LUCRARE DE LICENŢĂ

ANALIZA ECONOMICĂ A PRODUCŢIEI

ÎN CADRUL S.C. PANIF PUCHENI SRL
 CUPRINS

CAPITOLUL I. ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE – SUPORTUL ACTIVITĂŢII

ECONOMICO-FINANCIARE............................................................................... pag. 4
1.1. Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie................................. pag. 4
1.2. Producţia în expresie fizică...................................................................... pag. 6
1.3. Indicatorii valorici de exprimare a activităţii de producţie...................... pag. 6
1.4. Ritmicitatea vânzărilor/producţiei şi analiza calităţii producţiei............. pag. 7

CAPITOLUL II. ANALIZA PRODUCŢIEI LA S.C. PANIF PUCHENI SRL..pag.12

2.1. Scurt istoric..............................................................................................pag.12
2.2. Structura organizatorică...........................................................................pag.13
2.3. Structura de producţie..............................................................................pag.16
2.4. Dinamica principalilor indicatori............................................................ pag.17

CAPITOLUL III. ANALIZA STRUCTURALĂ ŞI FACTORIALĂ A ACTIVITĂŢII

DE PRODUCŢIE.......................................................................... pag.18
3.1. Analiza cifrei de afaceri.......................................................................... pag.18
3.2. Analiza valorii adaugate......................................................................... pag. 25
3.3. Analiza producţiei exercitiului............................................................... pag. 26
3.4. Analiza producţiei fizice......................................................................... pag.28
3.5. Analiza calităţii produselor..................................................................... pag.31

CAPITOLUL IV. EFECTELE PERFECŢIONĂRII ACTIVITĂŢII DE

PRODUCŢIE.......................................................................................................... pag. 36
4.1. Restructurarea activităţii/îmbunătăţirea structurii existente.................. pag. 36
4.2. Utilizarea eficientă a resurselor umane................................................. pag. 36
4.3. Reducerea personalului......................................................................... pag. 38
4.4. Creşterea calităţii forţei de muncă......................................................... pag. 38
4.5. Creşterea eficienţei mijloacelor fixe..................................................... pag. 38

2
 4.6. Creşterea cifrei de afaceri...................................................................... pag. 40
4.7. Creşterea producţiei marfă.................................................................. pag.41
4.8. Creşterea valorii adaugate................................................................... pag.43
4.9. Creşterea profitului/rentabilităţii......................................................... pag.44

CAPITOLUL V. CONCLUZII ŞI PROPUNERI................................................... pag.46

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................... pag.50

ANEXE................................................................................................................... pag.51

3
 CAPITOLUL I
ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE
SUPORTUL ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE

1.1. Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie

Analiza economico-financiară, ca ştiinţă economică de sine stătătoare, combină
inteligent toate informaţiile ce derivă din progresul diferitelor ştiinte economice, iar
concluziile desprinse ca urmare a demersului pur analitic sunt forţe de tracţiune pentru
întregul mecanism economic.
Întreprinderea1 reprezintă o entitate socio-economică de sine stătătoare, cu o
structura proprie delimitată în timp şi spatiu. Ea trebuie să-şi probeze permanent
viabilitatea, capacitatea de concurenţa şi adaptare, performanţa economico-financiară.
Toate acestea îşi găsesc reflectarea în eficienţa activităţilor care au la bază determinări
cantitativ-calitative ale factorilor de producţie, randamente maxime ale utilizării acestora
etc.
Pentru orice unitate economică, activitatea de producţie2 şi comercializare, sau
activitatea de exploatare reprezintă obiectivul principal al activităţii economice, indiferent
de forma de proprietate, deoarece, prin aceasta, se realizează bunurile şi serviciile
necesare satisfaceri nevoilor de consum productiv şi consum final ale societăţii 3. Orice
activitate de exploatare, orice activitate de consum şi comercializare este urmarea unei
comenzi explicite, prin care se onorează cererea de produse şi servicii.
Raţiunea de a exista a oricărei întreprinderi, presupune desfăşurarea unei activităţi
durabile măsurată prin nivelul performanţelor economico-financiare. Rezultatele
activităţii de producţie şi comercializare a bunurilor materiale necesare satisfacerii unor
nevoi sociale se masoară prin nivelul şi evoluţia indicatorilor valorici.

1
Nicolescu, Ovidiu; Verboncu, Ion - Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2001, pag.11
2
Isfanescu, Aurel; Robu, Vasile - Analiza economico-financiară. Editura ASE, Bucureşti, 2002, pag.34
3
Moldoveanu, George - Analiza organizaţională. Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 55

4
 Procesul de producţie poate fi definit, din punct de vedere tehnico-material, prin
totalitatea acţiunilor conştiente ale angajaţilor unei întreprinderi, îndreptate, cu ajutorul
diferitelor maşini, utilaje sau instalaţii, asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu o anumită
valoare de piaţă.
Cantitatea şi calitatea materiilor prime, materialelor, echipamentelor tehnice,
forţei de muncă, informaţiilor, mijloacelor financiare etc., în calitatea lor de mărimi de
intrare în sistem sunt supuse unor transformări în scopul obţinerii mărimilor de ieşire din
sistem sub forma produselor obţinute, lucrărilor executate şi a serviciilor prestate,
destinate a răspunde cerinţelor tot mai complexe şi mai diversificate ale consumatorilor.
Pe de altă parte, în contextul unei economii de piaţa concurenţiale 4, unităţile
economice, întreprinderile îşi desfaşoară activitatea atât în cadrul unui singur domeniu de
activitate (industrie, construcţii – montaj, transporturi, agricultură, turism, comerţ, etc.),
cât şi în cadrul mai multor domenii de activitate. În vederea obţinerii unor rezultate
economico-financiare cât mai bune, a eficientizării activităţii lor, deci în vederea obţinerii
unui profit cât mai mare, societăţile comerciale (întreprinderile) desfăşoară, de cele mai
multe ori, o activitate polivalentă, unele mergând de la producţia de bunuri propriu-zisă,
până la desfacerea cu amănuntul a acestor bunuri.
Multe din societăţile comerciale, în special cele cu capital privat, desfăşoară,
concomitent, o activitate industrială, de construcţii-montaj, de transporturi, agricolă, s.a.,
în vederea reducerii cheltuielilor de exploatare şi deci, în vederea sporirii rentabilităţii lor.
Dar, desigur că sunt şi multe întreprinderi care desfăşoară o activitate de exploatare
specifică unui singur domeniu de activitate (industrială, de construcţii-montaj, agricolă,
de turism, comerţ cu ridicata, comerţ cu amănuntul, s.a.).
Corelând informaţii din diverse domenii, analiza economico-financiară5
cercetează trecutul, monitorizează prezentul şi previzionează evoluţia afacerilor, totul
concentrându-se în direcţia utilizării eficiente a resurselor.

4
Donaldson, Bill - Managementul vânzărilor: teorie şi practică. Editura Codecs, Bucureşti, 2001, pag.25
5
Morosan Iosefina - Analiza economico-financiară Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008,
pag. 44

5
 Scopul analizei este de a interpreta activitatea de producţie şi comercializare a
întreprinderii, de a evalua rezultatele şi performanţele sale comerciale prin examinarea
principalilor indicatori economico-financiari.
Deci, în cazul analizei statistice a activităţii de producţie şi comercializare, este
oportun ca această analiză să fie abordată pe domenii de activitate, iar, în final, să se
efectueze o analiză de anasamblu, la nivelul societăţii comerciale.

1.2. Producţia în expresie fizică

Pentru dimensionarea volumului producţiei se folosesc următoarele feluri de
unităţi de măsură:
 unităţi naturale;
 unităţile convenţionale naturale;
Unităţile naturale reprezintă acele unităţi de măsură care corespund destinaţiei şi
însuşirilor fizice ale produselor (m, m2, m3, kg, bucăţi, kwh etc.).
Unităţile convenţional-naturale se folosesc pentru exprimarea volumului total al
unei producţii omogene. O unitate convenţional-natural reprezintă o unitate de măsură
fizică a unui produs fizic considerat ca etalon pentru o grupă de produse cu caracteristici
asemănătoare.
Producţia în unităţile fizice (naturale) are un caracter omogen. Aceasta poate fi
grupată după două criterii:
 criteriul constructiv;
 criteriul de destinaţie.
Producţia6 în expresie naturală la nivelul întreprinderii se obţine prin însumarea
cantităţilor de produse realizate în subunităţile de producţie.

1.3. Indicatorii valorici de exprimare a activităţii de producţie

Indicatorii economici de bază ai întreprinderii se exprimă şi în unităţi valorice.
Unităţile valorice sunt folosite în mod obligatoriu pentru exprimarea volumului şi
dimensiunii unei producţii neomogene, cu ajutorul preţurilor.

6
Mărgulescu D. şi colab. – Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, Bucureşti, 1994 , pag. 21

6
 Unităţile de muncă exprimă volumul producţiei prin cantitatea de muncă necesară
executării ei. Aceste unităţi sunt de regulă exprimate în om-ore, sau om-zile normale.
Utilizarea unităţilor valorice de măsură a producţiei este impusă de marea
diversitate a nomenclatorului de produse din cadrul întreprinderii de producţie
industrială. Principii indicatori valorici stau la baza determinării eficienţei economice a
folosirii potenţialului productiv.
Indicatorii valorici utilizati în evaluarea rezultatelor şi performanţelor comerciale
ale întreprinderii sunt:
 Cifra de afaceri (CA) reprezintă veniturile totale obţinute de întreprindere într-o
anumită perioadă de timp;
 Producţia marfă fabricată destinată livrării (Qf) exprimă rezultatul direct şi
util al activităţii productiv-industriale desfăşurate de către o întreprindere care îmbracă
forma valorii produselor fabricate, lucrărilor executate şi a serviciilor prestate în cursul
unei perioade de timp destinate a fi vândute, livrate sau valorificate în afară acesteia;
 Producţia exerciţiului sau producţia globală (Qe) reflectă volumul total al
activităţii desfăşurate de către întreprindere pe parcursul unui exerciţiu financiar. Aceasta

este formată din: producţia vândută ( Qv ), variaţia producţiei stocate ( DQS ) şi producţia

imobilizată ( Qi ), astfel:
Qe=Qv+ΔQs+Qi
 Valoarea adăugată (VA) reprezintă surplusul de încasări peste valoare
consumurilor provenite de la terţi, respectiv bogăţia creată de întreprindere prin
valorificarea potenţialului de care dispune.

