, ce aduc 25-30 % din cifra de afaceri) sunt:
a) produse cu vitez de circulatie sczut, marja comercial este mare;
b) produse care ridic probleme legate de aprovizionare si stocare;
c) produse standard, cu viteza de circulatie si marja comercial
aflate la media ntreprinderii.
3. Conform metodei ABC, produsele cu o vitez de circulatie rapid,
marj comercial redus si cu aprovizionare si gestionare eficiente sunt:
a) produse din grupa C;
b) produse din grupa B;
c) produse din grupa A.
4. Ce exprim corelatia:
1 IV
=54 zile ;
IVo
= 41 zile
a) activele circulante ale firmei sunt utilizate eficient;
b) activele circulante ale firmei sunt utilizate conform planului;
c) activele circulante ale firmei sunt greu vandabile.
5. Pe baza urmtoarelor date:
-lei-
Indicatori To T1
Cifra de afaceri 10.000 30.000
Valoarea medie a fondurilor fixe 4.000 6.000
Valoarea medie a fondurilor fixe active 2.000 4.000
Actiunea modificri structurii mijloacelor fixe active asupra
dinamicii cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe este:
a) 0;
b) 425 lei;
c) 850 lei.
6. Pe baza urmtorilor indicatori:
-lei-
Cifra de afaceri Valoarea medie a stocurilor
Sectoare
To T1 To T1
A 360 720 200 180
B 1080 1440 180 160
84
Actiunea structurii cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a
stocului mediu al firmei este de:
a) 38,33 zile;
b) 11,66 zile;
c) 49,99 zile.
Aplica(ii de rezolvat
1. Pe baza urmtoarelor informatii, caracterizati eficienta mijloacelor fixe:
Indicatori To T1
Cifra de afaceri 10.000 25.000
Profitul 2.000 2.050
Valoarea medie a mijloacelor fixe 5.000 20.000
2. S se analizeze structura stocurilor pe baza metodei ABC, dac
situatia cifrei de afaceri pe produse este urmtoarea:
Produs
Vnzri
(lei)
1 2.000
2 4.000
3 44.000
4 7.000
5 7.500
6 6.000
7 67.000
8 84.000
9 1.500
10 2.500
11 4.500
12 12.000
13 3.000
14 5.500
Total 250.500
4. S se analizeze dinamica stocurilor dac se cunosc urmtoarele:
-lei-
Cifra de afaceri Stocuri Produse
To T1 To T1
A 36.000 40.000 2.000 1.000
B 108.000 108.000 18.000 12.000
85
Capitolul III
Analiza cheltuielilor
Cheltuielile unei firme cuprind o sfer larg de procese
economice legate, n esent, de consumul si utilizarea factorilor
productiei: natura, capitalul, munca. Analiza acestora se constituie
ntr-o component foarte important a managementului intern al
firmei si este premisa de baz a obtinerii performantelor
economico-financiare.
Sunt folosite permanent dou notiuni: cheltuieli si costuri.
Ambele exprim n fond acelasi lucru, si anume: repartizarea, dirijarea
unor sume de bani ale firmei pentru buna desfsurare a activittii. A
cheltui reprezint actiune concret de repartizare a banilor pe diverse
canale, iar costurile sunt definite ca expresia bneasc a cheltuielilor
suportate de agentii economici. Ca indicator economic, costul msoar
efortul firmei pentru consumul de materii prime, materiale,
combustibil, energie, masini, utilaje, instalatii, plata salariilor,
dobnzi, penalizri, chirii, impozite si taxe, contributia pentru
asigurri sociale, ajutorul de somaj, cheltuieli pentru prevenirea si
nlturarea polurii mediului s.a. Costul reprezint o parte a pretului
de vnzare, pe care agentii economici o recupereaz la vnzarea
bunurilor pentru a-si acoperi cheltuielile efectuate.
Sursele de informatii n materie de costuri sunt: bugetul de
venituri si cheltuieli, contul de profit si pierderi, dri de seam statistice
pentru cheltuielile si rezultatele firmei, bilantul contabil si anexele la
bilant, alte informatii externe privind piata muncii, piata capitalului etc.
3.1. TIPOLOGIA CHELTUIELILOR (COSTURILOR)
n economia de piat se opereaz cu un numr nsemnat de
categorii de costuri. Analiza si ntelegerea semnificatiei lor asupra
activittii firmei implic o structurare a lor dup mai multe criterii:
a. Dup modul de msurare a consumului de resurse exist:
costuri totale, costuri unitare (medii) si costuri marginale. Costurile
totale cuprind ansamblul cheltuielilor globale efectuate pentru un anumit
volum de activitate. Costurile unitare (medii) reprezint cheltuielile
efectuate pe unitatea de bun economic obtinut (ele au si sensul de cost
86
unitar). Costurile marginale msoar dimensiunea sporului de cost
necesar obtinerii unei unitti suplimentare de bun economic.
b. n funcie de perioada de calcul, costurile se mpart n
costuri pe termen scurt si cheltuieli pe termen lung. Costurile pe
termen scurt se refer la activitatea curent a ntreprinderii si sunt
legate de dimensiunile, dotarea si structura curent a unui unitti
economice. Orice modificare a lor este dictat de gradul de utilizare a
capacittilor existente. Ele au n vedere un singur exercitiu financiar.
Costurile pe termen lung sunt corespunztoare gestiunii strategice a
firmei, ele referindu-se la modificrile aprute sub incidenta
progresului tehnic. Ele au n vedere mai multe exercitii financiare.
c. Dup comportamentul fa de cifra de afaceri deosebim
costuri fixe si variabile. Costurile fixe reprezint costurile
indispensabile functionrii ntreprinderii, independente de volumul si
dimensiunile productiei, dar dependente de capacitatea potential a
ntreprinderii. Ele au n vedere capacitatea de productie a firmei.
Costurile variabile sunt cele care depind de volumul de activitate si
sunt consecinta utilizrii capacittilor existente. Ele se modific
proportional sau neproportional n functie de volumul de activitate al
firmei. Evolutia lor este diferit fiind determinat de faza din ciclul de
viat al produselor pe care firma le realizeaz
13
.
d. Dup natura lor, exist cheltuieli cu munca vie si cheltuieli
materiale. Cheltuielile cu munca vie sunt cele legate de consumul
potentialului uman de care dispune firma (plata activittii si
drepturilor cuvenite personalului), iar cele materiale sunt datorate
consumurilor de mijloace materiale (materii prime, energie etc.)
necesare bunei desfsurri a activittii.
e. Dup modul de identificare i repartizare pe purttori de
cheltuieli, ntlnim cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.
Cheltuielile directe sunt cele care au n vedere n mod direct un
anumit produs sau activitti, precum consumurile, de exemplu, de
materii prime si materiale directe, salarii directe, contributii privind
asigurrile si protectia social, alte cheltuieli directe. Cheltuielile
indirecte sunt legate de functionare general a ntreprinderii
(cheltuieli de administratie, de ntretinere s.a.). Considerarea unor
13
M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Ed. Economic, Bucuresti, 1996, p. 150-152.
87
cheltuieli ca directe sau indirecte este un aspect relativ, care
depinde de nivelul la care se face calculul si analiza costului.
f. Dup gradul de autonomie al decidentului cunoatem: costuri
controlabile si costuri necontrolabile. Costurile controlabile apar atunci
cnd deciziile privitoare la costuri sunt la ndemna centrului de
responsabilitate (cuprinznd salarii, materii prime etc.), iar costurile
necontrolabile apar cnd sunt impuse de puterea si autoritatea statului prin
legislatia fiscal sau social (taxe si impozite, cote pentru ajutor de somaj).
g. Dup relaia costuri-efecte ntlnim: costuri determinate si
costuri nedeterminate (sau discretionare). Costurile determinate sunt
definite ca fiind acelea al cror rol sau efect asupra indicatorilor de
efecte ai ntreprinderii este clar determinat. De exemplu: reflectarea
clar a costurilor n cifra de afaceri, arat legtura direct dintre cele
dou variabile. Costurile discre(ionare se afl n relatie neclar,
confuz cu efectul obtinut, influenta lor neputnd fi precizat cu
exactitate. De exemplu: cheltuielile de publicitate si promovare
influenteaz cresterea vnzrilor dar nu se poate preciza ct de mare
este aceast influent.
h. Dup caracterul lor exist costuri evidente, costuri ascunse
si costuri de oportunitate. Costurile evidente se regsesc expres n
evidentele contabile, pe cnd costurile ascunse, desi suportate de
firm, nu sunt ns neevidentiate n mod direct (costul determinat de
deteriorarea imaginii firmei; costul produselor necalificative s.a.).
Costuri de oportunitate au semnificatia de valoare a unei ocazii
pierdute, ratate sau, altfel spus, ele msoar pierderea (lipsa) unor
ncasri ca urmare a unei optiuni economice diferite a firmei.
i. Dup natura lor ntlnim cheltuieli curente si cheltuieli
exceptionale. Cheltuielile curente, la rndul lor, sunt formate din
cheltuielile de exploatare si cheltuielile financiare, ambele categorii
privesc activitatea curent, normal desfsurat de firm pentru
realizarea obiectului ei de activitate:
Cheltuielile de exploatare sunt necesare realizrii activittilor
de productie si a celor de comercializare pe care le firma le desfsoar
si ele sunt formate din: cheltuieli privind consumurile de
aprovizionare, achizitie si costul mrfurilor vndute; cheltuieli pentru
88
servicii efectuate de terti; cheltuieli cu impozite, taxe si vrsminte
asimilate; cheltuieli cu personalul.
Cheltuielile financiare sunt datorate modului n care firma a
decis s se finanteze pentru desfsurarea activittii curente. Ele formate
din: pierderi din creante legate de participatii, pierderi din vnzarea
titlurilor de plasament, diferente nefavorabile de curs valutar, dobnzi
curente, cheltuieli privind amortizrile si provizioanele si pierderi din
creante de natur financiar.
n cadrul cheltuielilor excep(ionale includem cheltuieli
ocazionate de evenimente cu frecvent redus, ca de exemplu:
cheltuieli determinate de opera(iunile de gestiune yi cheltuieli
determinate de opera(iunile de capital.
j. Dup modul de nregistrare n contabilitate cheltuielile pot
fi incorporabile, neincorporabile sau supletive. Cheltuielile
incorporabile se regsesc ca atare n contabilitatea firmei, modificnd
rezultatul total, ns nu corespund unor consumuri normale, de aceea
sunt excluse din calculul costurilor. Cheltuielile neincorporabile sunt
de dou tipuri: fr raport direct cu activitatea (ex. primele de
asigurare); cheltuieli care nu relev activitatea curent (ex. cheltuieli
cu provizioanele, cheltuieli de constituire s.a.). Cheltuielile supletive
se regsesc n contabilitatea de gestiune, dar nu se regsesc n
contabilitatea general din motive juridice sau fiscale.
k. Dup incidena asupra fluxurilor de trezorerie distingem
cheltuielile monetare si cheltuieli non-monetare. Cheltuieli monetare,
sunt cele generatoare de fluxuri monetare (ex. salarii, plti de materii
prime etc.), pe cnd cheltuielile non-monetare (numite yi calculate
sau contabile) nu genereaz fluxuri monetar, de genul pltilor (ex.
amortizrile, provizioanele).
De mrimea si caracteristicile costurilor depinde foarte mult
procesul decizional al firmei. Firmele au n prezent o activitate
complex, aflat permanent sub incidenta schimbrii: apar produse ale
concurentei superioare calitativ si mai ieftine, vnzrile nu mai au
aceeasi fluent etc. De aici necesitatea ca managementul ntreprinderii
s actioneze permanent asupra cheltuielilor, asupra costurilor n sensul
diminurii lor. De multe ori ns diminuarea pe care o realizeaz
firmele mai ales la cheltuielile de productie, la cele administrative sau
89
la cele de comercializare este prea mic n comparatie cu fenomene
macroeconomice, ce de exemplu, inflatia.
Totusi, n urma studiilor de analiz, s-a ajuns la concluzia c
putem scdea lent sau mentine constant costul mediu pe termen lung
doar printr-un volum de activitate foarte ridicat.
3.2. METODE DE ANALIZ A CHELTUIELILOR
Metodele de analiz a cheltuielilor ofer informatii care ajut la
stabilirea celei mai bune solutii n alocarea resurselor firmei si, pe
aceast baz, sunt un instrument util n politica ntreprinderii de
stabilire a preturilor si a marjelor de rentabilitate.
Problematica analizei cheltuielilor vizeaz urmtoarele probleme:
Analiza dinamic si structural a cheltuielilor;
Analiza cheltuielilor fixe si variabile;
3.2.1. Analiza dinamici structural a cheltuielilor
Analiza cheltuielilor ntreprinderii este important pentru c ea
ofer o serie de informatii privind modul n care firma consum
resursele materiale si umane, precum si pentru faptul c o serie de
cheltuieli, fiind puse n relatie cu rezultatul ntreprinderii, determin n
mod direct profitul si, deci, ele permit desprinderea unor concluzii
privitoare la eficienta ntreprinderii n cauz.
Analiza dinamic a cheltuielilor se poate realiza cu ajutorul
indicatorilor clasici:
cheltuielile totale ale ntreprinderii (Ch)
modificarea absolut a cheltuielilor ( Ch)
0 1
Ch Ch Ch
modificarea relativ a cheltuielilor ( Ch %)
, ) 100
0
0 1
%


Ch
Ch Ch
Ch
Atunci cnd ntreprinderea si propune s realizeze sporuri ale
volumului de activitate (Ca
1
> CA
0
) este normal ca si eforturile fcute
de ntreprindere (adic cheltuieli) s creasc (Ch
1
> Ch
0
). De exemplu,
dublarea productiei fizice a ntreprinderii este imposibil de realizat
Ir o crestere corespunztoare a consumurilor si, deci, a cheltuielilor
firmei. Dar obtinerea optimului economic de ctre ntreprindere
90
presupune ca dinamica volumului de activitate s fie superior n
raport cu dinamica cheltuielilor nregistrate de ea (I
CA
> I
CH
). Ceea ce
nseamn ca fiecare leu cheltuit de ntreprindere s genereze o
ncasare mai mare, n raport cu ncasarea adus n perioada de
raportare (3):
I
CA
> I
CH
; (1)
100
0
1

CA
CA
> 100
0
1

CH
CH
(2)
1
1
CH
CA
>
0
0
CH
CA
(3)
Corelatia anterioar, ntre volumul de activitate (vzut ca prin
intermediul ncasrilor generate de productia realizat, adic prin
indicatorul cifr de afaceri) si cheltuielile firmei (Ch), mai poate fi
surprins si cu ajutorul indicatorului:
nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri (N)
1000
CA
Ch
N
Indicatorul msoar efortul (cheltuiala) pe care l(o) face
ntreprinderea pentru a realiza o ncasare de o mie de lei. Din punctul
de vedere al optimului economic va fi apreciat ca pozitiv situatia n
care nivelul cheltuielilor la 1000 de lei ncasare este n dinamic n
scdere (N
1
< N
0
), aceasta nsemnnd cresterea eficientei cheltuielilor,
ca urmare a faptului c o cheltuial mai mic (noua valoarea a lui N)
genereaz acelasi volum de ncasare (1000 de lei) relatia (7).
I
CA
> I
CH
; (4)
100
0
1

CA
CA
> 100
0
1

CH
CH
(5)
1000
0
0

CA
CH
> 1000
1
1

CA
CH
(6)
N
0
>N
1
(7)
Indicatorul este util n analiz pentru c realizeaz legtura
direct cu rentabilitatea firmei (dac se consum o anumit valoare
pentru a realiza o ncasare de o mie de lei, nseamn c diferenta pn
la aceast valoare a ncasrii o reprezint profitul firmei sau,
generaliznd, orice scdere a nivelului de cheltuial este sinonim cu o
crestere a profitului firmei).
91
Indicatorul anterior poate fi agregat si pornind de la structurile
existente n ntreprindere, indiferent de profilul de activitate al
acesteia. n acest caz, se pleac de la nivelele de cheltuial nregistrate
la nivelul structurilor (care sintetizeaz eficienta consumului de
resurse), ponderndu-se cu contributia acestor structuri la realizarea
cifrei de afaceri a ntreprinderii (greutatea specific a componentelor
cifrei de afaceri a firmei) se impune calculul si explicarea
modificrilor nivelului mediu al cheltuielilor. Scopul analizei nivelului
cheltuielilor la 1000 de lei cifr de afaceri, n functie de structura
acesteia din urm si nivelele de cheltuial ale structurilor este acela de
a releva tendinta si de a preveni evolutii necorespunztoare. Dac
notm cu
ch N , nivelul mediu al cheltuielilor pe ntreprindere, atunci:
100
1000 1000
1
1
1
1
1


i
n
i
n
i
n
i
n
i
n
ch
chi i
i
chi i
i
i n g
d
n d
d
ch
CA
CH
N ,
unde: CH - suma total a cheltuielilor;
CA - cifra de afaceri;
ch
i
cheltuiala aferent unei structuri (componente) din firm;
d
i
desfacerea aferent unei structuri (componente) din firm;
g
i
- structura cifrei de afaceri (sau productiei) pe structurile i
implicate n calcul;
nchi - nivelul cheltuielilor pe tipurile i de structuri (de activitti,
sectoare etc.).
Pentru industrie, modelul anterior este:

n
i
n
i
i
ch
p q
c q
N
1
1
,
unde: q - productia vndut (n unittii fizice);
i c - costul mediu unitar;
p - pretul mediu unitar de vnzare.
Se pot crea modele cu valoare operational care s depisteze
contributia fiecrui factor implicat n relatiile de calcul n evolutia
final a nivelului mediu al cheltuielilor pe ntreprindere. Totusi este de
92
la sine nteles c n cele mai multe cazuri, cheltuielile totale cresc,
motivat de cauze numeroase att obiective ct si subiective.
analiza structurii cheltuielilor se realizeaz cu ajutorul
unui coeficient de structur (g
i
), calculat dup rela(ia:
100
t
i
i
Ch
Ch
g
unde:
i
Ch = o categorie de cheltuieli (cu materia prim, cu
salariile, cu dobnda etc.)
t
Ch = cheltuieli totale
Coeficientii de structur sunt utili n analiz pentru c ei
orienteaz eforturile ntreprinderii n directia reducerii acelor cheltuieli
care au ponderi mari (sunt dominante) n totalul cheltuielilor.
Structura cheltuielilor este diferit de la o ntreprindere la alta, factorul
principal care o particularizeaz fiind domeniul (ramura de activitate)
n care functioneaz aceasta. Prin urmare si msuri pe care pe care le
iau ntreprinderile, n directia reducerii cheltuielilor, vor fi diferite, n
functie de sectorul n care functioneaz acestea, de interesul lor pentru
mbunttirea performantelor ei. Eficienta firmei reducerea si
gestionarea economicoas a cheltuielilor dominante, precum si de
modul cum sunt acestea optimizate.
Tabel nr. 3.1.
Structura cheltuielilor pentru trei ntreprinderi care func(ioneaz
n in sectoare de activitate diferite(n procente %)
ntreprindere
industrial
ntreprindere
comercial
ntreprindere de
prestri servicii
Cheltuieli materiale 40Costul mrfurilor 70Cheltuieli salariale 80
Cheltuieli salariale
20Cheltuieli de
desfacere
20
Cheltuieli materiale
5
Cheltuieli de
cercetare
20
Cheltuieli financiare
5
Cheltuieli financiare
5
Cheltuieli financiare
10Cheltuieli de
desfacere
5Cheltuieli de
desfacere
5
Cheltuieli de
desfacere
5
Cheltuieli generale
5
Cheltuieli generale 5
Total 100Total 100Total 100
93
Din datele cuprinse n tabelul nr. 3.1. se desprinde concluzia
c asupra fiecrui tip de activitti actioneaz, dominant, categorii
diferite de cheltuieli. n firma A cheia succesului const n actiunea
asupra cheltuielilor cu materii prime, materiale, semifabricate, n firma
C cheia sunt salariile, iar n firma B, cheia sunt costurile mrfurilor
ce vor deveni mai apoi obiectul comertului. Astfel, msurile adoptate
de ntreprinderi pentru gestionarea corespunztoare a cheltuielilor
viznd, ca efect final, reducerea lor, vor fi:
dac domin costurile de cumprare se va urmri s existe:
contracte ferme de aprovizionare la cele mai bune preturi, dac este posibil
chiar contracte la preturi fixe, clauze de negociere a pretului cu furnizorii;
dac domin costul cu personalul (salariile) accentul va
cdea pe politica de recrutare si de angajare a viitorilor salariati,
perfectionarea permanent a calificrii, un sistem de stimulare si
cointeresare, material si moral atrgtor, politica de promovare;
dac domin costurile de stocare se va urmri ritmicitatea si
continuitatea n aprovizionarea stocurilor de sigurant, preocuparea
pentru accelerarea vitezei de circulatie a mrfurilor;
dac domin costurile de produc(ie vom urmri: standardizarea
produsului, sau standardizarea unor componente, automatizarea si
mecanizarea fabricatiei, substituirea si combinarea factorilor de productie;
dac domin cheltuielile financiare este de presupus c
ntreprinderea are mari datorii, deci atentia se va orienta spre politica
de restituire a datoriilor, gestionarea lichidittilor si trezoreriei si
sistemul de acoperire a nevoii de fond de rulment.
n analiza structurii cheltuielilor este bine de urmrit repartizarea
acestora pe categorii de cheltuieli, potrivit structurii contabile acestora.
Schema general de organizare a cheltuielilor; indiferent de profilul de
activitate este prezentat n tabelul nr. 3.2.:
Tabel nr. 3.2.
Structura contabil a cheltuielilor
1.1. cheltuieli de exploatare
1.Cheltuieli curente
1.2. cheltuieli financiare
Cheltuieli
totale
2. Cheltuieli extraordinare
n fond o analiz detaliat a cheltuielilor impune descompunerea
cestora dup ct mai multe criterii, astfel nct s rezulte punctele
94
slabe ale ntreprinderii n ceea ce priveste consumurile de resurse ale
firmei, astfel putndu-se elabora, mult mai usor, cu tinte mult mai
precise, strategiile de reducere a cheltuielilor, sporire a rentabilittii si,
astfel, majorare a valorii ntreprinderii.
3.2.2. Analiza cheltuielilor fixe i variabile
Cheltuielile ntreprinderii, n functie de modul n care se
modific la variatiile volumului de activitate se pot mprti n dou
mari categorii de cheltuieli: a) cheltuieli variabile si b) cheltuieli fixe.
3.2.2.1. Analiza cheltuielilor variabile
Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care se modific n
acelasi sens cu modificarea volumului de activitate al firmei. Altfel
spus dac cifra de afaceri (volumul de activitate) creste si cheltuiala
variabil va creste, dup cum atunci cnd volumul de activitate se
reduce si aceast categorie de cheltuial se va afla n regres.
Cheltuielile variabile au n vedere activitatea de exploatare a
ntreprinderii si n cadrul lor se cuprind: cheltuielile cu materia prim,
cheltuielile cu materiale, cheltuielile cu salarii, cheltuielile directe,
cele de desfacere sau cele privind costul mrfurilor cumprate etc.
Analiza acestor cheltuieli pe perioad scurt de timp (de pn la un
an) indic o corelatie direct, relativ strns ntre ele si volumul de
activitate al firmei, asa dup cum se poate remarca si din graficul nr. 3.1.
Graficul nr. 3.1.
Evolu(ia pe termen scurt a cheltuielilor variabile
Cheltuieli variabile
totale
Cheltuieli variabile/
produs
Ch
CA
Ch
CA
95
Din graficul nr. 3.1. se observ c volumul total al acestor
cheltuieli se afl, permanent, n miscare, el modificndu-se n acelasi
timp si acelasi sens cu volumul cifrei de afaceri (indicator utilizat
pentru dimensionarea volumului de activitate). Dac ns ne referim
la cheltuiala variabil pe produs (sau, ceea ce este acelasi lucru, la
cheltuiala variabil care revine la un leu ncasare) observm c
indiferent de sensul n care se modific cifra de afaceri, aceasta are
tendinta de a se mentine constant (sau de a se modifica prea putin n
perioada de analiz). Studiul cheltuielile variabile pe termen lung,
pentru mai multe exercitii financiare (adic, pentru intervale de timp mai
mari de un an), face ca proportionalitatea dintre acestea si volumul de
activitate, constatat anterior, s fie afectat. La fel se ntmpl si cu
cheltuiala variabil pe produs, ea cunoscnd o anumit fluctuatie.
Explicatia acestei modificri n comportamentul cheltuielilor variabile
trebuie cutat n ciclul de viat al produsului, n sensul c se manifest o
anumit asimetrie ntre eforturile pe care le face o firm pentru a produce
si comercializa un anumit produs si ncasrile generate de acestea,
corespunztor fazelor de expansiune, maturitate sau declin, pe care le
cunoaste orice bun (graficul nr. 3.2.).
Astfel, ntr-o prim perioad, care corespunde fazei de
expansiune a produsului, ncasrile cresc mai rapid n raport cu
cheltuielile variabile totale, iar n planul costului pe produs se
observ o micsorare continu a acestuia, care determin obtinerea unei
rentabilitti nalte, normale de altfel, pentru amortizarea a cheltuielilor
de productie si comercializare ct si acelor de cercetare-dezvoltare,
efectuate naintea lansrii acestuia n exploatare.
Graficul nr. 3.2.
Evolu(ia pe termen lung a cheltuielilor variabile
Ch
CA
Ch
CA
maturitate
expansiune declin
I
Ch
<I
CA
I
Ch
>I
CA
maturitate
expansiune declin
96
Urmeaz o a doua perioada, scurt ca durat, care
corespunde fazei maturit(ii produsului. n aceast etap ntre
dinamica cheltuielilor variabile totale si dinamica ncasrilor este un
echilibru perfect, care determin, pe planul costului variabil pe produs,
atingerea valorii minime.
n sfryit, cea de-a treia etap, corespunztoare declinului
produsului n cauz, dinamica cheltuielile variabile totale ntrece
dinamica cifrei de afaceri, pentru c apar produse noi, care desi
corespund acelorasi nevoi, prin calitate, performante tehnice atrag
consumatorii, acestia evitnd s achizitioneze produsele mai vechi,
deja cunoscute. Pe planul costului variabil pe produs, ca urmare a
dinamicii diferite a celor dou variabile (cifra de afaceri si cheltuiala
variabil total), se observ a crestere, ceea ce nseamn si o
deteriorare a rentabilittii produsului n cauz.
Analiza cheltuielilor variabile, dar yi a categoriilor de
cheltuial care o compun (consumuri materiale, cheltuieli cu salariile
etc.), se realizeaz cu indicatorii clasici: modificare absolut,
modificare relativ, indice, nivelul cheltuielii la o mie de lei ncasare.
Analiza factorial a acestor cheltuieli se face plecnd de la
legtura care exist ntre aceste categorii de cheltuieli yi volumul
de activit(i, cheltuiala variabil putnd fi scris ca o functie de cifra
de afaceri (CA - volumul de activitate al ntreprinderii). Al doilea
factor care determin cheltuiala variabil total fiind nivelul cheltuielii
variabile la 1000 de lei cifr de afaceri (N
v
- care msoar efortul pe
care l face firma, din punctul de vedere al acestei categorii de
cheltuial pentru a produce 1000 de lei cifr de afaceri).
Dezvoltarea modelului de analiz a cheltuielii variabile se face
plecnd de la faptul c aceast cheltuial nu este unic (egal) pentru
toate produsele, activitti sau celelalte structuri din ntreprindere,
acestea functionnd cu cheltuieli variabile diferite (si deci si nivele de
cheltuial variabil la 1000 de lei cifr de afaceri diferite - n
vi
). Prin
urmare, nivelul cheltuielii variabile la 1000 de lei cifr de afaceri,
stabilit la nivelul ntreprinderii, nu este altceva dect o medie
aritmetic ponderat a nivelurilor de cheltuial variabil de la nivelul
componentelor functionale, organizatorice, productive si comerciale
ale firmei, ponderile fiind structura cifrei de afaceri a firmei (g
i
) pe
produse, sectoare de activitate, sectii, forme de vnzare, unitti
operative etc.
97
1000
1
100
100
1000
1

