Sunteți pe pagina 1din 41

Analiza eficientei economice a investitiilor

Societatea comerciala "BEGA-UPSOM" S.A. Ocna-Mures a fost construita ntre anii 1984-1986 de catre societatea belgiana "Solvay&Co" si avea sa devina la sfrsitul secolului XIX si n primele decenii ale secolului XX singura unitate producatoare de soda din Romnia si una din cele mai importante din Europa. Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures a fost determinata de conditiile naturale prielnice: existenta unei surse stabile de apa (rul Mures), a unor zacamite de sare de calitate suprioara, existenta n vecinatate a unor zacaminte corespunzatoare de calcar, a unui nod feroviar important (Razboieni), precum si existenta fortei de munca necesara. Uzina a intrat n functiune n anul 1986. n anul 1991 a devenit S.C. "UPSOM" S.A. Ocna-Mures, prin preluarea integrala a patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures, transformare ce a avut loc n baza HG 1213/1990. De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariri de capacitati, precum si obtinerea de noi produse. Anul 2001 s-a ncheiat din punct de vedere financiar cu urmatoarele rezultate: Productia fizica (CSB): Valoarea productiei industriale: Cifra de afaceri: Export: Productivitatea muncii (prod. industriala) Numarul mediu de personal 192.645 t 65547,7038 lei 74340,1903 lei 1,6020 $ 43,844618 lei/salariat 1,495 persoane

ncepnd cu data de 03.04.2001, pachetul majoritar de actiuni proprietate a statului si administrate de Ministerul Finantelor Publice a fost achizitionat de S.C.

"PETROBANAT HOLDING" S.R.L., apartinnd firmei "BEGA GRUP" Timisoara, societate cstigatoare a licitatiei olandeze din data de 27.03.2001. n baza hotarrii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 18.06.2002, actionarul majoritar a devenit S.C. "BEGA" S.A. cu urmatoarele date de indentificare: nume: BEGA S.A.; numar nregistrare la ORC: J/35/99/01.03.1991; cod fiscal: R1818890; adresa: localitatea Timisoara, strada Bocsei, numarul 3, cod postal 1900, judetul Timis. n urma modificarilor survenite, structura actionariatului la S.C. "BEGAUPSOM" S.A. Ocna Mures este urmatoarea: VALOARE (lei) 24591,1575 11327,5475 1950,2700 814,4225 5,3200 0,6025 386.893.200 NUMR ACIUNI 9.836.463 4.531.019 780.108 325.769 2.128 241 15.475.728 % CAPITAL SOCIAL 63,5606 29,2782 5,04090 2,1050 0,0139 0,0016 100 DIN

ACIONAR S.C. "BEGA" S.A. S.C. "PETROBANAT HOLDING" S.R.L. SIF "BANAT-CRIsANA" ACIONARI PPM S.C. "UPSOM" S.A. MANAGER S.C. "UPSOM" S.A.
TOTAL

Scopul societatii este producerea si obtinerea de produse clorosodice si alte produse chimice, comercializarea acestora n conditii avantajoase si obtinerea de profit. Obiectul de activitate al societatii este producerea de soda calcinata usoara, soda caustica solida si solutie, bicarbonate de sodium tehnic, alimentar si farmaceutic, silicat de sodiu solid si solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodium anhidru pentru uz fotografic

si cinematografic, clorura de calciu tehnica, cristalizata, solutie 34%, oxid de magneziu tehnic si farmaceutic, carbonat de calciu florex, ambalaje metalice si din pnza cauciucata, produse prelucrate din polietilena, comercializarea de produse clorosodice si chimice. Obiectul de activitate al S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. a fost completat prin urmatoarele cereri de nscriere de mentiuni: 1. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 377/2 14214w222o 6.05.1991: societatea poate efectua direct operatiuni de comert exterior, respectiv de import-export; 2. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 583/26.02.1993: fabricarea carbonatului de magneziu tehnic si farmaceutic pulbere antiincendiara E12, produse prelucrate din prolipropilena, oxigen mbuteliat; comercializarea en-gross si en-detail, prin magazine proprii sau ambulant n piete, trguri si oboare si a altor produse industriale, agro-alimentare; prestarea de servicii de alimentatie publica; efectuarea de prestatii pentru terti de natura mecanica; aparate de masura si control; constructii; chimie-electrotehnica; transport; utilitati; nchiriere si intermediere cercetare si proiectare;

producerea si comercializarea de produse agro-alimentare, detergenti, produse de curatat, confectii metalice. 3. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2526/18.11.1993: multiplicarea si copierea de acte pentru terti, actiuni publicitare si produse proprii si pentru terti, producerea si livrarea catre terti a energiei electrice si termice, precum si a apei; 4. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2716/24.11.1994: organizarea de cursuri n vederea autorizarii ISCIR de catre personalul de specialitate din S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. desemnat de ISCIR, pentru cursantii interni si terti; 5. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2827/07.12.1995: verificarea, repararea si ncarcarea stingatoarelor de incendii cu praf antiincendiar si bioxid de carbon pentru uz intern si terti; 6. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 1983/06.11.1997:

comercializarea produselor petroliere prin statii proprii sau nchiriate, en-gross sau cu amanuntul; operatiuni de intermediere pe baza de comision ntre parteneri romni, straini, romni si straini, privind marfurile si serviciile admise de lege a fi importate si exportate, fara limitare la un sector de marfuri si servicii; operatiuni de intermediere pe baza de reprezentare, leasing, cooperare si prestariservicii; exploatarea produselor de cariera;

4.1.1. Indicatori economico-financiari Principalele 5 produse si ponderea lor n vnzari:

soda calcinata - 62,8%; soda caustica - 12,4%; bicarbonat de sodiu - 7,7%; silicat de sodiu solid - 2,6%; produse prelucrate din polietilena - 1,1%. Primii 5 furnizori cu care societatea are relatii de colaborare: "SAUNA" Ocna-Mures; "SIDERMET" Calan; "SIDEX" Galati; "POLY NOOR" Negresti-Oas; "BENTOCALCAR" Deva. Primii 5 beneficiari cu care societate are relatii de colaborare: "GECSAT" Trnaveni; "ALSTING" Alba; "GEROMED" Medias; "STIMED" Sighisoara; "BADPS" Baia-Mare. 4.1.2. Segmentul de piata ocupat de catre societate n piata interna si piata externa