1.4. Ritmicitatea vânzărilor

Între ritmicitatea producţiei, a vânzării7 mărfurilor şi ritmicitatea aprovizionării
unităţilor este necesar să existe o permanentă sincronizare. Aprovizionarea cu materii
prime şi materiale are un caracter intermitent din cauza volumului şi diversităţii
resurselor materiale necesare desfăşurării activităţii întreprinderii, răspândirii teritoriale a

7
Enea, Mihaela - Rolul marketingului în managementul organizaţiei moderne: teză de doctorat, ASE,
Bucureşti, 2005

7
furnizorilor, în timp ce procesul de producţie are un caracter continuu. Astfel asigurarea
concordanţei între aprovizionare şi producţie se realizează prin constituirea în
întreprindere a stocurilor. Uneori este imposibil şi neeconomic să se aprovizioneze
materii prime şi materiale în momentul când sunt cerute în producţie.
Momentul aprovizionării tehnico-materiale este precedat de încheierea
contractelor economice, de stabilirea volumului şi structurii importului, de stabilirea
normativelor pentru stocuri de materii prime, materiale, combustibil, de asigurare a
condiţiilor de recepţionare, depozitare şi păstrarea materialelor. Teoria stocurilor a apărut
din necesitatea asigurării unei aprovizionări ritmice şi cu cheltuieli minime a stocurilor de
materii prime şi materiale în procesul de producţie, sau a stocurilor de produse finite şi
bunuri de larg consum în activitatea de desfacere a mărfurilor.
Stocurile reprezintă cantităţi de resurse materiale sau produse (finite sau într-un
stadiu oarecare de fabricaţie) acumulate în depozitele de aprovizionare ale unităţilor
economice într-un anumit volum şi o anumită structură, pe o perioadă de timp
determinată, în vederea unei utilizări ulterioare. Cu toate că stocurile sunt considerate
resurse neactive, este necesar, în mod obiectiv, să se recurgă la constituirea de stocuri (de
resurse materiale) bine dimensionate, pentru a se asigura ritmicitatea producţiei
materiale şi a consumului.
Dar cel mai impotant element, care determină calitatea distribuţiei, este factorul
uman. Un bun agent de vânzări este cel care asigura stabilitatea, continuitatea vânzărilor
8
într-un teritoriu dat. Relaţia dintre agent şi client este o relaţie economico-financiară dar
trebuie să includă şi elemente de RP. Prin rezultatele financiare obţinute, el susţine practic
întreaga activitate a organizaţiei de distribuţie iar prin RP stabilitatea şi continuitatea
acesteia.

1.5. Analiza calităţii producţiei

Calitatea producţiei9 este ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs
sau serviciu care îi conferă acestuia atitudinea de a satisface nevoia socială sau tehnică, în
funcţie de parametrii tehnico-economici, gradul de utilizare şi eficienţă economică în
8
Balaure, Virgil, coord. – Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002, pag. 54
9
Badea, Florica- Managementul producţiei. Editura ASE, Bucureşti, 2005, pag.18

8
exploatare. Calitatea produselor este o prioritate majoră, o condiţie a ridicării eficienţei
muncii sociale, a satisfacerii la un nivel superior a nevoilor societăţii, pentru mijloace de
producţie şi bunuri de consum. Calitatea produselor este implicată direct în asigurarea şi
ridicarea calităţii vieţii.
Pornind de la aceasta definitie, fiecare conducător10, trebuie să impună reguli şi
condiţii speciale, în interiorul firmei sau atelierului de confecţie a produselor de
tâmplărie, pentru a implementa conceptul de calitate a producţiei în procesele de
producţie. Etapele care trebuiesc respectate sunt:
 analiza calităţii produselor rezultate din fluxul de producţie,
 evaluarea calităţii produselor,
 controlul calităţii produsului rezultat din fluxul de producţie.
Potrivit conceptului de „calitate totală”, calitatea produselor şi a producţiei trebuie
asigurată pe toate etapele şi fazele realizării produsului, începând cu primirea comenzii
de la client, continuând cu procesul de realizare a acestuia şi terminând cu predarea
comenzii la consumatori.
Indicatorii calităţii permit măsurarea performanţei sistemului calităţii. Sunt
instrumente indispensabile calităţii, care trebuie să impună o dinamică ce relevă ecartul
dintre nivelul calităţii atins şi nivelul calităţii dorit.
Calitatea poate fi urmarită şi analizată printr-o serie de indicatori la baza cărora se
pun caracteristicile esenţiale care exprimă parametrii funcţionali ai produselor.
Indicatorii de calitate se pot grupa astfel:
1. Indicatori ai calităţii producţiei care exprimă procesul de înnoire a producţiei prin
modernizări, asimilări.
2. Indicatori ai calităţii produselor care reflectă în final caracteristicile produselor ca
rezultat al procesului de concepţie şi execuţie. Cei mai importanţi sunt:
 Indicatori parţiali ai calităţii produselor (specifice), măsoară gradul de dezvoltare
a caracteristicilor specifice fiecărui produs prevăzut în standarde, norme interne sau
caiete de sarcini sub forma unor limite pe care trebuie să le respecte produsele.

10
Dan Anghel Constantin, Marinică Dobrin, Stănel Niţă, Anca Niţă – Managementul resurselor umane,
Editura Naţională, Bucureşti, 1999, pag.44

9
  Indicatorii claselor sau sorturilor de calitate se utilizează în ramurile industriale
unde produsele pot fi încadrate pe mai multe clase de calitate (I, II). Indicatorul utilizat
este ponderea producţiei de o anumită calitate (extra, I, II) în totalul producţiei. Pentru
exprimarea sintetică a calităţii întregii producţii se utilizează următorii indicatori:
- coeficientul mediu de calitate care exprimă printr-o cifră calitatea întregii producţii. Se
calculează făcând media aritmetică a coeficienţilor pe calităţi (cifra care indică clasa de
calitate) ponderaţi cu cantitatea de produse din diferite calităţi, totalul raportându-se la
întreaga cantitate de produse.
- coeficientul de calitate mediu generalizat - se foloseşte în întreprinderile în care se
fabrică mai multe produse omogene de calităţi diferite (ciment, ţesături). Se calculează
făcând media coeficienţilor medii de calitate ai produselor, ponderaţi cu valoarea
produselor respective, totul raportându-se la valoarea totală a produselor.
- preţul mediu al produsului – se calculează pentru fiecare produs al cărui preţ diferă în
funcţie de calitate, raportând valoarea produsului la calitatea acestuia.
 Indicatorii noncalităţii reflectă deficienţele calitative ale procesului de producţie
şi exprimă ponderea rebuturilor, reclamaţiilor de la beneficiari în totalul producţiei.
Sistemul de indicatori ai calitatii produselor poate fi construit sub formă de piramidă, pe
baza unei anumite sistematizări ierarhice a indicatorilor. Un asemenea sistem agregat de
indicatori, structurat piramidal, poate avea trei trepte:
- treapta I, situată la baza piramidei, cuprinde un număr foarte mare şi divers de indicatori
ai caracteristicilor de calitate, denumiţi indicatori analitici sau simplu ai calităţii;
- treapta a II-a, cuprinde un număr mai mic de indicatori specifici grupelor de
caracteristici de calitate, respectiv indicatorii sintetici ai fiecărei grupe de caracteristici;
- treapta a III-a, situată la vârful piramidei, reprezintă indicatorul complex, integral al
nivelului calităţii.
o Indicatori analitici (simpli) definesc fiecare în parte, aspecte esenţiale ale
caracteristicilor de calitate. Ei se exprimă ca şi caracteristicile de calitate pe care
le reprezintă, în unităţi naturale, natural-convenţionale, de timp de muncă şi
valorice.
o Indicatorii sintetici sunt situaţi pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor şi
corespund principalelor grupe de caracteristici ale calităţii produselor.

10
 o Indicatorul complex, situat în vârful piramidei indicatorilor, trebuie să exprime
corespondenţa între caracteristicile efective ale produsului şi parametri de
identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat. Un astfel de indicator poate fi
obţinut raportând efectul util (E) la cheltuielile făcute (cheltuieli efectuate pentru
realizarea produsului Cr şi cheltuielile de exploatare Ce).
Există o disconcordanţă dintre calitatea oferită pe piaţă şi cea solicitată de clienţi.
Când diferenţa este mică, ea are un rol stimulator pentru producător, dar când este mare,
efectul este negativ pentru client.
Un loc important în cadrul sistemului de indicatori ai calitatii produselor îl ocupă
indicatorul sintetic al calităţii, care reflectă aportul caracteristicilor, ponderate după
importanţă, exprimate fie cantitativ (numeric), fie atributiv (noţional).

11
 CAPITOLUL II
ANALIZA PRODUCŢIEI LA S.C. PANIF PUCHENI S.R.L

2.1. Scurt istoric

Societatea comercială PANIF PUCHENI SRL, RO 1305461, J29/1745/1991 cu
sediul în comuna Puchenii Mari, judetul Prahova a fost înfiinţată la data 01.06.1991. La
început a funcţionat un cuptor pe vatră deservit de 6 brutări care făceau căteva sortimente
de pâine. Abonaţii care beneficeau de pâine erau în număr de aproximativ 600.
S.C. PANIF PUCHENI SRL are ca domeniu de activitate 1581 Fabricarea pâinii;
fabricarea produselor proaspete de patiserie. Această clasa include:
 fabricarea pâinii şi specialităţilor de panificaţie;
 fabricarea produselor proaspete de patiserie, plăcintelor, checurilor, tărâţelor etc.
Aceasta clasă exclude fabricarea produselor din paste făinoase.
Urmându-şi îndeaproape politica inteligentă de investiţii şi dezvoltare, în cei 18
ani de activitate S.C. PANIF PUCHENI SRL a reuşit să-şi lărgească gama de produse. În
prezent societatea fabrică 14 sortimente de panificaţie şi 32 sortimente de patiserie. SC
PANIF PUCHENI SRL funcţionează în momentul de faţă cu 5 cuptoare Matador, 2
dospitoare, 5 malaxoare, 2 divizoare.
Valorile S.C. PANIF PUCHENI SRL:
Integritatea. Sunt cinstiţi cu ei înşisi şi cu partenerii lor.
Loialitatea. Se respectă numele şi angajamentele în afaceri.
Responsabilitatea. Au curajul de a lua decizii şi de a-şi asuma rezultatele. Progresează
învăţând.
Eficienţa. Se folosesc integral şi cu maximum de efect resursele, pentru a obţine cele mai
bune produse.
Performanţa. Iniţiativă, acţiune, creativitate, spirit de competiţie pentru atingerea
scopului final. Recompensa reprezintă consecinţa rezultatelor.
Etica. Se acţioneaza întotdeauna cu integritate şi corectitudine.

12
 2.2. Analiza structurii organizatorice
Numărul total de persoane angajate este de 34. Deocamdată societatea deţine 3
puncte proprii de livrare. În rest produsele sunt distribuite cu ajutorul a 14 autoutilitare pe
piaţa natională. Numărul magazinelor la care se distribuie este de aproximativ 200.
Echipa managerială a societăţii este compusă din Director General având în
subordinea sa Directorul de Productie, Directorul Tehnic, Directorul Economic şi
Directorul Comercial, desemnaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Membrii
Consiliului de Administraţie au putere de a exercita orice act sau fapt care este legat de
administrarea societăţii în interesul acetsteia în limita drepturilor ce li se conferă.

Nr. Administratori Nr. Asociaţi Nr. Sucursale Nr. Filiale

1 2 0 5

Clădită pe experienţa în arta patiseriei şi a brutăriei, compania PANIF PUCHENI

se mândreşte astăzi cu angajaţi de elită pregăţiti la nivel european şi cu sisteme eficiente
şi profesionale de producţie şi distribuţie, având ca misiune satisfacerea celor mai
exigente gusturi, oferind clienţilor săi din toată ţară produse de patiserie şi panificaţie de
calitate superioară.
Brutarii de la PANIF, aşa cum în acest loc se face încă din anul 1991 şi până azi,
încep fiecare zi pregătind pâinea caldă a cărei istorie o spun în fiecare zi. Fac paine albă
şi pâine dietetică, fac pâine toast şi pâine împletită, fac colaci şi cornuri. Toate acestea le
fac prin metode şi cu reţete tradiţionale chiar dacă timpul s-a schimbat.

