UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE FINANE, BNCI I CONTABILITATE BUCURETI

MASTERAT: FGA
Disciplina: STRATEGII INVESTITIONALE IN AFACERI

Cursuri de zi

RAPORT DE CERCETARE
CU TEMA:
Elaborarea si fundamentarea economica a unui proiect de investitii la S.C.
"BEGA-UPSOM" S.A. pe baza unui studiu de fezabilitate
.

Conductor tiinific:
Conf. univ.dr. Liliana Aurora Constantinescu

Masterand: Stelia M. Claudia

Locul de munc: ...
Funcia: ...
Mail: claudia.stelia@yahoo.ro
Telefon:

2016

CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................3
1.

PREZENTAREA GENERALE A SOCIETATII......................................................................4

1.1.

Scurt istoric.......................................................................................................................4

1.2.

Organizare.........................................................................................................................5

1.2.1.

Obiectul de activitate.................................................................................................5

1.2.2. Segmentul de piata ocupat de catre societate n piata interna si piata externa...............8
2.

PREZENTAREA INVESTITIEI TURBOGENERATORULUI AKTR-4.............................10

2.1. Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de evaluare a eficientei
economice a investitiilor............................................................................................................11
2.1.1. Indicatori cu caracter general.......................................................................................11
2.1.2. Indicatori de baza.........................................................................................................13
2.1.3. Indicatori specifici ramurii si domeniului de activitate................................................26
2.2. Calculul indicatorilor statici de eficienta a investitiei.........................................................28

CONCLUZII SI PROPUNERI......................................................................................................32

INTRODUCERE
Piata, ca sistem de reglare a schimburilor ntre agentii economici, constituie cadrul n care
cererea si oferta si regasesc punctul de convergenta. Astfel cererea de marfuri si servicii sta la
baza formularii optiunilor de investitii prin profil, structura si amploare.Prin intermediul cererii
sunt puse n evidenta nevoile individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv pe p n
conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii trebuie sa se desfasoare
profitabil.
n luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru acel proiect care ofera o rata de
rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este influentata de diferenta dintre rata profitului si cea
a dobnzii.lan investitional.
Investitia pentru nlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de procurare a
unui utilaj n cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de energie electrica cu aceleasi
cheltuieli materiale. Energia electrica este o utilitate n cadrul procesului de productie, ea poate fi
cumparata sau produsa, costul ei influentnd costul de fabricatie pe produs.
Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lnga cele mentionate mai sus, exista si
posibilitatea producerii de energie electrica pentru vnzare. Capacitatea generatorului fiind mai
mare dect necesarul societatii, astfel societatea a revizionat un pret al energiei electrice mai mic
cu 40% dect pretul practicat de "ELECTRICA" S.A.

1. PREZENTAREA GENERALE A SOCIETATII

1.1.

Scurt istoric

Societatea comerciala "BEGA-UPSOM" S.A. Ocna-Mures a fost construita ntre anii

1984-1986 de catre societatea belgiana "Solvay&Co" si avea sa devina la sfrsitul secolului XIX
si n primele decenii ale secolului XX singura unitate producatoare de soda din Romnia si una
din cele mai importante din Europa.
Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures a fost determinata
de conditiile naturale prielnice: existenta unei surse stabile de apa (rul Mures), a unor zacamite
de sare de calitate suprioara, existenta n vecinatate a unor zacaminte corespunzatoare de calcar,
a unui nod feroviar important (Razboieni), precum si existenta fortei de munca necesara. Uzina a
intrat n functiune n anul 1986.
n anul 1991 a devenit S.C. "UPSOM" S.A. Ocna-Mures, prin preluarea integrala a
patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures, transformare ce a avut loc n
baza HG 1213/1990.
De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariri de capacitati,
precum si obtinerea de noi produse.
Anul 2001 s-a ncheiat din punct de vedere financiar cu urmatoarele rezultate:
Tabel. 1.1. Situatia financiara 2001
NR.

INDICATORI

U.M.

CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Productia fizica (CSB)

Valoarea productiei industriale
Cifra de afaceri
Export
Productivitatea muncii (prod. Industriala)
Nr. mediu de personal

T
Lei
Lei
$
Lei/salariat
persoane

1.2.

VALOARE
192.645
65.547,7
74340,19
1,6020
43,84
1.49

Organizare

ncepnd cu data de 03.04.2001, pachetul majoritar de actiuni proprietate a statului si

administrate de Ministerul Finantelor Publice a fost achizitionat de S.C. "PETROBANAT

HOLDING" S.R.L., apartinnd firmei "BEGA GRUP" Timisoara, societate cstigatoare a

licitatiei olandeze din data de 27.03.2001.
n urma modificarilor survenite, structura actionariatului la S.C. "BEGA-UPSOM" S.A.
Ocna Mures este urmatoarea:
Tabel. 1.2. Structura actionariatului
ACIONAR

VALOARE (lei)

NUMR
ACIUNI

% DIN
CAPITAL
SOCIAL

S.C. "BEGA" S.A.

24591,1575

9.836.463

63,5606

S.C. "PETROBANAT HOLDING"

S.R.L.

11327,5475

4.531.019

29,2782

SIF "BANAT-CRIsANA"

1950,2700

780.108

5,04090

ACIONARI PPM

814,4225

325.769

2,1050

S.C. "UPSOM" S.A.

5,3200

2.128

0,0139

MANAGER S.C. "UPSOM" S.A.

TOTAL

0,6025

241

0,0016

386.893.200

15.475.728

100

1.2.1. Obiectul de activitate

Scopul societatii este producerea si obtinerea de produse clorosodice si alte produse
chimice, comercializarea acestora n conditii avantajoase si obtinerea de profit.
Obiectul de activitate al societatii este producerea de soda calcinata usoara, soda
caustica solida si solutie, bicarbonate de sodium tehnic, alimentar si farmaceutic, silicat de sodiu
solid si solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodium anhidru pentru uz fotografic si
cinematografic, clorura de calciu tehnica, cristalizata, solutie 34%, oxid de magneziu tehnic si
farmaceutic, carbonat de calciu florex, ambalaje metalice si din pnza cauciucata,
produse prelucrate din polietilena, comercializarea de produse clorosodice si chimice.
Obiectul de activitate al S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. a fost completat prin urmatoarele
cereri de nscriere de mentiuni:

a. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 377/2 14214w222o 6.05.1991:

societatea poate efectua direct operatiuni de comert exterior, respectiv de
import-export;
b. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 583/26.02.1993:
fabricarea carbonatului de magneziu tehnic si farmaceutic pulbere antiincendiara E12,
produse prelucrate din prolipropilena, oxigen mbuteliat;
comercializarea en-gross si en-detail, prin magazine proprii sau ambulant n piete,
trguri si oboare si a altor produse industriale, agro-alimentare;
prestarea de servicii de alimentatie publica;
efectuarea de prestatii pentru terti de natura mecanica;
aparate de masura si control;
constructii;
chimie-electrotehnica;
transport;
utilitati;
nchiriere si intermediere cercetare si proiectare;
producerea si comercializarea de produse agro-alimentare, detergenti, produse de
curatat, confectii metalice.
c. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2526/18.11.1993: multiplicarea
si copierea de acte pentru terti, actiuni publicitare si produse proprii si pentru
terti, producerea si livrarea catre terti a energiei electrice si termice, precum si
a apei;

d. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2716/24.11.1994: organizarea

de cursuri n vederea autorizarii ISCIR de catre personalul de specialitate din
S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. desemnat de ISCIR, pentru cursantii interni si
terti;
e. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2827/07.12.1995: verificarea,
repararea si ncarcarea stingatoarelor de incendii cu praf antiincendiar si
bioxid de carbon pentru uz intern si terti;
f. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 1983/06.11.1997:
comercializarea produselor petroliere prin statii proprii sau nchiriate, en-gross sau cu
amanuntul;
operatiuni de intermediere pe baza de comision ntre parteneri romni, straini, romni
si straini, privind marfurile si serviciile admise de lege a fi importate si exportate, fara
limitare la un sector de marfuri si servicii;
operatiuni de intermediere pe baza de reprezentare, leasing, cooperare si prestariservicii;
exploatarea produselor de cariera;
Principalele 5 produse si ponderea lor n vnzari:
soda calcinata - 62,8%;
soda caustica - 12,4%;
bicarbonat de sodiu - 7,7%;
silicat de sodiu solid - 2,6%;
produse prelucrate din polietilena - 1,1%.
Primii 5 furnizori cu care societatea are relatii de colaborare:

 "SAUNA" Ocna-Mures;
"SIDERMET" Calan;
"SIDEX" Galati;
"POLY NOOR" Negresti-Oas;
"BENTOCALCAR" Deva.
Primii 5 beneficiari cu care societate are relatii de colaborare:
"GECSAT" Trnaveni;
"ALSTING" Alba;
"GEROMED" Medias;
"STIMED" Sighisoara;
"BADPS" Baia-Mare.

1.2.2. Segmentul de piata ocupat de catre societate n piata interna si piata externa
A. Piata interna
Cu exceptia sodei calcinate si a silicatului de sodiu unde exista doi producatori, precum si
a sodei caustice unde exista patru producatori interni, restul produselor din nomenclatorul sau,
S.C. "BEGA UPSOM" S.A. Ocna-Mures este singurul producator.
Pentru soda calcinata si silicat de sodiu, volumul ofertei de la S.C. "BEGA UPSOM" S.A.
reprezinta 1/3 din oferta totala, iar pentru soda caustica circa 20% din volumul ofertei totale.
Principalii consumatori interni - industria sticlei, industria detergentilor, celuloza si hrtie,
industria aluminiului precum si constructia de masini - s-au confruntat cu greutati economice an
de an, precum si imposibilitatea platilor datorita blocajului financiar. ncepnd cu trimestrul al II-

lea din anul 1995, cererea de produse sodice a cunoscut o crestere substantiala, dupa studiul de
piata ntreprins asupra produselor, aratnd o crestere continua a cererii. Datorita asezarii
geografice si a faptului ca principalii concurenti pentru produsele fabricate pe platforma
societatii comerciale din alte zone, societatea S.C. "BEGA UPSOM" S.A. ocupa toata piata
interna din Transilvania si Maramures, precum si o parte din piata Banatului si a Moldovei,
ntretinnd relatii traditionale cu unitati din industria sticlei, industria metalelor neferoase,
industria chimica, industria miniera, etc.. Preturile pentru piata interna practicate pentru
produsele societatii au urmarit an de an rata inflatiei, precum si cresterea preturilor la materiile
prime, materiale, combustibil.
B. Piata externa
Pe piata externa, principalii concurenti ai Romniei sunt: Bulgaria, Polonia si concernul
"SOLVAY" pentru Europa si China si pentru piata Asiei. Principalii consumatori pentru
produsele din nomenclatorul societatii sunt pietele din Ungaria, Cehia, Italia, Nigeria, Iordania,
Egipt, Grecia si Siria. Cu consumatorii traditionali ai produselor societatii cu destinatia export sau mentinut relatii permanente fie direct, fie prin intermediul firmelor comisionare prin care se
deruleaza contractele.
Principalii competitori ai societatii:
a)

soda calcinata:
"USG" S.A. Rmnicu-Vlcea;
"SOLVAY" Belgia;
"ANSAC" SUA;
"LANYKOVO" Polonia.

b)

soda caustica:
"OLTCHIM" S.A. Rmnicu-Vlcea;
"CHIMCOM-PLEX" S.A. Borzesti;

c)

silicat de sodiu
"USG" S.A. Rmnicu-Vlcea.

2. PREZENTAREA INVESTITIEI TURBOGENERATORULUI AKTR-4

Investitia pentru nlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de procurare a
unui utilaj n cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de energie electrica cu aceleasi
cheltuieli materiale. Energia electrica este o utilitate n cadrul procesului de productie, ea poate fi
cumparata sau produsa, costul ei influentnd costul de fabricatie pe produs.
S.C. "BEGA UPSOM" S.A. este unul din principalii furnizori de produse clorosodice
(soda calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pe piata, combinatul trebuia sa-si
dezvolte tehnologia, respectiv sa reduca costurile specifice.
Investitia se recomanda ca necesara si profitabila n acelasi timp. Trebuie avut n vedere
ca investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare n economia romneasca, costurile cu care
se produc utilitatile sunt prea mari datorita tehnologiilor nvechite conducnd la costuri mari ale
produselor finite, ceea ce le fac necompetitive pe piata.
Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologii performante,
ceea ce va permite:
mbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii;
sporirea potentialilor clienti.
Au fost luati n calcul factori care influenteaza investitia, precum:
capacitatea de productie;
cheltuielile de constructie si montaj;
costurile de exploatare anuale;
costul de transport.
Incluznd n mijloacele fixe acest nou utilaj, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. si
concretizeaza eforturile n urmatoarele directii:
cresterea cantitatii si a calitatii produselor realizate;
crearea de noi sortimente;
cresterea productivitatii muncii;

 reducerea consumurilor totale si, deci a pretului de vnzare.

Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lnga cele mentionate mai sus, exista si
posibilitatea producerii de energie electrica pentru vnzare. Capacitatea generatorului fiind mai
mare dect necesarul societatii, astfel societatea a revizionat un pret al energiei electrice mai mic
cu 40% dect pretul practicat de "ELECTRICA" S.A.