1. Piata interna Cu exceptia sodei calcinate si a silicatului de sodiu unde exista doi producatori, precum si a sodei caustice unde exista patru producatori interni, restul produselor din nomenclatorul sau, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. Ocna-Mures este singurul producator. Pentru soda calcinata si silicat de sodiu, volumul ofertei de la S.C. "BEGA UPSOM" S.A. reprezinta 1/3 din oferta totala, iar pentru soda caustica circa 20% din volumul ofertei totale. Principalii consumatori interni - industria sticlei, industria detergentilor, celuloza si hrtie, industria aluminiului precum si constructia de masini - s-au confruntat cu greutati economice an de an, precum si imposibilitatea platilor datorita blocajului financiar. ncepnd cu trimestrul al II-lea din anul 1995, cererea de produse sodice a cunoscut o crestere substantiala, dupa studiul de piata ntreprins asupra produselor, aratnd o crestere continua a cererii. Datorita asezarii geografice si a faptului ca principalii concurenti pentru produsele fabricate pe platforma societatii comerciale din alte zone, societatea S.C. "BEGA UPSOM" S.A. ocupa toata piata interna din Transilvania si Maramures, precum si o parte din piata Banatului si a Moldovei, ntretinnd relatii traditionale cu unitati din industria sticlei, industria metalelor neferoase, industria chimica, industria miniera, etc.. Preturile pentru piata interna practicate pentru produsele societatii au urmarit an de an rata inflatiei, precum si cresterea preturilor la materiile prime, materiale, combustibil. 2. Piata externa Pe piata externa, principalii concurenti ai Romniei sunt: Bulgaria, Polonia si concernul "SOLVAY" pentru Europa si China si pentru piata Asiei. Principalii consumatori pentru produsele din nomenclatorul societatii sunt pietele din Ungaria, Cehia, Italia, Nigeria, Iordania, Egipt, Grecia si Siria. Cu consumatorii traditionali ai produselor societatii cu destinatia export s-au mentinut relatii permanente fie direct, fie prin intermediul firmelor comisionare prin care se deruleaza contractele. Principalii competitori ai societatii:

a) soda calcinata: "USG" S.A. Rmnicu-Vlcea; "SOLVAY" Belgia; "ANSAC" SUA; "LANYKOVO" Polonia. b) soda caustica: "OLTCHIM" S.A. Rmnicu-Vlcea; "CHIMCOM-PLEX" S.A. Borzesti; c) silicat de sodiu "USG" S.A. Rmnicu-Vlcea 4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii investitiei Piata, ca sistem de reglare a schimburilor ntre agentii economici, constituie cadrul n care cererea si oferta si regasesc punctul de convergenta. Astfel cererea de marfuri si servicii sta la baza formularii optiunilor de investitii prin profil, structura si amploare.Prin intermediul cererii sunt puse n evidenta nevoile individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv pe plan investitional. Investitia pentru nlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de procurare a unui utilaj n cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de energie electrica cu aceleasi cheltuieli materiale. Energia electrica este o utilitate n cadrul procesului de productie, ea poate fi cumparata sau produsa, costul ei influentnd costul de fabricatie pe produs.

S.C. "BEGA UPSOM" S.A. este unul din principalii furnizori de produse clorosodice (soda calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pe piata, combinatul trebuia sa-si dezvolte tehnologia, respectiv sa reduca costurile specifice. Investitia se recomanda ca necesara si profitabila n acelasi timp. Trebuie avut n vedere ca investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare n economia romneasca, costurile cu care se produc utilitatile sunt prea mari datorita tehnologiilor nvechite conducnd la costuri mari ale produselor finite, ceea ce le fac necompetitive pe piata. Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologii performante, ceea ce va permite: mbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii; sporirea potentialilor clienti. Au fost luati n calcul factori care influenteaza investitia, precum: capacitatea de productie; cheltuielile de constructie si montaj; costurile de exploatare anuale; costul de transport Incluznd n mijloacele fixe acest nou utilaj, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. si concretizeaza eforturile n urmatoarele directii: cresterea cantitatii si a calitatii produselor realizate; crearea de noi sortimente; cresterea productivitatii muncii;

reducerea consumurilor totale si, deci a pretului de vnzare. Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lnga cele mentionate mai sus, exista si posibilitatea producerii de energie electrica pentru vnzare. Capacitatea generatorului fiind mai mare dect necesarul societatii, astfel societatea a revizionat un pret al energiei electrice mai mic cu 40% dect pretul practicat de "ELECTRICA" S.A. 4.3. Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de evaluare a eficientei economice a investitiilor Indicatorii statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de investitii sunt variati ca natura, mod de exprimare, capacitate informationala si semnificatie. Numeric variaza n functie de cerintele analizei, de complexitatea proiectului si de pretentiile analistului si investitorului. O reglementare n acest sens n tara noastra nu exista, iar autonomia decizionala n investitii accentueaza libertatea de alegere, fara a exclude riscul n folosirea, dupa caz, a unor indicatori valorici sau naturali. n contextul enuntat este justificat sa ncadram indicatorii statici de evaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii n trei categorii, si anume: indicatori cu caracter general, indicatori de baza si indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate. Indicatori cu caracter general Aceasta grupa de indicatori are rolul de a forma o imagine globala asupra obiectivului de investitii, respectiv sa dea o caracterizare generala despre obiectivul de investitii. Orice proiect de investitii trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu asemenea indicatori. Principalii indicatori cu caracter general sunt urmatorii: a) Capacitatea obiectivului de investitii pare n cazul obiectivelor productive este reprezentata de capacitatea de productie, iar n cazul celor neproductive de elementele specifice de folosinta ale acestora. Capacitatea de productie exprima cantitatea maxima de

productie care poate fi obtinuta ntr-o anumita perioada de timp, n conditii normale de functionare, cu un regim de utilizare a factorilor de productie si n anumite conditii de organizare a productiei si a muncii. Capacitatea de productie se exprima de regula prin volumul maxim de productie ce poate fi realizat (fizic sau valoric), dar se poate exprima si prin cantitatea maxima de materie prima ce poate fi prelucrata ntr-o anumita perioada de timp, atunci cnd relatia materie prima - produs finit nu este constanta (de exemplu, n industria zaharului, capacitatea de productie a unei fabrici de zahar se exprima prin cantitatea de sfecla de zahar ce poate fi prelucrata). n cazul obiectivelor de natura social culturala, capacitatea obiectivelor de investitie se exprima diferit, n functie de specificul acestora, cum ar fi: capacitatea unui spital prin numarul de paturi, capacitatea unei sali de teatru prin numarul de locuri, etc. Capacitatea obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor si nu de eficienta economica, el masurnd efectul potential realizat prin intermediul procesului investitional. b) Numarul de salariati ce vor fi ocupati la obiectivul de investitii, exprima marimea resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investitii dupa punerea n functiune. Marimea acestui indicator este n functie de marimea capacitatii obiectivului de investitii, dar si n functie de parametrii calitativi ce caracterizeaza obiectivul de investitii (productivitatea muncii, nivelul tehnic al mijloacelor fixe, etc.). n mod asemanator cu primul indicator, numarul de salariati constituie un indicator de calcul al eficientei economice. c) Costul productiei reprezinta un indicator ce cuantifica efortul din perioada de functionare a obiectivului de investitii, mpreuna cu valoarea investitiilor formnd efortul total necesar pentru edificarea si functionarea unui obiectiv de investitii. Marimea sa este n functie de volumul productiei estimate a se obtine, el cuantificnd n expresie baneasca consumul total de resurse necesar pentru a obtine un anumit volum al productiei.