2.3. Structura de producţie

Toate produsele se comercializează în România în conformitate cu prevederile
legale privind siguranţa alimetară. Principala preocupare a firmei PANIF PUCHENI este
de a face cât mai cunoscute produsele sale şi de a câştiga o cota de piaţa semnificativă.
Oferta de produse:
 French Toast: Piaţa de pâine feliată a evoluat timid după 90. Ca urmare a
trendului crescător al pieţei de pâine feliată şi ambalată, PANIF a demarat în 2003 un
program de investiţii pe această direcţie. La începutul anului 2004, Panif şi-a propus să
devină liderul pieţei Pâinii feliate şi ambalate. Dispunând de o tehnologie modernă,

13
complet automatizată şi unică în ţara noastră, compania decide să schimbe reţeta de
fabricare a Toastului Panif, venind astfel pe piaţa cu o gama de produse de o calitate
superioară şi obţinute în condiţii stricte de igiena şi siguranţă. Tipuri:
o French Toast Clasic
o French Toast Secară - cu un conţinut de fibre vegetale de 6 ori mai mare
decât pâinea obişnuită, bogat în substanţe minerale şi aducând un aport
energetic redus - rezultat al amestecului de făină neagră, graham şi secară.
o French Tost Seminţe - produs ce respectă tendinţele nutriţionale moderne,
creat dintr-un amestec de făinuri cu adaos de seminţe de floarea soarelui,
dovleac şi susan. Combină bogaţia în fibre vegetale cu aportul energetic
ridicat.
Avantajele produsului:
K.Touch - produs neatins - este o tehnologie modernă care impune un nou
standard în panificaţie; pornind de la selectarea tipurilor de făină şi continuând cu
frământarea, dospirea, coacerea, răcirea şi ambalarea, procesul este în întregime controlat
de calculator. Pâinea este ambalată în punga sigilată, într-un mediu igienic, oferind
garanţia ca primul care atinge produsul este consumatorul final.
 Pâini Speciale:
Panissimo este o gamă de pâini speciale, feliate şi ambalate, cu ingrediente atent
selecţionate - până la 4 tipuri de făinuri şi o multitudine de mixuri din cereale şi seminţe.
Produsele din gama Panissimo sunt un aliment sănătos deoarece:
o au un aport caloric scăzut (Panissimo Silueta, Panissimo Paine Bios)
o conţin mixuri de cereale potrivite alimentaţiei persoanelor dinamice, ce
depun un efort deosebit fizic sau intelectual
o sunt potrivite pentru anumite diete (Panissimo Paine dieta şi Panissimo
Pâine hipoglucidică)
o conţin făină de gluten şi germeni de grâu, adaosuri ce stimulează tranzitul
intestinal şi reglează arderile (Panissimo Graham proteinizat, Panissimo de
secară)
o au un gust şi un aspect tradiţional, atrăgător (Panissimo Pâine neagră,
Panissimo Pâine cu cartofi)

14
  Specialităţi: Tendinţa de ambalare a produselor se face simtiţă şi în această
grupă: Chiflele graham; Chiflele hamburger 385g; Japonezele 100g sunt numai câteva
dintr-o lungă listă de specialităţi.
 Cofetărie şi Patiserie: Cu un efort susţinut permanent în domeniul panificaţiei,
Panif este deja cunoscut ca un producător de referinţă pe piaţa de Cozonac şi Chec:
Cozonac cu nucă 800 g, Chec cu stafide şi cacao 500g, Cozonac de post 400g, Baigli cu
Nuca 200g , Cozonac de casă 800g, Cozonac cu nucă şi cacao 800g, Chec cu glazură de
ciocolată 250g, Croissant cu gem de fructe 60g, Rulou cu mere 70g, Cozonac Diana
500g, Cozonac cu rahat 700g, Chec marmorat 250g, Chec marmorat 300g, Pandişpan
500g, Chec cu cacao 500g, Chec cu cacao 300g; Sărăţele mac 100g, Saleuri 300g, Saleuri
250g.
 Semipreparate: Ca un ajutor în bucatarie, Panif Pucheni vine în întâmpinarea
clienţilor lui cu o ofertă de produse uşor de preparat: Blat de tort, Foi placintă, Blat de
pizza, Vafe şi Pesmet cu diferite gramaje.
 Produsele de patiserie sunt produse obţinute prin afânarea chimică a unui aluat
preparat din făină, grăsimi, zahăr cu sau fără alte adaosuri (ouă, miere, unt, arome etc.).
Secţia dulciuri face parte din categoria secţiilor de bază ale întreprinderii industriale SC
PANIF SRL. În această secţie funcţionează două linii de producere şi ambalare a
dulciurilor. Aceste dulciuri se împart în două grupe: napolitane şi biscuiţi, fiecare la
rândul lor putând fi structurate după specificul lor. Napolitanele după conţinutul cremei
pot fi de mai multe feluri: cu cremă de cacao, vanilie, alune şi căpşuni; după modul de
împachetare pot fi împachetate în pachete de 100g, 250g şi 400g. Procesul de producţie
specific obţinerii napolitanelor este un proces automatizat, care începe cu dozarea
materiei prime şi se încheie cu ambalarea produsului finit.
În cazul napolitanelor procesul începe cu dozarea materiei prime şi auxiliare,
omogenizarea, coacere şi obţinerea foilor de napolitane, care apoi sunt umplute cu cremă,
produsul obţinut adică blaturile sunt taiate şi transportate cu ajutorul conveioare spre
locul de ambalare.
Pentru ambalarea acestor produse secţia este dotată cu patru maşinii de
împachetare, pachetele sunt depuse manual în cutii şi apoi aşezate pe paleţi, în cazul
napolitanelor împachetate la 100g, pe un palet sunt aşezate 96 cutii a câte 16 pachete. În

15
cazul biscuiţilor procesul tehnologic este acelaşi, diferă doar anumite particularităţi
specifice fiecărui sortiment.
Biscuiţii produşi pe această linie pot fi dulci, săraţi, cu susan, cu mac. Pentru
împachetarea lor există şase maşini de împachetare şi de obicei sunt împachetaţi la 100g.
În această întreprindere industrială se lucrează pe patru schimburi, predarea schimbului
făcându-se fără a întrerupe procesul tehnologic.
Preţul reprezintă o variabilă de importanţă covârşitoare în mixul de marketing
pentru că el este singurul care aduce venit ce poate fi modificat operativ şi modificarea
lui determină reacţii imediate şi contradictorii din partea factorilor de mediu. În literatura
de specialitate este unanim acceptată părerea conform cărei politica de preţuri este
subordonată şi trebuie să servească realizarea politicii de marketing.
S.C PANIF SRL îşi propune realizarea prin preţ a următoarelor obiective:
consolidarea poziţiei de lider în privinţa calităţii şi a vânzărilor. O asemenea orientare
pleacă de la premisa că preţurile ce se vor obţine trebuie să asigure recuperarea costurilor
şi realizarea unui preofit net. Aceasta stretegie este utilizată în cazul produselor desfăcute
la intern. În cazul produselor desfăcută pe piaţa externă, strategie de preţ este total
diferită, ea fiind orientată după concurenţă.

2.4. Dinamica principalilor indicatori

An Cifră de afaceri Profit net / pierdere Număr

Venituri (RON) Cheltuieli (RON)
bilant (RON) netă (RON) angajaţi
1999 60.625,50 83.182,00 85.599,70 -2.417,70 8
2000 84.727,60 116.697,30 141.216,60 -24.519,30 6
2001 262.961,80 346.448,10 340.384,20 6.063,90 9
2002 512.426,70 655.762,10 626.538,90 21.464,70 17
2003 954.986,70 1.007.781,40 1.000.626,70 4.785,80 35
2004 1.710.027,90 2.066.600,20 2.029.300,00 14.530,20 37
2005 1.266.755,00 1.456.263,00 1.378.036,00 65.631,00 39
2006 1.999.073,00 2.308.878,00 2.299.555,00 4.297,00 48
2007 2.289.233,00 2.537.946,00 2.525.940,00 9.079,00 54
2008 1.905.244,00 2.241.165,00 2.237.636,00 2.435,00 37

Aşa cum se observă în tabelul de mai S.C. PANIF PUCHENI SRL are o cifra
de afaceri în scădere în anul 2008 înregistrând o cifra mai mică faţă de anul 2007. Saltul
cel mai important a fost în anul 2007 când cifra de afaceri a crescut vertiginos şi datorită

16
creşterii capitalului social. Numărul de salariaţi prezintă o evoluţie ascendentă până în
anul 2007, ca mai apoi în 2008 numărul să scadă.

An Casă şi Conturi la bănci Total capitaluri Capital social

Stocuri (RON) Creanţe (RON)
bilant (RON) (RON) (RON)
1999 4.295,40 6.548,10 353,70 -4.534,80 200,00
2000 11.519,70 9.352,30 352,80 -16.204,10 200,00
2001 28.679,10 1.052,90 787,00 -23.805,80 200,00
2002 36.508,60 2.719,60 Nedisponbil -2.341,10 200,00
2003 210.111,30 60.981,00 39.567,50 5.116,00 200,00
2004 80.484,30 10.018,50 79.439,20 38.439,70 200,00
2005 95.316,00 83.316,00 86.706,00 153.871,00 50.000,00
2006 147.851,00 11.895,00 142.510,00 158.168,00 50.000,00
2007 155.988,00 31.119,00 314.438,00 169.251,00 50.000,00
2008 220.427,00 15.245,00 215.074,00 171.686,00 50.000,00

Întreprinderea S.C PANIF SRL. are în vedere îmbunătăţirea activităţii de bază

prin mărirea capacităţii de producţie şi ridicarea gradului de utilizare a acesteia. Se are în
vedere şi deschiderea de noi secţii de producţie care vor fi dotate cu tehnologie modernă
pentru a putea satisface cererea de pe piaţă în condiţiile unei concurenţe tot mai acerbe.
Printre proiectele viitoare ale întreprinderi S.C PANIF SRL se numără şi următoarele: o
moară de măcinat grâu, linii noi pentru napolitane (4 din care una pentru napolitane tub
umplute cu cremă), o linie pentru biscuiţi cu cremă, extrudere pentru aluniţe umplute cu
cremă sărată.

CAPITOLUL III

17
ANALIZA STRUCTURALĂ ŞI FACTORIALĂ A ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE

3.1. Analiza cifrei de afaceri

Raţiunea de a exista a oricărei firme presupune desfăşurarea oricărei activităţi
durabile măsurată prin nivelul performanţelor economico - financiare ca expresie a
eficienţei activităţii de producţie şi comercializare a bunurilor materiale necesare
satisfacerii unor nevoi sociale.
Cifra de afaceri11 exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale
curente, fiind unul dintre cei mai importanţi indicatori de măsurare a performanţelor
economice ale unei întreprinderi. Practic, cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe
piaţa a unei societăţi, oferă informaţii despre dinamica activităţii, şansele de extindere a
afacerii sau importanţa întreprinderii în cadrul sectorului.
Conceptual, cifra de afaceri12 poate fi abordată ca: cifra de afaceri totală, cifra de
afaceri netă, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală, cifra de afaceri critică.
Cifra de afaceri totală (CA) reprezintă totalitatea afacerilor unei societăţi,
evaluate la preţurile pieţei sau suma totală a veniturilor din operaţiuni comerciale
efectuate de o întreprindere într-o perioadă de timp determinată.
Cifra de afaceri netă (CAn) reprezintă conform Ordinului Ministerului
Finanţelor Publice nr. 94/2001, un indicator al contului de profit şi pierdere, format din
totalitatea veniturilor obţinute din vânzarea de bunuri, lucrări şi servicii aflate în categoria
activităţilor curente ale unei întreprinderi, inclusiv subvenţiile pentru exploatare, după
scăderea reducerilor comerciale. Este indicatorul cel mai utilizat în diagnosticarea
activităţii pe baza cifrei de afaceri. Este formată din sumele provenite din vânzările de
bunuri şi servicii care intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii după
scăderea reducerilor comerciale, TVA precum şi a altor impozite şi taxe aferente.
Cifra de afaceri încasată reprezintă valoarea totală a încasărilor întreprinderii
pentru o anumită perioadă de timp, ca urmare a vânzărilor de produse şi mărfuri şi se
poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 “Clienţi”, corectat cu TVA aferentă.

