ANALIZA PIETEI

Mezelurile au aparut din cele mai indepartate vremuri, cele mai vechi si raspandite preparate de acest fel din intreaga lume au fost salamul si carna ii. La inceput metodele de preparare erau foarte simple, fara multe ingrediente adaugate sau condimente, alimentele erau in stare cat mai naturala. Cu trecerea timpului, metodele de productie s-au diversificat, s-au modernizat; acum se produc la scara industriala, mult mai rapid si mai eficient, folosindu-se multe componente aditionale pentru gust, aroma si aspect. Piata interna a mezelurilor valoreaza aproximativ 1 miliard , cu un consum anual de 275.000 tone, din care mai mult de jumatate reprezinta consum de produse ieftine, din gama salamurilor, parizelor si carnatilor, insa in scadere. De asemenea, s-a inregistrat o crestere a consumului produselor din segmentul premium, categoria specialitati. Principalii competitori sunt: Cris-Tim, Aldis Calarasi, Campofrio, Caroli si Angst.

Mezelurile sunt produse cumparate cu o frecventa ridicata in toate regiunile tarii si cu diferente relativ mici intre diversele grupuri ale populatiei. Cei mai frecventi cumparatori de mezeluri sunt persoanele tinere, active, cu varste cuprinse intre 25 si 44 de ani. Acest fapt se datoreaza perceptiei mezelurilor ca fiind destinate gustarilor, fiind consumate de multe ori in pauza de masa din timpul programului de lucru. Din punct de vedere al sexului diferentele sunt si mai scazute, barbatii avand un apetit usor mai crescut pentru mezeluri. Mezelurile sunt insa consumate aproape zilnic, de un sfert dintre copiii prescolari.

Pe fondul cresterii veniturilor populatiei si al accesului mai facil la informatii, publicul a devenit tot mai selectiv, mai pretentios, crescand astfel, preferinta pentru produsele de calitate ce reflecta un stil de viata mai evoluat. Preferintele consumatorilor se indreapta catre specialitati si produse semipreparate, precum si catre preparatele crud-uscate. Atat timp cat puterea de cumparare a consumatorului roman creste, acesta se va orienta catre produse care sa ii satisfaca atat necesitatile primare de alimentare, cat si aspectele durabile precum sanatatea, stilul de viata, preferinta pentru calitate si rafinament. Producatorii trebuie sa aibe in vedere urmatoarele criterii ce stau la baza cumpararii produselor din carne: 1. Sa fie proaspete 53% 2. Sa aiba un pret cat mai accesibil 37% 3. Sa aiba un gust bun 31% 4. Sa nu contina aditivi (conservanti, E-uri) 24% 5. Sa aiba un continut redus de grasimi 20% 6. Sa fie o marca de incredere 18% 7. Sa nu contina MDM-uri (amestec de zgarciuri, pielite) 17% 8. Sa fie preparate din carne 16% 9. Sa aiba o culoare proaspata, naturala 15% 10. In sectiune sa aiba un aspect apetisant 15% 11. Sa aiba un miros cat mai apetisant 12% Din cele circa 275.000 de tone de mezeluri si preparate din carne, aproximativ 68,9% reprezinta consumul produselor ieftine din gama salamurilor, parizerului si carnatilor, in scadere cu circa 1,4%, daca avem in vedere ca in produsele din cele trei categorii de mezeluri reprezentau aproape 70,3% din totalul volumelor vandute. Conform MEMRB, salamurile reprezinta 36,3% din volumul total al produselor de pe piata mezelurilor si au o cota valorica de 40,3%. Acelasi studiu mai arata ca aproape 90% dintre mezelurile vandute anual sunt ambalate vrac si mai pu in de 3% din vanzari sunt reprezentate de mezelurile vidate. Foarte multi dintre cei care mananca mezeluri ieftine nu cumpara o bucata mare, ci cateva felii, cat pentru o masa sau doua. Carnatii si crenvustii sunt al doilea segment ca importanta pe aceasta piata, atat volumic, cat si valoric, cu detineri de 19,2%, respectiv cu 18,6% din valorile pietei de retail. Pe pozitia a treia, din punctul de vedere al volumelor vandute, dar si al valorilor realizate, se afla mezelurile de tip parizer, care acopera 13,4% din volumul total al pietei de preparate din carne si realizeaza 9,3% din valorile pietei. Specialitatile, categorie de produse care intra in majoritate in segmentul premium, au crescut atat valoric, cat si volumic, comparativ cu anul anterior si detin acum 15,1% din vanzarile volumice, realizand 16,2% din valorile pietei mezelurilor si preparatelor din carne. Produsele de tip sunca detin 5% din punct de vedere volumic si 6,1% din perspectiva valorica, pentru ca pateurile si celelalte produse sa detina, impreuna, 10,4%, respectiv 9,5% din piata. Cu 36,3% din volumele de vanzare si cu 40,3% din valorile dezvoltate de piata mezelurilor si preparatelor din carne, salamul continua sa fie cel mai bine vandut produs pe piata preparatelor din carne. Daca avem in vedere cifrele estimate de ARC, atunci salamurile dezvolta anual vanzari valorice de 400 de milioane de euro, pentru un volum de marfa ce reprezinta 99.825 tone. Cercetarea MEMRB arata ca salamul de vara ramane cel mai bine vandut sortiment