2.1. Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de evaluare a

eficientei economice a investitiilor
Indicatorii statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de
investitii

sunt

variati

ca

natura,

mod

de

exprimare,

capacitate

informationala

si

semnificatie. Numeric variaza n functie de cerintele analizei, de complexitatea proiectului si de

pretentiile analistului si investitorului. O reglementare n acest sens n tara noastra nu exista, iar
autonomia decizionala n investitii accentueaza libertatea de alegere, fara a exclude riscul n
folosirea, dupa caz, a unor indicatori valorici sau naturali.
n contextul enuntat este justificat sa ncadram indicatorii statici de evaluare si apreciere a
eficientei proiectelor de investitii n trei categorii, si anume: indicatori cu caracter general,
indicatori de baza si indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate.
2.1.1. Indicatori cu caracter general
Aceasta grupa de indicatori are rolul de a forma o imagine globala asupra obiectivului de
investitii, respectiv sa dea o caracterizare generala despre obiectivul de investitii. Orice proiect
de investitii trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu asemenea indicatori.
Principalii indicatori cu caracter general sunt urmatorii:
a) Capacitatea obiectivului de investitii pare n cazul obiectivelor productive este
reprezentata decapacitatea de productie, iar n cazul celor neproductive de elementele specifice
de folosinta ale acestora. Capacitatea de productie exprima cantitatea maxima de productie care
poate fi obtinuta ntr-o anumita perioada de timp, n conditii normale de functionare, cu un regim
de utilizare a factorilor de productie si n anumite conditii de organizare a productiei si a muncii.
Capacitatea de productie se exprima de regula prin volumul maxim de productie ce poate fi
realizat (fizic sau valoric), dar se poate exprima si prin cantitatea maxima de materie prima ce

poate fi prelucrata ntr-o anumita perioada de timp, atunci cnd relatia materie prima - produs
finit nu este constanta (de exemplu, n industria zaharului, capacitatea de productie a unei fabrici
de zahar se exprima prin cantitatea de sfecla de zahar ce poate fi prelucrata). n cazul
obiectivelor de natura social culturala, capacitatea obiectivelor de investitie se exprima diferit, n
functie de specificul acestora, cum ar fi: capacitatea unui spital prin numarul de paturi,
capacitatea unei sali de teatru prin numarul de locuri, etc.
Capacitatea obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a eficientei
economice a investitiilor si nu de eficienta economica, el masurnd efectul potential realizat prin
intermediul procesului investitional.
b) Numarul de salariati ce vor fi ocupati la obiectivul de investitii, exprima marimea
resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investitii dupa punerea n functiune.
Marimea acestui indicator este n functie de marimea capacitatii obiectivului de investitii, dar si
n functie de parametrii calitativi ce caracterizeaza obiectivul de investitii (productivitatea
muncii, nivelul tehnic al mijloacelor fixe, etc.). n mod asemanator cu primul indicator, numarul
de salariati constituie un indicator de calcul al eficientei economice.
c) Costul productiei reprezinta un indicator ce cuantifica efortul din perioada de
functionare a obiectivului de investitii, mpreuna cu valoarea investitiilor formnd efortul total
necesar pentru edificarea si functionarea unui obiectiv de investitii.
Marimea sa este n functie de volumul productiei estimate a se obtine, el cuantificnd n
expresie baneasca consumul total de resurse necesar pentru a obtine un anumit volum al
productiei.
Costul productiei constituie un indicator de volum, de calcul al eficientei economice a
productiei. Raportat la volumul fizic al productiei se obtine costul unitar, care se raporteaza la
volumul productiei exprimata valoric, eventual nmultit cu 1.000, se obtine cheltuieli la 1.000 lei
productie, care de asemenea constituie un indicator de eficienta economica.
d) Valoarea productiei sau veniturile realizate, constituie un indicator ce masoara efectul
efectiv obtinut ca urmare a unui anumit grad de utilizare a capacitatii de productie sau a
obiectivului de investitii.
Aceasta valoare a productiei se stabileste pentru ntreaga perioada de functionare a
obiectivului de investitii, pe baza unor estimari privind productia fizica, preturile, piata, etc., n

functie de valoarea productiei si costurile acesteia, determinndu-se alti indicatori de calcul si de

eficienta economica.
e) Profitul, indicator deosebit de important, esential pentru viabilitatea unui obiectiv de
ivestitii si pentru cuantificarea eficientei economice a acestuia.
Profitul masoara efectul net obtinut n urma functionarii obiectivului de investitii, el
obtinndu-se prin scaderea din veniturile totale a costurilor de productie.
Se poate spune ca profitul ca indicator ne arata efortul facut pentru a obtine acest surplus
de venituri. Ca atare, se poate spune ca el nu reprezinta un indicator de eficienta economica, ci
un indicator de calcul al eficientei economice.
Astfel, raportnd profitul la cheltuielile totale de productie se obtine rata rentabilitatii
generale, care constituie, prin excelenta un indicator de eficienta economica.
f) Productivitatea muncii reprezinta un alt indicator cu caracter general, este un
indicator de eficienta economica, el cuantifica eficienta cu care este utilizat principalul factor de
productie si anume forta de munca.
g)nConsumurile specifice la principalele materii prime, materiale, energie, combustibil,
constituie un indicator de eficienta economica care masoara consumul la principalele resurse,
pentru a obtine o unitate de produs finit.
Aceste consumuri se estimeaza pe baza unor norme de consum si pe aceasta cale se poate
determina costul productiei.
2.1.2. Indicatori de baza
Aceasta grupa de indicatori se refera n exclusivitate la eficienta economica a investitiilor,
altfel spus ei sunt indicatori care cuantifica efortul si efectele generate de realizarea si
functionarea obiectivului de investitii.
n grupa indicatorilor de baza se gasesc deopotriva indicatori de calcul al eficientei
economice a investitiilor, precum si indicatori propriu-zisi de eficienta economica a investitiilor.
a) Valoarea investitiilor sau volumul capitalului investit (I) reprezinta principalul
indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor, practic nici un indicator de eficienta
economica a investitiilor nu poate fi construit fara a lua n calcul valoarea investitiilor.
Valoarea investitiilor constituie un indicator valoric care reflecta o anumita categorie de
resurse utilizate n procesul investitional si anume cele necesare pentru realizarea unui obiectiv
de investitii.

Resursele investitionale pot fi utilizate fie pentru a construi un nou obiectiv, fie pentru a
dezvolta sau moderniza un obiectiv n functiune. Precizarea este importanta pentru ca n functie
de caracterul lucrarilor de investitii sfera de cuprindere a acestui indicator poate sa difere.
Investitiile se materializeaza n mijloace fixe care pot fi active sau pasive. ntre valoarea
investitiilor si valoarea mijloacelor fixe puse n functiune teoretic ar trebui sa existe o egalitate,
dar n realitate exista o diferenta n favoarea investitiilor, n sensul ca exista anumite categorii de
cheltuieli de investitii care nu se transforma n mijloace fixe (cheltuieli cu pregatirea fortei de
munca necesare noului obiectiv, cu supravegherea lucrarilor de constructii, etc.).
n continutul indicatorului valoarea investitiilor se include att elemente care sunt de
natura pur investitionala, ct si elemente care nu sunt de aceasta natura, dar prin extensie ele se
includ n efortul total, servind n ultima instanta la diferentierea variantelor de investitii.
Elementele de natura investitionala sunt: investitia directa, investitia colaterala si
investitia conexa, aceasta din urma incluzndu-se n functie de cota de servire a investitiei
directe.
Investitiile directe sunt reprezentate de valoarea obiectelor si a dotarilor care contribuie la
realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul, n timp ce investitiile colaterale
constituie valoarea lucrarilor legate teritorial si functional de investitia directa (cai de acces,
aductiuni de apa, energie, centrala termica, etc.).
Elementele incluse n efortul total de investitii care nu sunt de natura investitionala se
refera n principal la valoarea mijloacelor circulante necesare punerii n functiune a obiectivului,
respectiv pentru functionarea acestuia o anumita perioada de timp.
n atare conditii, valoarea investitiilor poate fi obtinuta nsumnd elementele componente,
astfel: It = Id + Icol + Icon + M + Cs unde:
It - reprezinta investitia totala;
Id - reprezinta investitia directa;
Icol - reprezinta investitia colaterala;
Icon - reprezinta investitia conexa;
M - reprezinta necesarul de mijloace circulante;
Cs - reprezinta cheltuieli suplimentare de investitii (proiectare, pregatirea fortei de munca
necesara noului obiectiv, etc.)
b) Durata de executie a obiectivului de investitii (d)