11
Valceanu Gheorghe coord. - Analiza economico-financiara, Editura Economica, 2005, Bucuresti, pag.
447
12
Mihailescu, Nicolae; Raducan, Mihaela - Analiza activităţii economico-financiare, Editura Victor, 2005,
Bucureşti, pag. 288

18
 Cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de prestaţie reprezintă preţul mediu
de vânzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe unitatea de prestaţie.
Cifra de afaceri marginală (CA) exprimă variaţia încasărilor firmei generate de
creşterea/descreşterea cu o unitate a cantităţii vândute sau venitul aferent unei unităţi
adiţionale de produs sau prestaţie vândute.
Cifra de afaceri critică (CAcr) reprezintă acel nivel al vânzărilor care permite
acoperirea integrală a cheltuielilor, pragul de la care activitatea devine profitabilă.
Evidenţiază pragul de rentabilitate a întreprinderii şi constituie acel nivel al veniturilor
din vânzări necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare.

Situaţia cifrei de afaceri pe produse ron

Denumire Cifra de afaceri (ron) Structura cifrei de afaceri (gi %)

Nr. crt produs 2006 2007 2008 2006 2007 2008
1 Pâine albă 287.564,63 358.886,78 182.444,10 14.38 15.18 9.58
2 Chifle simple 102.061,92 148.438,14 126.146,65 5.11 6.48 6.62
3 Lipie 135.631,45 131.875,05 116.245,86 6.78 5.26 6.10
4 Pâine graham 271.262,90 295.625,15 162.458,66 13.57 12.91 8.53
5 Pâine toast 162.757,74 193.437,73 111.196,26 8.14 8.45 5.84
6 Pâine dietică 179.768,06 227.500,20 113.721,06 8.99 5.57 5.97
7 Covrigi 44.136,61 184.625,07 148.737,59 2.21 8.06 7.81
Cornuri
8 simple 96.778,38 103.375,25 113.721,06 4.84 3.92 5.97
Cornuri
9 umplute 52.641,77 55.625,15 111.704,53 2.63 2.43 5.86
10 Biscuiţi 68.041,28 69.062,88 92.425,59 3.40 3.02 4.85
11 Pişcoturi 29.937,87 31.875,05 85.993,38 1.50 1.39 4.51
12 Cozonac 52.641,77 54.531,44 63.721,06 2.63 2.38 3.34
13 Batoane 44.136,61 76.718,86 64.983,46 2.21 3.35 3.41
14 Stiks-uri 44.136,61 30.781,34 24.368,79 2.21 1.34 1.28
15 Tăieţei 62.757,74 36.718.86 64.983,46 3.14 1.60 3.41
16 Macaroane 79.768,06 63.750,10 23.106,39 3.99 2.78 1.21
17 Fidea 52.641,77 61.562,68 43.721,06 2.63 2.68 2.29
Foi
18 napolitane 35.631,45 50.311,84 48.737,59 1.78 2.20 2.56
19 Foi placintă 71.262,90 79.687,62 63.106,39 3.56 3.48 3.31
20 Foi pizza 89.884,03 93.750,10 81.229,33 4.50 4.10 4.26
21 Blat tort 35.629,45 77.812,57 62.491,73 1.78 3.40 3.28
TOTAL 1.999.073,00 2.289.233,00 1.905.244,00 100 100 100

În ceea ce priveşte dinamica CA în perioada de analiză se poate spune că atât la

nivelul întregii activităţi, cât şi pe produsele fabricate şi comercializate de către firmă s-a
înregistrat o evoluţie fluctuantă.

19
 În 2008 au avut loc scăderi mici la fiecare articol de fabricaţie, cu mici excepţii la
2 produse, şi anume: s-au înregistrat creşteri minore a CA la produsele: „lipie” cu 6.10%;
„chifle simple” cu 6.62%; „pâine dietetică” cu 5.97%, „cornuri simple” şi respectiv
„cornuri umplute” cu 5.97% si 5.86%, „tăieţei” cu 3.41 şi „foi pizza” 4.26% din totalul
CA şi o scădere considerabilă la articolul „pâine albă” cu aproximativ o reducere de
9.58% din totalul CA realizate de firmă.

Se calculează coeficientul de concentrare Gini –Struk (G):

n
n gi2  1
G i 1

n 1
gi = structura CA pe produse;
n = numărul de termini ai seriei.
Şi indicile Herfindhall (H), ce măsoară gradul de diversificare al activităţii:
n
H   g i2
i 1

Coeficientul G poate lua valori între 0 şi 1. Cu cât valoarea sa se apropie de

unitate, cu atât activitatea este mai concentrată pe structura de calcul. Se studiază ΔCA şi
se analizează structura CA pe produse cu ajutorul metodei ABC. Se trasează curba ABC.

indicator 2006 2007 2008

coef de concentrare G 0,1686 0,1642 0,1038
indicele Herfindhaal H 0,0747 0,0733 0,0579

1/n 0.04761905

20
 De asemenea pentru analiza structurii CA s-au calculat următorii indicatori:
Gini – Struck, din rezultatele căruia reiese distribuţia relativ uniformă între
produsele şi serviciile prestate de firma analizată, valoarea acestuia fiind de aproximativ
0,35, valoare care se aparţine intervalului (0;1);
Herfindhall valorile calculate ale căruia, de asemene, ne confirmă o participare
agală a tuturor produselor, serviciilor şi activităţilor luate în considerare la realizarea CA
totale înregistrate de firma în cauză.
Din analiza CA pe produs cu ajutorul metodei ABC din graficul trasat rezultă că
curba pentru anul 2008 se află sub cea din anul 2006, dar ambele curbe se află deasupra
curbei teoretice.

21
 Analiza factorială a CA pentru perioada de analiză 2007 faţă de 2008:

Nr crt Indicatori 2007 2008 Δ

1 cifra de afaceri CA 2.289.233 1.905.244 -383.989
2 fonduri fixe FF 1.829.431 1.839.952 10.521
3 fonduri fixe active FFa 952.267 1.164.090 211.823
4 productia obtinuta Qf 155.988 220.427 64.439
5 nr de salariati Ns 54 37 -17
6 nr de personal operativ Nop 50 35 -15
7 Qf/Ns 2.888,66 5.957.48 3.068,82
8 Ca/Qf 14,67 8,64 -6,03
9 Ffa/FF 0,52 0,63 0,11
10 FF/Ns 33.878,35 49.728,43 15.850,08
11 Qf/Ffa 0,16 0,19 0,03
12 Nop/Ns 0,92 0,94 0,02
13 Qf/Nop 3.119,76 6.297,91 3.178,15
Qf CA
CA  Ns * * ;
Ns Qf
FFa FF Qf CA
CA  Ns * * * * ;
FF Ns FFa Qf
Nop Qf CA
CA  Ns * * * ;
Ns Nop Qf

ΔCA =CA08 – CA07 = 1.905.244 – 2.289.233 = -383.989 lei;

Qf CA
1. CA  Ns * Ns * Qf ;
Influenţa factorului Ns:
Qf  CA 
DCA
NS  ( Ns 08  Ns 07 )  ( ) 07     - 720.445,91lei
Ns  Qf  07
Influenţa factorului Qf/Ns:
 Qf Qf   CA 
DCA
Qf  Ns 08 *    *   = + 1.665.724,80 lei;
Ns  Ns 08 Ns 07   Qf  07
Influenţa factorului CA/Qf:
 Qf   CA   CA  
DCA
CA  Ns 08 *   *       = - 1.329.267,89 lei;
Qf  Ns  08  Qf  08  Qf  07 

FFa FF Qf CA
2. CA  Ns * FF * Ns * FFa * Qf
Influenţa factorului Ns:
 FFa   FF   Qf   CA 
NS   Ns 08  Ns 07  * 
DCA  *  *  *    - 702.950,28 lei;
 FF  07  Ns  07  FFa  07  Qf  07
Influenţa factorului de structură FFa/FF:

22
  FFa   FFa    FF   Qf   CA 
DCA
FFa  Ns 08 *      *  *  *    + 323.643,40 lei;
FF
 FF  08  FF  07   Ns  07  FFa  07  Qf  07

Influenţa factorului FF/NS:

 FFa   FF   FF    Qf   CA 
DCA
FF  Ns 08 *   *      *  *    + 867.209,60 lei;
Ns  FF  08  Ns  08  Ns  07   FFa  07  Qf  07
Influenta factorului Qf/FFa:
 FFa   FF   Qf   Qf    CA 
DCA
Qf  Ns08 *   *  *      *    + 510.150,72 lei;
FFa  FF  08  Ns  08  FFa  08  FFa  07   Qf  07
Influenta factorului grad de realizare a productiei CA/Qf:
 FFa   FF   Qf   CA   CA  
DCA
CA  Ns 08 *   *  *  *        - 1.382.060,73 lei
Qf  FF  08  Ns  08  FFa  08  Qf  08  Qf  07 

Nop Qf CA
3. CA  Ns * Ns * Nop * Qf ;
Influenţa factorului Ns :
 Nop   Qf   CA 
NS   Ns 08  Ns 07  * 
DCA  *   *    - 715.793,99 lei;
 Ns  07  Nop  07  Qf  07
Influenţa factorului structura personalului firmei Nop/Ns:
 Nop   Nop    Qf   CA 
DCA
Nop  Ns 08 *      *   *    + 33.867,49 lei;
Ns  Ns  08  Ns  07   Nop  07  Qf  07
Influenţa factorului productivitatea personalului direct productiv Qf/Nop:
 Nop   Qf   Qf    CA 
DCA
Qf  Ns 08 *   *       *    + 1.587.062,59 lei;
Nop  Ns  08  Nop  08  Nop  07   Qf  07
Influenţa factorului grad de realizare a producţiei CA/Qf:
 Nop   Qf   CA   CA  
DCA
CA  Ns 08 *   *   *        - 1.289.125,09 lei
Qf  Ns  08  Nop  08  Qf  08  Qf  07 

VERIFICARE:

DCA
DCA DCA + D FF Ns + DQf FFa + D
CA CA CA

ΔCA = DCA
NS + Qf
Ns
+ CA
Qf
=D CA
NS + FFa
FF
CA
Qf
=
+ D Nop Ns + D +D
CA CA CA
DCA
NS
Qf CA
= -383.989 lei
Nop Qf

Analiza factorială a CA s-a realizat prin teri modele de analiză, în urma calculelor
efectutate se pot desprinde următoarele concluzii:

23
  Activitatea de desfacere a produselor de panificaţie a înregistrat o evoluţie
nefavorabilă în anul 2008 faţă de 2007, evoluţie marcată de scaderea CA la nivelul
întregii activităţi cu -383.989 ron, ceea ce reprezintă o scadere de datorată influenţei
coroborate şi negative a factorului material, a productivităţii medii a muncii şi a
mijloacelor de producţie, cât şi a gradului de realizare a acestuia.
 Creşterea producţiei realizate în perioada de analiză faţă de cea de bază cu circa
64.439 lei determină o influenţă pozitivă a factorului productivitatea personalului salariat
 De asemenea creşterea valorii mijloacelor fixe în perioada de analiză cu circa
10.521 lei şi a celor direct productive cu 211.823 lei a condus la o creştere a cheltuielilor
comparativ cu veniturile.
 O mai bună înzestrare a personalului salariat al firmei cu mijloace de producţie în
anul 2008 determină o influenţă favorabilă asupra CA de circa + 10.521 lei.
 De asemenea datorită schimbărilor efectuate la nivelul structurii personalului
operativ în total personal salariat al firmei se înregistrează o altă influenţă pozitivă de +
15.850,08 lei;
 La nivelul înzestrării firmei cu personal salariat şi operativ, astfel scăderea
numărului salariaţilor firmei în perioada de analiză faţă de cea de bază este de 17 persoane.
 O altă influenţă negativă se înregistreză la nivelul productivităţii fondurilor fixe
direct productive care scade în 2008 faţă de 2007 cu 3.000 lei producţie realizată la 1 leu
FFa utilizat, ceea ce determină o influenţă nesemnificativă asupra CA de circa 0.11 lei.