de salam pe intreaga piata, din care detine 19,3% din punctul de vedere volumic si 17,0% din perspective valorica.

A doua categorie importanta de pe piata mezelurilor si preparatelor din carne este reprezentata de produsele de tip carnati si crenvursti. Acestea acopera circa o cincime din volumele pietei, cat si din valorile dezvoltate pe intreaga piata, avand detineri de 19,2%, respectiv 18,6%. In perioada analizata de MEMRB carnatii reprezentau 59,7% din totalul volumelor comercializate pe aceasta subcategorie a pietei, iar crenvurstii, restul de 40,3%. Carnatii cabanos reprezinta cel mai bine vandut sortiment de carnati si reprezinta aproximativ 16,1% din vanzarile de carnati. Cu 12,8% din vanzari, carnatii de casa ocupa pozitia a doua in volumele comercializate pe lantul de retail. Carnatii taranesti, trandafir si cei semiafumati au cote de piata de 6,7%, respectiv 5,8%, iar sortimentele de carnati proaspeti reprezinta 5,2% din optiunile de cumparare ale clientilor. Comparativ cu perioada precedenta de raportare avuta in vedere de MEMRB, cota de reprezentare a carnatilor a scazut cu 2,1%, scadere care s-a repercutat si in valorile obtinute din vanzare. Parizerul, cea de-a treia categorie de mezeluri din clasa lowstream, reprezinta optiunea de cumparare pentru 13,7% dintre cumparatorii romani. Cea mai cautata varietate de parizer a fost din categoria parizerului de porc, care a avut 26,4% din totalul volumelor comercializate in aceasta subcategorie. Si parizerul de pui s-a vandut foarte bine, astfel ca a ajuns sa constituie optiunea de cumparare pentru 23,6% dintre clientii romani. Comparativ cu perioada anterioara analizata de MEMRB, parizerul de pui si-a crescut cota de piata cu 4,5%, din perspectiva volumica si cu 5,7% din perspectiva valorica. Parizerul taranesc si-a consolidat detinerea la nivelul de 10,6%, in timp ce parizerul din carne de pasare a pierdut, 0,8% din cota detinuta in perioada anterioara.

Oarecum nefiresc, mai ales daca avem in vedere cresterea consumului de mezeluri din carne de pui sau de pasare, ca urmare a unei reorientari a consumatorului roman catre produse mai usoare, cu un procent mai mic de grasimi animale, la categoria parizer se observa o diminuare a consumului de parizer din curcan, care a scazut de la 1,9% la 1,5% . Cercetarea MEMRB evidentiaza o crestere cu 1,6% a volumului de marfa vandut din categoria specialitatilor din carne, comparativ cu perioada anterioara. Concomitent, s-a constatat si o usoara scadere a volumelor de produse vandute din gama"sunca", cu 0,1% mai mici fata de perioada anterioara, cand au totalizat 5% din piata mezelurilor si a preparatelor din carne. Cea mai bine vanduta specialitate este reprezentata de produsele din clasa micilor. In perioada analizata de MEMRB, micii au reprezentat 24,9% din optiunile luate de la raft de cumparatorii romani atunci cand au cumparat preparate din categoria specialitatilor. Kaizerul este cea de-a doua specialitate avuta in vedere de cumparatorul roman, iar in perioada analizata, vanzarile de kaizer au reprezentat 13,5% din totalul pietei de specialitati din carne. Cea de-a treia categorie in cadrul pietei de specialitati este reprezentata de carnea tocata, 12,2% din optiunile de cumparare fiind directionate catre acest produs. Procente importante au mai avut produsele din categoria costitei (6,7%), muschiului file (6,2%) si sunculitelor taranesti (4,8%). In categoria mezelurilor de tip sunca, cel mai bine vandut produs este de tipul sunca de Praga, care a fost cumparat de 19% dintre cumparatori. Cu o detinere de 14,2% din totalul cantitatii vandute in perioada analizata de MEMRB, sunca de pui este a doua optiune a cumparatorului roman, in timp ce sunca York, cu o cota de 7,7%, este a treia optiune de cumparare. In piata mezelurilor, viitorul apartine produselor de calitate - mai scumpe, dar si mai gustoase si cu valoare nutritiva mai ridicata. Toti producatorii au apreciat ca in urmatoarele luni specialitatile vor inregistra cele mai mari cresteri ale vanzarilor, urmate de salamuri (in special celecrud - uscate), "codasul" intre cele trei mari segmente din categoria mezeluri ramanand parizerul. Se asteapta la cresterea cererii pentru produse cu valoare nutritiva mare si grad redus de prelucrare - specialitatile si preparatele crud - uscate. DISTRIBUTIA Principalul canal de distributie pe piata de retail a mezelurilor in general si a salamurilor in particular au fost alimentarele. Pentru mezeluri, magazinele alimentare au o cota de piata de