Costul productiei constituie un indicator de volum, de calcul al eficientei economice a productiei. Raportat la volumul fizic al productiei se obtine costul unitar, care se raporteaza la volumul productiei exprimata valoric, eventual nmultit cu 1.000, se obtine cheltuieli la 1.000 lei productie, care de asemenea constituie un indicator de eficienta economica. d) Valoarea productiei sau veniturile realizate, constituie un indicator ce masoara efectul efectiv obtinut ca urmare a unui anumit grad de utilizare a capacitatii de productie sau a obiectivului de investitii. Aceasta valoare a productiei se stabileste pentru ntreaga perioada de functionare a obiectivului de investitii, pe baza unor estimari privind productia fizica, preturile, piata, etc., n functie de valoarea productiei si costurile acesteia, determinndu-se alti indicatori de calcul si de eficienta economica. e) Profitul, indicator deosebit de important, esential pentru viabilitatea unui obiectiv de ivestitii si pentru cuantificarea eficientei economice a acestuia. Profitul masoara efectul net obtinut n urma functionarii obiectivului de investitii, el obtinndu-se prin scaderea din veniturile totale a costurilor de productie. Se poate spune ca profitul ca indicator ne arata efortul facut pentru a obtine acest surplus de venituri. Ca atare, se poate spune ca el nu reprezinta un indicator de eficienta economica, ci un indicator de calcul al eficientei economice. Astfel, raportnd profitul la cheltuielile totale de productie se obtine rata rentabilitatii generale, care constituie, prin excelenta un indicator de eficienta economica. f) Productivitatea muncii reprezinta un alt indicator cu caracter general, este un indicator de eficienta economica, el cuantifica eficienta cu care este utilizat principalul factor de productie si anume forta de munca.

g) Consumurile specifice la principalele materii prime, materiale, energie, combustibil, constituie un indicator de eficienta economica care masoara consumul la principalele resurse, pentru a obtine o unitate de produs finit. Aceste consumuri se estimeaza pe baza unor norme de consum si pe aceasta cale se poate determina costul productiei. Indicatori de baza Aceasta grupa de indicatori se refera n exclusivitate la eficienta economica a investitiilor, altfel spus ei sunt indicatori care cuantifica efortul si efectele generate de realizarea si functionarea obiectivului de investitii. n grupa indicatorilor de baza se gasesc deopotriva indicatori de calcul al eficientei economice a investitiilor, precum si indicatori propriu-zisi de eficienta economica a investitiilor. a) Valoarea investitiilor sau volumul capitalului investit (I) reprezinta principalul indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor, practic nici un indicator de eficienta economica a investitiilor nu poate fi construit fara a lua n calcul valoarea investitiilor. Valoarea investitiilor constituie un indicator valoric care reflecta o anumita categorie de resurse utilizate n procesul investitional si anume cele necesare pentru realizarea unui obiectiv de investitii. Resursele investitionale pot fi utilizate fie pentru a construi un nou obiectiv, fie pentru a dezvolta sau moderniza un obiectiv n functiune. Precizarea este importanta pentru ca n functie de caracterul lucrarilor de investitii sfera de cuprindere a acestui indicator poate sa difere. Investitiile se materializeaza n mijloace fixe care pot fi active sau pasive. ntre valoarea investitiilor si valoarea mijloacelor fixe puse n functiune teoretic ar trebui sa existe o egalitate, dar n realitate exista o diferenta n favoarea investitiilor, n sensul ca

exista anumite categorii de cheltuieli de investitii care nu se transforma n mijloace fixe (cheltuieli cu pregatirea fortei de munca necesare noului obiectiv, cu supravegherea lucrarilor de constructii, etc.). n continutul indicatorului valoarea investitiilor se include att elemente care sunt de natura pur investitionala, ct si elemente care nu sunt de aceasta natura, dar prin extensie ele se includ n efortul total, servind n ultima instanta la diferentierea variantelor de investitii. Elementele de natura investitionala sunt: investitia directa, investitia colaterala si investitia conexa, aceasta din urma incluzndu-se n functie de cota de servire a investitiei directe. Investitiile directe sunt reprezentate de valoarea obiectelor si a dotarilor care contribuie la realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul, n timp ce investitiile colaterale constituie valoarea lucrarilor legate teritorial si functional de investitia directa (cai de acces, aductiuni de apa, energie, centrala termica, etc.). Investitia conexa apare ca rezultat propagat n amonte sau n aval de investitia directa. Elementele incluse n efortul total de investitii care nu sunt de natura investitionala se refera n principal la valoarea mijloacelor circulante necesare punerii n functiune a obiectivului, respectiv pentru functionarea acestuia o anumita perioada de timp. n atare conditii, valoarea investitiilor poate fi obtinuta nsumnd elementele componente, astfel: It = Id + Icol + Icon + M + Cs unde: It - reprezinta investitia totala; Id - reprezinta investitia directa; Icol - reprezinta investitia colaterala;

Icon - reprezinta investitia conexa; M - reprezinta necesarul de mijloace circulante; Cs - reprezinta cheltuieli suplimentare de investitii (proiectare, pregatirea fortei de munca necesara noului obiectiv, etc.) b) Durata de executie a obiectivului de investitii (d) Acest indicator exprima perioada de timp necesara realizarii obiectivului de investitii, respectiv perioada n care se consuma resursele investitionale, ele transformndu-se n mijloce fixe. n aceasta perioada de timp resursele investitionale ramn imobilizate, fara a produce efecte economice efective ci doar potentiale, respectiv o anumita capacitate de productie care pusa n functiune va permite obtinerea de efecte globale (productie) si nete (profit). Dat fiind faptul ca n aceasta perioada nu se obtin efecte utile se impune ca sa se scurteze pe ct posibil durata de executie, pentru a diminua efectul negativ al imobilizarii fondurilor investite. c) Durata de functionare (Dt) a obiectivului de investitii reprezinta ultima etapa din durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de proiectare si cea de executie. Ea se deruleaza ntre momentul punerii n functiune a obiectivului de investitii si momentul scoaterii din functiune, n aceasta perioada obtinndu-se efectele globale si nete de pe urma obiectivului de investitii. Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se stabileste n functie de duratele normale de functionare a mijloacelor fixe care compun obiectivul de investitii, aceste durate fiind prevazute n legea amortizarii capitalului imobilizat n active corporate si necorporate.