Acest indicator exprima perioada de timp necesara realizarii obiectivului de investitii, respectiv
perioada n care se consuma resursele investitionale, ele transformndu-se n mijloce fixe.
n aceasta perioada de timp resursele investitionale ramn imobilizate, fara a produce
efecte economice efective ci doar potentiale, respectiv o anumita capacitate de productie care
pusa n functiune va permite obtinerea de efecte globale (productie) si nete (profit).
Dat fiind faptul ca n aceasta perioada nu se obtin efecte utile se impune ca sa se scurteze
pe ct posibil durata de executie, pentru a diminua efectul negativ al imobilizarii fondurilor
investite.
c) Durata de functionare (Dt) a obiectivului de investitii reprezinta ultima etapa din
durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de viata a unui obiectiv de investitii,
dupa durata de proiectare si cea de executie.
Ea se deruleaza ntre momentul punerii n functiune a obiectivului de investitii si
momentul scoaterii din functiune, n aceasta perioada obtinndu-se efectele globale si nete de pe
urma obiectivului de investitii.
Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se stabileste n functie de duratele
normale de functionare a mijloacelor fixe care compun obiectivul de investitii, aceste durate
fiind prevazute n legea amortizarii capitalului imobilizat n active corporate si necorporate.
La determinarea duratelor normale de functionare se va avea n vedere duratele
economice de functionare a mijloacelor fixe, justificate din punct de vedere etnic si economic,
precum si duratele tehnico-economice stabilite de proiectanti si producatori prin cartile sau
documentatiile tehnice ale mijloacelor fixe respective.
Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se exprima n ani si n decursul ei
obiectivul de investitii trebuie sa-si recupereze valoarea prin intermediul amortizarii inclusa n
cheltuielile de exploatare.
n cazul unor mijloace fixe care se caracterizeaza printr-o utilizare sezoniera (n
agricultura, de exemplu), durata normala de functionare se exprima n ani, dar si n ore de
functionare. Aceasta se datoreste faptului ca n cadrul duratei normale de functionare care tine
seama de uzura morala n mod deosebit, mijlocul fix trebuie sa functioneze si un numar
determinat de ore pentru ca el sa fie uzat si din punct de vedere fizic.
n cazul obiectivelor productive, dupa punerea n functiune a acestora exista o perioada
de timp n decursul careia obiectivul nu functioneaza la parametrii proiectati, ci sub nivelul

acestora, respectiv cu costuri mai mari de productie si profit mai scazut. Aceasta reprezinta
perioada de atingere a parametrilor proiectati, perioada ce influenteaza eficienta economica a
investitiilor.
Durata de functionare a obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a
eficientei economice a investitiilor.
d) Investitia specifica (Is) reprezinta un indicator de eficienta economica a investitiilor si
exprima valoarea investitiilor ce revin pe o unitate de capacitate sau productie, el constituind de
fapt investitia unitara.
Indicatorul investitia specifica se calculeaza att pentru constructii noi ct si pentru
modernizari sau dezvoltari, de asemenea, pentru cazul cnd exista o singura varianta sau mai
multe variante de investitie.
n cazul obiectivelor noi relatia de calcul este:

unde: Is - reprezinta investitia specifica;

I - valoarea investitiei;
q - capacitatea obiectivului de investitii.
n practica, atunci cnd productia este eterogena, calculul investitiei specifice se face
raportnd valoarea investitiilor la capacitatea de productie exprimata valoric sau la volumul
valoric al productiei.
Cnd se raporteaza valoarea investitiilor la volumul valoric al productiei putem stabili o
relatie ntre investitia calculata n raport cu capacitatea fizica (I s) si cea calculata n raport cu
volumul valoric al productiei (Isv), astfel:

iar:
de unde:
respectiv:

unde: Q - reprezinta productia exprimata valoric;

k - gradul de utilizare a capacitatii de productie
p - pretul
n cazul modernizarilor, dezvoltarilor sau retehnologizarilor investitia specifica se
calculeaza conform relatiei:

unde: qm - reprezinta capacitatea de productie dupa modernizare (dezvoltare sau retehnologizare)

qo - capacitatea de productie nainte de modernizare (dezvoltare sau retehnologizare)
Indicatorul exprima ct se investeste pe o unitate fizica, spor de capacitate rezultat n
urma modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii.
n mod asemanator cu cazul constructiilor noi si n acest caz se poate raporta valoarea
investitiilor la sporul valoric de capacitate sau de productie.
n cazul compararii mai multor variante de investitii, investitia specifica se poate calcula
cu ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii.

Sub aceasta forma, indicatorul exprima care este efortul suplimentar de investitie n
varianta i fata de varianta j ce revine pe o unitate, spor de capacitate n varianta i fata de
varianta j. Desigur, se poate raporta sporul de investitii si la sporul de capacitate exprimata
valoric sau la sporul de productie exprimata valoric.
Se poate aprecia ca investitia specifica are o sfera larga de utilizare, n sensul ca se
calculeaza att n cazul obiectelor productive ct si n cazul celor din sfera social-culturala.
n multe situatii, acest indicator poate servi la dimensionarea volumului necesar de
investitii, cunoscuta fiind valoarea investitiei ce revine pe o unitate de capacitate.
Totusi, indicatorul investitia specifica prezinta si anumite limite de care trebuie sa se tina
seama n utilizarea lui.
Astfel, el surprinde doar partial efortul din perioada de executie concretizat n valoarea
investitiilor, nelund n calcul si efortul din perioada de functionare reprezentat de costul de
productie.

innd cont de faptul ca valoarea investitiilor se reflecta n costurile de productie sub

forma amortizarii, indicatorul investitia specifica poate fi utilizat n comparatia dintre variante

numai cnd raportul

nu reprezinta variatii mari de la o varianta la alta.