68,8% la volume si de 64,8% din punctul de vedere al cifrei de afaceri dezvoltate. Proportii asemanatoare se regasesc si in cazul celui mai bine vandut mezel, salamul. Prin magazinele alimentare s-au vandut volume de marfa reprezentand 67,7% din total, cu valori ce reprezinta 62,8% din totalul pietei. Si intr-un caz si in celalalt, hiper/supermarketurile sunt a doua poarta de desfacere pe lantul de retail, atat valoric, cat si volumic, care au 26,4% din piata mezelurilor si 30% din piata salamului.

PRETUL Majoritatea celor care cumpara preparate din carne opteaza pentru cele mai ieftine produse. Intrucat pretul ramane principalul criteriu de achizitie pentru majoritatea romanilor, firmele care vor sa se impuna pe piata trebuie sa produca, in primul rand, mezeluri ieftine. Romania importa 80% din necesarul de carne de porc pentru procesare si 35% din necesarul de carne de pasare. Prin urmare, impactul, atat asupra producatorilor, cat si asupra consumatorilor, va fi unul important, patronatele din industria de profil preconizand o scumpire a carnii si a preparatelor din carne cu cel putin 10%. Deprecierea leului, corelata cu celelalte efecte ale contextului actual, va duce, pe langa scaderea consumului, la o crestere mai lenta a cererii pentru produsele premium in raport cu cea pentru produsele destinate segmentului low-cost i mediu. Evolutia cursului valutar va avea un impact imediat asupra costurilor atat in ceea ce priveste cheltuielile cu materia prima si utilitatile, cat si a celor cu dobanzile la creditele in euro si leasinguri, ceea ce poate duce la stoparea investitiilor si la neutilizarea fondurilor europene. Pentru diminuarea efectelor deprecierii leului in raport cu euro, producatorii de mezeluri si preparate din carne vor reduce costurile in paralel cu majorarea preturilor.

PROMOVAREA Promovarea devine un element de diferentiere extrem de important. In general, in campanile de comunicare a brandurilor de mezeluri, competitorii au ales sa puna accentul pe beneficiile produsului. Multe dintre strategiile de comunicare se bazeaza fie pe stimularea gustului, a mirosului, a placerii degustarii mezelurilor, fie pe atributele nutritionale si efectul pe care il are consumul de mezeluri (generator de energie). La o deschidere de magazin se face o precampanie de informare, urmata de vanzari promotionale timp de 10 zile (disconturi, distribuire de mostre, tombole cu premii), actiuni insotite de mediatizare TV si panotaj. Unii producatori desfasoara un amplu program de