La determinarea duratelor normale de functionare se va avea n vedere duratele economice de functionare a mijloacelor fixe, justificate din punct de vedere etnic si economic, precum si duratele tehnico-economice stabilite de proiectanti si producatori prin cartile sau documentatiile tehnice ale mijloacelor fixe respective. Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se exprima n ani si n decursul ei obiectivul de investitii trebuie sa-si recupereze valoarea prin intermediul amortizarii inclusa n cheltuielile de exploatare. n cazul unor mijloace fixe care se caracterizeaza printr-o utilizare sezoniera (n agricultura, de exemplu), durata normala de functionare se exprima n ani, dar si n ore de functionare. Aceasta se datoreste faptului ca n cadrul duratei normale de functionare care tine seama de uzura morala n mod deosebit, mijlocul fix trebuie sa functioneze si un numar determinat de ore pentru ca el sa fie uzat si din punct de vedere fizic. n cazul obiectivelor productive, dupa punerea n functiune a acestora exista o perioada de timp n decursul careia obiectivul nu functioneaza la parametrii proiectati, ci sub nivelul acestora, respectiv cu costuri mai mari de productie si profit mai scazut. Aceasta reprezinta perioada de atingere a parametrilor proiectati, perioada ce influenteaza eficienta economica a investitiilor. Durata de functionare a obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor. d) Investitia specifica (Is) reprezinta un indicator de eficienta economica a investitiilor si exprima valoarea investitiilor ce revin pe o unitate de capacitate sau productie, el constituind de fapt investitia unitara. Indicatorul investitia specifica se calculeaza att pentru constructii noi ct si pentru modernizari sau dezvoltari, de asemenea, pentru cazul cnd exista o singura varianta sau mai multe variante de investitie. n cazul obiectivelor noi relatia de calcul este:

unde: Is - reprezinta investitia specifica; I - valoarea investitiei; q - capacitatea obiectivului de investitii. n practica, atunci cnd productia este eterogena, calculul investitiei specifice se face raportnd valoarea investitiilor la capacitatea de productie exprimata valoric sau la volumul valoric al productiei. Cnd se raporteaza valoarea investitiilor la volumul valoric al productiei putem stabili o relatie ntre investitia calculata n raport cu capacitatea fizica (Is) si cea calculata n raport cu volumul valoric al productiei (Isv), astfel:

iar:

de unde:

respectiv: unde: Q - reprezinta productia exprimata valoric; k - gradul de utilizare a capacitatii de productie p - pretul n cazul modernizarilor, dezvoltarilor sau retehnologizarilor investitia specifica se calculeaza conform relatiei:

unde: qm - reprezinta capacitatea de productie dupa modernizare (dezvoltare sau retehnologizare) qo - capacitatea de productie nainte de modernizare (dezvoltare sau retehnologizare) Indicatorul exprima ct se investeste pe o unitate fizica, spor de capacitate rezultat n urma modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii. n mod asemanator cu cazul constructiilor noi si n acest caz se poate raporta valoarea investitiilor la sporul valoric de capacitate sau de productie. n cazul compararii mai multor variante de investitii, investitia specifica se poate calcula cu ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii. Sub aceasta forma, indicatorul exprima care este efortul suplimentar de investitie n varianta i fata de varianta j ce revine pe o unitate, spor de capacitate n varianta i fata de varianta j. Desigur, se poate raporta sporul de investitii si la sporul de capacitate exprimata valoric sau la sporul de productie exprimata valoric. Se poate aprecia ca investitia specifica are o sfera larga de utilizare, n sensul ca se calculeaza att n cazul obiectelor productive ct si n cazul celor din sfera social-culturala. n multe situatii, acest indicator poate servi la dimensionarea volumului necesar de investitii, cunoscuta fiind valoarea investitiei ce revine pe o unitate de capacitate. Totusi, indicatorul investitia specifica prezinta si anumite limite de care trebuie sa se tina seama n utilizarea lui.

Astfel, el surprinde doar partial efortul din perioada de executie concretizat n valoarea investitiilor, nelund n calcul si efortul din perioada de functionare reprezentat de costul de productie. innd cont de faptul ca valoarea investitiilor se reflecta n costurile de productie sub forma amortizarii, indicatorul investitia specifica poate fi utilizat n comparatia dintre

variante numai cnd raportul

nu reprezinta variatii mari de la o varianta la alta.

Ch - reprezinta costul anual al productiei; ah - reprezinta amortizarea anuala; Qh - reprezinta productia anuala. n al doilea rnd, desi surprinde numai efortul din perioda de executie, indicatorul investitia specifica nu tine cont de durata de executie. n sfrsit, indicatorul investitia specifica surprinde doar efectul unui an reprezentat de capacitatea sau comparatia anuala, fapt ce face ca el sa poata fi utilizat n comparatia dintre variante numai atunci cnd acestea se caracterizeaza prin aceeasi durata de functionare. e) Durata de recuperare a investitiei (D) este considerat unul dintre cei mai importanti indicatori de eficienta economica a investitiilor, deseori utilizat ca test final n luarea deciziei de investitii. Constructia si utilizarea acestui indicator are la baza urmatorul rationament: daca pentru realizarea unui obiectiv de investitii s-a consumat un anumit volum de fonduri, iar dupa punerea n functiune a obiectivului acesta ncepe sa produca efecte nete si globale, pe investitor l intereseaza n ct timp si va recupera capitalul investit din efectul net obtinut din functionarea obiectivului. Se impune precizarea n legatura cu sursa de recuperare a investitiei: aceasta o constituie efectul net (profitul) si nu efectul global, pentru ca o parte

din efectul global trebuie sa serveasca la recuperarea efortului facut pentru obtinerea efectului global. Indicatorul durata de recuperare a investitiei se poate calcula n mai multe moduri, respectiv daca este cazul obiectivelor noi sau a celor supuse modernizarii sau dezvoltarii, sau daca exista o singura varianta sau mai multe variante de investitie. n cazul obiectivelor noi, relatia de calcul este urmatoarea:

unde: D - reprezinta durata de recuperare; It - reprezinta efortul total de investitii; Ph - reprezinta profitul anual. n aceasta forma, indicatorul exprima perioada de timp n care investitia se va recupera din profitul anual obtinut. n cazul obiectivelor supuse modernizarii sau dezvoltarii, durata de recuperare a investitiei se calculeaza cu ajutorul formulei:

unde: Phm - reprezinta profitul anual obtinut dupa modernizare; Pho - reprezinta profitul anual obtinut nainte de modernizare si exprima perioda de timp n decursul careia efortul total de investitii necesitat de lucrarile de modernizare sau dezvoltare se va recupera din profitul suplimentare obtinut ca urmare a efectuarii lucrarilor respective. n cazul investitiilor destinate modernizarii, dezvoltarilor sau retehnologizarilor pot aparea anumite probleme specifice acestui tip de investitii si anume pe perioada executarii

lucrarilor, procesul de productie poate fi ntrerupt, ceea ce presupune o pierdere de profit, iar uneori anumite mijloace fixe trebuie scoase din functiune nainte de amortizarea lor integrala, ceea ce genereaza, de asemenea, o pierdere. Aceste pierderi trebuie adaugate efortului total de investitie, diminuate cu o eventuala valorificare a mijloacelor fixe incomplet amortizate. n aceste conditii, relatia de calcul a duratei de recuperare este de forma:

unde: Pp - reprezinta pierderi de profit ca urmare a ntreruperii procesului de productie pe perioada executarii lucrarilor de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare; Fn - valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune nainte de a se amortiza integral; Sv - sume rezultate din valorificarea mijloacelor respective. n cazul n care exista doua sau mai multe variante de investitii, analiza eficientei economice a acestora se face calculnd durata de recuperare a investitiei suplimentare conform relatiei:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii. n acest caz indicatorul durata de recuperare exprima perioada de timp n decursul careia investitia suplimentara necesara n varianta i fata de varianta j se va recupera din profitul suplimentar obtinut n varianta i fata de varianta j. Analiza eficientei economice a investitiilor cu ajutorul indicatorului durata de recuperare se poate face ntr-un asemenea caz si calculnd durata de recuperare pentru

fiecare varianta n parte sau ordonnd variantele n functie de valoarea investitiilor si calculnd durata de recuperare a investitiei suplimentare a fiecarei variante fata de varianta de investitie cea mai mica, considerata varianta de baza. Existenta unei perioade de atingere a parametrilor proiectati influenteaza durata de recuperare a investitiilor n sensul maririi acesteia, aspect reflectat n relatia de calcul a duratei de recuperare a investitiilor prin adaugarea la efortul total de investitii a unei marimi P" ce reprezinta profitul realizat n perioada de atingere a parametrilor proiectati:

Atunci cnd un obiectiv de investitii este pus mai devreme n functiune cu o parte a capacitatii de productie, acest fapt influenteaza durata de recuperare a investitiei n sensul scurtarii acesteia, ceea ce se reflecta n relatia de calcul prin scaderea din efortul total de investitii a unei marimi P* care reprezinta profitul obtinut ca urmare a punerii mai devreme n functionare a unei parti din capacitatea de productie.

Indiferent de modalitatile de calcul, indicatorul durata de recuperare a investitiei este un indicator invers de tipul efort asupra efect net, fiind preferabila varianta de investitie care reprezinta durata de recuperare cea mai mica. f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E) reprezinta ca mod de calcul inversul duratei de recuperare a investitiei iar ca si continut exprima profitul anual obtinut la un leu investit sau ct se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit n decurs de un an. n mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator reprezinta mai multe relatii de calcul n functie de caracterul investitiei sau de existenta unei singure sau mai multe variante.

Pentru obiective noi relatia de calcul va fi:

unde: E - reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor; Ph - profitul anual; It - investitia totala. n cazul obiectivelor supuse modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii indicatorul va avea urmatoarea relatie de calcul:

unde: Phm - reprezinta profitul dupa modernizare; Pho - reprezinta profitul nainte de modernizare. n acest caz indicatorul exprima sporul de profit obtinut la un leu investit n lucrari de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare. n sfrsit, n cazul compararii a doua sau mai multe variante coeficientul de eficienta economica se va calcula dupa relatia:

unde i si j reprezinta doua variante de investitie si exprima sporul de profit obtinut n varianta i fata de varianta j la un leu investitie suplimentara solicitata de varianta i fata de varianta j. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor fiind inversul duratei de recuperare ca mod de calcul, nu este necesara utilizarea simultana a celor doi indicatori n

luarea deciziei de investitii, deoarece unei durate de recuperare minime i corespunde un coeficient de inteligenta maxim. De regula, la nivel de obiectiv de investitii, se utilizeaza n analiza eficientei economice a investitiilor indicatorul durata de recuperare a investitiilor, iar la nivel de ramura sau de economie nationala se utilizeaza indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor. Indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor constituie un indicator direct, de tipul efect net, fiind optima acea varianta de investitie care se caracterizeaza printr-un coeficient maxim. n conditiile n care indicatorul mai sus prezentat se calculeaza raportnd profitul anual la valoarea investitiilor consideram ca ar fi mai conforma cu realitatea denumirea de rata de profitabilitate a investitiilor. Denumirea de coeficient este improprie deoarece indicatorul nu este o marime adimensionala ci exprima asa cum am aratat profitul anual obtinut la un leu investit. g) Cheltuieli echivalente (K) Pentru realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii se utilizeaza doua categorii de resurse: resurse sub forma de investitii utilizate n perioada de executie a obiectivului si resurse sub forma de costuri de productie utilizate n perioada de functionare a obiectivului. Evaluarea eficientei economice a investitiilor presupune luarea n calcul a tuturor resurselor utilizate, respectiv investitii si cost de productie. nsumarea lor directa nu este posibila deoarece investitiile reprezinta resurse care se consuma o singura data iar costul productiei se repeta anual. n aceste conditii este necesara echivalarea acestor resurse ca natura fapt care se reflecta n indicatorul cheltuieli echivalente sau recalculate:

K = I + Ch x Df unde: K - reprezinta cheltuieli echivalente; I - reprezinta volumul investitiilor; Ch - reprezinta costul anual al productiei; Df - reprezinta durata de functionare a obiectivului de investitii Este evident ca indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator de volum, el masurnd efortul total necesar realizarii si functionarii unui obiectiv de investitii. Fiind un indicator de volum, indicatorul cheltuieli echivalente nu poate fi utilizat n comparatia dintre variantele de investitii care se caracterizeaza prin capacitati de productie diferite si implicit si prin volum diferit al investitiilor si costurilor anuale de productie. n scopul asigurarii comparabilitatii dintre variante si al costurilor unui indicator de eficienta economica a investitiilor se calculeaza indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice, conform relatiei:

unde q reprezinta capacitatea anuala de productie. n acest mod calculat, indicatorul exprima efortul total ce revine pe unitate de capacitate, fiind un indicator invers de tipul efort asupra efect global.

innd seama de faptul ca raportul

reprezinta investitia specifica (Is) iar raportul

reprezinta costul unitar (Ch) se poate deduce ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice cuprinde n structura sa investitia specifica si costul unitar multiplicat cu durata de functionare:

Fata de acest continut se poate aprecia ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice este mai riguros n caracterizarea eficientei economice a investitiilor deoarece mbina mai rational efortul din cele doua perioade din viata unui obiectiv: perioada de executie si perioada de functionare. De multe ori o investitie specifica redusa poate nsemna achizitionarea de mijloace fixe mai ieftine, dar si mai putin performante, fapt ce se va reflecta ntr-un cost unitar de productie mai mare. n aceste conditii este preferabil sa investim mai mult pe unitatea de capacitate, dar sa exploatam obiectivul cu un cost unitar mai redus de-a lungul unei perioade lungi de timp si n final efortul total specific sa fie mai redus. Indicatorul cheltuieli echivalente, n formele prezentate mai sus (fie ca efort total, fie ca efort specific), contine dubla influenta a investitiilor, respectiv acestea se regasesc att n primul termen din membrul drept al relatiei ct si n cel de-al doilea sub forma amortizarii inclusa n costurile de productie. Acest aspect este usor demonstrat pornind de la relatiile: Ch = Ch" + ah

unde: C"h - reprezinta costurile anuale de productie exclusiv amortizarea; ah - reprezinta amortizarea anuala; MF - reprezinta valoarea mijloacelor fixe puse n functiune; Df - reprezinta durata de functionare Considernd valoarea mijloacelor fixe puse n functiune identica cu valoarea investitiilor, vom putea scrie:

iar mai departe: I = ah * Df K = I + Ch * Df = I + (C"h + Ah) * Df = I + C'h x Df + Ah * Df respectiv: K = 2I + C'h * Df ceea ce demonstreaza dubla influenta a investitiilor. Pentru a elimina acest neajuns, indicatorul cheltuieli echivalente va fi calculat conform relatiei: K = I + C'h * Df sau n forma comparabila:

Surprinznd efectul unui singur an (capacitatea anuala de productie) indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice nu poate fi utilizat n comparatia dintre variantele de investitie dect atunci cnd acestea au aceeasi durata de functionare. h) Randamentul economic al investitiei (Re) este considerat de foarte multi autori ca fiind cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece priveste procesul investitional n ntregul sau, din momentul nceperii lucrarilor de investitii pna n momentul scoaterii din functiune ca urmare a expirarii duratei economice de functionare. Indicatorul a fost propus de profesorul I. Romanu, care considera ca fondurile investite trebuie sa se compare nu numai cu profiturile anuale ci ntregul volum de profit obtinut pe parcursul ntregii perioade de functionare.

Dupa punerea n functiune a obiectivului urmeaza o perioada de atingere a parametrilor proiectati, n care costurile tind sa scada iar volumul productiei sa creasca, intrndu-se apoi n regim normal (proiectat) de functionare. Spre sfrsitul duratei de functionare, datorita uzurii fizice a mijloacelor fixe costurile tind sa creasca iar volumul productiei sa scada, n momentul n care ele devin egale expira durata economica de functionare. Constituirea acestui indicator s-a facut de catre autorul lui prin analogie cu randamentul din tehnica unde acesta reprezinta un raport ntre puterea utila si puterea atrasa. Admitnd ca sinonimul puterii utile n cadrul procesului investitional l constituie profiturile nete iar cel al puterii atrase l constituie valoarea investitiilor, randamentul economic al investitiilor va fi dat de relatia:

unde: Re - reprezinta randamentul economic al investitiei; Pn - reprezinta profituri nete (profituri obtinute dupa recuperarea investitiei pna la sfrsitul perioadei de functionare); It - reprezinta volumul total al investitiilor. Indicatorul exprima profiturile nete obtinute la un leu investit si este un indicator direct de tipul efect net asupra efort. Analiznd valentele pe care le are indicatorul randamentul economic al investitiei se poate afirma ca n continutul sau se regaseste durata de recuperare a investitiei, astfel ca la o marime data a duratei de functionare, cu ct durata de recuperare este mai mica cu att randamentul va fi mai mare. Indicatorul surprinde si durata de functionare a obiectivului, astfel ca la aceeasi durata de recuperare a investitiei, cu ct va fi mai mare durata de functionare, cu att randamentul va fi mai mare.

i) Viteza de recuperare a investitiei (Vr) reprezinta un indicator de eficienta economica a investitiilor care rezulta din raportul dintre durata de functionare si durata de recuperare:

unde: Vr - reprezinta viteza de recuperare; Df - reprezinta durata de functionare a obiectivului; D - reprezinta durata de recuperare a investitiei. Indicatorul exprima de cte ori se cuprinde durata de recuperare n durata de functionare sau de cte ori s-ar putea recupera investitia n decursul duratei de functionare. n realitate ea se recupereaza o singura data din profit n decursul duratei de recuperare si tot o singura data prin amortizarea inclusa n costurile de productie n decursul duratei de funtionare. Se stie ca inversul duratei de recuperare a investitiilor reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor E, n acest caz viteza de recuperare putnd fi scrisa sub forma: Vr = Df * E Cunoscnd coeficientul de eficienta al investitiilor care exprima profitul anual obtinut la un leu investit, se poate scrie:

Produsul Df x Ph reprezinta de fapt profiturile totale (Pt), astfel ca viteza de recuperare poate fi scrisa sub forma:

ceea ce nseamna ca viteza de recuperare exprima profiturile totale obtinute la un leu investit. n aceste conditii se poate deduce si legatura care exista ntre randamentul economic al investitiei si viteza de recuperare. Se observa ca dintre randamentul economic al investitiei si viteza de recuperare este unu, adica leul investit si recuperat sub forma de profit n decursul duratei de recuperare. Astfel spus, n cadrul duratei de recuperare raportul profituri-investitii este 1, n sensul ca se obtine un profit egal cu volumul investitiilor. Pe parcursul intervalului de timp scurs ntre expirarea duratei de recuperare si pna la sfrsitul duratei de functionare raportul profituri-investitii reprezinta randamentul economic al investitiilor, iar pe parcursul perioadei de functionare raportul profituriinvestitii constituie viteza de recuperare.

Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflecta aspectele particulare ale eficientei economice a investitiilor n anumite ramuri si domenii de activitate rezultate din conditiile specifice n care si desfasoara activitatea acestea. Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice alaturi de indicatori cu caracter general si cei de baza.

n vederea realizarii obiectivului de investitii s-a elaborat documentatia tehnico-economica, caracteristicile acesteia fiind prezentate n tabelul urmator: Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Capacitate de productie Grad de utilizare a Cp Productia Cost unitar Pret de vnzare unitar Valoarea productiei n productie Valoarea productiei n vnzare Profit brut Profit net Investitia directa (Id) Durata de executie (d) Durata de functionare (Df) To / an % To / an lei / To lei / To cost pret de de lei / an lei / an lei / an lei / an lei Ani Ani 821.000 85 697.850 0,3029 0,3564 0,211378 0,248713 0,037335 0,028001 0,00969869 1 10

Pentru atingerea parametrilor proiectati este neceara o perioada de timp de 7 ani n decursul carora profitul se realizeaza n proportie de: 10% n primii patru ani; 20% n urmatorii doi; 60% n cel de-al saptelea an.