Ch - reprezinta costul anual al productiei;

ah - reprezinta amortizarea anuala;
Qh - reprezinta productia anuala.
n al doilea rnd, desi surprinde numai efortul din perioda de executie, indicatorul
investitia specifica nu tine cont de durata de executie.
n sfrsit, indicatorul investitia specifica surprinde doar efectul unui an reprezentat de
capacitatea sau comparatia anuala, fapt ce face ca el sa poata fi utilizat n comparatia dintre
variante numai atunci cnd acestea se caracterizeaza prin aceeasi durata de functionare.
e) Durata de recuperare a investitiei (D) este considerat unul dintre cei mai importanti
indicatori de eficienta economica a investitiilor, deseori utilizat ca test final n luarea deciziei de
investitii.
Constructia si utilizarea acestui indicator are la baza urmatorul rationament: daca pentru
realizarea unui obiectiv de investitii s-a consumat un anumit volum de fonduri, iar dupa punerea
n functiune a obiectivului acesta ncepe sa produca efecte nete si globale, pe investitor l
intereseaza n ct timp si va recupera capitalul investit din efectul net obtinut din functionarea
obiectivului. Se impune precizarea n legatura cu sursa de recuperare a investitiei: aceasta o
constituie efectul net (profitul) si nu efectul global, pentru ca o parte din efectul global trebuie sa
serveasca la recuperarea efortului facut pentru obtinerea efectului global.
Indicatorul durata de recuperare a investitiei se poate calcula n mai multe moduri,
respectiv daca este cazul obiectivelor noi sau a celor supuse modernizarii sau dezvoltarii, sau
daca exista o singura varianta sau mai multe variante de investitie.
n cazul obiectivelor noi, relatia de calcul este urmatoarea:

unde: D - reprezinta durata de recuperare;

It - reprezinta efortul total de investitii;

Ph - reprezinta profitul anual.

n aceasta forma, indicatorul exprima perioada de timp n care investitia se va recupera
din profitul anual obtinut.
n cazul obiectivelor supuse modernizarii sau dezvoltarii, durata de recuperare a
investitiei se calculeaza cu ajutorul formulei:

unde: Phm - reprezinta profitul anual obtinut dupa modernizare;

Pho - reprezinta profitul anual obtinut nainte de modernizare si exprima perioda de timp
n decursul careia efortul total de investitii necesitat de lucrarile de modernizare sau dezvoltare se
va recupera din profitul suplimentare obtinut ca urmare a efectuarii lucrarilor respective.
n cazul investitiilor destinate modernizarii, dezvoltarilor sau retehnologizarilor pot
aparea anumite probleme specifice acestui tip de investitii si anume pe perioada executarii
lucrarilor, procesul de productie poate fi ntrerupt, ceea ce presupune o pierdere de profit, iar
uneori anumite mijloace fixe trebuie scoase din functiune nainte de amortizarea lor integrala,
ceea ce genereaza, de asemenea, o pierdere.
Aceste pierderi trebuie adaugate efortului total de investitie, diminuate cu o eventuala
valorificare a mijloacelor fixe incomplet amortizate.
n aceste conditii, relatia de calcul a duratei de recuperare este de forma:

unde: Pp - reprezinta pierderi de profit ca urmare a ntreruperii procesului de productie pe

perioada executarii lucrarilor de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare;
Fn - valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune nainte de a se amortiza
integral;
Sv - sume rezultate din valorificarea mijloacelor respective.
n cazul n care exista doua sau mai multe variante de investitii, analiza eficientei
economice a acestora se face calculnd durata de recuperare a investitiei suplimentare conform
relatiei:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii.

n acest caz indicatorul durata de recuperare exprima perioada de timp n decursul careia
investitia suplimentara necesara n varianta i fata de varianta j se va recupera din profitul
suplimentar obtinut n varianta ifata de varianta j.
Analiza eficientei economice a investitiilor cu ajutorul indicatorului durata de recuperare
se poate face ntr-un asemenea caz si calculnd durata de recuperare pentru fiecare varianta n
parte sau ordonnd variantele n functie de valoarea investitiilor si calculnd durata de recuperare
a investitiei suplimentare a fiecarei variante fata de varianta de investitie cea mai mica,
considerata varianta de baza.
Existenta unei perioade de atingere a parametrilor proiectati influenteaza durata de
recuperare a investitiilor n sensul maririi acesteia, aspect reflectat n relatia de calcul a duratei de
recuperare a investitiilor prin adaugarea la efortul total de investitii a unei marimi P" ce
reprezinta profitul realizat n perioada de atingere a parametrilor proiectati:

Atunci cnd un obiectiv de investitii este pus mai devreme n functiune cu o parte a
capacitatii de productie, acest fapt influenteaza durata de recuperare a investitiei n sensul
scurtarii acesteia, ceea ce se reflecta n relatia de calcul prin scaderea din efortul total de
investitii a unei marimi P* care reprezinta profitul obtinut ca urmare a punerii mai devreme n
functionare a unei parti din capacitatea de productie.

Indiferent de modalitatile de calcul, indicatorul durata de recuperare a investitiei este un

indicator invers de tipul efort asupra efect net, fiind preferabila varianta de investitie care
reprezinta durata de recuperare cea mai mica.
f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E) reprezinta ca mod de calcul
inversul duratei de recuperare a investitiei iar ca si continut exprima profitul anual obtinut la un
leu investit sau ct se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit n decurs de un an.
n mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator reprezinta mai multe relatii
de calcul n functie de caracterul investitiei sau de existenta unei singure sau mai multe variante.
Pentru obiective noi relatia de calcul va fi:

unde: E - reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor;

Ph - profitul anual;
It - investitia totala.
n cazul obiectivelor supuse modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii indicatorul va
avea urmatoarea relatie de calcul:

unde: Phm - reprezinta profitul dupa modernizare;

Pho - reprezinta profitul nainte de modernizare.
n acest caz indicatorul exprima sporul de profit obtinut la un leu investit n lucrari de
modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.
n sfrsit, n cazul compararii a doua sau mai multe variante coeficientul de eficienta
economica se va calcula dupa relatia:

unde i si j reprezinta doua variante de investitie si exprima sporul de profit obtinut n

varianta i fata de varianta j la un leu investitie suplimentara solicitata de varianta i fata de
varianta j.
Coeficientul de eficienta economica a investitiilor fiind inversul duratei de recuperare ca
mod de calcul, nu este necesara utilizarea simultana a celor doi indicatori n luarea deciziei de
investitii, deoarece unei durate de recuperare minime i corespunde un coeficient de inteligenta
maxim.
De regula, la nivel de obiectiv de investitii, se utilizeaza n analiza eficientei economice a
investitiilor indicatorul durata de recuperare a investitiilor, iar la nivel de ramura sau de
economie nationala se utilizeaza indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor.
Indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor constituie un indicator
direct, de tipul efect net, fiind optima acea varianta de investitie care se caracterizeaza printr-un
coeficient maxim.