promovare la raft in cateva din cele mai mari retele internationale: Metro, Selgros, Billa, Carrefour, Real si Cora; strategiile de promovare se bazeaza mult pe evenimente organizate in magazine - tombole cu premii, degustari, promotii cu diferite tipuri de bonusuri pentru clienti. Deoarece "pofta creste vazand cu ochii", producatorii autohtoni de mezeluri si-au construit imagini de brand personalizate, in care au mizat mult pe ambalaj. Daca odinioara salamul intreg sau bucata intacta de sunca reprezentau simboluri ale bunastarii, astazi perceptiile au evoluat radical: bunastarea se masoara in calitatea produselor consumate si nu in cantitatea acestora. Oamenii petrec putin timp acasa, nu au timp sa consume tot ceea ce au in frigider si prefera cantitatile mici, cat mai ingenios portionate. Fiind produse pretentioase, mezelurile au fost evitate multa vreme de catre advertiseri, considerandu-se de cele mai multe ori ca in cazul achizitiei lor conteaza mai mult pretul si nevoia decat imaginea brandului si calitatea superioara. O data cu popularizarea interesului pentru produse "de marca" si datorita extinderii sale la nivelul diverselor categorii de bunuri, procesatorii de carne au alocat bugete consistente pentru constructia unor branduri si s-au intrecut in adaptarea celor mai noi trenduri de pe pietele vestice. Competitia s-a dat insa mai putin la nivelul pretului si mai mult la nivel de comunicare si de marketing. Fie ca vorbim de inovatie de retete, fie de ambalaje noi si extrem de atractive sau chiar de interventia in lantul de productie ori distributie, fiecare producator a incercat sa iasa cu ceva in fata si sa-si surprinda in mod placut consumatorul. Ambalajul a fost printre primele ele mente care au marcat noua abordare a consumului demezeluri - mai mult ca o experienta de brand si mai putin ca o achizitie. Practic, producatorii au adaugat inca un beneficiu produse lor lor, incercand astfel sa aduca un plus de valoare si sa raspunda unui public tot mai interesat de tendinta generala de a adopta un stil de viata sanatos. Ei au identificat si au rezolvat, de asemenea, si probleme actuale legate de obiceiurile de consum, adaugand confort si usurinta in prepararea meselor. Astfel de inovatii sunt menite sa atraga consumatorul si sa-i influenteze decizia de cumparare, iar un ambalaj inteligent poate genera o crestere semnificativa in vanzari, cu conditia sa aiba in spate si o strategie de promovare corect dezvoltata.

PREZENTAREA S.C. AGREXCOM 94 S.R.L.

1. Date de identificare: - Denumire: S.C. AGREXCOM 94 SRL . - Domiciliul fiscal: Bucuresti, str. Sergent Nitu Vasile nr. 1, sector 4; - Nr. de inregistrare la ORC : J40/1647/06.09.1994; - Codul de inregistrare fiscala : RO 6243785 - Platitor de TVA: incepand cu data de 04.10.1994 si detine certificatul de inregistrare in scopuri de TVA seria B 0508328 eliberat in data de 01.01.2007; 2. Forma de proprietate : capital privat ; 3. Forma juridica :persoana juridica romana, avand forma de societate cu raspundere limitata, conform Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; 4. Obiectul de activitate principal: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun - Cod CAEN 471; Activitati secundare: fabricarea de mancaruri preparate cod CAEN 1085 fabricarea produselor de morarit cod CAEN 1061 comert cu ridicata al carnii si produselor din carne cod CAEN 4632 transporturi rutiere de marfuri cod CAEN 4941; activitati de servcii anexe pentru transporturi terestre cod CAEN 5221. 5. Capitalul social subscris: 500 RON, integral varsat, reprezentand 20 parti sociale - 25 Ron valoarea unei parti sociale. 6. Subunitati ale contribuabilului: Societatea SC AGREXCOM 94 SRL are urmatoarele subunitati fara personalitate juridica care au fost declarate la organul fiscal teritorial, in conformitate cu prevederile art.72 din O.G. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala: Puncte de lucru 1. Bucuresti , B dul Iuliu Maniu,nr 140 , sector 6, infiintat in 07.08.2007 pe o perioada de 11 luni , conform Contract de inchiriere din data de 07.08.2007; 2. Bucuresti , Str Straduintei, nr 1 A, infiintat in data de 01.04.2003 , in baza Contractului de inchiriere nr.172/01.04.2003; 3.Magazin alimentar (Big Berceni)- infiintat in data de 10.12.1998 situat in Str Nitu Vasile , nr 1, sector 4 , detinut in baza Contractului de vanzare cumparare nr.4042/10.12.1998 ; 4. Magazin alimentar Progresului infiintat in data de 15.06.2005 situat in Bucuresti, Piata Progresului, sectorul 4, conform contractului de locatiune nr 19/15.06.2005; 5.Magazin alimentar - Piata Delfinului- infiintat in data de 27.11.2006 situat in Bucuresti, B dul Chisinau, nr 1, sectorul 2, conform contractului de inchiriere 2733/27.11.2006;