i
i
V i
V
v i
v
V v
n g
CA Ch
n g
N
N CA Ch
CA
CH
V
g
i
N
V
n
vi
unde: CA = cifra de afaceri a ntreprinderii
N
v
= nivelul cheltuielilor variabile pe ntreprindere calculat la
1.000 lei ncasare
g
i
= structura vnzrilor firmei pe produs (cifrei de afaceri);
pe sectoare de activitate, produse, sectii etc.
n
vi
= nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 de lei desfaceri,
calculat la nivelul unei structuri
3.2.2.2. Analiza cheltuielilor fixe
Cheltuielile fixe sunt acele cheltuieli care nu sunt dependente de
volumul de activitate al firmei, n sensul c ele modificarea dimensiunii lor
nu este datorat unei modificri de acelasi sens a cifrei de afaceri (ca
indicator care cuantific volumul de activitate al ntreprinderii). Ele sunt
dependente (cresc sau scad) n functie de capacitatea de productie al
ntreprinderii, orice modificare n structura organizatoric acesteia ar
trebui, teoretic, s determine si modificri ale volumului cheltuielilor fixe.
Concret n cadrul acestor cheltuieli fixe se cuprind: cheltuieli cu
amortizarea, cele de cercetare dezvoltare, cele de administrare si
conducere ale firmei, precum si cheltuielilor financiare, cum ar fi de
exemplu cu dobnda pltite de aceasta la sursele de finantare extern.
Cum, n principiu, pe termen scurt capacitatea de productie a
ntreprinderii nu se modific sau se modific prea putin, volumul total
al cheltuielilor fixe ar trebui s rmn constant, indiferent de
modificrile, n sensul cresterii sau scderii, volumului de activitate al
acesteia. n acelasi timp cheltuiala fix pe produs (sau cheltuiala fix
98
care revine la o unitate valoric de ncasare) se modific n functie de
variatiile volumului de activitate al firmei. Astfel, orice crestere a
volumului de activitate al firmei, n conditiile n care cheltuiala fix
total rmne neschimbat, este echivalent cu o scdere a cheltuielii
fixe unitare (pe produs sau a celei care revine la o unitate valoric de
ncasare), dup cum orice scdere a volumului de activitate va
determina o crestere a cheltuielii fixe unitare (graficul nr. 3.3.)
Cheltuiala fix total Cheltuiala pe produs
Graficul nr. 3.3.
Comportamentul pe termen scurt al cheltuielilor fixe totale yi unitare
Dac ns analiza are loc pe termen lung, pentru mai multe
exercitii financiare, adic ntr-om perioad de timp mai lung, n care
sunt plauzibile modificri n structura organizatoric a firmei atunci
vom asista si la modificarea n sensul cresterii cheltuielilor fixe totale.
Aceasta pentru c structura ntreprinderii cunoaste modificri, de
exemplu, la sectiile existente se adaug altele noi, crora trebuie s li
se asigure elementele de management si administratie necesare, sau
ntreprinderea lanseaz n productie noi produse, pentru care a fcut o
serie de cheltuieli de cercetare-dezvoltare, a achizitionat noi mijloace
fixe, care trebuie amortizate, apeleaz la noi resurse financiare, pentru
care trebuie pltite dobnzi, etc. ntr-un cuvnt, volumul total al
cheltuielilor fixe are tendinta de a creste (graficul nr. 3.4.).
Ch
CA
Ch
99
Graficul nr. 3. 4.
Comportamentul pe termen lung al cheltuielilor fixe totale
Analiza cheltuielilor fixe, dar yi a categoriilor de cheltuial
care o compun (amortizare, cheltuieli de administrare si conducere,
dobnzi etc.), se realizeaz cu indicatorii clasici: modificare absolut,
modificare relativ, indice, nivelul cheltuielii la o mie de lei ncasare.
n ceea ce priveste analiza factorial a cheltuieli fixe aceasta se
realizeaz asupra nivelului lor relativ (cheltuiala fix unitar sau
asupra nivelului cheltuielii fixe care revine la 1.000 lei cifr de afaceri).
Aceasta pentru c analiza studiaz doar fenomene dinamice si nu statice,
ori n cazul cheltuielilor fixe volumul lor total, teoretic nu se modific
sau se modific prea putin, pe cnd ceea ce se modific este nivelul lor
relativ: cheltuiala fix pe produs sau nivelul cheltuielii fixe care revine la
o unitate valoric de ncasare (sau la 1.000 lei cifr de afaceri).
Deci, modelul de analiz este: 1000
CA
Ch
N
f
f
CA
N
f
Ch
f
unde:
N
f
= nivelul cheltuielilor variabile pe ntreprindere calculat la
1.000 lei ncasare
CA = cifra de afaceri a ntreprinderii (factor cantitativ)
Ch
f
= cheltuiala fix total (factor calitativ)
Ch
CA 1 an2 3 an
100
3.3. ANALIZA UNOR CATEGORII DE CHELTUIELI
Identificarea posibilittilor concrete de optimizare a consumurilor
de resurse se poate adnci pe categorii de cheltuieli, ceea ce vom realiza n
continuare. Astfel, vom urmri: analiza cheltuielilor materiale; analiza
cheltuielilor cu salariile; analiza cheltuielilor cu transportul; analiza
cheltuielilor de depozitare; analiza cheltuielilor cu dobnzile; analiza
cheltuielilor cu amortizarea.
3.3.1. Analiza factorial a cheltuielilor materiale
n functie de profilul ntreprinderii, ponderea lor este mai mare
sau mai mic. De regul, detin majoritatea n cadrul cheltuielilor de
exploatare. Sunt formate din: cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cu
materiale consumabile, cheltuieli cu energia si apa si cheltuieli cu
amortizarea mijloacelor fixe. Notm
m N - nivelul mediu al
cheltuielilor materiale
1000
CA
Ch
N
m
m sau
100
1

n
i
mi i
m
n g
N sau
100
) (
1

n
i
Ai Mi i
m
n n g
N
unde: CA cifra de afaceri
Ch
m
- suma cheltuielilor materiale;
g
i
structura cifrei de afaceri pe componentele (verigile
organizatorice) ale ntreprinderii;
n
mi
- nivelul cheltuielilor materiale pe structurile implicate n
calcul;
Ai Mi mi
n n n +
n
Mi
- nivelul cheltuielilor cu materii prime, materiale,
combustibili, energie, ap pe structurile implicate n calcul;
n
Ai
- nivelul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe pe
structurile implicate n calcul.
Schematic modelul de analiz se prezint astfel:
g
i
m N
n
Mi
n
mi
n
Ai
A. Modificarea fenomenului analizat se cuantific astfel:
0 1 m m m N N N
101
B. Influen(a factorilor este urmtoarea:
1. Influenta modificrilor n structura cifrei de afaceri:
100 100
0 0
0 1


mi i mi i
i
n g n g
g
2. Influenta modificrilor n nivelul cheltuielilor materiale pe
structurile implicate n calcule:
100 100
0 1 1 1


mi i mi i
mi
n g n g
n
2.1. Influenta modificrilor n nivelul cheltuielilor cu materii
prime, materiale, combustibili, energie, ap pe structurile implicare n
calcule:
100 100
0 1 1 1


Mi i Mi i
Mi
n g n g
n
1.2. Influenta modificrilor n nivelul cheltuielilor cu
amortizarea mijloacelor fixe pe structurile implicate n calcule
100 100
0 1 1 1


Ai i Ai i
Ai
n g n g
n
n cazul n care cheltuiala cu amortizarea nu poate fi stabilit
separat pentru fiecare structur (component, verig organizatoric) a
ntreprinderii atunci modelul anterior devine:
CA
A
n g
N N N
Mi i
A M m
+

+

100
unde: N
m
- nivelul total al cheltuielilor materiale, calculate la 1.000 lei
cifr de afaceri;
N
M
- nivelul total al cheltuielilor cu materiile prime, materiale,
energie, ap, calculate la 1.000 lei cifr de afaceri;
g
i
structura cifrei de afaceri pe componentele (verigile
organizatorice) ale ntreprinderii;
n
Mi
- nivelul cheltuielilor cu materii prime, materiale,
combustibili, energie, ap pe structurile implicate n calcul;
N
A
- nivelul total al cheltuielilor cu amortizarea, calculate la
1.000 lei cifr de afaceri;
A cheltuielile totale cu amortizarea;
CA cifra de afaceri.
deci schematic modelul de analiz se prezint astfel:
102
g
i
N
M
n
Mi
N
m
N
A
CA
A
A. Modificarea fenomenului analizat se cuantific astfel:
0 1 m m m N N N
B. Influen(a factorilor este urmtoarea:
1. Influenta modificrii nivelul total al cheltuielilor cu materiile
prime, materiale, energie, ap:
0 1
) (
M M
N
m N N N
M

1.1. Influenta modificrilor n structura cifrei de afaceri:
100 100
0 0
0 1


mi i mi i
i
n g n g
g
1.2. Influenta modificrilor n nivelul cheltuielilor cu materiile
prime, materiale, energie, ap pe structurile implicate n calcule:
100 100
0 1 1 1


mi i mi i
mi
n g n g
n
2. Influenta modificrii nivelul total al amortizrii:
0 1
) (
A A
N
m N N N
A

2.1. Influenta modificrii cifrei de afaceri:
0
0
1
0
) (
CA
A
CA
A
N
CA
m

2.2. Influenta modificrii cheltuielilor totale cu amortizarea:
1
0
1
1
) (
CA
A
CA
A
N
A
m

Urmrind aceste relatii vom observa c orice modificare n
interiorul relatiei de calcul n sensul cresterii sau scderii diferitelor
tipuri de cheltuieli, atrage imediat aceeasi evolutie a indicatorului
nivel mediu al cheltuielilor materiale.
Deci se pot desprinde cteva msuri de optimizare a cheltuielilor,
referitoare n primul rnd la modul n care se consum materialele.
Amintim: optimizarea consumatorilor de materii prime si materiale,
economii la consumul de energie si ap, utilizarea la capacitatea maxim
a masinilor si utilajelor, eliminarea rebuturilor, aplicarea unor stimulente
103
pentru angajati, care s-i determine s realizeze economii, lucrri de
calitate si s valorifice corespunztor timpul de lucru si materiale s.a.
3.3.2. Analiza cheltuielilor cu salariile
Reprezint acele cheltuieli realizate de ntreprindere n scopul de a
remunera munca factorul principal al productiei si contributiei pentru
asigurri si protectie social. n structura cheltuielilor cu munca vie sunt
cuprinse urmtoarele componente:
costuri suportate de ntreprindere n care intr:
- salariile (cu ponderea de baz), reflectnd calitatea
factorului uman, (calificarea) si diverse forme de adaosuri (vechime,
sporuri, compensatii, prime);
- contributiile sociale (asigurri sociale, sntate, ajutorul de
omaj, concedii i indemnizatii, accidente de munc i boli
profesionale, garantarea creantelor salariale);
- alte cheltuieli (comision Inspectoratul Teritorial de Munc).
costuri suportate de salaria(i, cuprinznd:
- impozitul pe salarii;
- contributii sociale (asigurri sociale, sntate, ajutorul de omaj).
Toate acestea formeaz fondul de salarii al ntreprinderii.
3.3.2.1. Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile
Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile se realizeaz
cu ajutorul urmtorilor indicatori:
1. Fondul total de salarii (F
S
)
2. Modificarea absolut a fondului de salarii
0 1
S S S
F F F
Cresterea fondului de salarii de la o persoan la alta, poate fi
datorat: cresterii volumului de activitate al ntreprinderii (CA1 > CA0);
modificrii structurii salariilor (n sensul cresterii ponderii categoriilor
de personal cu calificare superioar sau a cresterii ponderii celor cu
studii medii si superioare sau a cresterii vechimii n munc a
angajatilor); cresterii salariilor angajatilor urmare a negocierii unor noi
contracte de munc.
3. Modificare relativ a fondului de salarii , ) %
S
F
, )
a
S S S
F F F
1
% , iar
100
0
CA
S S
I
F F
a

104
unde:
a
S
F = fondul de salarii admisibil
CA
I = indicele cifrei de afaceri
De regul, cheltuielile cu salarii sunt cheltuieli variabile (sau au
o component majoritar variabil, motiv pentru care acestea cresc de
la o perioad la alta n conditiile n care ntreprinderea si propune
volume de activitate sporite). Atunci cnd , )
a
S S S
F F F > >
1
, 0 %
Este o situatie nefavorabil pentru firm pentru c acesta produce
un leu ncasare cu un efort, din punct de vedere al cheltuielilor cu salarii,
mai mare fat de cel nregistrat n perioada precedent.
Atunci cnd , )
a
S S S
F F F < <
1
; 0 % avem o situatie favorabil
pentru c ntreprinderea realizeaz 1 leu ncasare cu o cheltuial mai
mic din punct de vedere al cheltuielilor cu salariile.
4. Ponderea cheltuielilor cu salariile n total cheltuieli (
S
g )
100
Ch
F
g
S
S
Este favorabil situatia n care ponderea cheltuielilor cu
salariile se reduce n dinamic n totalul cheltuielilor.
5. Nivelul cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei cifr de
afaceri (N
S
)
1000
CA
S
F
S
N
Indicatorul d informatii despre cheltuiala cu salariile pe acre
ntreprinderea o nregistreaz pentru a realiza 1.000 lei cifr de
afaceri. Corelatia optim pentru ntreprindere este aceea n care
nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifr de afaceri este n
dinamic descresctor, pentru c aceasta nseamn c firma si reduce
efortul pentru a realiza 1000 de lei ncasare, din punctul de vedere al
cheltuielilor cu salariile.
<
0 1
S S
N N situatie favorabil (1)
Ultima corelatie (1) mai poate fi scris si la nivelul indicilor
cifrei de afaceri si cel al indicelui cheltuielilor cu salariile, caz n care:
FS CA
I I > (2)
Aceast corelatie (2) msoar optimul economic la nivelul
ntreprinderii (n sensul c cifra de afaceri, ca indicator de efect,
105
trebuie s creasc mai repede dect cheltuielile cu salariile, ca
indicator de efort). Corelatia anterioar (2), dintre cifra de afaceri si
cheltuielile cu salariile, mai ea poate fi scris nu numai la nivel
agregat pe ntreprindere ci si la nivelul fiecrui salariat n parte.
0
1
0
1
: / 100 100
0
1
S
S
S
S
N
N
F
F
CA
CA
>
cum:
S
a
W
NS
CA
, iar
a
S
S
S
N
F
, rezult c:
> > 100 100 100 100
0
1
0
1
0
0
1
1
0
1
3
3
0
1
a
a
a
a
S
S
S
S
S
S
S
S
W
W
N
F
N
F
N
CA
N
CA
a
S
a
S W
I I > (3)
Din corelatia (3) rezult c ntreprinderea trebuie s asigure o
crestere a productivittii muncii (W) de dimensiuni mai mari fat de
cresterea salariului mediu anual pe angajat, pentru c din cresterea de
productie (de productivitate, ca indicator de efect), ea trebuie s asigure
pe lng sumele necesare cresterii salariilor si surse (fonduri, sume)
pentru dezvoltare activittii (trebuie s aloce din sporul de productie la
fondul de dezvoltare al firmei, pentru ca productia ei s se dezvolte).
Relatia dintre productivitatea muncii W (de fapt, productivitatea
anual pe salariat) si salariul mediu anual pe angajat - Sa sau, la nivel de
ntreprindere, ntre cifra de afaceri - CA si fondul de salarii (sau
cheltuiala cu salariile - FS) este una corelatiile economice fundamentele.
Pentru a observa necesitatea respectrii acesteia iat urmtorul exemplu.
Pentru ntelegerea ei plecm de la ipoteza n care CA (sau W)
rmn la valoarea anului precedent, adic I CA (sau IW) este 100%, iar
ntreprinderea trebuie s majoreze, n perioada curent fat de baza de
raportare, FS (sau Sa) cu 50%. Stiind c n structur CA trebuie s
acopere pe de o parte cheltuielile materiale si cele salariale, iar pe de alt
parte, trebuie s obtin si un anumit profit, s urmrim n schema nr. 3.1.
ce efect va avea majorarea salariilor asupra celorlalte elemente ce trebuie
acoperite din cifra de afaceri.
106
Din schema nr. 3.1. se observ c n conditiile unor venituri
(CA) date majorarea salariilor se poate face doar n conditiile
diminurii celorlalte categorii de cheltuieli ori a profitului. Dac se
alege solutia cresterii salariilor pe seama cheltuielilor materiale,
aceasta ar nsemna o productie mai mic (n cazul anterior redus la
jumtate). Cealalt solutie, cresterea salariilor pe seama profitului este
echivalent cu reducerea posibilittilor de dezvoltare a ntreprinderii
(o parte a profitului se capitalizeaz pentru dezvoltrile viitoare) si
reducerea remunerrii actionarilor (cu consecinta retragerii acestora
din pozitia de furnizori de capitaluri pentru firm). La fel se pune
problema dac o privim la nivelul unui singur salariat, adic ca si
corelatie dintre productivitatea muncii W si salariul mediu anual pe
angajat Sa.
Schema nr. 3.1.
Corela(ia productivitatea muncii W yi salariul mediu anual pe
angajat - Sa sau, la nivel de ntreprindere, ntre cifra de afaceri yi
fondul de salarii
Cifra de afaceri din anul 0
Cheltuieli
materiale
din anul 0
Salarii din anul
0
Profit din anul 0
Solu(ia A. Majorarea salariilor n anul 1
pe seama cheltuielilor materiale
Cifra de afaceri din anul 1
Cheltuieli
materiale
din anul 1
Salarii din anul 1 Profit din anul 1
Solu(ia B. Majorarea salariilor n anul 1
pe seama profitului
Cifra de afaceri din anul 1
Cheltuieli
materiale
din anul 1
Salarii din anul 1
Profit
din anul 1
n concluzie, respectarea acestei corelatii nseamn ca din
cresterea de venit (de cifra de afaceri) realizat de ntreprindere
107
trebuie s se asigure att majorarea cheltuielilor materiale (adic
cresterea productiei), a cheltuielilor salariale, dar si a profitului si nu
numai a unora dintre ele, pentru c n acest caz echilibrele ar fi rupte.
3.3.2.2. Analiza factorial a fondului de salarii
Cheltuielile cu salariile (cunoscute si sub numele de fond de
salarii) reprezint un efect al diverselor procese de productie de
productie si circulatie a mrfurilor desfsurate de ntreprindere. O
serie dintre cauzele (factorii) care actioneaz asupra cheltuielilor cu
salariile pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele, acestea din urm
pretndu-se la analiza factorial.
Un prim model de analiz factorial a fondului de salarii
(F
s
) consider c principala cauz care determin modificri n
nivelul cheltuielilor cu salariile este volumul de activitate,
pleacndu-se de la premisa c fondul de salarii este cheltuial
variabil. Astfel orice crestere a cifrei de afaceri produce si o crestere
la nivelul cheltuielilor cu salariile, acestea din urm avnd caracter
variabil. Cresterea cheltuielilor cu salariile poate fi redus
(compensat) prin factorul calitativ, nivelul cheltuielilor cu salariile la
1000 de lei cifr de faceri, adic prin cresterea eficientei cu care firma
utilizeaz potentialul uman.
1000
1

S S
N CA F
avnd n vedere c:
S
a P
W N CA , iar
F V
S S S
N N N +
rezult c: , )
1000
1
+
F
S
N
V
S
N
S
a
W
p
N
S
F ;
1000
1
100
100