PRODUCIA ANUAL: Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al capacitatii Productia anuala = 821.000 t * 0,85 = 697.850 t VALOAREA PRODUCIEI N COST DE PRODUCIE Valoarea productiei n cost de productie = productia * costul unitar de productie Valoarea productiei n cost de productie = 697.850 t * 3029 = 0,211378 lei

VALOAREA PRODUCIEI N PRE DE VNZARE Valoarea productiei n pret de vnzare = productia anuala * pretul de vnzare unitar Valoarea productiei n pret de vnzare = 697.850 t * 3564 = 0,248713 lei

2.4. Calculul indicatorilor statici de eficienta a investitiilor


1. Valoarea investitiei Acesta este principalul indicator de calcul al eficientei economice a investitiei. Valoarea investitiei este un indicator valoric care reprezinta resursele utilizate n procesul investitional si anume cele necesare pentru realizarea obiectivului de investitii. Valoarea investitiei = 96,9869 mil lei din care: utilaje: 0,00717720 lei C + M: 0,00175600 lei alte cheltuieli: 0,00076548 lei

2. Durata de executie a obiectivului de investitii Acesta reprezinta timpul necesar pentru nfaptuirea procesului investitional n ansamblul sau, respectiv perioada n care se consuma resursele investitionale. Durata de executie se refera la perioada dintre momentul nceperii lucrarilor la obiectivul de investitii si cel al punerii n functiune. d = 1 an 3. Durata de functionare

Aceasta se deruleaza ntre momentul punerii n functiune a obiectivului de investitii si momentul scoaterii sale din functiune ca urmare a uzurii fizice sau morale. Df = 10 ani 4. Investitia specifica (Is) Acest indicator de eficienta economica a investitiilor reprezinta valoarea investitiilor ce revine pe o unitate de capacitate, constituind de fapt investitia unitara. Pentru obiective noi relatia este:

5. Durata de recuperare (D) Pentru realizarea unui obiectiv de investitii se consuma anumite fonduri. Durata de recuperare reprezinta perioada de timp n decursul careia efortul total de investitii se recupereaza din efectul net obtinut n urma functionarii obiectivului de investitii.

n care: D - reprezinta durata de recuperare a investitiei; It - reprezinta investitia totala; P' - reprezinta profitul nerealizat n perioada de atingere a parametrilor proiectati; Phn - reprezinta profitul net anual P' = 4*(1-0,1)*280,01+2*(1-0,2)*280,01+(1-0,6)*280,01 = 0,1568056 lei

6. Coeficient de investitie economica a investitiilor (E) Acesta reprezinta profitul anual net obtinut la un leu investit sau ct se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit n curs de un an.

Indicatorul arata ca 0,168 lei se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit n decursul unui an. 7. Cheltuieli echivalente unitare (K) Acest indicator exprima efortul total de investitii si de productie ce revine pe o unitate de capacitate.

Ch' = Ch - ah = 2113,78 - 9,6986 = 2104,0813

8. Randamentul economic al investitiilor (Re) Acesta este considerat cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece priveste procesul investitional pe toata durata sa, din momentul nceperii lucrarilor pna n momentul expirarii duratei economice de functionare a obiectivului de investitii.

profituri nete la 1 leu investit dupa ce s-a recuperat leul investit. n care: It - reprezinta investitia totala; Ph - reprezinta profitul anual;

P' - reprezinta profitul nerealizat n perioada de atingere a parametrilor proiectati; D - reprezinta durata de recuperare a investitiei Df - reprezinta durata de functionare Acest indicator arata ca la un leu investit se va obtine un profit net de 0,6828 lei dupa ce se recupereaza leul investit pe parcursul duratei de recuperare. 9. Viteza de recuperare a investitiei (Vr) Acest indicator arata de cte ori se cuprinde durata de recuperare n durata de functionare a obiectivului de investitii sau de cte ori s-ar putea recupera investitia n decursul duratei de functionare.

ori s-ar putea recupera investitia n decursul duratei de functionare O alta relatie de calcul a vitezei de recuperare care decurge din cea de mai sus este:

n care: Pth - reprezinta profitul total net I - reprezinta investitia totala, inclusiv profitul nerealizat ca urmare a existentei unei perioade de atingere a parametrilor proiectati.

TABEL CUMULATIV AL INDICATORILOR DE BAZ DE EVALUARE A EFICIENEI ECONOMICE A INVESTIIILOR Nr. DENUMIREA INDICATORULUI Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Valoarea investitiei Durata de executie Durata de functionare Investitia specifica Durata de recuperare Coeficientul de eficienta economica Cheltuieli echivalate unitare Randamentul economic Viteza de recuperare a investitiei
UM

VALOARE 0,00969869 1 10 118132,64 5,94 0,168 257,500 0,6828 1,68

lei Ani Ani Lei/To Ani Lei Phn / 1 leu investit Mil lei / To Lei Phn / 1 leu investit

Concluzii si propuneri
Managementul n sine este un proces supus analizei perfectionate si eficacitatii sporite. Acest lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a obiectivelor urmarite si asigurarea faptului ca procesele si structurile manageriale vin n sprijinul acestor obiective, avnd totodata nglobate n ele conceptul de schimbare. Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupune concentrarea asupra rezumatului informatiilor relevante si apoi analizarea n detaliu a zonelor ce necesita atentie. Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea n calcul a unei serii de factori, cum ar fi: fondul de investitii disponibil; regimul de lucru al utilajelor; limitarea anumitor resurse.

Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a tuturor variabilelor economice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a multitudinii de factori economici, financiari, social-politici, culturali care influenteaza investitiile. Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuiala imediata, n timp ce efectele vor aparea n perspectiva. Investitia pe care o face SC "BEGA-UPSOM" SA presupune achizitia unui turbogenerator, utilaj de ultima generatie n aceasta ramura. Performantele tehnice ale proiectului se situeaza la nivel mondial, asigurnd conditii superioare de valorificare a investitiei. Produsele vor conferi, datorita tehnologiei moderne de producere, o buna calitate. n conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii trebuie sa se desfasoare profitabil. n luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru acel proiect care ofera o rata de rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este influentata de diferenta dintre rata profitului si cea a dobnzii. n cazul acestui proiect de investitii, rata interna de rentabilitate economica este de 40,322%, ceea ce reprezinta n cazul fondurilor mprumutate nivelul maxim al dobnzii la care ar putea face fata proiectul de investitii. Din acest punct de vedere, aprecierea eficientei economice a proiectului se face prin compararea rentabilitatii proiectului cu costul oportun al capitalului. ntelegerea notiunii de cost oportun al capitalului se face prin luarea n considerare a functiilor pe care le ndeplineste: pragul de rentabilitate pe care trebuie sa-l depaseasca capitalul alocat pentru investitii, rata minima de rentabilitate a capitalului investit.