6.Magazin alimentar - Piata Titan Minis - infiintat in data de 08.08.2005 situat in Bucuresti, Aleea barajul Dunarii , nr 2, sectorul 3, conform contractului de inchiriere 323/08.08.2005; 7.Magazin alimentar - Piata Drumul Taberei - infiintat in data de 15.03.2007 situat in Bucuresti, Piata Drumul Taberei, nr 41, sectorul 6, conform contractului de inchiriere 95/15.03.2007; 8.Magazin alimentar - Sos Alexandriei- infiintat in data de 02.03.2005 situat in Bucuresti, Sos Alexandriei, nr 90,bl 25,sectorul 5, conform contractului de inchiriere din data 02.03.2005; 9.Magazin alimentar - Calea Ferentari - infiintat in data de 21.03.2008 situat in Bucuresti, Calea Ferentari , nr 90 ,sectorul 5, conform contractului de inchiriere din data 21.03.2005; Pentru verificarea modului de constituire, declarare si virare a impozitului pe veniturile de natura salariala datorat bugetului consolidat in baza prevederilor OMFP 1340/2006 pentru aprobarea Procedurii de administrare si monitorizare a contribuabililor mijlocii, OUG nr.45/2003 privind finantele publice locale si a Legii 273/2006 privind finantele publice locale au fost efectuate inspectii fiscale partiale la punctele de lucru ale SC AGREXCOM 94 SRL . 7. Principalii furnizori si clienti ai contribuabilului, in perioada verificata: Furnizori Interni UNICARM RO 6531770 AVICOLA MANASIA SRL RO 17634452 LACTA PROD SRL RO 16806797 AGRISOL SA RO 11323902 EMPROD SRL RO 4264579 CRISTIM SA RO 6561703 CARMOLACT SA RO 5908104 Clienti Interni FLOROCOM SRL SC MIVA SRL SANDU S 2000 SRL

RO 5602058 RO 5082893 RO 12839856

Contribuabilul are deschise sucursale fara personalitate juridica inregistrata la organul fiscal teritorial ca platitoare de impozit pe veniturile din salarii din Bucuresti, Administratia Finantelor Publice a sectorului 6.

ANALIZA EVOLUTIEI PONDERILOR CELOR DOUA CATEGORII DE PRODUSE VANDUTE (PREPARATE SI CONGELATE+REFRIGERATE) IN TOTAL VANZARE
Situatia vanzarilor pentru lunile aprilie 2010 - octombrie 2010 se prezinta in felul urmator:

Aprilie 2010 KG Congelate si refrigerate Preparate Total productie 9844 29000 38844 PM 11.2 11.66 11.55 Vanzare 110262 338229 448491 Pondere vanzare 24.6% 75.4%

Mai 2010 KG Congelate si refrigerate Preparate Total productie 24575 52000 76575 PM 11.16 11.47 11.38 Vanzare 274260 596779 871039 Pondere vanzare 31.5 68.5

Iunie 2010 KG Congelate si refrigerate Preparate Total productie 30016 57000 87016 PM 11.18 11.22 11.21 Vanzare 335581 640015 975596 Pondere vanzare 34.4 65.6

Iulie 2010 KG Congelate si refrigerate Preparate Total productie 27736 83000 110736 PM 11.2 10.57 10.73 Vanzare 310650 877036 1187686 Pondere vanzare 26.1 73.9

August 2010 KG Congelate si refrigerate Preparate Total productie 36529 91000 127529 PM 11.1 10.05 10.35 Vanzare 405478 914421 1319899 Pondere vanzare 30.7 69.3

Septembrie 2010 KG Congelate si refrigerate Preparate Total productie 33332 126000 159332 PM 11.13 11.59 11.50 Vanzare 370988 1460967 1831955 Pondere vanzare 20.25 79.75

Octombrie 2010 KG Congelate si refrigerate Preparate Total productie 55542 144000 199542 PM 8.85 12.02 11.14 Vanzare 491564 1731451 2223015 Pondere vanzare 22.1 77.9

TOTAL Aprilie 2010 Octombrie 2010 Pondere vanzare 26.00 74.00

KG Congelate si refrigerate Preparate Total productie 217574 582000 799574

PM 10.57 11.26 11.08

Vanzare 2298783 6558898 8857681

PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE S.C. AGREXCOM 94 S.R.L.

BIBLIOGRAFIE
http://www.scribd.com/doc/31958979/Analiza-Mezelurilor http://www.fabricadecarne.ro/piata+mezelurilor+si+a+preparatelor+din+carne+stagneaza+la+un +miliard+de+euro_art67.html http://www.scribd.com/doc/55535787/Analiza-Preparate-Din-Carne http://www.revista-piata.ro/Piata_mezelurilor_stagneaza-id5845.html