,
_


f
S
N
V
S
N
i
g
S
a
W S L
S
F
V
S
N
i
g
V
S
N
S L
P
N
unde: CA = volumul de activitate
N
S
= nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifr de afaceri
calculat pe ntreprindere
N
P
= numrul de personal, salariati
S
a
W = productivitatea anual pe salariat
L = numr de lucrtori dintr-un schimb
108
S = numr de schimburi
V
S
N
= nivelul cheltuielilor cu salariile variabile la 1000 lei cifr de
afaceri calculat pe ntreprindere, calculat dup relatia: 100
CA
F
N
V
V
S
S
Salariile variabile privesc personalul operativ, direct productiv.
F
S
N = nivelul cheltuielilor cu salariile fixe (aferente conducerii
si administratiei firmei) calculat la 1000 lei cifr de afaceri si pe
ntreprindere, dup relatia: 1000
CA
F
N
F
F
S
S
i
g = structura vnzrilor firmei pe sectoare de activitate, sectii;
V
S
N = nivelul cheltuielilor cu salariile variabile la 1000 lei cifr
de afaceri calculat pe structura analizat.
L
N
P
S
CA
S
a
W
F
S
V
S
N
N
S
F
S
N
Al doilea model de analiz al fondului de salarii (cheltuielilor
cu salariile) consider c acesta se modific de la o perioad la alta n
func(ie de numrul de salaria(i de care dispune aceasta yi salariul
mediu anual pe angajat, variatii n mrimea acestor indicatori
producnd si modificri n dimensiunea fondului de salarii:
1000
1
1000
1



S
S
a S
S
S
a a
p
a S S
N W S L F
N W S
S L N
S N F
109
L
N
P
S
F
S
S
a
W
a
S
N
S
unde:
a
S = salariul mediu anual pe angajat, adic
P
S
a
N
F
S
3.3.3. Analiza cheltuielilor de transport
Aprovizionarea ntreprinderilor cu materii prime, materiale
precum si desfacerea produselor finite ocazioneaz o serie de
cheltuieli ce formeaz categoria cheltuielilor cu transportul.
Problemele analizei cheltuielilor cu transportul se structureaz
pe dou segmente:
analiza dinamicii si structurii a cheltuielilor de transport;
analiza factorial a cheltuielilor de transport.
3.3.3.1. Analiza dinamicii i structurii cheltuielilor cu transportul
Analiza dinamicii yi structurii cheltuielilor cu transportul
se poate realiza cu ajutorul urmtorilor indicatori:
cheltuieli de transport totale
tr
Ch
modificarea absolut a cheltuielilor cu transportul
0 1
tr tr tr
Ch Ch Ch
modificarea relativ a cheltuielilor cu transportul
, )
100
0
0 1 %


tr
tr tr
tr
Ch
Ch Ch
Ch
Atunci cnd ntreprinderea si propune s realizeze un volum de
activitate superioare fat de cel realizat n anul precedent, ea trebuie s
se aprovizioneze cu cantitti sporite de mrfuri, de unde rezult c
cheltuielile cu transportul vor nregistra sporiri. ns, ntreprinderea
110
realizeaz optimul economic atunci cnd dinamica cheltuielilor cu
transportul este inferioar dinamicii volumului de activitate (CA).
CA Ch
I I
tr
<
nivelul cheltuielilor cu transportul la 1.000 lei cifr de
afaceri
1000
CA
Ch
N
tr
Ch
tr
Optimul economic se nregistreaz atunci cnd se reduce n
dinamic nivelul cheltuielilor cu transportul la 1.000 lei cifr de
afaceri, adic
o
N N <
1
, acesta nsemnnd c firma si reduce efortul
necesar pentru obtinerea unei ncasri de 1000 lei, din punctul de
vedere al acestor cheltuieli.
structura cheltuielilor cu transportul (ponderea lor n
cheltuielile totale ale ntreprinderii)
100
t
tr
Ch
Ch
Ch
g
tr
, unde:
t
Ch = cheltuieli totale
Avnd n vedere c cheltuielile cu transportul sunt variabile,
ele se pot modifica de la o perioad la alta n primul rnd ca
urmare a creyterii volumului de activitate (CA).
Al(i factori obiectivi care determin creyterea cheltuielilor de
transport: cresterea tarifelor de transport; cresterea preturilor la
combustibil; ncercarea ntreprinderii de a-si mri profitul n conditiile n
care apeleaz la furnizorii directi, ocolind verigile de distributie
intermediare, proces ce implic o crestere normal a cheltuielilor de
transport; utilizarea unor mijloace de transport mai costisitoare, dar care
asigur conditii mai bune de pstrare a mrfii pe timpul transportului, aspect
ce conduce la reducerea sau eliminarea pierderilor legate de transport.
n acelayi timp, cheltuielile cu transportul pot creyterea yi
ca urmare a unor cauze subiective: utilizarea mijloacelor de
transport sub capacitate; cresterea timpului de stationare la ncrcare-
descrcare; efectuarea unor transporturi ncrucisate, neoptimizate;
efectuarea unor aprovizionri de mrfuri de la furnizorii ndeprtati n
dauna unor furnizori locali care ar vinde marf de aceeasi calitate.
111
3.3.3.2. Analiza factorial a cheltuielilor de transport
O parte din cauzele care actioneaz asupra volumului
cheltuielilor de transport, determinnd cresterea sau reducerea lor de
la o perioad la alta, pot fi surprinsi si cuantificati cu ajutorul unor
modele de analiz factorial. Iat cteva astfel de modele:
Primul model consider c principala cauz care determin
modificri n volumul acesteia este cifra de afaceri (volum de
activitate), plecnd de la premisa c aceste cheltuieli au o important
component variabil.
1000
1
100 1000
1



i
tr
tr
Ch i
Ch tr
n g
CA N CA Ch
CA
Ch
tr
i
g
tr
Ch
N
i
tr
Ch
n
unde: Ch
tr
= cheltuiala de transport total
CA = cifra de afaceri (volumul de activitate)
tr
Ch
N = nivelul cheltuielilor de transport la 1.000 de lei cifr de
afaceri, calculat la nivel de ntreprindere
i
g = structura cifrei de afaceri pe tipuri de transport (auto,
feroviar etc.) prin care au fost realizate aprovizionrile ce
au determinat obtinerea cifrei de afaceri
i
tr
Ch
n = nivelul cheltuielilor de transport la 1.000 lei cifr de
afaceri calculat la nivelul structurilor reprezentnd
aprovizionrile pe fiecare tip de transport prin care s-a
realizat cifra de afaceri.
Al doilea model aplicabil doar pentru transportul auto
consider c factorii care determin volumul cheltuielilor de transport
sunt: cantitatea total de marf aprovizionat, distanta medie, costul
mediu de transport.
112
q
c d q Ch
tr

Ch
tr d
c
unde: q = cantitatea total de mrfuri transportate (n tone)
d = distanta medie de transport pentru o ton marf (n km.)
c = costul mediu pentru o ton marf transportat pe distanta de
un kilometru.
Al treilea model reprezint o detaliere a modelului precedent,
plecnd de la premisa c totalul cantittilor aprovizionate se realizeaz
nu printr-o singur comand (aprovizionare) de la furnizori, ci prin
mai multe. Astfel cantitatea total de marf aprovizionat se scrie n
functei de numrul de comenzi (aprovizionri) de la furnizori si
cantitatea medie aprovizionat pe o comand: q N q
c

si deci modelul de analiz a cheltuielilor de transport totale devine:
c
N
c d q N Ch
c tr

Ch
tr
q
d
c
unde:
C
N = numrul de comenzi
q = cantitatea medie transportat pe o comand (n tone)
3.3.4. Analiza cheltuielilor de stocare (depozitare)
n categoria cheltuielilor de stocare se includ urmtoarele categorii
de cheltuieli: cheltuielile de reaprovizionare, cheltuielile de ntretinere a
mrfurilor n stoc, cheltuielile legate de stocurile cu miscare lent,
cheltuielile cu ruptura de stoc, cheltuielile de finantare a stocurilor.
113
3.3.4.1. Cheltuieli de reaprovizionare
Cheltuielile de reaprovizionare sunt formate din: cheltuieli de
contactare a furnizorilor, cheltuieli de contractare, cheltuieli de
negociere, cheltuieli legate de corespondenta comercial, cheltuieli de
receptionare a mrfurilor. De regul, aceste cheltuieli sunt relativ fixe
(constante) pe o comand, de unde rezult c volumul brut total
depinde de numrul de comenzi (aprovizionri). Deci cheltuielile de
aprovizionare se pot scrie dup urmtorul model:
c N Ch
c ra

unde: Ch
ra
cheltuielile de reaprovizioare totale;
Nc numrul de comenzi (de aprovizinri);
c - costul mediu pe o comand.
3.3.4.2. Cheltuieli cu ntreinerea mrfurilor n stoc
De la aprovizionare si pn la desfacere, mrfurile rmn o
anumit perioad de timp n depozitele ntreprinderii, perioada n care
ntreprinderea face o serie de cheltuieli legate de acestea. Aceste
cheltuieli sunt formate din: consumurile de materiale pentru operatiunile
de ambalare, reambalare; cheltuieli cu utilittile aferente depozitelor:
ap, cldur, energie electric; salariile personalului angajat n
depozite; amortizarea mijloacelor fixe din depozite. Toate aceste
cheltuieli formeaz cheltuieli cu ntretinerea mrfurilor n stoc (
s
Ch ).
Volumul acestor cheltuieli depinde de dimensiunea stocului; stocuri mari
implicnd cheltuieli de ntretinere mari si invers.
1000
1
1000
1

S S S
c ci
N V D N S Ch , unde V D S
unde: S = stoc mediu
D = desfacerea medie zilnic (CA/360)
V = viteza de rotatie a mrfurilor ( S / D)
S
c
N = nivelul cheltuielilor cu ntretinerea mrfurilor n
stoc (la 1.000 lei stoc).
114
D
S
V
Ch
tr
S
c
N
ntre cheltuielile de reaprovizionare si cheltuielile de ntretinere
a mrfurilor n stoc exist o legtur direct. Astfel, n cazul n care
ntreprinderea doreste s functioneze cu un stoc mare, acest lucru va
determina un numr redus de aprovizionare, ceea ce nseamn pe plan
gestionar (al costurilor) c cheltuielile cu ntretinerea mrfurilor n
stoc este ridicat, iar cheltuiala de reaprovizionare este redus. Atunci
cnd functioneaz cu un stoc mic, numrul de comenzi va creste, ceea
ce nseamn pe plan gestionar reducerea cheltuielilor de stocare si
cresterea cheltuielilor de reaprovizionare, corelatia dintre cele dou
categorii de cheltuieli este prezentat n figura nr. 3.5.
Figura nr. 3.5.
Corela(ia dintre cheltuielile de ntre(inere a mrfurilor n stoc yi
cheltuiala de reaprovizionare
Ch
C
N
, )
s ra
Ch Ch +
optim
C
N
optima
totala Ch.
s
Ch
ra
Ch
115
3.3.4.3. Cheltuiala legat de stocurile cu micare lent
O serie de mrfuri (alimentare) care sunt perisabile, dac stau o
perioad ndelungat n stoc si pierd propriettile. Astfel, aceste
stocuri de mrfuri, care din punctul de vedere al vitezei de rotatie lente
stau o perioad mare n stoc, formnd stocurile cu miscare lent,
determin o serie de pierderi pentru ntreprindere. Indicatorul pierdere
poate fi cuantificat astfel:
Pierderi =
valoarea de nregistrare
n contabilitate

valoare rezidual constant


cu ocazia inventarelor
3.3.4.4. Cheltuieli legate de ruptura de stoc
Ruptura de stoc defineste acea stare a ntreprinderii n care aceasta
nu nregistreaz vnzare ca urmare a faptului c cererea clientelei nu
poate fi satisfcut, bunurile solicitate de acesta neexistnd n depozitele
ntreprinderii. Aceste cheltuieli trebuie apreciate din punct de vedere al
consumatorilor. Astfel, dac cererea se mentine n asteptare
nendreptndu-se ctre alti furnizori, atunci costul rupturii de stoc este
egal cu costul unei reaprovizionri rapide. Dac cererea nu se mentine n
asteptare, clientii ndreptndu-se ctre alti furnizori, costul ruperii de stoc
echivaleaz cu o pierdere de vnzare, si care, dac se permanentizeaz,
echivaleaz cu o deteriorare a pozitiei ntreprinderii pe piat, ca urmare a
reducerii gradului de fidelitate al clientelei.
3.3.4.5. Cheltuielile de finanare a stocului
Cheltuielile aferente finantrii stocurilor trebuie apreciate prin
intermediul surselor de finantare a stocurilor. Astfel, dac stocurile sunt
finantate din credite bancare, costul finantrii stocului este egal cu
dobnda pltit la acele credite. Dac stocurile sunt finantare din credite
comerciale acordate de furnizori si acestea se achit n termene, costul de
finantare este nul. Dac creditele comerciale se achit cu ntrziere,
costul de finantare a stocurilor este egal cu penalizarea achitat
furnizorului. Dac stocurile se finanteaz din capitalul propriu costul
finantrii stocului este egal cu dividendul pltit actionarilor.
3.3.5. Cheltuiala cu dobnda
Cheltuiala cu dobnda face parte din categoria cheltuielilor fixe
ale ntreprinderii. Ea este o cheltuial fix pentru c nu depinde n
116
mod direct de cifra de afaceri. Cheltuielile cu dobnda sunt o functie
ce variaz n functie de creditul pe care ntreprinderea l utilizeaz.
Din punct de vedere al analizei se consider cheltuial cu dobnda
diferenta dintre dobnda pltit bncii pentru creditele contractate si
dobnda ncasat de la banc la contul de disponibilitti. Factorii care
determin cheltuiala cu dobnda sunt: volumul creditului bancar;
procentul de dobnd; stocul de marf; ponderea creditului n finantarea
stocului; desfacerea medie zilnic; viteza de rotatie a stocurilor.

100
1000
1000
P C
p
d
CA

d
p
d
d
N

d
p
d
d
Ch
CA
d
Ch
d
N
100
100

CA

d
P C
f
N
100
k S
C

1000
2
100



CA

d
p k S
d
N
V D S
1000
100
2



CA
d
p k V D
N

d
unde: C = volumul creditului
p = procentul de dobnd
k = ponderea creditului n finantarea stocului
S = stoc mediu
D = desfacere medie zilnic
p
d = dobnda pltit la credite

d = dobnda ncasat la disponibil

117
d
Ch
= cheltuiala cu dobnda
D
S
CA
V
C
k
N
d
p
d
p
Ch
d

d
3.3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe
Cheltuielile cu amortizarea sunt parte component a costurilor
aflate n strns dependent de dimensiunile mijloacelor fixe.
Recuperarea sumelor investite n mijloace fixe se poate face
prin unul din cele trei modele: sistemul liniar prin care recuperarea
sumei se face n rate fixe uniform, pe toat durata de functionare a
acestora; sistemul degresiv care presupune multiplicarea cotelor de
amortizare liniare cu anumiti coeficienti prevzuti de lege; sistemul
accelerat care se bazeaz pe calcularea unei amortizri mai mari n
primul an, pn la limita prevzut de lege. Modelul de calcul si
analiza porneste de la relatia: 1000
CA
A
Ra , descompunerea pe
factori fiind:
118
CA
i
V
F I
a R
E
A
i
g
C
i
c
unde: A - suma amortizrii, F - valoarea medie a mijloacelor
fixe, C - cota medie de amortizare; V
i
- valoarea initial a mijloacelor fixe;
I - valoarea medie a intrrilor de mijloace fixe; E - valoarea medie a
iesirilor de mijloace fixe; g
i
- structura mijloacelor fixe pe categorii; c
i
-
cote de amortizare pe categorii de mijloace fixe, desfsurarea pe trepte, a
modelului de analiz este urmtoarea:
3.4. ALTE METODE DE ANALIZ A COSTURILOR
n continuare vom prezenta cteva consideratii privind alte
metode de utilizate n analiza costurilor:
Analiza cheltuielilor pe baza metodei direct costing.
Presupune gruparea cheltuielilor pe categoriile fixe si variabile, cu
includerea n costul efectiv numai a celor variabile. Cele fixe se
consider cheltuieli ale perioadei, care afecteaz mrimea marjelor. Se
folosesc trei forme ale acestei metode si anume:
Metoda direct costing pe produs determin indicatori
performanti ca de exemplu: marja de contributie, marja cheltuielilor
variabile si rezultatul analitic;
Metoda direct costing global este o extindere a primei
metode de la nivelul produsului, la nivelul ntregii ntreprinderi;
Metoda direct costing evoluat are capacitatea de a
identifica la nivelul unui produs cheltuielile fixe specifice.
Analiza costului marginal. Definim costul marginal ca fiind
sporul de cost generat de cresterea cu o unitate a volumului de
119
activitate. Aplicarea teoriei costului marginal aduce o serie de noutti
n informatiile privitoare la consumul de resurse. Practic o astfel de
metod este posibil la ntreprinderile monoproductive si cum o astfel de
ntreprindere este dificil de gsit, este contrar economiei de piat,
aplicarea acesteia rmne limitat la teorie.
Analiza valorii. Metoda cerceteaz cresterea utilittii
produsului pe msura diminurii costului. n problematica sa,
distingem etapele urmtoare: stabilirea obiectului analizei; cercetarea
documentelor; analiza informatiilor obtinute, propunerea de msuri
pentru ameliorarea valorii produselor si clasarea lor pe functii; analiza
critic a ideilor si costurilor alternative; realizarea unui nou produs cu
functii si costuri mai convenabile, produs ales din mai multe idei
prezentate.
3.5. APLICATII $I STUDII DE CAZ
3.5.1. Analiza dinamic a cheltuielilor
Pe baza datelor din tabelul de mai jos s se analizeze dinamica
cheltuielilor si corelatia dintre cheltuieli si cifra de afaceri a firmei X:
Indicator 0 1 2
Cheltuieli totale (Ch) - mil. lei 400 600 800
Modificare absolut a cheltuielilor totale ( Ch) - mil. lei - 200 200
Modificare relativ a cheltuielilor totale ( Ch %) - % - 50 33,33
Indicele cheltuielilor totale; (I
CH
= Ch
1
*100/Ch
0
) - % - 150 133,33
Cifra de afaceri (Ca) mil. lei 500 800 1000
Indicele cifrei de afaceri; (I
Ca
= Ca
1
*100/Ca
0
) - % - 160 120
Nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri (N)- %
0
800 750 800
n conditiile n care ntreprinderea realizeaz volume de
activitate superioare de la un an la altul este normal si justificat ca si
volumul de cheltuial s nregistreze cresteri, altfel ntreprinderea nu
ar putea s nregistreze cresterile de productie pe care si le-a propus.
Din datele din tabelul nr. 4.1. se observ c, desi, cheltuielile totale
cresc cu aceiasi valoare att n anul 1, ct si n anul 2 (

Ch1/0 =

Ch2/1 = 200 mil. lei), n expresie procentual, ca modificare


relativ, dar si ca dimensiune a indicatorului , indicele cheltuielii
acestea cunosc un regres (

Ch1/0 % >

Ch 2/1%; 50% > 33,33% si


120
ICH1/0 > ICH2/1; 150% >133,33). Aceast situatie se explic prin
aceea c sporurile anuale se raporteaz la o valoare diferit a
indicatorului cheltuieli totale (Ch0 < Ch1< Ch2). n ceea ce priveste
corelatia dintre cheltuieli si cifra de afaceri se remarc o situatie
optim n anul 1, urmat de deteriorarea ei n anul urmtor al II-lea.
Astfel, n anul 1 dinamica cifrei de afaceri este superioar dinamicii
cheltuielilor totale (ICA1/0 > ICH1/0), ceea ce nseamn c
ntreprinderea obtine cu un efort mai mic o mie de lei ncasare (N1 <
N0; 750%
0
<800%
0
). n anul al II-lea dinamica ncasrilor este
ntrecut de ctre dinamica cheltuielilor (ICA2/1 < ICH2/1), ceea ce
nseamn c ntreprinderea analizat consum (cheltuieste) mai mult
pentru a produce 1000 de lei ncasare (N2 > N1; 800%
0
<750%
0
).
3.5.2. Analiza factorial a cheltuielilor variabile
Pe baza datelor din tabelul de mai jos s se analizeze
cheltuielile variabile ale firmei X
CA (mil.) N
v
, )
00
0
g
i
, )
0
0
Produs
0 1 0 1 0 1
Scaune
200 800 300 200 20 40
Mas 800 1200 400 600 80 60
TOTAL 1000 2000 380 440 100 100
Modelul care va fi aplicat este:
1000
1
100



i
V i
V
n g
CA Ch
Pentru calculul structurii cifrei de afaceri se va folosii relatia:
100
CA
di
g
i
,
iar pentru calculul nivelelor de cheltuial variabil la 1.000 de
lei ncasare se vor folosii modelul anterior, cu particularizri
referitoare la perioada de analiz:
380
100
80 400 20 300
100
0 0
0


i i
v
nv g
N %
0
440
100
60 600 40 200
1

v
N %
0
121
a) modificarea fenomenului analizat
1000
1
1000
1
0 1 0 1
0 1

V v v v v
N CA N CA Ch Ch Ch
mil. 500
1000
1
380 1000
1000
1
440 2000
v
Ch
b) cuantificarea influen(ei factorilor
1. influenta modificrii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor
variabile totale:
, )
, )
1000 1000
1
1000
1
0
0 0
0 1 0 1
V
v v
CA
v
N
CA CA N CA N CA Ch
mil. 380 1000
1000
380

CA
v
Ch
2. influenta modificrii nivelului cheltuielilor variabile totale la
1.000 de lei cifr de afaceri asupra cheltuielilor variabile:
, )
, )
0 1 0 1
1000 1000
1
1000
1
1
1 1 v V v v
N
v
N N
CA
N CA N CA Ch
V

mil. 120 60
1000
2000

2.1. influenta modificrii structurii cifrei de afaceri asupra
cheltuielilor variabile:
, )



1000
1
100 1000
1
100
0
0
0
1
1 1
i i
i
v i v i
g
v
n g
CA
n g
CA Ch
r
V
N
0
v
N
, ) , ) mil. 40 20
1000
2000
1000
0
1

v
r
v
N N
CA
360
100
400 60 300 40
100
0 1


i i
r
v
nv g
N %
0
2.2. influenta modificrii nivelului cheltuielilor variabile pe
cele dou produse asupra cheltuielilor variabile totale:
, )