n conditiile n care indicatorul mai sus prezentat se calculeaza raportnd profitul anual la
valoarea investitiilor consideram ca ar fi mai conforma cu realitatea denumirea de rata de
profitabilitate a investitiilor. Denumirea de coeficient este improprie deoarece indicatorul nu este
o marime adimensionala ci exprima asa cum am aratat profitul anual obtinut la un leu investit.
g) Cheltuieli echivalente (K)
Pentru realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii se utilizeaza doua categorii de
resurse: resurse sub forma de investitii utilizate n perioada de executie a obiectivului si resurse
sub forma de costuri de productie utilizate n perioada de functionare a obiectivului.
Evaluarea eficientei economice a investitiilor presupune luarea n calcul a tuturor
resurselor utilizate, respectiv investitii si cost de productie.
nsumarea lor directa nu este posibila deoarece investitiile reprezinta resurse care se
consuma o singura data iar costul productiei se repeta anual.
n aceste conditii este necesara echivalarea acestor resurse ca natura fapt care se reflecta
n indicatorul cheltuieli echivalente sau recalculate:
K = I + Ch x Df
unde: K - reprezinta cheltuieli echivalente;
I - reprezinta volumul investitiilor;
Ch - reprezinta costul anual al productiei;
Df - reprezinta durata de functionare a obiectivului de investitii.
Este evident ca indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator de volum, el
masurnd efortul total necesar realizarii si functionarii unui obiectiv de investitii.
Fiind un indicator de volum, indicatorul cheltuieli echivalente nu poate fi utilizat n
comparatia dintre variantele de investitii care se caracterizeaza prin capacitati de productie
diferite si implicit si prin volum diferit al investitiilor si costurilor anuale de productie.
n scopul asigurarii comparabilitatii dintre variante si al costurilor unui indicator de
eficienta economica a investitiilor se calculeaza indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau
specifice, conform relatiei:

unde q reprezinta capacitatea anuala de productie.

n acest mod calculat, indicatorul exprima efortul total ce revine pe unitate de capacitate,
fiind un indicator invers de tipul efort asupra efect global.
innd seama de faptul ca raportul

reprezinta investitia specifica (Is) iar raportul

reprezinta costul unitar (Ch) se poate deduce ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau
specifice cuprinde n structura sa investitia specifica si costul unitar multiplicat cu durata de
functionare:

Fata de acest continut se poate aprecia ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau
specifice este mai riguros n caracterizarea eficientei economice a investitiilor deoarece mbina
mai rational efortul din cele doua perioade din viata unui obiectiv: perioada de executie si
perioada de functionare.
De multe ori o investitie specifica redusa poate nsemna achizitionarea de mijloace fixe
mai ieftine, dar si mai putin performante, fapt ce se va reflecta ntr-un cost unitar de productie
mai mare. n aceste conditii este preferabil sa investim mai mult pe unitatea de capacitate, dar sa
exploatam obiectivul cu un cost unitar mai redus de-a lungul unei perioade lungi de timp si n
final efortul total specific sa fie mai redus.
Indicatorul cheltuieli echivalente, n formele prezentate mai sus (fie ca efort total, fie ca
efort specific), contine dubla influenta a investitiilor, respectiv acestea se regasesc att n primul
termen din membrul drept al relatiei ct si n cel de-al doilea sub forma amortizarii inclusa n
costurile de productie.
Acest aspect este usor demonstrat pornind de la relatiile:
Ch = Ch" + ah

unde: C"h - reprezinta costurile anuale de productie exclusiv amortizarea;

ah - reprezinta amortizarea anuala;
MF - reprezinta valoarea mijloacelor fixe puse n functiune;
Df - reprezinta durata de functionare

Considernd valoarea mijloacelor fixe puse n functiune identica cu valoarea investitiilor,

vom putea scrie:

iar mai departe:

I = ah * Df
K = I + Ch * Df = I + (C"h + Ah) * Df = I + C'h x Df + Ah * Df
respectiv:
K = 2I + C'h * Df
ceea ce demonstreaza dubla influenta a investitiilor. Pentru a elimina acest neajuns,
indicatorul cheltuieli echivalente va fi calculat conform relatiei:
K = I + C'h * Df
sau n forma comparabila:

Surprinznd efectul unui singur an (capacitatea anuala de productie) indicatorul cheltuieli

echivalente unitare sau specifice nu poate fi utilizat n comparatia dintre variantele de investitie
dect atunci cnd acestea au aceeasi durata de functionare.
h) Randamentul economic al investitiei (Re) este considerat de foarte multi autori ca
fiind cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece priveste
procesul investitional n ntregul sau, din momentul nceperii lucrarilor de investitii pna n
momentul scoaterii din functiune ca urmare a expirarii duratei economice de functionare.
Indicatorul a fost propus de profesorul I. Romanu, care considera ca fondurile investite
trebuie sa se compare nu numai cu profiturile anuale ci ntregul volum de profit obtinut pe
parcursul ntregii perioade de functionare.
Dupa punerea n functiune a obiectivului urmeaza o perioada de atingere a parametrilor
proiectati, n care costurile tind sa scada iar volumul productiei sa creasca, intrndu-se apoi n
regim normal (proiectat) de functionare. Spre sfrsitul duratei de functionare, datorita uzurii
fizice a mijloacelor fixe costurile tind sa creasca iar volumul productiei sa scada, n momentul n
care ele devin egale expira durata economica de functionare.

Constituirea acestui indicator s-a facut de catre autorul lui prin analogie cu randamentul
din tehnica unde acesta reprezinta un raport ntre puterea utila si puterea atrasa. Admitnd ca
sinonimul puterii utile n cadrul procesului investitional l constituie profiturile nete iar cel al
puterii atrase l constituie valoarea investitiilor, randamentul economic al investitiilor va fi dat de
relatia:

unde: Re - reprezinta randamentul economic al investitiei;

Pn - reprezinta profituri nete (profituri obtinute dupa recuperarea investitiei pna la
sfrsitul perioadei de functionare);
It - reprezinta volumul total al investitiilor.
Indicatorul exprima profiturile nete obtinute la un leu investit si este un indicator direct
de tipul efect net asupra efort.
Analiznd valentele pe care le are indicatorul randamentul economic al investitiei se
poate afirma ca n continutul sau se regaseste durata de recuperare a investitiei, astfel ca la o
marime data a duratei de functionare, cu ct durata de recuperare este mai mica cu att
randamentul va fi mai mare. Indicatorul surprinde si durata de functionare a obiectivului, astfel
ca la aceeasi durata de recuperare a investitiei, cu ct va fi mai mare durata de functionare, cu
att randamentul va fi mai mare.
i) Viteza de recuperare a investitiei (Vr) reprezinta un indicator de eficienta economica
a investitiilor care rezulta din raportul dintre durata de functionare si durata de recuperare:

unde: Vr - reprezinta viteza de recuperare;

Df - reprezinta durata de functionare a obiectivului;
D - reprezinta durata de recuperare a investitiei.
Indicatorul exprima de cte ori se cuprinde durata de recuperare n durata de functionare
sau de cte ori s-ar putea recupera investitia n decursul duratei de functionare.
n realitate ea se recupereaza o singura data din profit n decursul duratei de recuperare si
tot o singura data prin amortizarea inclusa n costurile de productie n decursul duratei de
funtionare.