3.2. Analiza valorii adaugate

Ratele de remunerare a valorii adaugate VA:
Elementcomponent
VA   100
CA
VA
RVA   100 (gradul de integrare economica a firmei)
CA

24
nr crt rate de remuneratie a VA 2006 2007 2008
1 a personalului salariat 66.1469% 61.7622% 40.1172%
2 a capitaluli fix 1.9685% 3.8449% 2.6212%
3 a creditelor 1.9504% 1.8725% 2.7386%
4 a puterii publice 20.4793% 21.0335% 33.0113%
5 a acţionarilor firmei 4.6777% 0.0000% 4.4279%
6 a firmei 4.7772% 11.4869% 17.0838%
TOTAL 100% 100% 100%
7 RVA 20.0963% 20.9631% 27.0289%

VA13 reprezintă surplusul de resurse obţinut de către firmă peste consumurile

intermediare de la terţi şi costurile de aprovizionare constituind bogăţia creată de firmă în
expresia sa cea mai pură prin utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi
financiare aflate la dispoziţia firmei. În lucrarea dată s-a folosit ca metodă de calcul a VA
metoda aditivă prin calcularea unor rate de remunerare a VA şi a gradului de integrare
economică al firmei. Astfel din calculele efectuate pentru perioada de analiză rezultă că în
ceea ce priveşte ratele de remunerare a VA s-a înregistrat o creştere majoră la nivelul ratei
de remunerare a puterii publice cu circa 61% şi a celei de remunerare a firmei cu 257%,
dar a avut loc şi o scădere a ratei de remunerare a personalului salariat cu 25%, ceea ce
reprezintă 40%. Calculul ratei VA ne indică o creştere a gradului de integrare economică
a firmei în perioada de analiză faţă de perioada de bază cu aproximativ 35%, ceea ce
sugerează o mai bună integrare a firmei în sectorul de producere şi desfacere a produselor
de panificaţie, fapt concretizat prin câştigarea unei cote de piaţă mai mari în acest
domeniu.

3.3. Analiza producţiei exercitiului

Raportul static dintre indicatorii valorici permite caracterizarea evoluţiei
elementelor care diferenţiază aceşti indicatori. Spre exemplu raportul dintre cifra de
afaceri totală şi producţia fabricată; sau Ca şi producţia vândută exprimă modificările
intervenite în stocurile de produse finite şi în alte elemente de venitul excluzând
veniturile financiare şi pe cele excepţionale.

13
Grigorie-Lacrita Nicolae - Fiscalitatea firmei, Editura Tribuna Economica, Bucureşti, 2007, pag.15

25
 Raportul dintre producţia fabricată şi producţia globală Qf/Qe sau a exerciţiului,
caracterizează evoluţia stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern.
Raportul dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului Qa/Qe evidenţiază
variaţia ponderii cheltuielilor materiale în totalul producţiei exerciţiului.
Cheltuieli cu materialele = cheltuieli materiale + amortizarea
Raportul se stabileşte pe baza indicilor valorici în bază fixă şi caracterizează
evoluţia comparativă a indicatorilor valorici faţă de un anumit criteriu de regulă perioada
precedentă. Se calculează două rapoarte: între ICa şi IQt; între IQf şi Iqe.
Tratarea acestei probleme satisface necesităţile complementare diagnosticării
activităţii intreprinderii, deoarece pe baza lor pot fi construite modelele multiplicative de
analiză.
A) Analiza raportului static se determină prin raportarea a doi indicatori
valorici, ceea ce oferă informaţii privind evoluţia elementelor care diferenţiază un
indicator valoric de altul. Principalele rapoarte statice dintre indicatorii valorici sunt:

CA Qf �1 ; Qf Qe �1 ; VA Qe �1 .
Nr. An curent
Relatii statice Simbol An precedent
Crt. Prevazut Realizat
1 Cifra de afaceri/ CA/
0.955 0.951 0.971
Productia fabricata Qf
2 Productia fabricata/ Qf/
0.970 0.871 0.920
Productia exercitiului Qe
3 Valoarea adaugata/ Qa/
0.485 0.463 0.460
Productia exercitiului Qe

Aceste rapoarte au valori asemanatoare dearece societatea a reralizat mai mult

decât şi-a propus dar într-o pondere redusă.
B) Analiza raportului dinamic
 raportul dinamic se stabileşte pe baza indicilor indicatorilor valorici (cu bază fixă)
şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o bază de comparaţie (de regulă perioada
anterioară)
 Principalele tipuri de rapoarte dinamice sunt următoarele:
o raportul dintre ritmul vânzărilor şi ritmul fabricaţiei  ICA IQf �1

26
 o raportul dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul volumului total

de activitate  IQf IQe �1

o raportul dintre ritmul valorii nou create şi ritmul volumului total de
activitate, reflectă evoluţia gradului de valorificare a resurselor materiale

 IVA IQe �1 .

Nr. Rapoarte dinamice Simbol An precedent An curent

Prevazut Realizat
Crt.
1 Indicele cifrei de afaceri/
Ica/Iqf 1,015 0,979 0,994
Indicele producţiei fabricate
2 Indicele producţiei fabricate/
Iqf/Iqe 0,947 0,948 0,898
Indicele producţiei exerciţiului
3 Indicele valorii adăugate/
Ica/ Iqe 0,947 1,007 0,954
Indicele producţiei exerciţiului

3.4. Analiza producţiei fizice

q1
Producţia fizică realizată se prezintă astfel, dupa formula: I q  * 100
q0

Volumul fizic (buc)

Volumul fizic in
D
nr. crt
Denumire
produs
Programat (
0
q) Realizat ( q 1
) calcul (Iq)

1 Pâine albă 48.621,00 48.935,00 314,00 100,65

2 Chifle simple 14.589,00 14.621,00 32,00 100,22
3 Lipie 3.523,00 3.986,00 463,00 113,14

27
 4 Pâine graham 5.589,00 6.589,00 1.000,00 117,89
5 Pâine toast 10.235,00 10.632,00 397,00 103,88
6 Pâine dietică 20.896,00 21.190,00 294,00 101,41
7 Covrigi 10.500,00 10.696,00 196,00 101,87
8 Cornuri simple 5.000,00 5.689,00 689,00 113,78
Cornuri
9 umplute 6.895,00 6.983,00 88,00 101,28
10 Biscuiţi 32.894,00 32.951,00 57,00 100,17
11 Piscoturi 4.782,00 4.823,00 41,00 100,86
12 Cozonac 6.589,00 6.641,00 52,00 100,79
13 Batoane 2.156,00 2.751,00 595,00 127,60
14 Stiks-uri 5.326,00 5.534,00 208,00 103,91
15 Tăieţei 6.500,00 6.853,00 353,00 105,43
16 Macaroane 6.230,00 6.546,00 316,00 105,07
17 Fidea 6.250,00 6.562,00 312,00 104,99
18 Foi napolitane 8.569,00 8.645,00 76,00 100,89
19 Foi placintă 7.325,00 7.432,00 107,00 101,46
20 Foi pizza 1.000,00 1.361,00 361,00 136,10
21 Blat tort 1.000,00 1.007,00 7,00 100,70
TOTAL 214.469,00 220.427,00 5.958,00 102,78

Conform tabelului de mai sus producţia realizată a depăşit termenul previzionat

la toate produsele in pondere redusa 102,78%, dar societatea nu a vândut tot ce a produs
pe parcursul anului 2008, iar pierderile au fost considerabile. Se intenţioneaă o
reformulare a strategiei de piaţă, şi respectiv scăderea previziunilor pe anul 2009 pentru
o ameliorare şi creşterea cifrei de afaceri.

 Produsele tip pâine

Produsul Volum fizic programat Volum fizic realizat

Paine alba 48.621,00 48.935,00

Chifle simple 14.589,00 14.621,00

Lipie 3.523,00 3.986,00

Paine graham 5.589,00 6.589,00

28
 Paine toast 10.235,00 10.632,00

Paine dietetica 20.896,00 21.190,00

 Produsele cornuri

Volum fizic Volum fizic

Produsul programat realizat

Cornuri simple 5.000,00 5.689,00

Cornuri
umplute 6.895,00 6.983,00

29
  Produsele pişcoturi
Volum fizic Volum fizic
Produsul programat realizat

Piscoturi 4.782,00 4.823,00

Se observă că societatea S.C. PANIF PUCHENI SRL şi-a propus un ritm de

creştere a producţiei exercitiului inferior ritmului de creştere a producţiei fabricate. În
acelaşi timp tabelul sugerează că, faţă de plan a crescut gradul de valorificare a
producţiei fabricate şi, şi-a redus ponderea stocurilor de produse finite.
În cadrul firmei s-a propus implementarea unui sistem menit să asigure
îmbunătăţirea calităţii produselor şi să aprecieze în mod constant activitatea personalului

30
implicat direct în fabricarea produselor de panificaţie. Astfel, fiecare salariat este
monitorizat prin existenţa a cel mult 3 sancţiuni:
 primă sancţiune este indicată de o mustrare scrisă şi instruire pentru deficienţa
constatată;
 o a doua sancţiune o reprezintă reţinerea a 10 % din salariu timp de o lună
inclusiv suspendarea sporurilor şi o nouă instruire pentru deficienţa constatată;
 o ultimă sancţiune duce la desfacerea contractului individual de muncă.
Oricare dintre cele trei sancţiuni se face pentru defecte critice, principale şi
majore.

3.5. Analiza calitaţii produselor

Politica de calitate a societăţii: Firma va furniza produse care să satisfacă cerinţele
clienţilor pentru gust, prospeţime şi preţ, şi va continua permanent să-şi îmbunătăţească
produsele şi procesele.