1000
1
100
0
1
1
1000
1
100
1
1
1
i
v
n g
CA
i
v
n
i
g
CA
i
v
n
v
Ch
1
v
N
r
V
N
122
, ) mil. 160 80
1000
2000
1000
1
1

r
v v
N N
CA
Schematic influenta factorilor asupra cheltuielilor variabile
totale se prezint astfel:
CA
380 mil.
C
hv
g
i
500 mil. - 40 mil.
N
v
120 mil.
n
vi
160 mil.
Din datele anterioare se observm:
a) o crestere a cheltuielii variabile totale cu 500 mil. lei;
b) aceast crestere nu este favorabil pentru ntreprindere sau
altfel spus cresterea cheltuielii variabile nu are loc n conditiile
respectrii optimului economic de ctre ntreprindere. Aprecierea
cresterii cheltuielii variabile ca favorabil sau nefavorabil se face n
functie corelatia dintre dinamica cifrei de afaceri si dinamica
cheltuielii, indicele cifrei de afaceri trebuind s fie mai mare dect
indicele cheltuielii variabile.
% 58 , 231 100
380
880
100
0
1

v
v
Ch
Ch
Ch
I
v
% 200 100
1000
2000
100
0
1

CA
CA
I
CA
n cazul firmei analizate se observ c I
CA
<I
Chv
si, deci, concluzia
este c majorarea cheltuielilor variabile nu este favorabil ntreprinderii.
Cu aceleasi rezultate se poate utiliza si indicatorul nivel al
cheltuielii variabile pe ntreprindere la 1.000 de lei cifr de afaceri, dar
n acest caz acesta trebuind s nregistreze, pentru a fi favorabil, o
scdere. In cazul particular, al firmei analizate, se observ c N
v1
>
123
N
v0
(440%
0
> 380%
0
), aspect care confirm observatia anterioar, cum
c majorarea cheltuielii variabile nu respect conditia de optim
economic, sau altfel spus ntreprinderea produce 1.000 de lei ncasare
cu un efort, din punctul de vedere al cheltuielii variabile, mai mare
dect cel nregistrat n perioada de raportare.
c) creyterea cheltuielii variabile se datoreaz ambilor
factori direc(i, att cifra de afaceri, ct yi nivelul cheltuielii
variabile contribuind la aceast majorare, cu observa(ia c cifra
de afaceri contribuie cu 76% la sporul cheltuielii variabile:
C
hv
(500 mil./100%)= CA (380 mil./76%)+ N
v
(120 mil./24%)
d) n ceea ce priveste contributia factorilor (cauzelor)
considerati la modificarea fenomenului acesta se prezint astfel:
d.1. Cifra de afaceri determin o creytere cu 380 mil. lei a
cheltuielii variabile totale, influen( pe care o vom considera drept
normal yi justificat. Aceasta pentru c firma analizat si-a propus,
dar a si realizat un volum de activitate (o cifr de afaceri) dubl fat de
cea raportat cu un an nainte, iar n conditiile n care eficienta
cheltuielii nu se modific (substitutia cifrei de faceri se face n
conditiile nivelului de cheltuial din anul precedent) este normal ca si
cheltuiala variabil s nregistreze o crestere proportional (sau altfel
spus dublarea ei pe fondul dublrii cifrei de afaceri, adic trecerea de
la o cheltuial variabil de 380 mil. lei, la un volum al ei de 760 mil.
lei, vezi influenta cifrei de afaceri asupra cheltuielii variabile). n
plus, nici aritmetic nu este posibil ca firma s obtin o scdere a
cheltuielii variabile, n conditiile n care ea realizeaz un spor al cifrei
de afaceri (relatia 5).
Chv
(CA)
< 0 (1)
CA
1
*Nv
0
*1/1.000 - CA
0
*Nv
0
*1/1.000 < 0 (2)
(CA
1
- CA
0
) *Nv
0
*1/1.000 < 0 (3)
dar: Nv
0
> 0 (380%
0
> 0) (4)
=> CA
1
- CA
0
< 0 => CA
1
< CA
0
(5)
Firma poate obtine o reducere a cheltuielii variabile, sub
impactul cifrei de afaceri doar atunci cnd volumul de activitate (cifra
de afaceri) nregistreaz o scdere, dar aceast situatie este specific
124
doar ntreprinderilor aflate n regres, n pierdere de vitez, care
nregistreaz dificultti de mentinere pe piat.
d.2. Nivelul cheltuielii variabile la 1.000 de lei cifr de
afaceri determin o creytere de 120 mil. lei a cheltuielii variabile,
situa(ie anormal pentru firm. Aceast situatie se explic prin
faptul c firma nu a reusit s gestioneze rational diversele cheltuieli
variabile care stau la baza realizrii celor dou produse din
nomenclatorul ei de fabricatie, obtinnd 1000 de lei ncasare n
conditii mai putin eficiente fat de anul anterior (nivelul cheltuielii
variabile creste cu 60 de lei la fiecare 1.000 de lei ncasare, de la 380
lei, ct se nregistra n anul precedent, la 440 de lei, ct se
nregistreaz n anul curent de analiz).
d.3. Structura cifrei de afaceri determin o scdere
modest, de 40 mil. lei a cheltuielii variabile, situa(ie care trebuie
apreciat drept favorabil pentru ntreprindere. Este singurul
factor care are o influent n sensul scderii cheltuielii.
Explicatia acestei situatii trebuie cutat n faptul c ntreprinderea se
orienteaz ctre produsul scaune (ponderea acestuia crescnd n totalul
vnzrilor la 40%), n conditiile n care n perioada de raportare nivelul
cheltuielii variabile la cest produs este de numai 300 de lei la 1000 de lei
desfaceri, valoare inferioar celei nregistrate la cel de al II-lea produs (mas
400 de lei) si inferioar mediei pe ntreprindere (Nv
0
380 lei).
De fapt, modificarea de structur determin modificri de
acelasi sens la nivelul cheltuielilor variabile nregistrate la cele dou
produse din nomenclatorul de fabricatie (cresterea ponderii la
produsul scaune determin o crestere a cheltuielii variabile la acest
produs, iar scderea ponderii n totalul vnzrilor la produsul mas
determin o scdere a cheltuielii variabile totale cu care se obtine acest
produs), numai c dimensiunea aritmetic a celor dou modificri este
diferit, fiind determinat de nivelele de cheltuial diferite cu care se
obtin 1.000 de lei vnzri la cele dou produse.
Din cumularea celor dou influente obtinndu-se efectul final al
structurii (n cazul analizat scderea cheltuielii variabile cu 40 mil.
lei). Concret, pentru firma analizat, situatia se prezint astfel:
Influena structurii cifrei de afaceri asupra cheltuielii
variabile se scrie global astfel:
125
, )



1000
1
100 1000
1
100
0
0
0
1
1 1
i i
i
v i v i
g
v
n g
CA
n g
CA Ch
Influenta modificrii structurii vnzrilor la cele dou produse,
calculate separat, sunt (altfel spus vom calcula separat influenta
calculat cumulat anterior):
- produsul scaun:
2000*40/100*300/1000 2000*20/100*300/1000 = 240 120
= 120 mil. lei reprezentnd creterea cheltuielii variabile la
produsul ,scaun`, ca urmare a creterii ponderii (structurii) lui n
totalul vnzrilor de la 20% n anul precedent, la 40% n anul de
analiz;
- la produsul mas:
2000*60/100*400/1000 2000*80/100*400/1000 =480 640
= - 160 mil. lei reprezentnd scderea cheltuielii variabile la
produsul ,mas`, ca urmare a scderii ponderii (structurii) lui n
totalul vnzrilor de la 80% n anul precedent, la 60% n anul de
analiz.
Influenta cumulat a modificrilor de structur la cele dou
produse, calculate separat anterior, este:
Chv (gi
totale
) =Chv (gi
-produsul scaun
)+ Chv (gi
-produsul mas
)=
= 120 +(-160) = - 40 mil. lei
d.4. Nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 desfaceri calculat
la pe cele dou produse determin o creytere a cheltuielii variabile
cu 160 mil. lei, influen( pe care o apreciem ca nefavorabil.
Situatia se explic prin faptul c, n prezent firma obtine 1000 de lei
desfacere la al II-lea produs cu un nivel de cheltuial mai mare, fat de
valoarea pe care o nregistra n trecut (600 lei n prezent, fat de 400
lei n trecut). Din pcate reducerea nivelului de cheltuial, n prezent
fat de anul trecut, la primul produs (scaun) de la 300 la 200 de lei nu
compenseaz integral cresterea de cheltuial variabil de la al II-lea
produs (mas) din dou motive:
- modificrile aritmetice ale celor dou nivele de cheltuial
variabil sunt diferite ca dimensiune (la produsul scaun reducere
de 100 de lei la o mie de lei vnzare, iar la produsul mas crestere
de 200 de lei la o mie de lei vnzare);
126
- deyi ponderea vnzrilor la produsul mas s-a redus n
totalul cifrei de afaceri de la 80%, anul trecut, la 60%, n anul
curent, acesta continu s de(in majoritatea absolut n vnzrile
firmei (rmne produsul dominant) si, deci, orice crestere a
nivelului de cheltuial la acest produs va avea o influent de
dimensiune mai mare asupra cheltuielilor variabile ale firmei.
Pentru a ntelege mai bine de unde provine cresterea cheltuielii
variabile de 180 mil. lei, ca urmare a nivelelor individuale ale
cheltuielii variabile pe cele dou produse vom calcula separat
influenta acestui factor:
Influena nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 de lei
vnzare pe cele dou produse se scrie global astfel:
, )
1000
1
100 1000
1
100
0 1
1
1
1 1



i i
i
v
v v i
n
v
n g
CA
n g
CA Ch
Influena nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 de lei
vnzare la cele dou produse, calculate separat, sunt (altfel spus
vom calcula separat influena calculat cumulat anterior):
- la produsul scaun:
2000*40/100*200/1000 2000*40/100*300/1000 =160 240
= - 80 mil. lei reprezentnd scderea cheltuielii variabile la
produsul ,scaun`, ca urmare a scderii nivelului de cheltuial de la
300 lei, anul trecut la 200 lei la 1.000 lei vnzri n anul curent;
- la produsul mas:
2000*60/100*600/1000 2000*60/100*400/1000 = 720 480
= 240 mil. lei reprezentnd creterea cheltuielii variabile la
produsul ,mas`, ca urmare a creterii nivelului cheltuielii variabile
de la 400 lei anul trecut, la 600 lei la 1.000 lei vnzri, n anul curent.
Influena cumulat a modificrilor nivelului cheltuielilor
variabile la cele dou produse, calculate separat anterior, este:
Chv(nvi
totale
) =Chv(nvi
-produsul scaun
) + Chv(nvi
-produsul mas
)=
= (- 80) + 240 = 160 mil. lei
3.5.3. Analiza factorial a cheltuielilor fixe
Pe baza datelor de mai jos s se analizeze factorial cheltuiala
fix (nivelul cheltuielii fixe la 1.000 lei cifr de afaceri):
127
Indicator 0 1
Cifra de afaceri - CA (mil.) 1000 2000
Cheltuiala fix total - Ch
f
(mil.) 100 90
Nivelul cheltuielilor fixe totale la 1.000 de lei
cifr de afaceri 1000
Ca
Ch
N
f
f
(%
0
)
100 45
Modelul care va fi aplicat este: 1000
CA
Ch
N
f
f
a) modificarea fenomenului analizat ( N
f
)
00
0
55 100 45
0 1

f f f
N N N
b) cuantificarea influen(ei factorilor
1. influen(a modificrii cifrei de afaceri asupra nivelului
cheltuielilor fixe la 1000 lei ncasare :
, )
1000 1000
0 1
0 0
CA
Ch
CA
Ch
N
f f CA
f
00
0
50 100 50 1000
1000
100
1000
2000
100

2. influen(a modificrii cheltuielilor fixe totale asupra
nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei ncasare :
, )
1000 1000
1 1
0 1
CA
Ch
CA
Ch
N
f f Ch
f
f
00
0
5 50 45 1000
2000
100
1000
2000
90

Schematic influen(a factorilor asupra fenomenului analizat
se prezint astfel:
CA
-50%
0
N
f
-55%
0
Ch
f
-5%
0
Din informatiile de mai sus se pot desprinde urmtoarele concluzii:
128
nivelul cheltuielilor fixe s-a redus n perioada de analiz
cu 55 de lei la 1.000 lei cifr de afaceri;
aceasta este o situa(ie favorabil pentru ntreprindere,
pentru c, dac plecm de la premisa c celelalte cheltuieli cuprinse n
1.000 de lei ncasati nu se modific, atunci reducerea cheltuielii fixe la
1.000 de lei ncasare este echivalent cu o crestere a profitului firmei;
scderea nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei ncasare se
datoreaz ambilor factori direc(i, cu precizarea c primul factor, cel
cantitativ (cifra de afaceri) contribuie cu peste 90% la reducerea
anterior mentionat.
N
f
(55%
0
/100%)= CA (50%
0
/91%)+ Ch
f
(5 %
0
/9%)

influen(a factorilor este urmtoarea:


- creterea cifrei de afaceri de la 1000 milioane n anul de
raportare, la 2000 milioane n anul de analiz a determinat njumttirea
nivelului cheltuielilor fixe (scderea lor de la 100 lei, anul trecut, la 50 de
lei la 1.000 lei vnzri, n anul curent). Aceasta pentru c volumul
cheltuielilor fixe de 100 milioane (adic cel nregistrat n urm cu un an)
se distribuie acum la un volum de activitate dublu;
- scderea cheltuielilor fixe totale cu 10 milioane lei (de la 100
milioane lei, anul trecut, la 90 milioane n anul de analiz) contribuie
cu reducerea cu nc 5 lei la 1000 lei cifr de afaceri a nivelului
cheltuielilor fixe. Reducerea cheltuielilor fixe, de la un exercitiu la
altul, se poate explica fie prin gestionarea mai corect a unor categorii
de cheltuieli (de exemplu reducerea cheltuielilor de administrare si
conducere a firmei), optimizarea finantrii ntreprinderii (n sensul
reducerii unor finantri externe firmei, cu impact asupra scderii
cheltuielilor cu dobnzile) sau prin influenta unor factori exogeni (de
exemplu reducerea ratelor de dobnd de piat, care are ca efect si
reducerea dobnzilor pltite de ntreprindere) etc.
Se poate constata c, din punctul de vedere al cheltuielilor fixe,
cile de reducere a acestor cheltuieli si pe aceasta baz de consolidare
a rentabilittii sunt cresterea volumului de activitate al ntreprinderi si
optimizarea - n sensul scderii sau reducerii elementelor de
cheltuial fix.
129
3.5.4. Analiza cheltuielilor cu salariile
Pe baza urmtoarelor date s se analizeze factorial cheltuiala cu salariile
Indicator 0 1
Fondul de salarii - F
S
(mil.) 400 600
Indicele fondului de salarii -
FS
I (%) - 150
Cifra de afaceri - CA (mil.) 1600 3000
Indicele cifrei de afaceri -
CA
I (%) - 187,5
Numrul de personal folosit de ntreprindere
- N
P
(pers.)
80 100
Fondul de salarii variabile, cuvenit salariatilor operativi,
direct productivi -
V
S
F (mil.)
320 480
Nivelul cheltuielilor cu salariile calculat la 1.000 de lei
cifr de afaceri - , )
00
0
/ 1000
CA
F
N
S
S
250 200
Productivitatea muncii calculat la nivelul anului si
pentru un salariat - .) (mil./pers
P
S
a
N
CA
W
20 30
Nivelul salariilor variabile calculate la 1.000 lei cifr de
afaceri - , )
00
0
/ 1000
CA
F
N
V
V
S
S
200 160
Nivelul salariilor fixe (cuvenite personalului de
conducere si administratie) calculate la 1.000 lei cifr de
afaceri - , )
00
0
/ -
V F
S S S
N N N
50 40
Fondul de salarii fixe, cuvenite salariatilor de conducere
si administratie -
V F
S S S
F F F (mil.)
80 120
Nivelul salariilor fixe (cuvenite personalului de
conducere si administratie) calculate la 1.000 lei cifr de
afaceri - , )
00
0
/ 1000
CA
F
N
S
S
P
50 40
130
Primul model de analiz:
1000
1
1000
1



S
S
a S
S
S
a a
p
a S S
N W S L F
N W S
S L N
S N F
a) Modificarea fenomenului analizat
200 400 600
0 1

S S S
F F F mil.
b) Cuantificarea influentei factorilor
1.
, )

1000
1
1000
1
0 0
1 S o S
CA
S
N CA N CA F
350 400 750
1000
1
250 1600
1000
1
250 3000 mil.
1.1.
, )

1000
1
1000
1
0 0 0 0 1
S
S
a p S
S
a P
N
S
N W N N W N F
o
P
100 400 500
1000
1
250 20 80
1000
1
250 20 100 + mil.
1.2.
, )

1000
1
1000
1
0 1 0 1 1
S
S
a p S
S
a P
W
S
N W N N W N F
o
S
a
250 500 750
1000
1
250 20 100
1000
1
250 30 100 mil.
2.
, )

1000
1
1000
1
0 1
1 1 S S
N
S
N CA N CA F
S
150 750 600
1000
1
250 3000
1000
1
200 3000 mil.
2.1.
, )
, ) , ) + +
1000
1
1000
1
0 0 0 1
1 1
F V F V
V
S
S S S S
N
S
N N CA N N CA F
+
1000
1
0
1
1000
1
0
1
1000
1
1
1
V
S
N CA
F
S
N CA
V
S
N CA

1000
1
1000
1
1000
1
0 1 0
1 1
V V F
S S S
N CA N CA N CA
120 600 480
1000
1
200 3000
1000
1
160 3000 mil.
131
2.2.
, )
, ) , ) + +
1000
1
1000
1
0 1 1 1
1 1
F V F V
F
S
S S S S
N
S
N N CA N N CA F
+
1000
1
1000
1
1000
1
1 1 1
1 1 1
V F V
S S S
N CA N CA N CA

1000
1
1000
1
1000
1
0 1 0
1 1
F F F
S S S
N CA N CA N CA
30 150 120
1000
1
50 3000
1000
1
40 3000 mil.
Schematic modificarea cheltuielilor cu salariile si influenta
factorilor se prezint astfel:
P
N 100
CA
350
S
a
W 250
F
S
200
V
S
N -120
S
N
-150
F
S
N -30
Al doilea model de analiz factorial:
1000
1

S
S
a P a P S
N W N S N F
a) modificarea fenomenului analizat
200 400 600
0 1

S S S
F F F mil.
b) cuantificarea influentei factorilor
1.
, )
100 5 80 5 100
0 0 0 1

a P a P
N
S
S N S N F
P
mil.
2.
, )
100 5 100 6 100
0 1 1 1

a P a P
S
S
S N S N F
a
mil.
2.1.
, )

1000
1
1000
1
0 0 1 0 1 1
S
S
a P S
S
a P
W
S
N W N N W N F
S
a
250
1000
1
250 20 100
1000
1
250 30 100 mil.
132
2.2.
, )

1000
1
1000
1
0 0 1 0 1 1
S
S
a P S
S
a P
W
S
N W N N W N F
S
a
250
1000
1
250 20 100
1000
1
250 30 100 mil.
Schematic modificarea cheltuielilor cu salariile si influenta
factorilor se prezint astfel:
P
N
100
F
S
200
S
a
W 250
a
S
100
S
N -150
Din analiza fondului de salarii se observ o crestere a acestuia
cu 200 milioane lei.
Aceast crestere este considerat a fi favorabil ntreprinderii n
conditiile n care dinamica acestuia a fost inferioar dinamicii
volumului de activitate al firmei (fondul de salarii reprezint 150%
fat de valoarea indicatorului nregistrat cu un an n urm, iar cifra de
afaceri din anul curent reprezint 187,5% n raport cu valoarea
nregistrat n perioada precedent). n concluzie se poate aprecia c
ntreprinderea a obtinut economii la nivelul cheltuielilor cu salariile,
urmare a eficientei consumului potentialului uman folosit de firm.
Dintre factorii care au determinat cresteri ale fondului de salarii
se remarc, din analiza factorial, urmtorii:
5. cifra de afaceri a determinat o crestere de 350 milioane lei a
fondului de salarii. Aceast influent o considerm justificat si
normal, n conditiile n care firma si-a propus si a realiza o crestere a
volumului de activitate, pe de o parte, iar pe de alt parte pentru c
cheltuiala cu salariile are un caracter relativ variabil, modificri ale
cifrei de afaceri determinnd modificri de acelasi sens la nivelul
cheltuielilor cu salariile;
6. numrul de salariati care a determinat o crestere de 100
milioane lei a fondului de salarii. Acesta este un alt factor cu influent
133
obiectiv, ntruct orice crestere de personal, necesar ndeplinirii unui
program de activitate de dimensiuni mai mari, implic n mod normal
si cresterea fondului de salarii cu valoarea reprezentnd salariilor
cuvenite noilor angajati;
7. salariul mediu anual pe angajat a determinat o crestere 100
milioane lei a cheltuielilor cu salariile. Influenta acestui factor trebuie
apreciat diferentiat. Astfel, atunci cnd cresterea acestui factor se
datoreaz sporirii productivittii muncii sau unor salarii individuale mai
mari stabilite prin contractele de munc colective, sau mbunttirii
structurilor salariatilor, n sensul cresterii celor cu pregtire superioar sau
mai bine calificati etc, va fi considerat ca normal, justificat. Dimpotriv
cnd sporirea acestui factor nu are acoperire n sporuri de productie sau
este datorat presiunii salariatilor etc, influenta factorului n sensul cresterii
cheltuielilor cu salariile va fi considerat ca nefavorabil;
8. productivitatea muncii care a determinat o crestere de 250
milioane lei a cheltuielilor cu salariile. Aceast influent trebuie
explicat plecnd de la premisa c, n mod normal, salariatul care
munceste mai mult va fi primii o remunerare mai mare (n acest sens
salariul avnd rolul de a stimula salariatul n realizarea unor productii
cantitative si calitative mai mari) si, de aici, dac productivitatea este
un fenomen pe ansamblul firmei, se va nregistra cresterea ntregului
fond de salarii al acesteia.
Scderea cheltuielilor cu salariile, ca fenomen pozitiv pentru
ntreprindere, n conditiile n care ea si realizeaz si depseste
programul de activitate pe care si l-a propus se explic prin:
d) reducerea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei
cifr de afaceri, care a determinat reducerea cheltuielilor salariale cu
150 milioane lei. Acesta este principala rezerv pe care o au la
dispozitie ntreprinderile pentru reducerea unei categorii de cheltuieli
n general si a celor cu salariile, n cazul de fat si care a re rolul de a
compensa influenta datorat cresterii cheltuielii ca urmare a volumului
de activitate al firmei;
e) reducerea nivelului cheltuielilor cu salariile variabile i fixe
calculate la 1.000 de lei ncasare, care au determinat scderea fondului
de salarii cu 120 milioane si respectiv 30 milioane lei si care reprezint
sporuri de eficient ale consumului fortei de munc pe diversele
134
componente ale fondului de salarii: cel rezervat salariatilor operativi si,
respectiv, cel rezervat salariatilor de conducere si administratie.
3.5.5. Analiza cheltuielilor de transport
Pe baza urmtoarelor date s se analizeze cheltuiala de transport
Indicator 0 1
Cheltuielile de transport totale - Ch
tr
(mil.) 100 225
Numr total de comenzi (aprovizionri) -
c
N
50 100
Cantitatea medie de marf aprovizionat pe o
comand - q (tone)
4 5
Distanta medie de transport a unei tone de marf -
d (kilometri)
25 15
Costul mediu de transport a unei tone de marf pe
distanta de un kilometru (milioane pe tona-
kilometru) , )
km t
mil
d q N
Ch
C
c
tr
.
.