Att indicatorii statici ct si cei dinamici indica faptul ca investitia realizata de SC "BEGA-UPSOM" SA este att oportuna ct si eficienta. Valoarea investitiei de 96.9869 RON va putea fi recuperata ntr-un timp mediu, pe baza profiturilor ce le va aduce noul utilaj pus n functiune. Pe parcursul duratei de functionare a obiectivului de 10 ani, investitia s-ar putea recupera de 1,68 ori. n decurs de 1 an dintr-un leu investit, se recupereaza 0,688 RON sub forma de profit. Altfel spus, pe parcursul perioadei de recuperare, la un leu investit se va obtine un profit net de 2,72 RON dupa ce se recupereaza leul investit. Indicatorii statici de apreciere a eficientei economice a proiectului de investitii au o relevanta mai mica dect cei dinamici, pentru ca primii nu iau n calcul efectul economic al factorului timp, efect surprins cu ajutorul analizei dinamice. n cadrul acesteia, s-au recalculat randamentul economic si durata de recuperare a investitiei, ambele n forma dinamica. Randamentul economic n forma dinamica este de 5,73 lei profituri totale la 1 RON investit; valoarea sa este mai mica dect n forma statica datorita faptului ca o suma disponibila n trecut va avea o valoare mai mica atunci cnd este adusa n prezent. Durata de recuperare n forma dinamica este de 4,10. Analiza s-a facut att din punct de vedere economic ct si financiar. Primul indicator, raportul venit-cost, este supraunitar n ambele situatii, ndeplinind astfel conditia de eficienta, indicnd ca obiectivul de investitii are capacitatea de a-si recupera cheltuielile de investitii si de a genera profit. Analiza economica - RVC = 1,108; Analiza financiara - RVC = 1,03. Venitul net actualizat este cel de-al doilea indicator analizat; el permite compararea ncasarilor totale obtinute pe ntreaga durata de functionare a obiectivului de investitii cu

cheltuielile totale de investitii si de exploatare aferente aceleasi perioade, indicnd capacitatea obiectivului de a produce profit. n ambele cazuri conditia de eficienta ca VNA sa fie pozitiv este ndeplinita. Analiza economica - VNA = 267.064 RON Analiza financiara - VNA = 111.065 RON Cei mai importanti indicatori dinamici de apreciere a eficientei proiectului de investitii sunt rata interna de rentabilitate economica (RIRE), respectiv rata interna de rentabilitate financiara (RIRF). Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe ntreaga durata de functionare a obiectivului, respectiv profitul net la un leu efort total. Analiza economica - RIRE = 40,322%; Analiza financiara - RIRF = 30,94. Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea n detaliu a unitatii economice, permitnd utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru cresterea valorii ntreprinderii, n functie valoarea si continutul acestor indicatori. Astfel, analiza economica surprinde profitul corespunzator tuturor resurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de beneficiul rezultatului. Analiza financiara ia n considerare att provenienta resurselor de finantare ct si beneficiul rezultatelor. Astfel, aceasta investitie este rentabila nu doar pentru ca analiza proiectului de investitii o demonstreaza, ci si deoarece prin realizarea acesteia societatea poate acapara un segment mai mare din piata de desfacere careia i se adreseaza. Mai mult, SC "BEGA-UPSOM" SA detine avantajul dat de existenta unei ample retele de distributie, att pe plan intern ct si pe plan international.

La modul ideal, situatiile de management financiar ar trebui sa prezinte un sumar al informatiilor financiare privitoare la componentele cheie "att din conturile de profit si pierderi, ct si din bilantul contabil". Pe lnga gestionarea cifrelor si elementelor absolute, tot atta atentie trebuie acordata raporturilor dintre ele pentru a optimiza performanta de utilizare a resurselor.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE 1. Anghel, E., Ion, Investitii straine directe n Romnia,Editura Expert, Bucuresti, 2002 2. Anghelache, G., Dardac, N., Staicu, I., Piete de capital si burse de valori, Bucuresti, 1994 3. Bunduchi, M., Eficienta economica a investitiilor. Note de curs, Cluj-Napoca, 1978 4. Camasoiu, I., Investitii si factorul timp, Editura Politica, Bucuresti, 1981 5. Cistetecan, M., Lasar, Economia, Eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002

6. Cistetecan, Lasar, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002 7. Cocris, V., Isan, V., Economia afacerilor, Editura, Graphis, Iasi, 1995 8. Gherasim, Toader, Zait, Dumitru, Eficienta sistemelor de productie, Editura Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 1991 9. Horovitz, Marcu, Cai si modalitati de crestere a eficientei investitiilor,Editura Politica, Bucuresti, 1983 10. Ionita, Ion, Radu, Victor, vasilescu, Ion, Botezatu, Mihai, Studiu de fezabilitate pentru fundamentarea eficientei proiectelor de investitii, Academia de studii economice, Bucuresti,1993 11. Negrtoiu, Misu, salt nainte.dezvoltarea si investitiile staine directe, PRO Expert, Bucuresti, 1996 12. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Cristea, Mirela, Eficienta investitiilor, Editura Universitatea, Craiova, 20000 13. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Piete de capital si eficienta investitiilor,, Editura Dova, Craiova, 1996 14. Prelipceanu, Gabriela, Fundamentele economice ale investitiilor, Editura Universitatii Suceava 15. Radu Despa, Eficienta investitiilor, Editura Universitara, Bucuresti, 2005 16. Ratiu-Suciu, Camelia, Investitii si relansarea economica, ASE, Bucuresti, 1997 17. Romanu, I., Vasilescu, I., Managementul investitiei, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997

18. Simionescu, Aurelian, Eficienta economica a investitiei, Universitatea Petrosani-Litografia, 1996 19. Staicu, Florea, Prvu, Dumitru, Dimitriu, Maria, Stoian, Marian, Vasilescu, Ion, Eficienta economica a investitiilor, Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, 2000 20. Staicu, Ion, Gestiune financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1994 21. Stoica, Maricica, Indicatori de apreciere a eficientei bancare, ,,Economistul", Nr. 119/11-12 sept., 1998