Elaborarea diagramei de flux tehnologic şi verificarea sa

31
 Arborele decizional în cadrul recepţiei de materii prime utilizate în fabricarea
pâinii

Materie primă Tip de risc Q1 Q2 Q3 PCC/PA Observaţii

FĂINA mucegaiuri DA NU PCC Recepţia făinii poate fi un

micotoxine PCC în care atenţia şi
aşchii fine controlul vor fi axate pe
depistarea elementelor care
ar putea indica focare de
mucegaiuri
Recepţia grojdiei -
DROJDIE mucegaiuri DA NU PCC respingerea lotului;
Se face emulsionare şi
impurităţi DA DA NU filtrare
metale NU Se face saramură care se
SARE nisip, pietre DA DA NU PA decantează şi se filtrează
ZAHĂR NU Nu sunt pericole identificate
Pentru apa utilizată în
APĂ microbiologic DA DA DA PCC procesul tehnologic

Stabilirea limitelor critice

Este foarte important să nu se facă o confuzie între Puncte Critice de Control,
PCC, şi Puncte de Control PC (sau Puncte de Atenţie, PA). Diferenţa între acestea constă

32
în răspunsul la întrebarea: Dacă etapa iese de sub control, este posibil ca acest lucru să
pună în pericol sănătatea sau viaţa consumatorului ?
DA → PCC
NU → PA

Analiza calitatii produselor pentru societate şi pentru consumatori reprezintă:

 un sistem de management al siguranţei alimentului în producţie, distribuţie şi
preparare;
 reducerea incidenţei, problemelor legate de siguranţa alimentelor;
 utilizarea mai bună a resurselor umane, materiale şi financiare, eficientizarea
sistemului de costuri al organizaţiei;
 demonstraţia faţă de clienţi şi inspectori, că toate riscurile potenţiale sunt sub
control;
 creşterea încrederii consumatorilor în produs şi în producător;
 promovarea internaţională a produselor şi a afacerii prin mărirea siguranţei
alimentelor

33
 Elemente monitorizate la fabricarea pâinii

RECEPŢIE MATERII PRIME -condiţii de microclimat la depozite

DEPOZITARE -condiţii de microclimat la depozite
TEMPERAREA APEI -temperatura; timp de staţionare la t>38ºC
DIVIZARE -starea cuţitelor
REMODELARE -igiena suprafeţeleor de lucru, a personalului
MODELARE
REDOSPIRE -igiena benzii;condiţii de micriclimat; timp de menţinere

DOSPIRE
COACERE -temperatura şi timpul de coacere
AMBALARE -starea igienă a navetelor; calitatea produselor
SPĂLARE NAVETE -temperaturile apei de spălare-dezinfectare;
-concentraţie detergent; calitatea spălării

RĂCIRE-DEPOZITARE -condiţii de microclimat la depozite

LIVRARE TRANSPORT -igiena mijlocului de transport
IGIENIZAREA UTILAJELOR
ŞI -starea de igienă; gradul de clătire;

USTENSILELOR -teste de sanitaţie

-igiena personalului la început de lucru şi după fiecare
IGIENA PERSONALULUI întrerupere

34
 Stabilirea de acţiuni corective în cazul abaterilor de la limitele critice

Nr. Crt. Abateri Măsuri corective

Materie primă, ingrediente fără
1 documente de Contactarea furnizorului pentru documente şi
calitate/conformitate reţinerea produselor în custodie/returnare.
Prezenşa infestării în masa de
2 făină Cernere şi depozitarea lotuluiizolat, marcare
3 Aciditate depăşită la făină Solicitarea schimbării lotului furnizorului
4 Sită ruptă la cernător Înlocuire sită ruptă
5 Prezenţa infestării după cernere Verificarea dimensiunilor ochiurilor şi/sau
starea sitei şi înlocuirea ei
Apa tehnologică cu urme de
6 rugină, Înlocuirea bazinelor de apă tehnologică, a
impurităţi conductelor
7 Malaxor incorect curăţat şi spălat Respălarea utilajelor şi ustensilelor
Aluat contaminat cu cioburi de
8 sticlă Dirijarea aluatului ca deşeu neigienic
Depăşirea temperaturii şi timpilor Scoaterea din procesul tehnologic a aluatului
9 de fermentare suprafermentat

35
 CAPITOLUL IV
EFECTELE PERFECŢIONĂRII ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE

4.1. Îmbunătăţirea activităţii

Obiectivele fundamentale sunt atât de natură economică, cât şi de natură socială:
 creşterea cu 20% a cifrei de afaceri în următorii trei ani;
 creşterea cu 20% a profitului brut al societăţii în următorii trei ani;
 creşterea rentabilităţii rezultatului brut de la 8 % (nivelul atins în anul 2008)
până la 10% în următorii trei ani;
 creşterea cotei de piaţă pentru produsele de panificaţie de la 7% (valoarea anului
2008) până la mai mult de 9% în anul 2009.
Îmbunătăţirea activităţii proprii prin adaptarea organizării interne cerinţelor
actuale de modernizare, promovarea unui management al resurselor umane performant,
utilizarea unor metode şi instrumente de gestiune publica moderne prin introducerea
noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor.

4.2. Utilizarea eficientă a resurselor umane

Resursele umane, pe lângă celelalte resurse: financiare, materiale, informaţionale,
de care organizaţia are nevoie pentru a-şi desfăsura activitatea, au o importanţă deosebită,
deoarece:

36
• omul este singurul creator de valori de întrebuinţare;
• resursa umană este creatoare nu numai sub aspect economic, dar şi sub aspect spiritual;
• resursele umane pun în mişcare toate celelalte resurse ale companiei, eficienţa utilizării
acestora depinzând în mare măsură de modul în care sunt puse în mişcare de om;
• de resursele umane, de calitatea acestora, depinde imaginea companiei, dacă luăm în
considerare interacţiunea directă dintre client şi personalul fabricii.
În acest fel se explică atentia deosebită pe care compania o acordă resurselor
umane. În mod imperativ sunt gândite în permanentă măsuri pentru realizarea scopurilor
organizaţiei prin antrenarea tuturor angajaţilor astfel încât să se poată obţine o deplină
motivare14 a acestora.
Pentru a atinge scopurile propuse, în ceea ce priveşte extinderea, şi nu numai,
PANIF are nevoie de personal bine instruit şi orientat spre performanţă. Cheia societăţii
spre succes este onorarea contribuţiei angajaţilor şi extinderea priceperilor acestora
pentru a putea răspunde viitoarelor provocări, pentru a putea face faţă schimbărilor
mediului şi nevoilor consumatorilor.
Societatea PANIF încearcă să realizeze o corelaţie între obiectivele sale şi
obiectivele angajaţilor săi, pentru a împiedica apariţia unor eventuale conflicte între
interesele financiare şi poziţia ce o deţin în firmă: brutar, şofer, contabil. În acest sens,
societatea se aşteaptă ca personalul să lucreze în cel mai eficient mod posibil, folosindu-şi
toate capacităţile, oferindu-le în schimb pachete generoase de remuneraţii, muncă
provocatoare, condiţii de lucru moderne, oportunităţi de dezvoltare a carierei.
Utilizarea eficientă a resurselor umane necesită asigurarea şi respectarea anumitor
condiţii care influenţează în mod direct activitatea umană. PANIF a implementat în 1997
un sistem de evaluare a performanţelor angajaţilor prin luarea în considerare a
preferinţelor acestora în formarea pachetului salarial, oferindu-le un sistem de
remuneraţie transparent şi eligibil. De asemenea, pentru a îmbunătăţi loialitatea
angajaţilor, PANIF a profitat de oportunităţile apărute pentru a implica personalul în
luarea deciziilor, consolidând astfel organizaţia şi formând o relaţie de parteneriat între
angajat şi manager. Prin intermediul unui sistem de instruire în echipă şi cu ajutorul unor

14
Cole, G.A., Managementul personalului, Editura Codecs, Bucureşti, 2000, pag.45

37
instructori profesionişti, PANIF a reuşit să creeze un sistem comun de valori care, a
contribuit la succesul organizaţiei.
În 1999 PANIF făcut eforturi considerabile pentru a comunica noua strategie şi
deciziile managerilor angajaţilor din cadrul companiei, pentru a împiedica plecarea
acestora din firmă şi pentru a-i implica în dezvoltarea organizaţiei.
În 2002, PANIF a îmbunătăţit sistemul de management şi a pus în funcţionare
noi tehnologii informaţionale, pentru a realiza o cât mai bună selecţie, evaluare, instruire
a personalului. Instruirea se face atât pentru personalul existent în organizaţie cât şi
pentru absolvenţii şcolilor profesionale de specialitate.
În 2008 a cumpărat şi implementat un sistem informatic ce cuprinde un modul de
personal urmărind. Modulul Personal-Salarii permite înregistrarea şi exploatarea
informaţiilor referitoare la personalul angajat al firmei. Informaţiile referitoare la
personal sunt de natură personală, profesională şi financiară. În baza acestor informaţii se
pot genera o serie de rapoarte ce pot fi vizualizate şi/sau listate, se crează ştate de salarii
ce pot fi modificate interactiv de utilizator şi se calculează drepturile de natură salarială
cu privire la concedii, sporuri şi popriri.
Introducerea datelor despre personal se realizează având la baza documentele
primare - fişa personală, cartea de muncă, deciziile de majorare a salariului sau de
schimbare a încadrării în muncă etc. Programul oferă posibilitatea realizării operaţiilor
privind avansurile, concediile, avansurile pentru concedii, stabilirea premiilor sau a altor
drepturi salariale, precum şi a popririlor.

4.3. Reducerea personalului

Societatea PANIF doreşte extinderea societăţii şi în alte regiuni din alte ţări, deci,
în concluzie, problema reducerii personalului nu se pune în discuţie dorindu-se angajarea
unui număr de brutari specialişti. Problema reducerii personalului s-a declanşat o dată cu
criza financiară, ca o consecinţă a scăderii vânzărilor.

4.4. Creşterea calităţii forţei de muncă

Acest deziderat presupune creşterea cheltuielilor cu formarea profesională. Se
urmăreşte creşterea calităţii muncii prin instruirea ucenicilor pentru a se putea califica ca

38
şi brutari, patiseri etc. Conform legii, toţi lucrătorii din comerţul alimentar şi din
alimentaţie publică trebuie să fie calificaţi sau să fi absolvit minim un curs de igienă
alimentară. Cursurile de specializare se adresează persoanelor care lucrează în domeniile
anterior menţionate şi tuturor acelora care vor sa aleagă o profesie în domeniul industriei
alimentare, morăritului şi panificaţiei.

4.5. Creşterea eficienţei mijloacelor fixe

Creşterea eficienţei mijloacelor fixe este strâns legată de existenţa unui sistem
informatic capabil să ofere posibilitatea evidenţierii imobilizărilor (ne)corporale,
permiţând totodată şi amortizarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul companiei,
precum şi preluarea şi înregistrarea mişcărilor lunare. Totodată trebuie să se poata realiza
tipărirea automată a fişelor de mijloace fixe, să se poată genera/crea rapoarte de gestiune
a patrimoniului, să se realizeze individualizarea unică a fiecărui mijloc fix sau obiect de
inventar, şi să se scoata în evidenţă asset-uri etc. Concret, toate aceste funcţionalităţi se
materializează în diminuarea volumului de muncă depus pentru realizarea inventarului
datorită uşurinţei în exploatare. Este de ajuns o singura persoană cu un terminal mobil
pentru efectuarea inventarului. Aceasta eficientizare a operaţiunilor, coroborată cu
diminuarea semnificativă a erorilor umane, generează câştiguri la nivel de costuri şi,
evident, de timp.