0,02 0,03
Modelul care va fi aplicat este:
c d q N Ch
c tr

a) modificarea fenomenului analizat
125 100 225
0 1

tr tr tr
Ch Ch Ch mil.
b) cuantificarea influentei factorilor
1.
, )

0 0 0 0 0 0 1
0
c d q N c d q N Ch
c c
N
tr
c
=, ) 100 02 , 0 25 4 50
0 0 0
0 1
c d q N N
c c
mil.
2.
, )
50
0 0 0 0 0 1
1 1
c d q N c d q N Ch
c c
q
tr
mil.
3.
, )

0 0 1 0 1 1
1 1
0
c d q N c d q N Ch
c c
d
tr
, ) 100 02 , 0 15 100 10
0 0 1 1
1
c d d q N
c
mil.
4.
, )

0 1 1 1 1 1
1 1
c d q N c d q N Ch
c c
c
tr
= , ) 75 15 5 100 01 , 0
0 1 1 1
1
C C d q N
c
mil.
Din analiza cheltuielilor de transport se observ ca acestea au
crescut cu 125 milioane lei.
135
Cresterea cheltuielilor de transport se apreciaz ca favorabil
firmei, aceasta deoarece suportul acestor cheltuieli (cantitatea de
marf transportat) creste ntr-un ritm superior.
% 225 100
100
225
100
0
1

tr
tr
Ch
Ch
Ch
I
tr
tone q N q
c tr
200 4 50
0 0 0

tone q N q
c tr
500 5 100
1 1 1

% 250 100
200
500
100
0
1

tr
tr
tr
q
q
Iq
tr Ch
Iq I
tr
<
c
N 100 mil.
Ch
tr
125 mil.
q 150 mil.
d -100 mil.
c 75 mil.
Diferenta de ritm al celor dou variabile, cheltuielile de
transport si cantitatea total de marf transportat, n favoarea celei
de-a dou are semnificatia unei reduceri a cheltuielilor de transport
unitare (pe tona de marf transportat) sau altfel spus, atingerea unui
optim economic de ctre firm.
Numrul de comenzi (N
c
) a determinat o crestere a
cheltuielilor de transport cu 100 milioane lei, influent normal si
justificat ca urmare a faptului c ntreprinderea propunndu-si s
realizeze un volum sporit de vnzri, trebuia implicit s creasc
numrul aprovizionrilor de la furnizori (acestea crescnd de la 50 n
anul anterior la 100 n prezent).
Cantitatea medie transportat ( q ) pe o comand a
determinat o crestere a cheltuielilor de transport de 150 milioane lei.
Aceast influent o considerm ca normal atta vreme ct se
realizeaz prin cresterea cantittii aprovizionate la o comand (de la
patru tone n trecut, la cinci tone n prezent), reprezentnd o mai bun
136
utilizare a capacittii de ncasare a mijloacelor de transport folosite
de firm n activitatea de aprovizionare.
Distan(a medie de transport ( d ) a unei tone de marf
determin o scdere a cheltuielilor de transport cu 100 milioane lei,
situatie favorabil firmei si care se poate explica prin optimizarea
rutelor de transport, evitndu-se transporturile ncrucisate sau
transporturile pe distante lungi sau evitndu-se furnizori aflati la
distante mari, preferndu-se furnizori locali, aflati n apropierea
sediului firmei.
Costul mediu de transport a unei tone de marf pe distan(a
de un kilometru ( c ) a determinat o crestere de 75 milioane a
cheltuielilor de transport si se poate explica fie prin motive obiective
(cresterea pretului la combustibili, cresterea tarifelor de transport,
folosirea unor mijloace de transport mai scumpe dar care asigur
conditii mai bune de pstrare a mrfurilor pe timpul transportului) sau
prin motive subiective (cresterea ratelor de ncrcare-descrcare,
neutilizarea la capacitate a parcului de masini etc.).
3.5.6. Analiza cheltuielilor de stocare
Pe baza urmtoarelor date s se analizeze cheltuiala de
ntretinere a mrfurilor n stoc
Indicator 0 1
Stoc mediu - S (mil.)
500 800
Cheltuieli cu ntretinerea mrfurilor n stoc -
s
Ch (mil.)
100 200
Cifra de afaceri - CA (mil.) 1440 1800
Nivelul cheltuielilor cu ntretinerea mrfurilor n stoc
- 1000
S
Ch
N
s
cs
200 250
Desfacerea medie zilnic -
360
CA
D (mil./zi)
4 5
Viteza de rotatie a stocului -
D
S
V (zile)
125 160
137
Modelul care va fi aplicat este:
1000
1
1000
1

S S S
c ci
N V D N S Ch
a) modificarea fenomenului analizat
100 100 200
0 1

s s s
Ch Ch Ch mil.
b) cuantificarea influentei factorilor
1.
, )

1000
1
1000
1
0 0
0 1 cs cs
S
s
N S N S Ch
, ) 60
1000
1
200 300
1000
1
0
0 1

cs
N S S mil.
1.1.
, )
25
1000
1
1000
1
0 0
0 0 0 1

cs cs
D
s
N V D N V D Ch mil.
1.2.
, )
35
1000
1
1000
1
0 0
0 1 1 1

cs cs
V
s
N V D N V D Ch mil.
2.
, )

1000
1
1000
1
0 1
1 1 cs cs
N
s
N S N S Ch
cs
, ) 40
1000
1
800 50
1000
1
0 1
1

cs cs
N N S mil.
D 25 mil.
S 60
mil.
V
35 mil.
Ch
s
-100 mil.
cs
N 40
mil.
Cheltuiala cu ntretinerea mrfurilor n stoc nregistreaz o crestere
de 100 milioane lei. Aceast crestere a cheltuielilor cu ntretinerea
mrfurilor n stoc este considerat drept nefavorabil firmei pentru c
suportul cheltuielilor (stocul mediul de mrfuri) n raport cu care se
efectueaz acestea nregistreaz o dinamic mai mare:
% 160 100
500
800
100
0
1

s
s
I
s
138
% 225 100
100
225
100
0
1

tr
tr
Chs
Ch
Ch
I
% 200 100
100
200
100
0
1

s
s
Ch
Ch
Ch
I
s
Dinamica diferit a celor dou variabile n favoarea
cheltuielilor cu ntretinerea mrfurilor n stoc este nefavorabil firmei
pentru c echivaleaz cu o crestere a costului de ntretinere a
mrfurilor pe unitatea valoric de produs stocat.
Stocul mediu de mrfuri ( S ) a determinat o crestere de 60
milioane lei a cheltuielilor de ntretinere situatie considerat normal
atta vreme ct stocul creste de la 500 milioane lei n trecut la 800 lei n
prezent, iar aceast cheltuial are un caracter variabil n raport cu stocul.
Influenta anterioar a stocului asupra cheltuielilor de ntretinere
a mrfurilor n stoc se explic prin:
3. desfacerea medie zilnic ( D) care a determinat o crestere
de 25 milioane a cheltuielilor analizate, situatie explicat prin
cresterea desfacerii medii zilnice de la 4 milioane lei n trecut la 5
milioane lei n anul curent. Aceast influent este justificat n
conditiile n care firma si-a propus si a realizat un volum de activitate
(cifr de afaceri) sporit. (S observm c desfacerea medie zilnic
poate determina reduceri ale cheltuielilor de ntretinere a mrfurilor
doar n situatia n care se reduce n dinamic, situatie nespecific
firmelor aflate n crestere; reducerea desfacerilor zilnice fiind o
caracteristic numai pentru firmele care nregistreaz dificultti).
4. viteza de rota(ie a determinat o crestere de 35 milioane a
cheltuielilor de ntretinere a mrfurilor n stoc care urmare a faptului
c firma nregistreaz o ncetinire a numrului de zile n care se roteste
stocul de la 125 zile n anul precedent la 160 zile n anul curent. Cum
mrfurile stationeaz o perioad mai mare n stoc, n mod normal c si
cheltuiala de ntretinere a lor va creste (aceasta din urm avnd un
caracter variabil). Influenta vitezei de rotatie n sensul cresterii
cheltuielii o vom considera nefavorabil firmei, sintetiznd
dificulttile de gestionare a stocurilor).
5. nivelul cheltuielilor de ntre(inere a mrfurilor n stoc
(NCs), ca factor calitativ, a determinat o crestere de 40 milioane a
cheltuielilor analizate ca urmare a faptului c n anul curent firma
139
nregistreaz o cheltuial de 250 lei la 1000 lei stoc fat de numai 200
lei ct nregistra n urm cu un an. Influenta este nefavorabil si se
poate explica, fie ca urmare a unor dificultti nregistrate de firm n
gestionarea acestor cheltuieli, fie ca urmare a cresterii tarifelor atasate
utilittilor consumate n depozite (energie, ap, cldur etc.)
3.5.7. Analiza cheltuielilor cu dobnzile
Pe baza urmtoarelor date s se analizeze cheltuiala cu dobnzile.
Indicator 0 1
Cifra de afaceri - CA (mil.) 3600 7200
Cheltuiala cu dobnda -
d
Ch (mil.)
360 540
Procentul mediu de dobnd - p (%) 50 75
Ponderea creditului cu finantarea stocului
- k (%)
50 30
Stocul mediu de mrfuri - S (mil.)
1600 2400
Desfacerea medie zilnic -
360
CA
D (mil./zi)
10 20
Viteza de rotatie a stocului -
D
S
V (zile)
160 120
Volumul creditului -
100
k S
C

(mil.)
800 720
Dobnda pltit -
100
p C
d
p

(mil.)
400 540
Dobnda ncasat -
d p
ch d d (mil.)
40 0
Nivelul cheltuielilor cu dobnda -
1000
CA
Ch
N
d
d
00
0
100 75
a) modificarea fenomenului analizat
25 100 75
0 1

d d d
N N N
00
0
b) cuantificarea influentei factorilor
1.
, )
50 100 50 1000 1000
0 1
0 0

CA
Ch
CA
Ch
N
d d
CA
d
00
0
140
2.
, )
25 50 75 1000 1000
1 1
0 1

CA
Ch
CA
Ch
N
d d Ch
d
d
00
0
2.1.
, )
44 , 19 56 , 55 75 1000 1000
1 1
0 1 0 1


CA
d d
CA
d d
N
p p d
d
p
00
0
2.1.1.
, )
56 , 5 56 , 55 50 1000
100
1000
100
1
0 0
1
0 1


CA
P C
CA
P C
N
c
d
00
0
2.1.1.1.
, )


1000
100
1000
100
1
2
0 0 0
1
2
0 0 1
CA
P k S
CA
P k S
N
S
d
77 , 27 56 , 55 33 , 83
00
0
2.1.1.1.1.
, )


1000
100
1000
100
1
2
0 0 0 1
1
2
0 0 0 1
CA
P k V D
CA
P k V D
N
D
d
55 , 55 56 , 55 11 , 111
00
0
2.1.1.1.2.
, )


1000
100
1000
100
1
2
0 0 0 1
1
2
0 0 1 1
CA
P k V D
CA
P k V D
N
V
d
78 , 27 11 , 111 33 , 83
00
0
2.1.1.2.
, )


1000
100
1000
100
1
2
0 0 1
1
2
0 1 1
CA
P k S
CA
P k S
N
k
d
= 33 , 33 33 , 83 50
00
0
2.1.2.
, )
25 50 75 1000
100
1000
100
1
0 1
1
1 1


CA
P C
CA
P C
N
P
d
00
0
2.2
, )
, ) 56 , 5 56 , 5 0 1000 1000
1 1
0 1 1 1


CA
d d
CA
d d
N
p p d
d

00
0
Se remarc o situatie favorabil n sensul reducerii nivelului
cheltuielilor cu dobnda la 1000 lei cifr de afaceri cu 25 de lei
(25
00
0
). Aceast situatie se explic prin cresterea cifrei de afaceri care
a determinat o reducere a nivelului cheltuielilor cu dobnda suficient
de mare pentru a compensa cresterea acestui nivel ca urmare a sporirii
cheltuielilor cu dobnzile. Alti factori care au determinat reducerea
nivelului cheltuielilor cu dobnda sunt:
6. reducerea creditului bancar (5,56
00
0
);
7. viteza de rotatie a stocului (27,78
00
0
);
141
8. reducerea ponderii creditului n finantarea stocului
(33,33
00
0
), firma finantnd stocurile ntr-o proportie mai mare dect n
trecut din resurse proprii.
55,55
00
0
AD
27,77
00
0
AS
50
00
0
ACA
AV
-5,56
00
0
AC
-27,78
00
0
19,44
00
0
AN
d
-25
00
0
A
p
d
Ak
-33,33
00
0
Ap
25
00
0
ACh
d
25
00
0
A

d
5,56
00
0
Factorii care au determinat cresterea nivelului cheltuielilor cu
dobnzile la 1000 lei cifr de afaceri sunt:
9. cheltuiala cu dobnzile (25
00
0
);
10. dobnzile pltite (19,44
00
0
);
11. dobnzile ncasate (5,56
00
0
);
12. procentul de dobnd (25
00
0
), ca urmare a cresterii acestuia
de la 50
00
0
anul trecut la 75
00
0
n anul curent;
13. stocul mediu de mrfuri (27,77
00
0
) ca urmare a sporirii lui
cu 50
00
0
(de la 1600 milioane lei la 2400 milioane lei n anul curent);
14. desfacere medie zilnic (55,55
00
0
)
142
Capitolul IV
Analiza cifrei de afaceri
4.1. CARACTERIZAREA GENERAL A CIFREI DE AFACERI
Cifra de afaceri este un indicator care evidentiaz volumul
activittii agentului economic, locul detinut de acesta n sectorul su de
activitate, pozitia pe piat, capacitatea de a lansa activitti profitabile.
Cifra de afaceri este un indicator de efect, stabilind
performanta comercial a firmei. Este considerat un indicator
fundamental ntruct exprim volumul veniturilor obtinute din
operatiunile comerciale pe o perioad de un an.
Conceptual, cifra de afaceri desemneaz volumul tranzactiilor
firmei evaluate la preturile pietei, totalitatea ncasrilor, desfacerilor unui
agent economic. Se determin pe baza elementelor din Contul de profit
i pierderi si include valoarea facturat a mrfurilor, produselor sau
serviciilor, indiferent de gradul de ncasare a contravalorii, adic valoarea
mrfurilor si a productiei vndute, neincluznd n componenta ei
veniturile financiare si cele exceptionale.
Teoria economic evalueaz cifra de afaceri cu ajutorul
urmtorilor indicatori: cifra de afaceri total, medie, marginal, cifra
de afaceri prag (critic).
Cifra de afaceri total msoar totalitatea ncasrilor firmei,
volumul total al afacerilor evaluate la preturile pietei.
CA = Q P
unde
Q = volumul fizic al produselor (mrfurilor) vndute
P = pretul mediu al produselor vndute
Cifra de afaceri medie reprezint ncasarea medie realizat pe
unitatea fizic de produs vndut ; este similar cu pretul mediu pe produs.
CA
Q
CA

unde Q reprezint cantitatea de produse vndute.


Cifra de afaceri marginal exprim suplimentul de ncasare
sau variatia ncasrilor unei firme obtinut ca urmare a cresterii cu o
unitate a cantittii vndute.
143
Q
CA
CAm

unde :
CA = sporul cifrei de afaceri
Q = sporul cantittii vndute
Cifra de afaceri prag (critic) sau minim reprezint nivelul
ncasrii care acoper integral costurile variabile si fixe sau, altfel spus,
este nivelul ncasrii de la care ntreprinderea ncepe s produc profit.
NV - 1
ch
CA
f
min
unde :
ch
f
= cheltuiala fix total
NV = nivelul cheltuielii variabile calculat la 1 leu desfacere
4.2. ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI
Obiectivul ntreprinderii, din punctul de vedere al cifrei de afaceri,
este cresterea permanent a acesteia, ca baz pentru consolidarea pozitiei
ntreprinderii pe piat si pentru mbunttirea rentabilittii. Evolutia cifrei
de afaceri este influentat att de factori interni, ct si de factori externi.
n categoria factorilor interni pot fi evidentiati urmtorii: potentialul de
care dispune ntreprinderea (resurse umane, potential material), gradul de
cunoastere a nevoilor clientelei, fortele de vnzare de care dispune
aceasta (inclusiv amplasarea unittilor de desfacere, politica de produs),
calitatea produsului o serie. Factorii externi care pot influenta cifra de
afaceri sunt: concurenta; evolutia cererii pe piata pe care actioneaz
ntreprinderea (modificarea veniturilor si nevoilor clientelei, schimbrile
socio-profesionale, cele demografice), legislatia economico-financiar.
Analiza dinamic a cifrei de afaceri se realizeaz cu ajutorul
indicatorilor cunoscuti:
modificarea absolut care d o imagine asupra evolutiei
ncasrilor ntreprinderii:
CA = CA
1
CA
0
;
modificarea relativ care indic ritmul de crestere al acesteia
n raport cu o anumit baz de comparatie:
144
CA
%
=
100 x
CA
CA - CA
0
0 1
Analiza trebuie realizat n unitti de valoare comparabile, pe o
perioad de cel putin trei ani. Cifra de afaceri se cuantific prin
intermediul preturilor, iar n valoarea ei absolut sunt reflectate si
aspecte ale cresterii generale a preturilor din economie (rata inflatiei).
Pentru a se evita aparitia unor concluzii eronate cu privire la evolutia
cifrei de afaceri, trebuie s se elimine din valoarea absolut cresterea
general a preturilor din economie. Astfel, se calculeaz cifra de
afaceri real msurat n preturi comparabile, preturi constante.
CA
real
=
100 x
I
curente) (preturi CA
P
unde:
I
P
= indicele preturilor
CA (preturi curente) = cifra de afaceri a perioadei analizate
4.3. ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI
Analiza structural a cifrei de afaceri se bazeaz pe un anumit
criteriu de descompunere, care mparte vnzrile totale ale firmei
realizate n cursul unei perioade de timp, pe diverse componente.
Altfel spus, analiza structural a cifrei de afaceri permite aprecierea
contributiei fiecrei componente a cifrei de afaceri (activitti,
sortimente, grupe, sectoare, clienti, piete de desfacere, etc) la
realizarea acesteia.
Din punct de vedere metodologic, analiza structural a cifrei de
afaceri se realizeaz cu ajutorul unui coeficient de structur calculat
dup relatia:
g
i
=
100 x
CA
di
unde d
i
= desfacerea realizat de fiecare component
Informatiile obtinute prin analiza structural permit ierarhizarea
diverselor componente ale cifrei de afaceri n ordinea importantei si
stabilirea obiectivelor politicii comerciale a firmei.
Analiza modului de realizare a cifrei de afaceri pe diverse
componente poate indica fie o structur concentrat (cifra de afaceri se
realizeaz dintr-un numr restrns de componente, existnd o
145
component dominant), fie, dimpotriv, o structur distribuit (cifra
de afaceri se realizeaz prin numeroase componente, cu valori relativ
apropiate, neexistnd una cu caracter dominator). Pentru a aprecia
tipul de structur al cifrei de afaceri se folosesc indicii de concentrare:
- coeficientului de concentrare GINI
G =
1 - n
1 - g n
2
i

unde:
g
i
= ponderea activittii, a produsului 'i` n cifra de afaceri total
n = numrul de termeni ai seriei
G [0; 1]; cnd G 1 n structura vnzrilor sunt cteva
produse care realizeaz cea mai mare parte din cifra de afaceri; cnd G
0 n structura vnzrilor exist o distributie relativ uniform a
vnzrilor pe structurile implicate n calcul.
- indicele Herfindhal H =

n
1 i
2
i g
Valoarea acestui indicator este zero dac firma vinde un singur
produs si este egal cu 1/n dac vnzrile sunt repartizate n mod egal
n cadrul nomenclatorului acesteia. Diversificarea este o solutie ce
asigur cresterea cifrei de afaceri, a rentabilittii si reducerea riscului.
Analiza structurii cifrei de afaceri poate fi investigat si cu
ajutorul metodei denumit curba ABC sau curba Pareto (legea 20
80). Astfel, atunci cnd componentele cifrei de afaceri sunt
produsele realizate de firm, se pot identifica trei grupe de produse
cu caracteristicile specifice (figura nr. 4.1.):
o grup A ce include foarte putine produse sau mrfuri care
realizeaz o mare parte din cifra de afaceri (circa 60 70%);
dou grupe (B si C) care contribuie cu mai putin de jumtate
la crearea cifrei de afaceri, dar care concentreaz majoritatea
produselor comercializate.
146
Figura nr. 4.1.
Curba ABC n analiza structurii cifrei de afaceri pe produse
Curba real; Curba teoretic
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Nr. prod (%)
CA
(%)
Zona A Zona B Zona C
Curba ABC se aplic si pentru a investiga cifra de afaceri pe
categorii de clienti (figura nr. 4.2.). Clientii, caracteristicile relatiilor
cu acestia au important n diagnosticul cifrei de afaceri. Eficienta
activittii comerciale este asigurat dac modificarea absolut a cifrei
de afaceri n sensul cresterii se realizeaz cu contributia clientilor
traditionali, dar si a clientilor noi. n general, clientii se grupeaz n
clienti traditionali cu care firma are relatii de afaceri de peste 5 ani,
clienti cu care firma are relatii de afaceri de 1 5 ani si clienti noi. n
zona A sunt inclusi aproximativ 10% dintre clientii care acoper 60% din
vnzri. Este zona care prezint riscul cel mai mare. Pentru a-si mentine
clientii, firma va asigura acestora diverse avantaje financiare. Cu ct
numrul clientilor este mai mic, cu att riscul la care se expune agentul
economic este mai mare. Zona B include 40% din clienti care realizeaz
circa 30% din cumprri. Acestia asigur stabilitatea firmei
reprezentnd o zon stabil. Zona C cuprinde 50% din clienti care
contribuie cu circa 10% la vnzri.
147
Figura nr. 4.2
Curba ABC n analiza structurii cifrei de afaceri pe clieni
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Clienti (%)
C
A

(
%
)
Curba real Curba teoretic
4.4. ANALIZA FACTORIAL A CIFREI DE AFACERI
Analiza factorial permite stabilirea acelor cauze, mprejurri
sau factori care determin modificarea cifrei de afaceri si cuantificarea
contributiei acestora.
n cadrul sistemului de factori, un loc important l ocup
resursele umane privite att cantitativ, ct si prin intermediul eficientei
rezultate ca urmare a folosirii lor. Astfel, un prim model de analiz
factorial evidentiaz influenta numrului de personal asupra cifrei de
afaceri. Conform acestuia, cifra de afaceri este influentat direct de
numrul de personal din fiecare firm si de productivitatea realizat de
fiecare salariat.
CA = Np x Wa
S
Aceast relatie se dezvolt pe trepte de analiz factorial astfel:
L
Np
S
CA
z
Wa
S
Wz
S
unde:
Np = numr de personal
A Zona B Zona C
148
L = numrul de lucrtori dintr-un schimb
S = numrul de schimburi
Wa
S
= productivitatea anual pe salariat
Z = timpul lucrat, n medie, de un salariat msurat n zile
Wz
S
= productivitatea zilnic pe salariat
Cifra de afaceri poate creste ca urmare a influentei ambilor
factori (Np si Wa
S
). Benefic pentru agentul economic analizat ar fi ca
aceast crestere s se realizeze, n principal, pe cale intensiv, adic
urmare a influentei hotrtoare a Wa
S
.
Un alt model de analiz factorial are n vedere dependenta
cifrei de afaceri de numrul de cumprtori si de desfacerea medie
realizat de fiecare client. Astfel:
CA = Nc d = Nc q p
Nc
CA
q
d
p
unde :
Nc = numrul de clienti
d = desfacerea medie realizat pe fiecare client
q
= cantitatea medie de mrfuri cumprat de fiecare client
p
= pretul mediu al unei unitti de cantitate
Cifra de afaceri poate fi analizat si pe baza unor modele de
analiz specifice domeniului de activitate al firmei. Pentru analiza
vnzrilor n ramurile productive se foloseste modelul urmtor:
Qe
CA
F
Qe
Np
F
Np CA
unde:
Np = numrul de personal
Np
F
= gradul de nzestrare tehnic a muncii
149
F
Qe
= eficienta utilizrii mijloacelor fixe
Qe
CA
= gradul de valorificare a productiei exercitiului si
contributia acestuia la realizarea cifrei de afaceri
Np