Se stie ca inversul duratei de recuperare a investitiilor reprezinta coeficientul de eficienta

economica a investitiilor E, n acest caz viteza de recuperare putnd fi scrisa sub forma:
Vr = Df * E
Cunoscnd coeficientul de eficienta al investitiilor care exprima profitul anual obtinut la
un leu investit, se poate scrie:

Produsul Df x Ph reprezinta de fapt profiturile totale (Pt), astfel ca viteza de recuperare

poate fi scrisa sub forma:

ceea ce nseamna ca viteza de recuperare exprima profiturile totale obtinute la un leu investit.
n aceste conditii se poate deduce si legatura care exista ntre randamentul economic al
investitiei si viteza de recuperare. Se observa ca dintre randamentul economic al investitiei si
viteza de recuperare este unu, adica leul investit si recuperat sub forma de profit n decursul
duratei de recuperare.
Astfel spus, n cadrul duratei de recuperare raportul profituri-investitii este 1, n sensul ca
se obtine un profit egal cu volumul investitiilor.
Pe parcursul intervalului de timp scurs ntre expirarea duratei de recuperare si pna la
sfrsitul duratei de functionare raportul profituri-investitii reprezinta randamentul economic al
investitiilor, iar pe parcursul perioadei de functionare raportul profituri-investitii constituie viteza
de recuperare.
2.1.3. Indicatori specifici ramurii si domeniului de activitate
Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflecta aspectele
particulare ale eficientei economice a investitiilor n anumite ramuri si domenii de activitate
rezultate din conditiile specifice n care si desfasoara activitatea acestea.
Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice
alaturi de indicatori cu caracter general si cei de baza.

n vederea realizarii obiectivului de investitii s-a elaborat documentatia tehnicoeconomica, caracteristicile acesteia fiind prezentate n tabelul urmator:
Tabel. 2.1. Documentatia tehnico-economica

Nr.crt

INDICATORI

U.M.

VALOARE

.
1.

Capacitate de productie

To / an

821.000

2.

Grad de utilizare a Cp

85

3.

Productia

To / an

697.850

4.

Cost unitar

lei / To

0,3029

5.

Pret de vnzare unitar

lei / To

0,3564

6.

Valoarea

lei / an

0,211378

productiei

cost

de

productie

7.

Valoarea productiei n pret de vnzare

lei / an

0,248713

8.

Profit brut

lei / an

0,037335

9.

Profit net

lei / an

0,028001

10.

Investitia directa (Id)

lei

0,00969869

11.

Durata de executie (d)

Ani

12.

Durata de functionare (Df)

Ani

10

Pentru atingerea parametrilor proiectati este neceara o perioada de timp de 7 ani n

decursul carora profitul se realizeaza n proportie de:
-

10% n primii patru ani;

20% n urmatorii doi;

60% n cel de-al saptelea an.

Evolutia profitului
70%
60%
50%
40%
Axis Title

30%
20%
10%
0%

Primii 4 ani

Urmatorii 2 ani

Al 7-lea an

a. Producia anual:
Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al capacitatii
Productia anuala = 821.000 t * 0,85 = 697.850 t
b. Valoarea produciei n cost de producie
Valoarea productiei n cost de productie = productia * costul unitar de productie
Valoarea productiei n cost de productie = 697.850 t * 3029 = 0,211378 lei
c. Valoarea produciei n pre de vnzare
Valoarea productiei n pret de vnzare = productia anuala * pretul de vnzare
unitar
Valoarea productiei n pret de vnzare = 697.850 t * 3564 = 0,248713 lei
2.2. Calculul indicatorilor statici de eficienta a investitiei
A. Valoarea investitiei
Acesta este principalul indicator de calcul al eficientei economice a investitiei.
Valoarea investitiei este un indicator valoric care reprezinta resursele utilizate n procesul
investitional si anume cele necesare pentru realizarea obiectivului de investitii.
Valoarea investitiei = 96,9869 mil lei din care:
-

utilaje: 0,00717720 lei

C + M: 0,00175600 lei

alte cheltuieli: 0,00076548 lei

B. Durata de executie a obiectivului de investitii

Acesta reprezinta timpul necesar pentru nfaptuirea procesului investitional n ansamblul sau,
respectiv perioada n care se consuma resursele investitionale.

Durata de executie se refera la perioada dintre momentul nceperii lucrarilor la obiectivul

de investitii si cel al punerii n functiune.
d = 1 an
C. Durata de functionare
Aceasta se deruleaza ntre momentul punerii n functiune a obiectivului de investitii si momentul
scoaterii sale din functiune ca urmare a uzurii fizice sau morale.

Df = 10 ani
D. Investitia specifica (Is)
Acest indicator de eficienta economica a investitiilor reprezinta valoarea investitiilor ce revine pe o
unitate de capacitate, constituind de fapt investitia unitara.

Pentru obiective noi relatia este:

E. Durata de recuperare (D)

Pentru realizarea unui obiectiv de investitii se consuma anumite fonduri.
Durata de recuperare reprezinta perioada de timp n decursul careia efortul total de
investitii se recupereaza din efectul net obtinut n urma functionarii obiectivului de investitii.

n care: D - reprezinta durata de recuperare a investitiei;

It - reprezinta investitia totala;
P' - reprezinta profitul nerealizat n perioada de atingere a parametrilor proiectati;
Phn - reprezinta profitul net anual
P' = 4*(1-0,1)*280,01+2*(1-0,2)*280,01+(1-0,6)*280,01 = 0,1568056 lei

F. Coeficient de investitie economica a investitiilor (E)

Acesta reprezinta profitul anual net obtinut la un leu investit sau ct se recupereaza sub forma de
profit dintr-un leu investit n curs de un an.

Indicatorul arata ca 0,168 lei se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit n
decursul unui an.
G. Cheltuieli echivalente unitare (K)
Acest indicator exprima efortul total de investitii si de productie ce revine pe o unitate de capacitate.

Ch' = Ch - ah = 2113,78 - 9,6986 = 2104,0813

H. Randamentul economic al investitiilor (Re)

Acesta este considerat cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor
deoarece priveste procesul investitional pe toata durata sa, din momentul nceperii lucrarilor pna n
momentul expirarii duratei economice de functionare a obiectivului de investitii.

profituri nete la 1 leu

investit dupa ce s-a recuperat leul investit.
n care: It - reprezinta investitia totala;
Ph - reprezinta profitul anual;
P' - reprezinta profitul nerealizat n perioada de atingere a parametrilor proiectati;
D - reprezinta durata de recuperare a investitiei
Df - reprezinta durata de functionare

Acest indicator arata ca la un leu investit se va obtine un profit net de 0,6828 lei dupa ce
se recupereaza leul investit pe parcursul duratei de recuperare.
I. Viteza de recuperare a investitiei (Vr)
Acest indicator arata de cte ori se cuprinde durata de recuperare n durata de functionare a
obiectivului de investitii sau de cte ori s-ar putea recupera investitia n decursul duratei de functionare.

ori s-ar putea recupera investitia n decursul duratei de functionare

O alta relatie de calcul a vitezei de recuperare care decurge din cea de mai sus este:

n care: Pth - reprezinta profitul total net

I - reprezinta investitia totala, inclusiv profitul nerealizat ca urmare a existentei unei
perioade de atingere a parametrilor proiectati.
Tabel. 2.1. Tabel cumulativ al indicatorilor de baz de evaluare a eficienei economice a
investiiilor
Nr. Crt.