NIVELUL
RENTABILITATE EFICIENŢA COSTURILOR

FACTORII DE
PRODUCTIE MIJLOACE FIXE INVESTIŢII

Dispozitive de citire coduri de bare, imprimante mobile, terminale

multifuncţionale, pe scurt dispozitive complexe care garantează viteza sporită în plan
operaţional, câştiguri de eficienţă, siguranţă şi mai ales, economii de timp şi bani. Toate
aceste deziderate pot fi atinse doar printr-un sistem informatic integrat.
Creşterea eficienţei mijloacelor fixe are ca scop gestionarea mijloacelor fixe şi a
obiectelor de inventar din patrimoniul companiei utilizând tehnologia codurilor de bare

39
pe ambalajul produselor, cum ar fi: pâine împachetată, biscuiţi etc. Aceasta creştere a
eficienţei duce la:
 reducerea costurilor alocate inventarierii cu 50-60%;
 reducerea timpilor alocaţi inventarierii prin localizarea exactă a oricarui mijloc
fix;
 creşterea eficienţei prin eliminarea erorilor umane.

4.6. Creşterea cifrei de afaceri

S.C. PANIF PUCHENI SRL va comercializa, la o calitate superioară, o gamă
diversificată de produse de morărit şi panificaţie, precum şi mărfuri alimentare
achiziţionate de la alţi producători.
Beneficiarii se vor delimita în: cumpărători organizaţionali, care vor achiziţiona
cantităţi importante de produse (prin intermediul mijloacelor de transport proprii sau a
celor deţinute de societate) si consumatori finali, care vor cumpăra produsele societăţii
prin intermediul reţelei proprii de desfacere a acesteia.
Piaţa va cuprinde aria Judetului Prahova, precum şi complexele comerciale de
vânzare cu ridicata din împrejurimile acestuia. Tehnologia utilizată va corespunde tipului
de tehnologii convenţionale existente în cadrul industriei de morărit şi panificaţie, dar cu
o durată a ciclului de producţie mai redusă şi la o calitate superioară, deci mai
performante;
În vederea creşterii cifrei de afaceri societatea PANIF PUCHENI va oferi
posibilitatea clienţilor săi fideli de a plăti marfa cumpărată în maxim 30 de zile
calendaristice de la recepţionarea acesteia. Plata se va face prin virament bancar a
sumelor datorate într-unul din conturile firmei. Garanţia cerută de este de obicei de natură
financiară, dar există excepţii când se creditează un client pe baza încrederii avute în
acesta. Pentru comenzi care se achită în valuta nu se va percepe dobândă, iar pentru
comenzi achitate în lei se va percepe dobânda medie aplicată creditelor oferite de bănci.
Discount-uri oferite:

40
  Pentru plata pe loc în numerar a unei comenzi mai mari de 50.000.000 lei
discountul va fi de până la 17 % din valoarea comenzii;
 Pentru plata după 7 zile calendaristice se va oferi un discount de până la 7 % din
valoarea comenzii;
 Pentru plata după 15 zile calendaristice se va oferi un discount de până la 5 % din
valoarea comenzii. Plata se face în lei în funcţie de raportul leu/valută din momentul
achitării comenzii.
Plata în cazul comenzii prin Internet sau prin telefon (fax):
Clientul va trebuie să vireze într-unul din conturile PANIF 30% din valoarea mărfii
ce urmează a fi expediate, restul din sumă urmând a fi achitat la intrarea în posesie de
către client a produselor solicitate.
Promoţii: la cumpararea a 10 baxuri de biscuiţi de vanilie, clienţii vor primi mostre
gratuite din noile sortimente de napolitane.

4.7. Creşterea producţiei marfă

S.C. PANIF PUCHENI SRL urmăreşte să devină o întreprindere integrată în
industria de morărit şi panificaţie, recunoscută pentru calitatea produselor sale, urmărind
să satisfacă, pe deplin, prin asigurarea continuităţii producţiei, cerinţele de consum ale
populaţiei, astfel încât să devină eficientă pe termen lung. La stabilirea acestei opţiuni au
fost considerate următoarele puncte forte ale societăţii şi pericole existente în mediul
înconjurător al acesteia:
 tendinţa diminuării stocurilor şi creşterii valorii creanţelor şi disponibilităţilor
reflectă o mai bună valorificare a materiilor prime, necesare şi a produselor finite
realizate în cadrul secţiei de panificaţie;
 trendul descrescător al unei rotaţii a stocurilor reflectă o utilizare eficientă a
imobilizărilor în activele circulante din categoria stocurilor;
 creşterea cotei de piaţă reflectă, alături de o activitate de desfacere mult mai bine
organizată, şi utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie instalate în secţia de
panificaţie;
 poziţia bună pe piaţă, reflectă capacitatea mare de producţie pe care societatea o
are la dispoziţie;

41
  reţeaua proprie de desfacere asigură o independenţă faţă de intermediarii cu care
colaborează şi în relaţiile concurenţiale;
 calitatea ridicată a produselor asigură o fidelitate mare din partea consumatorilor
pentru produsele societăţii;
 posibilităţile de aprovizionare cu cantităţi mari de materii prime conferă o
continuitate în desfăşurarea producţiei şi satisfacerea la timp a cerinţelor beneficiarilor;
 stabilitatea în realizarea producţiei curente indică posibilitatea menţinerii pe
perioade lungi de timp a unui grad ridicat de utilizare a capacităţii de producţie;
 procesele tehnologice bine proiectate asigură desfăşurarea în bune condiţii a
obţinerii produselor;
 activitatea organizată de întreţinere a echipamentelor de lucru împiedică
întreruperile neprevăzute ale fluxurilor de fabricaţie ce determină diminuarea timpului
efectiv de lucru;
 calitatea superioară a produselor fabricate permite un avantaj în uşurinţa
desfacerii producţiei;
 structura corespunzătoare a personalului, pe activităţi, determină asigurarea
fabricării şi livrării la timp a produselor;
 structura corespunzătoare a personalului pe niveluri ierarhice asigură un raport
optim între personalul de conducere şi cel de execuţie;
 creşterea productivităţii muncii indică capacitatea reală de a exploata mai intensiv
utilajele existente;
 angajarea de specialişti economişti oferă un potenţial ridicat de a gestiona
economic întreaga activitate desfăşurată de societate;
 sistemul infomaţional bine organizat asigură o comunicare operativă necesară
desfăşurării în bune condiţii a procesului de producţie;
 folosirea eficientă a funcţiei de control-evaluare permite compararea cantităţii de
produse fabricate într-o anumită perioadă cu cantitatea din perioada similară anterioară şi
ajustarea parametrilor de producţie în vederea prevenirii unor nerealizări;
 cererea relativ constantă este cauzată de lipsa de elasticitate a consumului de
pâine în raport cu veniturile consumatorilor;

42
  accentuarea concurenţei obligă societatea să îşi sporească gama sortimentală cu
mai multe produse care pot substitui alte produse existente pe piaţă.
Prin creşterea producţiei realizate în secţia de panificaţie se va urmări modelarea
treptată a preferinţelor consumatorilor pentru produsele fabricate de societatea comercială
PANIF. În prezent, produsele ieşite din această secţie sunt uşor de fabricat, cu un gramaj
redus, dar la un volum comparabil cu cel al altor produse similare. Implementarea acestei
opţiuni se va realiza prin modernizarea utilajelor existente în cadrul secţiei de panificaţie,
mai exact a cuptoarelor, în vederea reducerii duratei procesului tehnologic şi, implicit, a
costurilor de producţie.
Diversificarea producţiei societăţii comerciale PANIF PUCHENI SRL este o
modalitate de consolidare a activităţii ce se va realiza treptat, în perioada 01.06.2009 –
01.02.2010, prin investiţii în noi utilaje, după cum urmează:
 dotarea, până la data de 01.09.2009, a secţiei de specialităţi cu o maşină
automatizată de ambalare în folie de plastic termo-sudabilă;
 achiziţionarea unei linii de producţie a foilor de plăcintă cu o capacitate de
producţie de 600kg/8h, până la data de 01.12.2009;
 achiziţionarea, până la data de 01.01.2010, şi punerea în funcţiune, până la data de
01.02.2010, a unei mori de grâu cu o capacitate de măcinare de 100t/24h.

4.8. Creşterea valorii adaugate

Valoare adaugată exprimă o creare de valoare sau creşterea de valoare pe care
întreprinderea o aduce bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi.
Se determină pe baza relaţiei: Marja comercială + Producţia exerciţiului
(consumaţia exerciţiului provenind de la terţi (din conturile 600-608, exclusiv 607,
conturile 61 si 62) = Valoarea adaugată
Consumaţia exercitiului provenind de la terţi corespunde cu noţiunea
macroeconomică de consum intermediar şi include toate consumurile din exterior, oricare
ar fi destinaţia lor funcţională (internă):
- cheltuieli cu stocurile din cumpărări (materii prime şi materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie şi apă;

43
 - cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi (pentru întreţinere şi reparaţii,
redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile şi
cercetările, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale.
Valoarea adaugată permite măsurarea puterii economice a întreprinderii. Acest
indicator reprezintă o valoare adaugată brută deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt
consumaţii din exterior şi, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizărilor) nu este
luată în considerare, rezultând o valoare adaugată brută, care include şi amortizarea.
Diminuarea valorii adăugate brute cu amortizarea imobilizărilor aferente
exploatării permite obţinerea valorii adaugate nete.
În valoarea adăugată se transmit caracteristicile eterogenităţii valorice a noţiunii
de producţie. În consecinţă, o parte din acest sold de gestiune este o valoare adaugată
vândută, deoarece corespunde producţiei vândute, confirmată de piaţă. În schimb,
valoarea adaugată aferentă producţiei stocate şi producţiei de imobilizări este o valoare
adaugată produsă, neconfirmată de piaţă.

4.9. Creşterea profitului/rentabilităţii

Pentru atingerea scopului oricărei firme - obţinerea profitului - managementul
trebuie să găsească soluţiile optime în cadrul unui proces economic.OPTIMIZAREA
constă în alegerea şi aplicarea celei mai bune soluţii dintre mai multe posibile.
Mărimea optimă a întreprinderii-un important factor de optimizare : Peste o
anumită dimensiune a întreprinderii (a volumului de producţiei) căreia îi corespund
costuri minime,anumite costuri pot creşte, întreprinderea încetând de a mai fi eficientă.
Minimizarea costului privind mărimea întreprinderii: Costul pentru un produs
este format din: cheltuieli directe(salarii directe, materii prime etc.) şi cheltuieli indirecte
(cota parte din cheltuielile comune, cheltuieli generale, amortizarea utilajelor, salariile
personal de conducere. etc.). De regulă, cheltuielile totale indirecte rămân relativ
constante faţă de volumul producţiei şi de mărimea întreprinderii. Dintre acestea,
cheltuielile de desfacere, cu reclama sau cu transportul pot totuşi să crească şi de aceea
costurile pe unitatea de produs cresc. Deci prin sporirea volumului producţiei, prin

44
creşterea dimensiunii întreprinderii până la limita optimă, costul total pe produs se reduce
datorită scăderii cheltuielilor convenţional constante.
Maximizarea profitului privind mărimea întreprinderii: Minimizarea costurilor şi
maximizarea profitului sunt obiective majore ale oricărei întreprinderi. Mărimea
întreprinderii este condiţionată de asigurarea desfacerii producţiei fabricate în condiţiile
utilizării unor preţuri mici şi realizarea unui profit maxim. Economia de piaţă se
caracterizează prin libera concurenţă în care volumul desfacerii (D) este influenţat de
următorii factori: volumul producţiei fabricate (Q), preţurile de vânzare(pi), volumul
desfacerii altor produse (Qi), preţurile de vânzare ale altor produse şi reclamă pentru alte
produse.
În maximizarea profitului se iau în calcul toţi aceşti factori, iar pe de altă parte se
analizează acţiunea contradictorie a lor pentru fiecare întreprindere, ţinându-se cont de
dimensiunea ei. Firma se va impune în faţa concurenţilor prin diversificarea gamei
sortimentale şi prin nivelul superior al calităţii produselor realizate(vor încerca să se
impună prin calitate). Societatea îşi va îmbunătăţi imaginea în rândul consumatorilor, prin
dezvoltarea unei activităţi promoţionale care să pună accent pe punctele forte pe care le
au produsele.