Np
F
CA
F
Qe

Qe
CA
Specific sferei comertului este urmtorul model care se bazeaz
pe faptul c principalul factor care contribuie la cresterea vnzrilor
este suprafata comercial privit din punct de vedere cantitativ, dar si
calitativ, respectiv pe baza eficientei cu care este utilizat aceasta
(desfacerea medie pe metru ptrat).
CA = S x d =
100
d g
x S
i i
; unde:
S = suprafata comercial n m
2
d = desfacerea medie pe m
2
g
i
= structura suprafetei comerciale pe sectoare de activitate,
forme de vnzare sau unitti operative
d
i
= desfacerea individual a fiecrei structuri
S
CA
g
i
d
d
i
Dac suprafata comercial creste sau creste eficienta cu care
este utilizat aceasta, firma va obtine un supliment de ncasri, deci un
supliment al cifrei de afaceri.
150
n sfrsit, un alt model de analiz factorial evidentiaz
legtura dintre cifra de afaceri, intrri si stocuri. Fluiditatea vnzrilor
este asigurat de rennoirea stocurilor prin intrri de mrfuri. Existenta
stocurilor cu o structur sortimental corespunztoare cererii
consumatorilor determin plusuri de ncasri.
CA = Si + I Sf
unde:
Si = stoc initial
I = intrri
Sf = stoc final
Si
CA I
Sf
Metoda cantitativ aplicabil n cazul acestui model este
metoda balantier. Modificrile pozitive determin cresteri ale cifrei
de afaceri, iar modificrile negative nseamn scderi ale cifrei de
afaceri. Firma trebuie s acorde atentie indicatorului stoc final:
a) dac Sf
1
> Sf
0
cererea pentru produsele pe care le desface
firma este n scdere si, pentru a evita formarea unor stocuri
cu miscare lent, greu vandabile, este necesar s se reduc
fluxul intrrilor n perioada urmtoare;
b) dac Sf
1
< Sf
0
cererea pentru produsele firmei este n
crestere; firma trebuie s valorifice conjunctura majornd
fluxul intrrilor pentru perioada urmtoare.
4.5. ANALIZA CIFREI DE AFACERI PRIN CORELATIA
PRET CANTITATE
Elementul care orienteaz, n principal, activitatea firmei este
pretul; de aceea, este absolut necesar analiza corelatiei cifr de
afaceri pret ntruct, n functie de acestea, firma si va aplica
strategiile comerciale. Cifra de afaceri reprezint evaluarea afacerilor
prin intermediul preturilor. Evaluarea cifrei de afaceri poate fi
realizat att la nivel de produs ct si la nivel de firm.
La nivel de produs:
CA = q p
151
unde:
q = cantitatea vndut
p = pretul fiecrui produs
n practic, situatia de mai sus nu se ntlneste; ntr-o economie
normal, cantittile si preturile nu cresc concomitent. n schimb, n
practic, sunt valabile urmtoarele situatii folosite de firm pentru
cresterea vnzrilor:
d) cnd firma opteaz pentru cresterea vnzrilor prin
intermediul cantittii, este obligat s scad pretul de vnzare;
e) cnd firma doreste s creasc vnzrile prin intermediul
preturilor, va fi obligat s scad cantitatea de produse vndute.
n cazul produselor diferentiate pe clase de calitate, sistemul
factorial are forma:
CA = q
p
=
100
p g
q
i i

unde:
q = cantitatea total de produse vndute indiferent de clasa de calitate
p = pretul mediu / unitatea fizic de produs
g
i
= structura cantittilor pe clase de calitate
p
i
= pretul individual al fiecrei clase de calitate
Evaluarea cifrei de afaceri la nivel de firm are n vedere
urmtoarele situatii:
d) In cazul unei grupe relativ omogene de mrfuri, cifra de
afaceri se stabileste ca produs ntre cantitatea total vndut rezultat
prin nsumarea cantittilor fiecrui tip de produs si pretul mediu pe
unitatea fizic de produs vndut. n aceast situatie, modificarea
vnzrilor este rezultatul actiunii a trei factori: volumul fizic al
produselor vndute, structura pe tipuri de produse si pretul unitar.
CA = Q P =
100
p g
Q
i i


, unde:
Q = cantitatea total de produse vndute
P = pretul mediu pe unitatea fizic de produs vndut
g
i
= structura cantittilor pe tipuri de produse
p
i
= pretul individual al fiecrui tip de produs
152
Q
CA g
i
P
p
i
e) n cazul unei game diversificate de produse cu preturi
individuale ce variaz, relatia de calcul este:
CA = d
i
= q
i
p
i;
unde:
g
i
= cantitatea fizic vndut din fiecare produs
p
i
= pretul unitar al fiecrui produs
n situatia n care cresterea ncasrilor s-ar fi realizat mai ales
pe seama factorului calitativ, s-ar fi putut proceda la recalcularea
indicatorului lundu-se n calcul indicele preturilor, adic:
q
1
p
0
=
ip
1
q
1
p
1
= q
0
p
0
i
q
4.6. ANALIZA CONCURENTEI $I A COTEI DE PIAT
Concuren(a este un element de referint n diagnosticul
comercial al firmei care necesit un volum informational apreciabil cu
privire la concurentii actuali si cei potentiali sub raport numeric, din
punctul de vedere al puterii economice, al provenientei (piata intern sau
extern), al nivelului preturilor practicate, al calittii produselor, a retelei
de distributie, al pozitiei pe piat, a imaginii n rndul consumatorilor.
Analiza concurentei are n vedere pozitia ocupat pe piat de
agentul economic si de principalii concurenti. Pentru a evidentia care este
partea de piat creia i se adreseaz cu produsele si serviciile sale, un
agent economic recurge la analiza cotei parte de piat detinut de acesta,
precum si de principalii competitori pe piat. n acest sens, se calculeaz
cota parte de piat absolut (global) care exprim ponderea vnzrilor
firmei n totalul vnzrilor sectorului de activitate:
C
p
=
100
CA
CA
t
i

unde:
CA
i
= cifra de afaceri a firmei
CA
t
= cifra de afaceri total a sectorului de activitate al firmei
153
Privit n dinamic, aceast cot de piat caracterizeaz
mutatiile care au intervenit n activitatea firmei si a sectorului, ca si n
domeniul nevoilor satisfcute ale clientelei.
Un alt indicator, cota de piat relativ
14
, exprim raportul
procentual dintre vnzrile firmei analizate si vnzrile concurentului
cel mai important:
C
pr
= 100
CA
CA
y
i

unde:
CA
i
= cifra de afaceri a firmei
CA
y
= cifra de afaceri a concurentului cel mai important
Dac raportul procentual tinde depseste 100, nseamn c
agentul economic detine pozitia de lider pe piat; cu ct se apropie
mai mult de zero, cu att firma are o pozitie nesemnificativ pe piat.
Pe baza acestor indicatori se poate realiza o ierarhizare a
firmelor ce activeaz pe piata sectorului de activitate n perioada de
timp supus diagnosticrii.
4.7. ANALIZA CALITTII
Gestiunea calittii produselor oferite spre vnzare pe piat
reprezint un obiectiv strategic al firmei att pentru productor ct si
pentru distribuitor. O calitate nalt reprezint garantia realizrii pe
piat a produsului, dar si premisa obtinerii unui pret avantajos prin
valorificarea lui. Calitatea actioneaz att asupra volumului de
produse ce se valorific pe piat, ct si asupra pretului, deci asupra
ambilor factori ce influenteaz direct cifra de afaceri.
Calitatea
15
se defineste ca ,aptitudinea unui produs de a
satisface ntr-un anumit grad nevoile exprimate sau potentiale ale
utilizatorilor fideli. Este un concept relativ care nu are sens dect prin
raportarea la satisfactia obtinut de client n relatia sa cu
ntreprinderea, cu produsul oferit de aceasta`.
n prezent, teoria economic vorbeste de calitatea total, un
concept care presupune asigurarea calittii prin mobilizarea firmei
analizate cu tot ce implic ea sub aspectul conceptiei si producerii. Pe
14
M. Niculescu, op. cit., p. 68
15
M. Niculescu, Diagnostic global strategic`, Ed. Economic, Bucuresti, 1997, p. 261
154
lng aceasta, importante sunt si celelalte firme aflate n amontele
firmei analizate ntruct, mpreun, contribuie la obtinerea celei mai
bune satisfactii a clientului cu costuri ct mai mici.
Asigurarea calittii este impus n conditiile economiei de piat
de ctre concurent, dar si de influenta legislatiei care are n vedere
protectia consumatorului. Performantele legate de asigurarea calittii
se pot obtine pornind de la cerintele consumatorului (orientarea spre
piat), dar si de la exigentele progresului economico-social.
n ceea ce priveste evaluarea calittii, aceasta poate fi realizat
cu ajutorul urmtorilor indicatori:
d) coeficientul mediu de calitate
q
k q
K
i i

1
sau
k
K
i i g
100

unde:
q
i
= cantitatea fizic dintr-un anumit produs de o anumit calitate
g
i
= structura cantittii pe clase de calitate
k
i
= rang alocat calittii: 1 pentru cal. I, 2 pentru cal. II, etc.
Coeficientul este favorabil firmei atunci cnd, n dinamic,
acesta tinde spre 1.
e) pretul poate fi considerat un element ce subliniaz calitatea.
Produsele de calitate superioar au preturi mai mari n raport cu
produsele de calitate inferioar, n consecint orice crestere de pret
avnd cauz cresterea calittii produselor va conduce la cresterea
corespunztoare a ncasrilor.
f) valoarea mrfurilor refuzate de clienti din motive de calitate
si ponderea lor n cifra de afaceri total;
g) valoarea remedierilor mrfurilor aflate n perioada de
garantie ca si valoarea produselor returnate de cumprtori din motive
de calitate si ponderea lor n cifra de afaceri total;
h) numrul reclamatiilor clientilor care au drept cauz calitatea
produselor achizitionate;
i) valoarea stocurilor de marf fr miscare sau greu vandabile
ca urmare a calittii si ponderea lor n stocul mediu total;
j) valoarea reducerilor de pret la mrfuri care provin din
motive de calitate.
155
Problematica diagnosticului calittii trebuie s stea la baza
strategiei firmei. Asigurarea unei calitti deosebite a produselor
constituie garantia detinerii unei pozitii privilegiate a firmei pe piat, a
obtinerii unei rentabilitti certe, sigure pe termen lung. Premisa
asigurrii calittii o constituie prevenirea noncalittii care poate afecta
o parte important din bogtia firmei, o bun conlucrare ntre toti
agentii economici care concur la realizarea produsului respectiv.
Calitatea produsului se poate obtine pornind de la nevoile
consumatorului si canaliznd toate actiunile, structurile, personalul
spre satisfacerea n conditii ct mai bune a nevoilor, cu costuri de
productie si comercializare ct mai mici.
4.8. APLICATII $I STUDII DE CAZ
Aplica(ia nr. 1. Pe baza datelor din tabelul 4.3. s se calculeze
si analizeze cifra de afaceri real
Tabel 4.3.
Indicator t t
n+1
t
n+2
CA pr. curente (mil. lei) 7.500 7.900 8.200
Indicele preturilor I
P
100 200 300
CA real 7.500 3.950 2.733,3
CA real =
7.500 100 x
100
500 . 7

Cifra de afaceri exprimat n preturi curente a evoluat n sensul


cresterii de la un an la altul, ns, n realitate, datorit evolutiei galopante
a preturilor, cifra de afaceri real a sczut n perioada analizat.
Aplica(ia nr. 2. Pe baza datelor din tabelul 4.4. s se calculeze
si analizeze structura cifrei de afaceri
Tabel 4.4.
Sector t
0
t
1
Abs. % Abs. %
Alimentar 400 40 600 60
Nealimentar 500 50 300 30
Alimentatie public 100 10 100 10
Total 1.000 100 1.000 100
Din analiza structurii se observ c ntreprinderea dezvolt
ponderea sectorului alimentar n realizarea cifrei de afaceri si, n
contrapartid, se restrnge ponderea sectorului nealimentar. Sectorul
156
alimentatie public si mentine ponderea, aceasta fiind cu mult
inferioar ponderii celorlalte dou sectoare.
Aplica(ia nr. 3. Pe baza datelor din tabelul 4.5. s se analizeze
factorial cifra de afaceri folosind modelul CA = Si + I Sf
Tabel 4.5.
Stoc initial (Si) Intrri (I) Vnzri (D) Stoc final (Sf) Produs
Si
0
Si
1
I
0
I
1
D
0
D
1
Sf
0
Sf
1
A 1.200 1.200 48.200 50.400 46.000 50.200 3.400 1.400
B 3.600 4.000 42.800 51.000 42.000 52.000 4.400 3.000
C 5.800 5.400 32.800 30.400 32.600 29.000 6.000 6.800
Contributia intrrilor si a stocurilor la realizarea vnzrilor este
prezentat n tabelul 5.6.
Tabel 4.6.
Produs
D Si I Sf
A + 4.200 0 + 2.200 + 2.000
B + 10.000 + 400 + 8.200 + 1.400
C - 3.600 - 400 - 2.400 - 800
Interdependenta dintre vnzri, intrri si stocuri se exprim prin
egalitatea balantier Si + I = D + Sf, deci D = Si + I Sf. Contributia
fiecrui factor la modificarea fenomenului este egal cu modificarea
factorului cu semnul cu care acesta apare n model.
n cazul produsului A, intrrile de mrfuri au contribuit cu
52,38% la acoperirea vnzrilor, iar stocul final cu 47,62%. Evolutia
stocului final semnific tendintele de crestere a vnzrilor, ceea ce
determin necesitatea unei aprovizionri suplimentare n concordant
cu cererea. n cazul produsului B, toti cei trei factori au contribuit la
cresterea vnzrilor, iar n cazul produsului C se semnaleaz o
reducere a vnzrilor ca urmare a scderii intrrilor de mrfuri.
Cresterea stocului final este fie urmare a neritmicittii aprovizionrii,
fie a aprovizionrii cu mrfuri care nu corespund structurii cererii.
Aplica(ia nr. 4 Pe baza datelor din tabelul 5.7. s se analizeze
factorial cifra de afaceri folosind modelul:
CA = Q P =
100
p g
Q
i i

157
Tabel 4.7.
Produs
Cantitate
vndut (buc)
Pret de vnzare
(lei)
Volum vnzri
(mii lei)
Structur
vnzri (%)
q
0
q
1
p
0
p
1
q
0
p
0
q
1
p
1
gi
0
gi
1
A 5.000 5.500 8.000 8.500 46.000 46.750 25 22
B 4.500 5.000 5.000 6.000 22.5000 30.000 22,5 20
C 10.500 14.500 3.500 4.000 36.750 58.000 52,5 58
Total 20.000 25.000 4.962,5 5.390 99.250 134.750 100 100
Pretul mediu de comercializare a produselor fabricate de firm
a fost:
0 p
=
000 . 20
250 . 99
q
p q
0
0 0

= 4.962,5 lei
1 p
=
25.000
134.750
q
p q
1
1 1

= 5.390 lei
Pretul mediu de vnzare recalculat a avut valoarea de:
p
r
= 22.800 + 20 5.000 + 58 3.500 = 176.000 + 100.000 +
+ 203.000 = 4.790 lei
I. Modificarea fenomenului analizat
CA = CA
1
CA
0
= 134.750 99.250 = 35.500 mii lei
II. Cuantificarea influentei factorilor
1. CA
(Q)
= Q
1

0 P
- Q
0
0 P = (Q
1
- Q
0
)
0 P
= (25.000 20.000)
4.962,5 = 5.000 4.962,5 = 24.812,5 mii lei
2. CA
(P)
= Q
1
1 P - Q
1
0 P = ( 1 P - 0 P ) Q
1
= (5.390 4962,5)
25.000 = 427,5 25.000 = 10.687,5 mii lei
2.1. CA
(gi)
=
100
p g
Q
i0 i1
1 -
100
p g
Q
i0 i0


1
= Q
1
( P
r
- 0 P ) =
= 25.000(4.790 4.962,5) = 25.000 (- 172,5) = - 4.312,5 mii lei
2.2. CA
(pi)
=
100
p g
Q
i1 i1
1
-
100
p g
Q
i0 i1
1
= Q
1
( 1 P - P
r
) =
= 25.000(5.390 4.790) = 25.000 600 = 15.000 mii lei
Q
24.812,5
CA
35.500 g
i
- 4.312,5
P
10.687,5 p
i
15.000
158
Volumul vnzrilor a crescut cu 35,76% datorit influentei
ambilor factori: productia vndut si pretul mediu. Productia vndut a
contribuit cu circa 70% la cresterea cifrei de afaceri. Pretul mediu a
influentat si el volumul vnzrilor n sensul cresterii datorit preturilor
individuale care au anihilat influenta n sensul scderii a factorului de
structur.
Aplica(ia nr. 5 Pe baza datelor din tabelul 4.8. s se analizeze
factorial cifra de afaceri folosind modelul:
Tabel 4.8.
Produs Cantitate (buc) Pret unitar (lei) Vnzri (mii lei) Recalculat
q
0
q
1
p
0
p
1
q
0
p
0
q
1
p
1
q
1
p
0
A 4.000 5.000 8.000 8.200 32.000 41.000 40.000
B 200 250 1.000 1.100 200 275 250
C 6.000 8.000 9.600 9.800 57.600 78.400 76.800
- - - - 89.800 119.675 117.050
I. Modificarea fenomenului analizat
CA = CA
1
CA
0
= 119.675 89.800 = 29.875 mii lei
II. Cuantificarea influentei factorilor
Influenta variatiei volumului fizic pe produs
CA
(qi)
= q
1
p
0
- q
0
p
0
= 117.050 89.800 = 27.250 mii lei
Influenta variatiei pretului unitar pe produs
CA
(pi)
= q
1
p
1
- q
1
p
0
= 119.675 117.050 = 2.625 mii lei
Din sporul total al vnzrilor, 91,2 % este rezultatul actiunii
factorului cantitativ, respectiv cantitatea de produse vndute, si 8,8%
al cresterii pretului unitar. Firma si-a propus s-si sporeasc ncasrile
prin cresterea cantittilor de produse vndute, pretul suferind cresteri
foarte mici.
Aplica(ia nr. 6. Pe baza datelor din tabelul 4.9. s se calculeze
si analizeze coeficientul mediu de calitate
Tabel 4.9.
Clase de
calitate
qi
0
gi
0
qi
1
gi
1
1 12.000 54,5 16.400 58,6
2 6.000 27,3 7.200 25,7
3 4.000 18,2 4.400 15,7