DENUMIREA INDICATORULUI

UM

VALOARE

1.

Valoarea investitiei

lei

0,00969869

2.

Durata de executie

Ani

3.

Durata de functionare

Ani

10

4.

Investitia specifica

Lei/To

118132,64

5.

Durata de recuperare

Ani

5,94

6.

Coeficientul de eficienta economica

Lei Phn / 1 leu investit

0,168

7.

Cheltuieli echivalate unitare

Mil lei / To

257,500

8.

Randamentul economic

Lei Phn / 1 leu investit

0,6828

9.

Viteza de recuperare a investitiei

1,68

CONCLUZII SI PROPUNERI
Managementul n sine este un proces supus analizei perfectionate si eficacitatii sporite.
Acest lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a obiectivelor urmarite si asigurarea
faptului ca procesele si structurile manageriale vin n sprijinul acestor obiective, avnd totodata
nglobate n ele conceptul de schimbare.
Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupune concentrarea
asupra rezumatului informatiilor relevante si apoi analizarea n detaliu a zonelor ce necesita
atentie.
Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea n calcul a unei serii de
factori, cum ar fi:
fondul de investitii disponibil;
regimul de lucru al utilajelor;
limitarea anumitor resurse.
Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a tuturor
variabilelor economice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a multitudinii de factori
economici, financiari, social-politici, culturali care influenteaza investitiile.
Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuiala imediata, n timp ce
efectele vor aparea n perspectiva.
Investitia pe care o face SC "BEGA-UPSOM" SA presupune achizitia unui
turbogenerator, utilaj de ultima generatie n aceasta ramura.
Performantele tehnice ale proiectului se situeaza la nivel mondial, asigurnd conditii
superioare de valorificare a investitiei. Produsele vor conferi, datorita tehnologiei moderne de
producere, o buna calitate.
n conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii trebuie sa se
desfasoare profitabil. n luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru acel proiect care ofera o
rata de rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este influentata de diferenta dintre rata
profitului si cea a dobnzii.
n cazul acestui proiect de investitii, rata interna de rentabilitate economica este
de 40,322%, ceea ce reprezinta n cazul fondurilor mprumutate nivelul maxim al dobnzii la
care ar putea face fata proiectul de investitii.

Din acest punct de vedere, aprecierea eficientei economice a proiectului se face prin
compararea rentabilitatii proiectului cu costul oportun al capitalului.
ntelegerea notiunii de cost oportun al capitalului se face prin luarea n considerare a
functiilor pe care le ndeplineste:
pragul de rentabilitate pe care trebuie sa-l depaseasca capitalul alocat pentru
investitii,
rata minima de rentabilitate a capitalului investit.
Att indicatorii statici ct si cei dinamici indica faptul ca investitia realizata de SC
"BEGA-UPSOM" SA este att oportuna ct si eficienta.
Valoarea investitiei de 96.9869 RON va putea fi recuperata ntr-un timp mediu, pe baza
profiturilor ce le va aduce noul utilaj pus n functiune. Pe parcursul duratei de functionare a
obiectivului de 10 ani, investitia s-ar putea recupera de 1,68 ori. n decurs de 1 an dintr-un leu
investit, se recupereaza 0,688 RON sub forma de profit. Altfel spus, pe parcursul perioadei de
recuperare, la un leu investit se va obtine un profit net de 2,72 RON dupa ce se recupereaza leul
investit.
Indicatorii statici de apreciere a eficientei economice a proiectului de investitii au o
relevanta mai mica dect cei dinamici, pentru ca primii nu iau n calcul efectul economic al
factorului timp, efect surprins cu ajutorul analizei dinamice.
n cadrul acesteia, s-au recalculat randamentul economic si durata de recuperare a
investitiei, ambele n forma dinamica. Randamentul economic n forma dinamica este de 5,73 lei
profituri totale la 1 RON investit; valoarea sa este mai mica dect n forma statica datorita
faptului ca o suma disponibila n trecut va avea o valoare mai mica atunci cnd este adusa n
prezent.
Durata de recuperare n forma dinamica este de 4,10. Analiza s-a facut att din punct de
vedere economic ct si financiar.
Primul indicator, raportul venit-cost, este supraunitar n ambele situatii, ndeplinind astfel
conditia de eficienta, indicnd ca obiectivul de investitii are capacitatea de a-si recupera
cheltuielile de investitii si de a genera profit.
Analiza economica - RVC = 1,108;
Analiza financiara - RVC = 1,03.
Venitul net actualizat este cel de-al doilea indicator analizat; el permite compararea
ncasarilor totale obtinute pe ntreaga durata de functionare a obiectivului de investitii cu

cheltuielile totale de investitii si de exploatare aferente aceleasi perioade, indicnd capacitatea

obiectivului de a produce profit.
n ambele cazuri conditia de eficienta ca VNA sa fie pozitiv este ndeplinita.
Analiza economica - VNA = 267.064 RON
Analiza financiara - VNA = 111.065 RON
Cei mai importanti indicatori dinamici de apreciere a eficientei proiectului de investitii
sunt rata interna de rentabilitate economica (RIRE), respectiv rata interna de rentabilitate
financiara (RIRF).
Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe ntreaga
durata de functionare a obiectivului, respectiv profitul net la un leu efort total.
Analiza economica - RIRE = 40,322%;
Analiza financiara - RIRF = 30,94.
Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea n detaliu a unitatii economice,
permitnd utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru cresterea valorii
ntreprinderii, n functie valoarea si continutul acestor indicatori. Astfel, analiza economica
surprinde profitul corespunzator tuturor resurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de
beneficiul rezultatului. Analiza financiara ia n considerare att provenienta resurselor de
finantare ct si beneficiul rezultatelor.
Astfel, aceasta investitie este rentabila nu doar pentru ca analiza proiectului de investitii o
demonstreaza, ci si deoarece prin realizarea acesteia societatea poate acapara un segment mai
mare din piata de desfacere careia i se adreseaza.
Mai mult, SC "BEGA-UPSOM" SA detine avantajul dat de existenta unei ample retele de
distributie, att pe plan intern ct si pe plan international.
La modul ideal, situatiile de management financiar ar trebui sa prezinte un sumar al
informatiilor financiare privitoare la componentele cheie "att din conturile de profit si pierderi,
ct si din bilantul contabil".
Pe lnga gestionarea cifrelor si elementelor absolute, tot atta atentie trebuie acordata
raporturilor dintre ele pentru a optimiza performanta de utilizare a resurselor.