45
 CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Firmele sunt tot mai mult obligate să-şi restructureze radical obiectivele şi
strategiile de piaţă. De unde anterior ele operau în condiţiile unei concurenţe şi clientele
stabile, cunoscute, în prezent firmele activează în condiţiile unui adevărat război, în care
au loc schimbări rapide ale concurenţei, progrese tehnologice, apariţii de noi legi şi
politici comerciale şi o scădere continuă a fidelităţii clientelei.
Trebuie avut în vedere faptul că, astăzi, cumpărătorii sunt puşi în faţa unei game
uriaşe de produse de tot felul. Nu trebuie, de asemenea, uitat că ei au reacţii şi cerinţe
diferite faţă de preţul unui produs sau de raportul produs/servicii oferite. Nu în ultimul
rând, cerinţele lor în ceea ce priveşte calitatea sunt în continuă creştere. Având posibilităţi
nelimitate de a alege, ei se vor orienta către acele oferte care corespund cel mai bine
aşteptărilor şi nevoilor lor; decizia de a cumpăra se va baza pe capacitatea de percepţie a
valorii.
Firma de succes de astăzi nu se mai consideră ca un ansamblu de compartimente,
ci ca un sistem menit să asigure derularea proceselor interne ale afacerii. Firmele sunt
obligate să stăpânească procese de bază, precum şi elaborarea de noi produse, obţinerea şi
executarea unor comenzi. Fiecare proces presupune parcurgerea mai multor etape şi
necesită o analiză din partea mai multor subdiviziuni ale firmei. Firmele de succes crează
o cultură în care toţi membrii organizaţiei au “conştiinţa pieţei şi a produsului”. Fiecare

46
angajat este în măsură să influenţeze pozitiv sau negativ percepţiile şi preferinţele
clientului.
Conceptul de producţie susţine că vor fi preferate de consumatori produsele
caracterizate prin disponibilitate şi preţ scăzut. Directorii organizaţiilor axate pe producţie
îşi concentrează eforturile în direcţia obţinerii unei eficienţe ridicate a producţiei şi
asigurării unei distribuiri pe scară largă.
Ipoteza că o clientelă este interesată în primul rînd de disponibilitatea produsului
şi de preţul scăzut, se dovedeşte corectă în cel puţin două situaţii. Prima este aceea în care
cererea pentru un anumit produs depăşeşte oferta. În acest caz, consumatorii sunt mult
mai interesaţi de obţinerea produsului decât de calitatea acestuia, iar furnizorii vor căuta
în principal modalităţi de creştere a producţiei. În acest caz se include şi România,
deoarece consumatorii, nu mai sunt interesaţi de calităţile produsului (din domeniul
morăritului şi panificaţiei ci de preţul cât mai scăzut al produsului). Datorită acestei
situaţii au apărut în ultimii ani în România o serie de societăţi la nivel foarte mic în
domeniul panificaţiei care comercializează produse de panificaţie cu un preţ scăzut dar
fără calitate: covrigi, gogoşi, merdenele. A doua situaţie caracterizează produsele cu
costuri mari, costuri care trebuie reduse prin creşterea productivităţii în vederea extinderii
pieţei.
Conceptul de produs susţine că vor fi preferate de consumatori acele produse care
oferă cea mai bună calitate, cele mai bine performanţe sau care au caracteristici noi.
Directorii organizaţiilor axate pe produs îşi concentrează eforturile în vederea obţinerii
unor produse superioare şi a îmbunătăţirii lor în timp. Aceşti directori pornesc de la
presupunerea că un client preţuieşte produsele bine realizate şi ştie să aprecieze calitatea
şi performanţele produsului. Deseori, ei se îndrăgostesc pur şi simplu de propriul lor
produs şi sunt atât de orbiţi de acestea, încât scapă din vedere faptul că este posibil ca
piaţa să fie mai puţin “încărcată” de el.
Deseori, firmele de acest gen, îşi proiectează produsele fără a şti suficient de bine,
sau chiar deloc, ceea ce vor proprii lor clienţi. Ele se bazează pe faptul că inginerii lor vor
şti cum să proiecteze produsul sau cum să-l îmbunătăţească. De multe ori, nici măcar nu
se obosesc să examineze produsele concurenţei, pe motiv că “nu au fost făcute de noi”.

47
 Conceptul de vânzare susţine că, în cazul în care sunt lăsaţi să decidă singuri,
consumatorii nu vor cumpăra niciodată de la organizaţie o cantitate suficientă de produse.
De aceea, ea trebuie să ducă o politică agresivă de vânzare şi de promovare a produselor.
Conceptul se bazează pe ideea că, în general, consumatorii manifestă intenţie sau
rezistenţă la cumpărare şi ca urmare ei trebuie să fie convinşi să cumpere. Pentru a-şi
stimula vânzările firma aruncă în luptă un întreg arsenal de tehnici de vânzare şi de
mijloace de promovare. Firmele în cauză au pus la punct diverse tehnici de vânzare, cu
scopul de a identifica potenţialii clienţi şi a-i determina să cumpere, prezentându-le
avantajele produsului. Numeroase firme apelează la acest concept atunci când se
confruntă cu supracapacitate de producţie. Obiectul lor este să vândă ceea ce produc, şi să
nu producă ceea ce doreşte piaţa. În condiţiile actuale, în care industria este principala
ramură a economiei, capacitatea de producţie a crescut într-o măsură atât de mare încât
majoritatea pieţelor au devenit pieţe de consumatori (în care cumpărătorii ocupă o
poziţiei dominantă) iar vânzărorii trebuie să lupte pentru atragerea acestora. Clientela
potenţială este bombardă cu reclame la televizor, ziare, prin poştă şi la tefefon. La orice
pas, cineva încearcă să vândă ceva. Rezultatul este că publicul consumator identifică
marketingul cu efortul de vînzare şi cu publicitatea.
În vederea desfasurării unei activităţi eficiente în ramura comerţului, la nivelul
firmei PANIF PUCHENI, trebuie avute în vedere următoarele:
 cresterea volumului desfacerilor pentru creşterea masei profitului;
 minimizarea consumului de resurse sau raţionalizarea diferitelor categorii de
cheltuieli;
 perfecţionarea sistemului de conducere economică (a procesului de luare a
deciziilor cu privire la alocarea resurselor si la organizarea activităţii economice);
 perfecţionarea tehnologiilor comerciale prin modernizarea metodelor de stocare a
mărfurilor în depozite, prin utilizarea sistemului de evidenţă a mărfurilor după principiile
şi instrumentele informaticii şi progresului informaţional;
 perfecţionarea metodelor de depozitare şi vânzare prin: constituirea unor stocuri
optime de mărfuri, alegerea şi sortarea mărfurilor în funcţie de mărime, calitate, preţ,
culoare etc.,

48
  vehicularea rapida a mărfurilor pe sortimente comerciale către clienţi, vânzarea
mărfurilor direct din depozite, primirea şi executarea automatizată a comenzilor clienţilor.
Îmbunătăţirea sistemului de indicatori ai eficienţei economice din comerţ trebuie
să aibă în vedere atât perfecţionarea celor existenţi, cât şi introducerea altor indicatori cu
rol benefic în măsurarea eficienţei economice. Indicatorii propusi în aceasta lucrare au
fost definiţi şi utilizaţi în alt context, dar pot fi folositi si în analiza eficientei, astfel:
indicatorii marginali ai consumurilor si ai veniturilor, valoarea de piata a firmei (good
will), indicatorii de bonitate ai firmei (lichiditate, solvabilitate, rentabilitate), indicatorii
de caracterizare a cererii şi ofertei etc.
În acest sens, este necesara perfecţionarea modalităţilor de culegere a datelor
interne primare si secundare, ca de exemplu introducerea experimentului statistic, în
paralel cu perfecţionarea colectării datelor şi transmiterii lor utilizând, în principal,
reţelele de calculatoare.
Alături de dezvoltarea sistemelor informaţionale este nevoie de dezvoltarea în
comerţ a sistemului de urmărire a mişcării mărfurilor asistat de calculator, care ar permite
creşterea eficienţei sistemului informaţional.
În România, însa, piaţa este sufocata de obstacole, multe încurajate de către
reglementările guvernamentale sau de lipsa unor reacţii prin politici sistematice şi
strategice. Experienţa românească din ultimii ani confirmă faptul ca pieţele nu reprezintă
în mod automat sau inevitabil interesele consumatorilor ci pe cele ale comercianţilor.
În încheiere, ne exprimăm încrederea că problemele teoretice, metodologice şi
aplicative, inclusiv aspectele critice, opiniile şi propunerile cumulate şi prezentate în
cadrul prezentei lucrări de licenţă oferă o deschidere către noi orizonturi ale analizei
eficienţei economice.

49
 BIBLIOGRAFIE

Nicolescu, Ovidiu; Fundamentele managementului organizaţiei Editura Tribuna

Verboncu, Ion Economică, Bucureşti, 2001
Olaru, Delia-Silvia Funcţii şi principii ale managementului. Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2004
Moldoveanu, George Analiza organizaţională. Editura Economică, Bucureşti, 2000
Badea, Florica Managementul producţiei. Editura ASE, Bucureşti, 2005
Balaure, Virgil Marketing. Editura Uranus, Bucureşti, 2002
Dinu, Eduard Analiza economica si financiara a firmei. Bucuresti, Editura ASE,
2001
Donaldson, Bill Managementul vânzărilor: teorie şi practică, Editura Codecs,
Bucureşti, 2001
Donos, Sergiu-G. Analiza gestiunii stocurilor după sistemele de producţie "ABC" şi
"Just in time". În: Gestiunea şi contabilitatea firmei, v. 9, nr. 9, p.
21-29, septembrie 2006
Enea, Mihaela Rolul marketingului în managementul organizaţiei moderne: teză
de doctorat. ASE, Bucureşti, 2005
Georgescu, Nicolae; Analiza economico-financiara. Bucuresti: Editura ASE, 2001,
Robu, Vasile

50
Isfanescu, Aurel; Analiza economico-financiară. Editura ASE, Bucureşti, 2002
Robu, Vasile
Dan Anghel C. Managementul resurselor umane – Editura Naţională, Bucureşti,
Marinică Dobrin, 1999
Stănel Niţă, Anca Niţă
Mărgulescu D. Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, Bucureşti, 1994
Morosan Iosefina Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2008
Valceanu, Gheorghe Analiza economico-financiara, Editura Economică, Bucureşti 2005
Cole, G.A. Managementul personalului, Editura Codecs, Bucureşti, 2000

51