22.000 100,0 28.000 100,0


159
Coeficientul mediu al calittii este:
64 , 1
100 100 100
0
+ +

+ +



54,6 54,6 54,5 3 18,2 2 27,3 1 54,5
k
K
0 0 i i g
57 , 1
100 100 100
1
+ +

+ +


47,1 51,4 58,6 3 15,7 2 25,7 1 58,6
k
K
1 1 i i g
n cazul dat, se remarc o crestere a calittii (
0 K
>
1 K
), ntruct a
crescut ponderea produselor de calitate superioar (I) si a sczut
corespunztor ponderea produselor de calitate inferioar (II si III).
160
Capitolul V
ANALIZA RENTABILITII
n economia de piat, rentabilitatea este o conditie sine qua
non a nsi existentei ntreprinderilor
16
i rezultatul corelatiei
profesionalismului ntreprinztorului, a resurselor tehnico-materiale
i financiare investite, a motivrii salariatilor i dialogului social, pe
fondul progresului tehnico-tiintific i a exigentelor asigurrii unei
relansri i dezvoltri durabile.
Economia reprezint ntregul sistem de activitti, la care
particip si se nscriu, prin functiile lor, toate unittile economice de
productie, de consum, de intermediere bancar
17
. Acest sistem de
activitti cuprinde elemente componente, cum ar fi: factori, cauze,
conditii, raporturi si relatii. Activitatea din sistemul global poart
amprenta conjuncturii economice, sociale, politice specifice societtii
nationale si internationale, la un moment dat. Toate acestea alctuiesc
mediul extern al ntreprinderii, iar rezultatele ntreprinderii reflect
capacitatea managerial de adaptare la mecanismele mediului,
capacitatea managerial de a lua decizia just si n timp util n fata
oportunittilor si riscurilor transmise de mediu.
Eficienta i eficacitatea unei ntreprinderi depind de calitatea
activittii conductorului. Peter Drucker consider c managementul
este echivalent cu persoanele de conducere. Astfel, capacitatea
managerial are un rol major n ceea ce priveste dimensiunea
rezultatelor si, mai mult, a performantelor obtinute de ntreprindere.
Capacitatea managerial este o component ce presupune un
set de cunostinte, tehnici care vizeaz deprinderea de a organiza
stiintific activitatea, forta si priceperea de a valorifica eficient
resursele umane, materiale si financiare, n vederea obtinerii unor
rezultate nalte si durabile, n conditii de rentabilitate, pe fondul
asumrii riscurilor mediului global.
16
Constantin C. Cojocaru, Analiza economico-financiar a exploatatiilor agricole i
silvice`, Editura Economic, Bucuresti, 2000, pag. 229
17
Nit Dobrot, Economie politic`, Editura Economic, Bucuresti, 1997, pag. 23
161
Riscul de mediu pentru o ntreprindere este probabilitatea
succesului sau esecului n care succesul nseamn profit si esecul
semnific pierdere. Plecnd de la aceast idee trebuie s ntelegem
riscul si s analizm capacitatea unei ntreprinderi de a obtine profit,
cu alte cuvinte de a fi rentabil.
Compensatia riscurilor este profitul. Cu ct riscul este mai
mare profitul este mai mare, la risc mic profitul este redus.
Profitul recompens a ntreprinztorilor pentru riscul
asumat este i surs a investitiilor n aceeai industrie sau n
industrii noi, mai avantajoase. Beneficiile nu trebuie privite doar ca
expresie a rationalittii economice, ci si ca o expresie a rationalittii
sociale si a rationalittii ecologice. Astfel, dezvoltarea activittilor
economice n conditiile:
justitiei sociale nivelul de pregtire (treapta ocupat ntr-o
ntreprindere);
justitiei ecologice protejarea ecosistemului care favorizeaz
dezvoltarea activittii, formeaz progresul general al societtii.
18
n actiunile si deciziile adoptate si aplicate, ntreprinztorii
trebuie s fie preocupati de a obtine plceri, avantaje sau cstiguri ct
mai mari cu eforturi ct mai mici
19
. Principiul hedonismului si homo
economicus ce apartin paradigmei liberalismului clasic din perioada
sec. XVII XIX, si regsesc valoarea cognitiv si n cadrul afacerilor
economice ale sec. XXI.
Eficienta economic final a ntregii activitti economico-
financiare, chintesenta tuturor laturilor eficientei este exprimat de
rentabilitate.
Profitul este, pe lng un venit al riscului asumat, i un
indicator de volum al rentabilittii.
Rentabilitatea, definit sintetic, este capacitatea unei
ntreprinderi de a obtine profit, adic de a nregistra ncasri mai mari
dect costul total de productie si totodat s obtin un profit net,
necesar att dezvoltrii, ct si remunerrii capitalurilor.
18
Dumitru Ciucur, Ilie Gavril, Constantin Popescu, Economie`, Editura Tribuna
Economic, Bucuresti, 2003, pag. 251
19
Sultana Sut-Selejan, Doctrine economice`, Editura Eficient, Bucuresti, 1996, pag. 47
162
Pentru a aprecia dac o firm este viabil se impune
msurarea rentabilittii, iar n acest sens se utilizeaz doi indicatori
sintetici: profitul i rata rentabilittii.
Mrimea absolut a rentabilittii se exprim prin nssi masa profitului.
Pentru dobndirea unei imagini de ansamblu, sistematice, cu
privire la situatia rentabilittii unei ntreprinderi, este necesar ca
analiza acesteia s fie efectuat pe linia ambilor indicatori sintetici,
deci s se urmreasc caracterul corelativ dintre profit (rentabilitate
absolut) si rata rentabilittii (rentabilitate relativ).
Rata rentabilit(ii este un indicator care msoar gradul n care
utilizarea diverselor resurse (inclusiv a veniturilor) aduce profit.
Exprimnd cuantumul profitului care revine pe unitatea de resurs
consumat, utilizat sau alocat, sau pe unitatea de venit realizat, rata
rentabilittii este cel mai concludent indicator al dinamicii rentabilittii.
n plus, dac se pleac de la relatia matematic clasic de calcul a ratei
rentabilittii rata rentabilittii cheltuielilor se poate determina dac
ntreprinderea a reusit sau nu s pun un accent deosebit, pe de o parte,
pe structura productiei, iar pe de alt parte, pe factorii calitativi, respectiv
pe reducerea costului pe unitatea de produs, obtinerea unui pret unitar
care s devanseze costul pe produs, factori cu rol cheie pentru o
rentabilitate nalt, competitiv si durabil
20
.
n functie de sistemul actual de evident economico-financiar,
sistemul de indicatori ai rentabilittii ntreprinderilor se grupeaz astfel:
indicatori care reflect rentabilitatea brut a ntreprinderii
profitul brut (venituri totale cheltuieli totale) si rata rentabilittii brute
(raportul dintre profitul brut si resursele luate n calcul, inclusiv veniturile);
indicatori care reflect rentabilitatea net a ntreprinderii profitul
net (diferenta dintre profitul brut si impozitul pe profit) si rata rentabilittii nete
(raportul ntre profitul net si resursele luate n calcul, inclusiv veniturile).
Pe lng calculul si analiza rentabilittii brute si nete din total
activitate, analiza se poate aprofunda pe structuri organizatorice, pe tipuri
de activitti si pe fiecare produs (numai n expresie brut). Toate
elementele rentabilittii trebuie supuse unei analize corelate pentru a stabili
un diagnostic cu caracter general, n vederea fundamentrii tuturor
deciziilor care privesc gestionarea resurselor ntreprinderii, ct si relatiile
20
Constantin C. Cojocaru, op. cit., 2000, pag. 228
163
cu mediul extern. Astfel, rentabilitatea capt calitatea de parte esential
n aprecierea ntregului eficienta economic a activittii ntreprinderii.
5.1. SURSELE INFORMATIONALE UTILIZATE N ANALIZA
RENTABILITTII NTREPRINDERILOR
Msurarea si evidenta fluxurilor de valoare care contribuie la
cresterea bogtiilor ntreprinderilor, pentru o anumit perioad de
gestiune, se realizeaz cu ajutorul contului de profit si pierdere.
Conform Ordinului M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea
reglementrilor contabile conforme cu directivele europene,
cheltuielile si veniturile dup natura economic se prezint n formatul
cerut, astfel:
Contul de profit i pierdere la data de
EXERCITIUL FINANCIAR Nr.
Crt.
INDICATORI
PRECEDENT NCHEIAT
1. Cifra de afaceri net
2. Variatia stocurilor
3. Productia imobilizat
4. Alte venituri din exploatare
5.
Venituri din exploatare total
(rd.1+rd.2+rd.3+rd.4)
6. Cheltuieli din exploatare total
7.
Profitul sau pierderea din activitatea de
exploatare (rd.5-rd.6)
8. Venituri financiare total
9. Cheltuieli financiare total
10. Profitul sau pierderea financiar (rd.10-rd.9)
11.
Profitul sau pierderea din activitatea curent
(rd.5+rd.9rd.6rd.10)
12. Venituri extraordinare
13. Cheltuieli extraordinare
14.
Profitul sau pierderea din activitatea
extraordinar (rd.13rd.14)
15. Venituri totale (rd.5+rd.9+rd.13)
16. Cheltuieli totale (rd.6+rd.10+rd.14)
17. Profitul sau pierderea brut() (rd.16-rd.17)
18. Impozitul pe profit
19.
Profitul sau pierderea net() al exercitiului
financiar
(rd.18rd.19)
164
n aceast form, situatiile financiare (contul de profit si pierdere)
ofer informatii utilizatorilor, participantilor la jocul social nu numai
despre tranzactiile trecute, care au implicat plti si ncasri, dar si despre
obligatiile de plat din viitor si despre resursele privind ncasrile viitoare.
Mai mult, profitul este baz de referint pentru rezultatul pe actiune.
Veniturile si cheltuielile se regsesc n contul de profit si pierdere fcndu-
se distinctie ntre caracterul lor curent sau extraordinar (evenimente sau
tranzactii diferite de activittile curente ale ntreprinderilor si care nu apar
frecvent sau cu regularitate). Cstigurile se prezint la valoarea lor net
(ex.: cifra de afaceri net => sumele provenite din vnzri de bunuri si
servicii, din activitatea curent a ntreprinderilor sczndu-se reducerile
comerciale, alte taxe si impozite, T.V.A.-ul).
Prezentarea contului de profit si pierdere pe fiecare tip de
activitate (exploatare, financiar, extraordinar) permite identificarea
exact a activittii generatoare de fluxuri de venituri, cheltuieli,
rezultate. Mai mult, forma list a contului de profit si pierdere are
avantajul delimitrii rezultatului curent, de cel extraordinar, stiind c
cel din urm are o dinamic nesemnificativ de la o perioad de
gestiune la alta. Aceast delimitare este important si datorit faptului
c rezultatul curent este un indicator relevant n aprecierea rezultatelor
si chiar, performantelor ntreprinderilor. Rezultatul net este obtinut
prin corectarea rezultatului brut cu impozitul pe profit.
Informatiile furnizate de contul de rezultate ajut n efectuarea
analizei rentabilittii.
Veniturile din exploatare se obtin din vnzrile de produse, mrfuri si
servicii, din variatia stocurilor si a productiei de imobilizri pentru nevoi
proprii, a veniturilor din subventii de exploatare primite de ntreprindere,
precum si a veniturilor din provizioanele pentru exploatare.
Cheltuielile pentru exploatare sunt generate de costul materiilor
prime, materialelor si mrfurilor, de lucrrile si serviciile executate de terti,
de impozitele, taxele si vrsmintele asimilate pltite bugetului de stat,
cheltuielile cu personalul si provizioanele suportate de agentul economic.
Rezultatul din exploatare se obtine ca diferent ntre veniturile din
exploatare si cheltuielile din exploatare.
Veniturile financiare se compun din veniturile provenite din:
imobilizri financiare; investitii pe termen scurt; creante imobilizate;
165
investitii financiare cedate; diferente de curs valutar; dobnzi; sconturi
primite n urma unor reduceri financiare.
Cheltuielile financiare sunt formate din pierderi din creante
legate de participatii, investitii financiare cedate, diferente nefavorabile
de curs valutar, dobnzi, sconturi acordate.
Rezultatul financiar exprim diferenta dintre veniturile
financiare si cheltuielile financiare.
Rezultatul extraordinar reprezint diferenta dintre veniturile
extraordinare si cheltuielile extraordinare.
Suma celor trei rezultate (din exploatare, financiare si extraordinare) poart
denumirea de profit contabil saurezultat al exerciiului.
Corespunztor rezultatului exerciiului (R
ex
), se calculeaz
impozitul de profit (Ip).
Dup calculul si evidentierea impozitului pe profit, se poate determina
rezultatul net, adic acea parte din rezultatul exercitiului ce rmne
ntreprinderii dup impunere si este folosit de aceasta corespunztor
statutului si prevederilor legale (distribuirea dividendelor ctre actionari,
autofinantarea ntreprinderii).
5.2. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Din structura contului de profit si pierdere se desprind anumite
solduri de acumulri bnesti pe cele trei tipuri de activitate, destinate
remunerrii factorilor de productie si finantrii activittii viitoare,
denumite solduri intermediare de gestiune.
Soldurile intermediare de gestiune sunt reprezentate de marja
comercial, productia exercitiului, valoarea adugat, excedentul
brut al exploatrii, rezultatul exploatrii, rezultatul curent i
rezultatul net al exercitiului, fiecare din ele reflect rezultatul gestiunii
financiare pe treapta respectiv, pornind de la cel mai cuprinztor
indicator (productia exercitiului + marja comercial) si finaliznd cu
cel mai sintetic (rezultatul net).
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este un agregat
informational ce deriv din contul de profit si pierdere. Principalul
avantaj al tabloului este acela c pune n evident calculul rezultatului
pe fiecare treapt de formare a acestuia.
166
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
VENITURI CHELTUIELI SOLDURI
INTERMEDIARE
Vnzri de mrfuri Cost de cumprare a
mrfurilor vndute
Marja comercial
Productie vndut
Productie stocat
Productie imobilizat
Variatia stocurilor Productia exercitiului
Marj comercial
Productia exercitiului
Consumuri de la terti Valoarea adugat
Valoarea adugat
Subventii pentru
exploatare
Cheltuieli cu
impozite, taxe si alte
vrsminte
Cheltuieli cu
personalul
Rezultatul brut la
exploatrii
Rezultatul brut al
exploatrii
Venituri din exploatare
privind provizioanele
Alte venituri din
exploatare
Cheltuieli cu
amortizrile si
provizioanele
calculate
Alte cheltuieli pentru
exploatare
Rezultatul exploatrii
Rezultatul exploatrii
Venituri financiare
Cheltuieli financiare Rezultat curent
Venituri extraordinare Cheltuieli
extraordinare
Rezultat extraordinar
Rezultat curent (profit)
Rezultat extraordinar
(profit)
Rezultat curent
(pierdere)
Rezultat extraordinar
(pierdere)
Rezultatul brut
Rezultatul brut Impozit pe profit Profitul net
Marja comercial (adaosul comercial) vizeaz activitatea
comercial realizat de ntreprinderile comerciale sau cele cu activitate
industrial si comercial. Aceasta reprezint valoarea adugat de
comerciant la costul de cumprare a mrfurilor, marj destinat
acoperirii cheltuielilor comerciantului si realizrii profitului su.
Producia exerciiului include productia vndut, productia
stocat si productia imobilizat evaluate la pretul de vnzare
167
(productia vndut) si pret de productie (productia stocat si
imobilizat).
Qe = Qv + S + Qi
unde:
Qe = productia exercitiului
Qv = productia vndut
S = variatia stocurilor
Qi = productia imobilizat
Indicatorul reflect valoarea bunurilor si serviciilor destinate
vnzrii, stocrii sau folosirii pentru nevoile proprii. Se diferentiaz de
cifra de afaceri care evidentiaz vnzrile de produse (productia
vndut) n cazul firmelor cu activitate industrial, respectiv vnzrile
de mrfuri si produse n cazul firmelor mixte.
Valoarea adugat (VA) reprezint bogtia creat prin
valorificarea resurselor materiale, umane si financiare ale ntreprinderii.
Rezultatul brut al exploatrii (RBE) evidentiaz rezultatele
economice ale ntreprinderii generate de operatiunile de exploatare,
independent de sistemul de amortizare adoptat, de politica financiar
si cea fiscal. Este primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie
n termeni de rentabilitate.
RBE = (Valoarea adugat + Subventii pentru exploatare) -
(Impozite i taxe + Cheltuieli cu personalul); dup caz, poate lua
forma excedentului sau deficitului brut al exploatrii.
Acest indicator exprim rezultatul obtinut din activitatea de
exploatare destinat mentinerii si dezvoltrii potentialului productiv al
ntreprinderii, remunerrii capitalurilor utilizate si statului.
Rezultatul exploatrii (RE) pune n evident rezultatele
comerciale ale ntreprinderii, independent de politica financiar si
fiscal, ns tinnd cont de politica de amortizare si de constituire a
provizioanelor.
RE = Rezultatul brut al exploatrii + (Venituri din provizioane
privind exploatarea + Alte venituri din exploatare) (Cheltuieli cu
amortizrile i provizioanele pentru exploatare + Alte cheltuieli
pentru exploatare)
Acest indicator exprim rentabilitatea activittii de exploatare
n mrime absolut, obtinut prin scderea cheltuielilor pltibile si
168
calculate din activitatea de exploatare. Raportat la activele de
exploatare serveste la calculul ratei rentabilittii de exploatare
(rentabilitatea economic).
Rezultatul curent (RC) are n vedere msurarea rezultatelor
exploatrii normale si curente, ct si a rezultatelor activittii financiare
a firmei si se calculeaz prin majorarea rezultatului exploatrii cu
soldul operatiunilor financiare.
RC = Rezultatul exploatrii + Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
Rezultatul extraordinar (R
exd
) este independent de mrimea
celorlalte rezultate ale firmei (exploatare sau financiar), fiind generat de
operatii cu caracter neperiodic, datorate unor stri conjuncturale.
Rexd = Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare
Explicarea i aprecierea dinamicii profitului brut din
activitatea total a ntreprinderilor poate fi efectuat prin conexiunea
relatiilor structurale, cu cele de tip factorial, n acest fel obtinndu-se o
imagine integral, complex n ceea ce priveste strategia adoptat n
privinta rentabilittii cresterii brute.
Cel mai cunoscut model structural al profitului brut din total
activitate se prezint astfel:
P
b
= V Ch
Variatia profitului brut din total activitate a ntreprinderilor sub
actiunea celor dou elemente componente -venituri totale(V) si
cheltuieli totale(Ch)- poate fi caracterizat si aprofundat cu ajutorul
urmtoarelor modele de analiz:
1. V = V
ex
+V
f
+V
exd
,
unde:
V
ex
venituri aferente activittii din exploatare;
V
f
venituri financiare;
V
exd
venituri extraordinare (venituri care nu provin din
activittile curente ale ntreprinderii si ca urmare nu apar frecvent sau
cu regularitate; ex.: calamitti, inundatii).
2. Ch = Ch
ex
+Ch
f
+Ch
exd
si
169
,
100
/ 000 . 1
/ 000 . 1
3
1
i i
i
i
V Ch g
V Ch

unde:
Ch
ex
cheltuieli aferente activittii de exploatare;
Ch
f
cheltuieli financiare;
Ch
exd
cheltuieli extraordinare (cheltuieli care nu provin din
activittile curente ale ntreprinderii si ca urmare nu apar frecvent sau
cu regularitate; ex.: calamitti, inundatii);
g
i
structura veniturilor pe tipuri de activitti;
Ch
i
1000/V
i
nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe tipuri
de activitti.
Relatiile de cauzalitate cu ajutorul crora se poate efectua
analiza factorial a profitului brut din activitatea total sunt:
) / 000 . 1 000 . 1 (
000 . 1
V Ch
V
P
b

Variatia profitului brut din total activitate depinde de actiunea a
doi factori: veniturile totale si factorul calitativ ce exprim eficienta
economic a cheltuielilor. Situatia profitului brut din total activitate
este una pozitiv cnd dinamica acestora este dat n proportie
semnificativ de indicatorul de cheltuieli la 1000 lei venituri.

,
_

100
/ 000 . 1
000 . 1
000 . 1
3
1 i
i i i
b
V Ch g
V
P
Acest model de analiz factorial evidentiaz aportul direct pe
care l exercit asupra profitului nivelul eficientei economice a
cheltuielilor pe cele trei tipuri de activitti.
3. Pentru activitatea comercial pe care o desfsoar,
profitul brut din total activitate poate fi analizat pe seama urmtoarei
relatii matematice:
P
b
= A
d
Ch
c
A
d
= CA C
100
1
si Ch
c
= CA N
100
1
170
C =
2
1
100
i
n
i
i
C g

si N =
2
1
100
i
n
i
i
C g

P
b
=

,
_




n
i
i i
n
i
i i
n g C g
CA
1 1
2
100
,
unde:
A
d
adaosul comercial;
Ch
c
cheltuieli de circulatie;
Nnivelul cheltuielilor de circulatie la nivelul ntreprinderii;
C cota adaosului calculat la nivel de ntreprindere;
g
i
structura vnzrilor pe produse , activitti sau sectoare;
n
i
nivelul cheltuielilor de circulatie pe structur;
c
i
cota de adaos comercial pe structur.
Schema sinoptic se prezint astfel:
n ntreprinderi, o important deosebit trebuie acordat bazei
activelor imobilizate si circulante de care depind cantitatea de produse
finite obtinut, pierderile prin fabricatie, si implicit, veniturile
acestora. Plecnd de la aceste aspecte, modelul factorial de analiz a
profitului brut este:
P
b
= , ) V Ch
M
V
M
/ 000 . 1 000 . 1
000 . 1

c
i
P
b
Ch
c
A
d
CA
N
CA
C
g
i
n
i
g
i
171
Rezultatul net al exerciiului (R
n
) reprezint acea parte din rezultatul
exercitiului ce rmne ntreprinderii dup impunere si este folosit de aceasta
corespunztor statutului si prevederilor legale (ex. distribuirea dividendelor
ctre actionari, autofinantarea ntreprinderii).
R
n
= RC R
exd
Impozit pe profit
Rezultatul net exprim mrimea absolut a rentabilittii
financiare cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile
proprii subscrise. Acestea urmeaz s se distribuie sub forma
dividendelor si/sau s se reinvesteasc. Profitul net nerepartizat
constituie surs de finantare proprie sau elementul de autofinantare
generat de activitatea ntreprinderii.
Analiza profitului net din activitatea total se poate realiza
dup modele de cauzalitate structurale si factoriale.
n analiza structural a profitului net din activitatea total a
ntreprinderilor se pot utiliza dou metode:
1. Ca element component al rezultatului brut al exercitiului,
analiza structural a profitului net din total activitate a ntreprinderilor
se efectueaz pe baza modelului:
p n
I Ch V P
unde:
P
n
profitul net din activitatea total a ntreprinderilor;
P
b
profitul brut din activitatea total a ntreprinderilor;
V venituri totale ale ntreprinderilor;
Ch cheltuieli totale ale ntreprinderilor;
I
p
impozitul pe profit.
2. Ca element component al valorii adugate brute (modalitatea
de determinare metoda aditiv). Analiza structural a profitului net
poate fi efectuat conform urmtorului model:
P
n
= V
a
A
e
,
unde:
V
a
valoarea adugat brut a ntreprinderilor;
A
e
alte elemente componente ale valorii adugate brute (salarii si
cheltuieli sociale, impozite si taxe, amortizri, cheltuieli financiare).
Cele dou modele de analiz structural a profitului net
din total activitate au o relevant cognitiv din nssi maniera de
analiz adoptat: ca indicator sintetic al valorii adugate brute
172
(valoarea creat de ntreprindere); ca indicator al profitului brut
(rezultat al activittii desfsurate n functie de strategia si deciziile
adoptate de ntreprindere).
Ptrunderea n mecanismele si determinrile esentiale, legice
ale ntregului investigat profitul net din total activitate a
ntreprinderilor presupune si analiza factorial a acestuia. Pentru
analiza factorial a profitului net din total activitate se poate apela la
urmtoarea relatie sintetic:
), / 000 . 1 000 . 1 (
000 . 1
r
r
n
V Ch
V
P
sau
), / 000 . 1 000 . 1 (
000 . 1
V Ch
V
P
r
n

(21)
unde:
V
r
, Ch
r
veniturile totale diminuate, respectiv cheltuielile
totale amplificate cu impozitul pe profit;
Ch1.000/V
r
cheltuieli totale la 1000 lei venituri recalculate;
Ch
r
1.000/V cheltuieli recalculate la 1000 lei venituri
(eficienta economic a cheltuielilor).
Din prezentarea fcut mai sus, se poate observa c tabloul soldurilor
intermediare de gestiune reprezint un important instrument ce caracterizeaz
rezultatele firmei si impactul pe care l are politica comercial, de productie,
de investitii si amortizare, precum si politicile de finantare, ndatorare si
fiscale asupra rezultatului. Veniturile si cheltuielile ntreprinderii sunt grupate
pe activitti de exploatare, financiar si extraordinar, structurare care permite
calculul a trei indicatori partiali ai rentabilittii: rezultatul exploatrii;
rezultatul financiar; rezultatul extraordinar.
O alt grupare a veniturilor si cheltuielilor se realizeaz
conform tabloului soldurilor intermediare de gestiune, astfel:
21
Constantin C. Cojocaru op. cit, pag. 232
173
Cifra de afaceri
Marja comercial
Producia exerciiului
Valoarea adugat
Indicatori rezultate Indicatori rentabilitate
Rezultatul brut al exploatrii
Rezultatul exploatrii
Rezultatul financiar
Rezultatul curent
Rezultatul extraordinar
Rezultatul exerciiului
Capacitate autofinanare
Cifra de afaceri
Marja comercial
Producia exerciiului
Valoarea adugat
Indicatori rezultate Indicatori rentabilitate
Rezultatul brut al exploatrii
Rezultatul exploatrii
Rezultatul financiar
Rezultatul curent
Rezultatul extraordinar
Rezultatul exerciiului
Capacitate autofinanare
Sursa: M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Vol. II, Diagnostic
financiar, Ed. Economic, Bucuresti, 2003, p. 137
Prin capacitatea de autofinantare se ntelege acel surplus monetar net
global care se formeaz ca diferent ntre totalul ncasrilor si pltilor
efectuate de ntreprindere ntr-o perioad de timp si n corelatie cu incidenta
fiscal. De regul, autofinantarea efectiv se situeaz sub capacitatea de
autofinantare deoarece nu tot surplusul monetar rmne la dispozitia
ntreprinderii, o parte fiind distribuit actionarilor sub form de dividende, iar
o alt parte constituirii de rezerve conform normelor n vigoare.
Capacitatea de autofinantare se poate determina prin dou
metode: deductiv si aditiv.
Metoda deductiv. Capacitatea de autofinantare (CAF) se obtine
ca diferent ntre veniturile ncasabile si cheltuielile pltibile.
CAF = Excedentul brut al exploatrii (EBE)+ Alte venituri din
exploatare - Alte cheltuieli din exploatare + Venituri financiare -
Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare - Cheltuieli
extraordinare - Impozit pe profit
174
Figura nr. 5.1
Determinarea capacit(ii de autofinan(are
( - ) ( + )
( + ) ( - )
EBE
Toate cheltuielile
pltite sau de plat
" - "
VNCEAC
Toate veniturile
ncasate sau de ncasat
" - "
Venituri din cesiuni
T o a t e c h e l t u i e l i l e
c a l c u l a t e
" + "
V N C E A C
Reluri asupra
cheltuielilor calculate
" + "
Venituri din cesiuni
Rn
CAF
Sursa: G. Vintil Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed. D.P.R.A.,
Bucuresti, 1997, p. 94
Metoda adi(ional. Capacitatea de autofinantare a exercitiului
reprezint un surplus financiar degajat de activitatea rentabil a
ntreprinderii care trebuie s fie sustinut de mijloace financiare
efective (trezorerie disponibil) pentru a deveni real.
Capacitatea de autofinantare se determin prin adugarea la
rezultatul net al cheltuielilor calculate (amortizri si provizioane) din
care se scad veniturile calculate (reluri asupra provizioanelor).
CAF = Rezultatul net (profit sau pierdere)+ Cheltuieli cu
amortizrile i provizioanele calculate (de exploatare, financiare,)
Venituri din provizioane + Valoarea net contabil a activelor
cedate Venituri din vnzarea activelor Subventii pentru investitii
virate asupra rezultatului exercitiului
175
Capacitatea de autofinantare real (CAF
R
) sau autofinantarea
efectiv reprezint surplusul monetar ce rmne ntreprinderii dup ce,
din capacitatea de autofinantare, s-au distribuit dividendele.
CAF
R
= CAF Dividende distribuite
Capacitatea de autofinantare reprezint un indicator ce exprim
independenta financiar a ntreprinderii, a crui mrime depinde de
rentabilitatea ntreprinderii, de politica de investitii si de metodele de
amortizare a activelor imobilizate.
5.3. ANALIZA REZULTATULUI NTREPRINDERII
Orice agent economic, indiferent de forma de proprietate sau
organizare, si propune ca, n urma activittii desfsurate, s obtin
ceea ce, n mod generic, poart denumirea de rezultat.
Acest indicator permite aprecierea eficientei activittii
desfsurate de agentul economic si, totodat, prin analiza sa, luarea
unor msuri fie de consolidare n situatia n care rezultatul este
favorabil (profit) sau de reorientare si corectare a deficientelor n
situatia n care rezultatul este nefavorabil (pierdere).
Conform Contului de profit si pierdere, profitul ntreprinderii
are urmtoarea structur:
Fig. nr. 5.2
Structura rezultatului ntreprinderii (profitului)
Rezultat net al
exerciiului
Rezultat
exerciiu
Impozit profit
Rezultat curent
Rezultat
extraordinar
Rezultat fin.
Rezultat exp.
ven. fin.
che. fin.
che. exp.
ven,. exp.
ven. extr.
che. extr.
Rezultat net al
exerciiului
Rezultat
exerciiu
Impozit profit
Rezultat curent
Rezultat
extraordinar
Rezultat fin.
Rezultat exp.
ven. fin.
che. fin.
che. exp.
ven,. exp.
ven. extr.
che. extr.
176
Pentru a putea analiza rezultatul, trebuie cunoscut structura
acestuia, modul de formare precum si incidenta fiecrui rezultat
intermediar asupra rezultatului final.
Analiza factorial a rezultatului
Analiza factorial a rezultatului permite evidentierea factorilor
ce actioneaz asupra fenomenului, identificarea si luarea unor msuri
cu privire la acesti factori, de consolidare n situatia unei evolutii
favorabile a rezultatului sau de reorientare n situatii nefavorabile.
Evidentierea influentei factorilor se face utiliznd modele de
analiz factorial.
Un prim model scoate n evident participarea cifrei de afaceri
la formarea rezultatului. Astfel:
R = CA R
RC

100
1
unde: R
RC
=
100
r g ci i


R = CA
100
r g ci i



100
1
, iar r
ci
= c
i
n
i
Deci, ca model final: R = CA
, )
100
1
100
r - c g i i i


unde:
R = rezultat;
R
rc
= rata rentabilittii comerciale;
g
i
= structura vnzrilor pe produse, sectoare sau activitti;
r
ci
= rata rentabilittii comerciale la nivel de structur;
c
i
= cota medie dea adaos comercial pe structur;
n
i
= nivelul cheltuielilor de circulatie pe structur.
AR(CA)
AR AR(g
i
)
AR(R
RC
)
AR(n
i
)
AR(r
ci
)
AR(c
i
)
177
O evolutie favorabil a rezultatului presupune un ecart ct mai
mare ntre adaosul comercial si cheltuielile de circulatie.
Al doilea model de analiz factorial a rezultatului pune n evident
participarea resurselor ntreprinderii la formarea acestuia. Se analizeaz
astfel participarea fortei de munc, a mijloacelor fixe si a stocurilor.
a) actiunea resursei umane a ntreprinderii se cuantific cu
ajutorul urmtorului model:
R =
CA
R
Nop
Nop
Np
CA
Np
CA
R
Np
Np
CA
CA
R
CA
CA
CA
R
=
CA
R
Nop
CA
Np
Nop
Np
unde:
Np
Nop
= g
n
(structura salariatilor);
op
a
w
Nop
CA
(productivitatea anual pe salariat operativ).
n aceste conditii: R = Np g
n

op
a
w R
rc
AR(Np)
AR AR(g
n
)
AR(
op
a
w )
AR(R
rc)
b) Participarea resursei materiale la formarea rezultatului este
pus n evident de urmtorul model de analiz factorial:

CA
R
Fa
Fa
F
CA
F
CA
R
F
CA
F
CA
R
F
F
CA
CA
R
CA
CA
CA
R R
=
CA
R
Fa
CA
F
Fa
F
unde:
F
Fa
= g
f
(structura mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor
fixe active n total mijloace fixe);
178
Fa
CA
= CA
Fa
(eficienta utilizrii mijloacelor fixe active).
n functie de relatiile anterioare,
R = F g
f
CA
Fa
R
rc
AR(F)
AR(g
f
)
AR
AR(CA
Fa
)
AR(R
rc
)
Constatm astfel c rezultatul este influentat n mod direct de
mijloacele fixe de care dispune ntreprinderea, de ponderea fondurilor fixe
active n total mijloace fixe, de eficienta cu care sunt utilizate mijloacele fixe
active, precum si de rata rentabilittii comerciale.
c) Un alt model are n vedere eficiena activelor totale, gradul
de valorificare a productiei exercitiului si marja de exploatare.
R =
A C
Rex
Qex
CA
A
Qex
A = A E
A
G m
expl
unde:
Qex = productia exercitiului;
A = total activ;
CA = cifra de afaceri;
Rex= rezultatul din activitatea de exploatare;
E
A
= eficienta activelor totale (E
At
=
A
Qex
);
G = gradul de valorificare a productiei exercitiului (G =
Qex
CA
);
m
expl
= profitul din exploatare la 1 leu CA
(marja exploatare m
expl
=
CA
x Re
).
179
AR(A)
AR(E
A
)
AR
AR(G)
AR(m
ex
)
5.4. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE
Necesitatea cunoasterii si determinrii gradului de independent
economic si financiar a ntreprinderii, precum si identificarea cauzelor
care conduc la manifestri nedorite n cadrul acesteia, impune n analiza
financiar si un sistem de rate de eficient.
Prin rat de rentabilitate se ntelege raportul dintre efectele
economice si financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor.
Ratele de rentabilitate permit aprecierea si compararea n timp a
rezultatelor economico-financiare ale ntreprinderii.
Principalele categorii de rate de rentabilitate supuse analizei n
cadrul unei ntreprinderi sunt:
2. Rata rentabilittii comerciale (R
rc
);
3. Rata rentabilittii economice (R
re
);
4. Rata rentabilittii resurselor consumate (R
rrc
);
5. Rata rentabilittii financiare (R
f
).
Rata rentabilit(ii comerciale
Rata rentabilittii comerciale, calculat ca raport ntre marjele
de acumulare (indicator de rezultate) i cifra de afaceri,
caracterizeaz eficienta politicii comerciale i, mai ales, de pret a
ntreprinderii. Relatia de calcul este urmtoarea:
R
rc
= 100
CA
R

Pentru ntreprindere, optim este ca aceast rat s creasc n dinamic.


Aceasta presupune adoptarea unei politici comerciale si de pret adecvate care
s conduc la sporirea rezultatului n cadrul cifrei de afaceri. Nu exist un
nivel optim al indicatorului, valoarea lui fiind dependent de sectorul de
activitate. Pentru firmele din sfera productiei si distributiei, rata rentabilittii
comerciale poate fi calculat dup urmtorul model:
180
R
rc
=
100
CA
R

=
100
p q
c q - p q
i i
i i i i


unde: q
i
= cantitate de produse;
c
i
= cost mediu pe produs;
p
i
= pret mediu de vnzare.
n cazul unittilor comerciale, rata rentabilittii comerciale
poate mbrca urmtoarele forme:
a) R
rc
=
100

ci i r g
, n situatia n care sunt implicate structuri,
sectoare si activitti diverse.
b) R
rc
= C N , n situatia n care componentele analizate sunt
cota de adaos comercial si nivelul cheltuielilor de circulatie a
mrfurilor.
Factorial poate fi prezentat astfel:
R
rc
=
100

ci i r g
, unde r
ci
= c
i
- n
i
Deci R
rc
=
, )
100

i i i n - c g
AR
rc
(g
i
)
AR
rc
AR
rc
(n
i
)
AR
rc
(r
ci
)
AR
rc
(c
i
)
g
i
= structura vnzrilor;
r
ci
= rata rentabilittii comerciale pe sectoarele implicate;
n
i
= nivelul cheltuielilor de circulatie pe sectoarele implicate;
c
i
= nivelul cotei de adaos comercial pe sectoarele implicate.
Rata rentabilit(ii economice
Rata rentabilittii economice exprim eficienta cu care
ntreprinderea i utilizeaz potentialul de care dispune. Aceasta se
calculeaz ca raport ntre rezultatul obtinut de ntreprindere (n
special rezultatul exploatrii) i activul bilantier.
R
re
= 100
Re

A
x
181
unde:
Rex = rezultat exploatare;
A = activ bilantier.
ns trebuie evidentiat faptul c nu ntreg activul ntreprinderii
particip la realizarea rezultatului din exploatare, o parte, spre
exemplu, putnd fi utilizat pentru desfsurarea activittilor financiare
care nu sunt incluse n rezultatul exploatrii si care determin
rezultatul financiar. Astfel, relatia de calcul a acestei rate devine:
R
re
= 100
Re

Aex
x
Eficient pentru ntreprindere ar fi ca rata rentabilittii economice s
creasc n dinamic, ceea ce presupune o utilizare eficient a activului
disponibil. n ceea ce priveste analiza factorial a ratei rentabilittii
economice, aceasta se poate realiza prin intermediul fluxului care
genereaz rezultatul exploatrii, adic prin intermediul cifrei de afaceri.
R
re
= 100
Re

A
x
= Rrc n
CA
x
A
CA
CA
CA
A
x
100
Re
100
Re
unde: n =
A
CA
- numr de rotatii activ;
R
rc
= 100
Re

CA
x
- rata rentabilittii comerciale.
Dac se analizeaz rata rentabilittii economice prin prisma
factorilor directi (n si R
rc
) n economie, se vor deosebi dou categorii
de ntreprinderi: o categorie care si formeaz rata rentabilittii
economice printr-un numr mare de rotatii ale activului si o
rentabilitate comercial redus - ntreprinderile comerciale; o alt
categorie care nregistreaz un numr redus de rotatii ale activului si o
rentabilitate comercial mare - ntreprinderile industriale.
Rata rentabilit(ii resurselor consumate
Rata rentabilittii resurselor consumate (R
rrc
) msoar eficienta
costurilor de realizare a productiei sau a celor de circulatie. Se
compar astfel profitul cu cheltuielile realizate pentru obtinerea
acestuia. Relatia de calcul este redat de urmtoarea formul:
R
rrc
= 100
Cost
R
182
Pentru activitatea de comert, costul este reprezentat de
cheltuielile cu circulatia mrfurilor (Chc), cheltuieli ce nu includ
costurile de achizitie.
Pentru firm, indiferent de activitatea desfsurat, optim ar fi ca
rata s creasc n dinamic, ceea ce ar indica o crestere a eficientei
costurilor efectuate de ctre firm.
Factorial, rata rentabilittii resurselor consumate se poate
analiza dup cum urmeaz:
R
rrc
= 100 100 100 100


Chc
Ad
Chc
Chc Ad
Chc
R
unde:
R= Ad Chc,
Ad =
100
C CA
,
Chc =
100
N CA
.
n situatia n care activitatea se desfsoar pe sectoare, pe
activitti, pe produse:
C =
100

i i c g
si N =
100

i i n g
n consecint, R
rrc
= 100 100
N
C
100 100

i i
i i
n g
c g
A R
rrc
(g
i)
A R
rrc
A R
rrc
(n
i
)
A R
rrc
(c
i
)
Rata rentabilit(ii financiare
Rentabilitatea financiar desemneaz capacitatea ntreprinderii
de a obtine profit net prin utilizarea capitalurilor proprii. Rata
rentabilittii financiare exprimat ca raport procentual ntre
rezultatul net i capitalul propriu exprim eficienta cu care este
utilizat capitalul propriu. Modelul de analiz al ratei este:
R
f
= 100
Cp
Rn
183
unde: Rn = rezultat net;
Cp = capital propriu.
Analiza factorial a ratei rentabilittii financiare poate fi pus
n evident prin:
a) cifra de afaceri:
R
f
= 100 100 100
CA
Rn
Cp
CA
CA
CA
Cp
Rn
Cp
Rn
n
cp
R
rc
unde: n
cp
=
Cp
CA
- nr. rotatii capital propriu (eficienta capitalului propriu);
R
rc
=
CA
Rn
- rata rentabilittii comerciale.
A R
f
(n
cp
)
AR
f
A R
f
(R
rc
)
Optim pentru ntreprindere este ca aceast rat s creasc n
dinamic, iar acest lucru se poate realiza printr-o mai bun utilizare a
capitalurilor proprii si printr-o politic comercial adecvat.
b) structura financiar a firmei. Caz n care, pe lng
capitalurile proprii, ntreprinderea se poate finanta si din capitaluri
atrase si alte surse:
R
f
=
CA
CA
Cp
A
A
Rn
Cp
A
A
Rn
A
A
Cp
Rn
Cp
Rn
100 100 100 100
=
=
100 100 100
+

CA
Rn
Cp
D Cp
A
CA
CA
Rn
Cp
A
A
CA
Cp
A
CA
CA
A
Rn
= nSf R
rc
Deoarece A = Cp+D, iar
n =
A
CA
- nr. de rotatii activ;
Sf =
Cp
D Cp +
- structura financiar a ntreprinderii;
R
rc
= 100
CA
Rn
- rata rentabilittii comerciale.
A Rf (n)
Rf A Rf (Sf)
A Rf (R
rc
)
184
5.5. APLICATII $I STUDII DE CAZ
1. Capacitatea unei ntreprinderi de a nregistra ncasri mai mari
dect costul total de productie si totodat s obtin un profit net,
necesar att dezvoltrii, ct si remunerrii capitalurilor, este:
a) productivitatea muncii;
b) rentabilitatea;
c) viteza de circulatie.
2. Pentru cercetarea situatiei rentabilittii unei ntreprinderi
trebuie s se urmreasc caracterul corelativ dintre:
a) profit si rata rentabilittii ;
b) profit, productivitatea muncii si rata rentabilittii;
c) profit, eficienta economic si rata rentabilittii.
3. Rata rentabilittii este un indicator care msoar:
a) gradul de utilizare muncii;
b) gradul n care utilizarea diverselor resurse (inclusiv a
veniturilor) aduce profit;
c) gradul de utilizare a stocurilor.
4. Soldurile de acumulri bnesti pe cele trei tipuri de activitate, destinate
remunerrii factorilor de productie si finantrii activittii viitoare, formeaz:
a) cash-flow-ul;
b) randamentul ntreprinderii;
c) soldurile intermediare de gestiune.
5. Primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie n termeni
de rentabilitate, este:
a) Rezultatul exploatrii;
b) Rezultatul curent;
c) Rezultatul brut al exploatrii.
6. Rezultatul exploatrii pune n evident:
a) rezultatele comerciale ale ntreprinderii, independent de
politica financiar si fiscal, ns tinnd cont de politica de
amortizare si de constituire a provizioanelor;
b) rezultatele exploatrii normale si curente, ct si rezultatele
activittii financiare a firmei;
c) rezultatele economice ale ntreprinderii generate de
operatiunile de exploatare, independent de sistemul de
amortizare adoptat, de politica financiar si cea fiscal.
185
7. Capacitatea de autofinantare a exercitiului financiar reprezint:
a) un surplus financiar degajat de activitatea rentabil a ntreprinderii
care trebuie s fie sustinut de mijloace financiare efective
(trezorerie disponibil) pentru a deveni real;
b) un surplus financiar degajat de activitatea nerentabil a ntreprinderii
care trebuie s fie sustinut de mijloace financiare efective;
c) un surplus financiar degajat de activitatea nerentabil a
ntreprinderii care trebuie s fie sustinut de trezoreria real.
8. Dinamica rezultatului activittii ntreprinderii depinde de:
a) cifra de afaceri, structura vnzrilor, rata rentabilittii comerciale
la nivel de structur, cota medie dea adaos comercial pe structur,
nivelul cheltuielilor de circulatie pe structur;
b) structura vnzrilor pe produse, sectoare sau activitti, rata
rentabilittii comerciale la nivel de structur, cota medie dea adaos
comercial pe structur;
c) cifra de afaceri, rata rentabilittii comerciale la nivel de structur.
9. Eficienta politicii comerciale si, mai ales, de pret a
ntreprinderii este caracterizat prin:
a) rata rentabilittii comerciale;
b) rata rentabilittii economice;
c) rata rentabilittii resurselor financiare.
10. Rentabilitatea financiar desemneaz:
a) eficienta cu care ntreprinderea si utilizeaz resurselel de care dispune;
b) eficienta costurilor de realizare a productiei sau a celor de circulatie;
c) capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net prin utilizarea
capitalurilor proprii.
Aplica(ii gril
1. Se cunosc urmtoarele date:
Cifra de afaceri (lei) Rata rentabilit(ii
comerciale (%)
Sector
To T1 To T1
A 500 750 15 10
B 1.500 1.750 10 20
186
Determinati actiunea structurii cantittilor vndute asupra
rezultatului firmei:
a) 500 lei;
b) 5,75 lei;
c) 625 lei.
2. Se cunosc urmtoarele date:
Indicator To T1
Profitul (lei) 200 300
Cifra de afaceri (lei) 2.000 3.600
Numrul mediu de salariati 30 35
Numrul salariatilor operativi 20 30
Actiunea
Nop
a
w asupra rezultatului firmei este:
a) 51,6 lei;
b) 60,2 lei;
c) 66,5 lei.
3. Se cunoaste evolutia indicatorilor:
- lei-
Indicator To T1
Rezultatul exploatrii 500 600
Cifra de afaceri 2.000 2.400
Activul total 1.000 800
Actiunea R
RC
(%) asupra ratei rentabilittii economice este:
a) 0%;
b) 25%;
c) 25%.
4. Se cunoaste dinamica indicatorilor:
- lei -
Indicator To T1
Rezultatul net 500 600
Cifra de afaceri 2.000 2.400
Capitalul propriu 1.200 1.800
Actiunea eficientei capitalului propriu (n
Cp
) asupra ratei
rentabilittii financiare este:
a) 8,5%;
b) 8,5%;
c) 0 lei.
187
5. Ce exprim corelatia: ICA =105%; IN
p
=101%; IP aferent
CA=103%
a) sporirea productivittii muncii si rentabilittii;
b) scderea productivittii muncii si cresterea costurilor;
c) sporirea productivittii muncii si a costurilor.
6. Ce exprim corelatia: ICA =105%; IF
a
=101%; IP aferent
CA=106%
a) diminuarea eficientei fondurilor fixe active si cresterea costurilor;
b) diminuarea eficientei fondurilor fixe active si a costurilor;
c) cresterea eficientei fondurilor fixe active si a costurilor.
7. Ce exprim corelatia: ICA =108%; IA =105%; IR
re
=103%
a) a ncetinit viteza de rotatie a activelor si a crescut rata
rentabilittii comerciale;
b) s-a accelerat viteza de rotatie a activelor si a sczut rata
rentabilittii comerciale;
c) s-a accelerat viteza de rotatie a activelor si a crescut rata
rentabilittii comerciale.
8. Ce exprim corelatia: IR
n
=107%; IR
rf
=102%;
a) ICp =105%;
b) ICp =95%;
c) ICp =10%.
9. Ce exprim corelatia: ICA =109%; IA =105%; IP aferent
CA=112%
a) a ncetinit viteza de rotatie a activelor, au crescut costurile si
rata rentabilittii economice;
b) s-a accelerat viteza de rotatie a activelor, au crescut costurile si
rata rentabilittii economice;
c) s-a accelerat viteza de rotatie a activelor, au sczut costurile si
a sporit rata rentabilittii economice.
10. Ce exprim corelatia: IP aferent CA =107%; IR
rc
=109%;
a) ICA =101,9%;
b) ICA =3,7%;
c) ICA =98,2%.
188
Aplica(ii de rezolvat
1. Analizati dinamica profitului aferent cifrei de afaceri, dac se
cunoaste evolutia urmtoare a indicatorilor:
Cifra de afaceri
(lei)
Nivelul
cheltuielilor de
circula(ie (%)
Cota de adaos
comercial (%)
Sector
To T1 T0 T1 T0 T1
A 1.500 2.000 30 35 35 45
B 1.000 800 25 20 30 25
Total 2.500 2.800
2. Analizati dinamica profitului aferent cifrei de afaceri, dac se
cunoaste evolutia urmtoare a indicatorilor:
Indicatori To T1
Cifra de afaceri (lei) 10.000 24.000
Profitul (lei) 2.000 3.000
Numrul mediu de salariati 50 60
Numrul salariatilor operativi 40 45
3.Analizati dinamica ratelor de rentabilitate cunoscute dac se
cunosc urmtoarele date:
Indicatori To T1
Cifra de afaceri (lei) 200.000 240.000
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (lei) 180.000 220.000
Active totale (lei) 90.000 100.000
Capital propriu (lei) 85.000 90.000
Profitul brut (lei) 25.000 30.000
Profitul net (lei) 21.000 25.200
4. Calculati si analizati soldurile intermediare de gestiune din
urmtorul tabel:
1
8
9
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
- mii lei -
Venit Cheltuial Sold intermediar de gestiune Nr.
crt. Categorie 0 1 Categorie 0 1 Categorie 0 1
1. Venituri din vnzri de mrfuri 200 300 Cheltuieli cu mrfurile 100 200 Marja comercial
Productia vndut
Variatia stocurilor
Productia imobilizat
1600
-
100
1400
+100
200
Variatia stocurilor 100 - 2.
TOTAL TOTAL - Productia exercitiului
Marja comercial
Productia exercitiului
Consumuri terti (materii
prime, materiale, alte
cheltuieli materiale, energie,
ap, servicii prestate terti)
600
+
100
700
+
100
Valoare adugat 1.000 1.000 3.
TOTAL 700 800
Valoarea adugat
Subventii pentru exploatare 0 0
Cheltuieli de personal
Cheltuieli cu impozite,
taxe si alte vrsminte
400
200
300
100
4.
TOTAL TOTAL Rezultatul brut al
exploatrii
Excedent brut al exploatrii
Venituri din amortizri si provizioane
Alte venituri din exploatare
100
0
300
0
Cheltuieli cu amortizrile
si provizioanele
Alte cheltuieli din exploatare
200
0
500
0
5.
TOTAL TOTAL Rezultatul exploatrii
Rezultatul exploatrii
Venituri financiare 200 300
Cheltuieli financiare 200 200 6.
TOTAL TOTAL Rezultatul curent
7. Venituri extraordinare 0 100 Cheltuieli extraordinare 100 200 Rezultatul extraordinar
Rezultatul curent
Rezultatul extraordinar
Impozitul pe profit 100 200 8.
TOTAL TOTAL Rezultatul net
190
Bibliografie
Bojian O. - Contabilitatea financiar a
ntreprinderilor, Ed. Universitar,
Bucuresti, 2004
Barry J. Epstein,
Eva K. Jermakowicz
- Interpretarea i aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate i
Raportare Financiar, Ed. BMT
Publishing House, Bucuresti, 2007
Dinu Eduard - Analyse financiere de la firme, cap. 5
Enache E., Gust
M.,Diaconu M.
- Analiza economico-financiar, Ed.
Independenta Economic, 1998
Gust M. (coord.),
Diaconu M., Enache E.
Clin G., Ene S.
- Analiz economic financiar, Ed.
Independenta Economic, Pitesti, 2003
Isaic Maniu A., Ene S.,
Tudose G.
- Evaluarea, fezabilitatea, planul de
afaceri i riscurile activittii
economice, Ed. Independenta
Economic, Pitesti, 2004
IsInescu A. (coord.) - Evaluarea ntreprinderii, Ed.
Universitar, Bucuresti, 2003
IsInescu A. (coord.) - Ghid practic de analiz economico-
financiar, Bucuresti, Ed. Tribuna
Economic, 1999
IsInescu A., Anghel I.,
Robu V., Stan S
- Ghid practic de evaluare a
ntreprinderii, Ed. Tribuna
Economic, Bucuresti, 2001
Manolescu Gh. - Managementul financiar, Ed.
Economic, Bucuresti, 1995
Mrgulescu D. - Analiza economico-financiar n
comert i turism, Ed. Oscar Print,
Bucuresti, 1998
Mrgulescu D., Cismasu
I.D., Vlceanu G.,
Serban C.
- Analiza economico-financiar, Ed.
Fundatia Romnia de Mine,
Bucuresti, 1999
191
Niculescu M. - Analiz economico-financiar,
Universitatea Constantin
Brncoveanu, 1993
Niculescu M - Diagnostic global strategic,
Ed. Economic, Bucuresti, 2003
Pntea P.I. - Contabilitatea financiar actualizat
la Standardele Europene, Ed.
Intelcredo, Deva, 2005
Petcu M. - Analiz economico financiar, Ed.
Economic, Bucuresti, 2003
Popa I. E. - Bazele contabilittii. Aplicatii practice,
Ed. Economic, Bucuresti, 2009
Ristea M., Dumitru C. G. - Contabilitatea n managementul
ntreprinderii, Ed. Tribuna
Economic, Bucuresti, 2005
Thibault J.P. - Le diagnostic dentreprise,
Ed. Meteora, Paris, 2002
Toma M., Alexandru F. - Finante i gestiune financiar de
ntreprindere, Ed. Economic,
Bucuresti, 1998
Toma M. - Initiere n evaluarea ntreprinderii,
Ed. CECCAR, Bucuresti, 2007
Vlceanu Gh., Robu V.,
Georgescu N.
- Analiz economico financiar, Ed.
Economic, Bucuresti, 2005
Vasile I. - Gestiunea financiar a
ntreprinderii, Ed. Meteora Press,
Bucuresti, 2002
Vintil G. - Gestiunea financiar a
ntreprinderii, Editura Didactic si
Pedagogic., Bucuresti, 1997
Vintil G., Vut M. - Gestiunea financiar a ntreprinderii
Ed. ROLCRIS, Bucuresti, 2000