Sunteți pe pagina 1din 17

Pateul este hrana, ambalata obinuit i nchisa solid ntr-o conserva, facuta din metal, asemanator aluminiului san

tablei subire i sterilizat prin ncalzire aa c s poat s pastreze calitaile sale gustoase pentru o perioada de timp mai lunga. Principiul sa se produca hrana conservata este deschis n 1804 din francezul Nicola Apert. Anul este 1795 Napoleon Bonapart ridic armata de 600 000 de personae la razboi cu ruii.Singurul mod de hranirea armatei att de numeroasa a fost fiecare unu dintre soldaii s poart cantitatea necesara de hrana pentru satisfacerea necesitilor sale. Asta de la sine poart o serie de obstacole, care putean s pun sub semnul ntrebrii Victoria armatei nimeni nu stie ct o s dureze bataliile, dac hrana, care fiecare adduce cu sine ar fi saficienta i dacaceasta hrana se va pastra mult timp ca s nu ramana armata fara hranire. Mancarea de baza fiecrii dobornd an fost pesmet, carne sarata i grog. Napoleon, ca commandant remarcabil a tiut, ca rezistena i spiritual de lupta a armatei depinde de abundena, diversitatea i calitatea produselor alimentare. El a fost primul, care a pus problema despre asta daca i cum e posibil pregatirea hranei, care va rezolva piedicilecare stau faa armatei lui, refiritorla alimentaiei. Posibilitatea, care el vede este produsele alimentare s se pregteasca aa c sa poat sa se pastreze pentru o perioada lunga de timp i sa pastreze calitaile sale alimentare. Aa el propune premie de 12 000 de franci fiecarui, care deschide o metode noua, efectiva de conservarea hranei. Nicola Apert, un cofetar francez descopera ca aplicarea unei temperaturii ridicate asupra hrana, cnd ea este pusa ntr-un vas sigilat, pastreaza calitaile alimentare pentru lung timp.i aa dupa 15 ani de experimente el pune hrana n butelii de sticl, le sigileaz cu dopuri de plut i dupa prelucrarea termica reuete sa descopere metoada cautata de Napoleon. Guvernul francez premiaza eforturile lui la 30 ianuarie 1810.conserca, modul i procesul conservarii sunt descoperite! Cu toate c meritul su pentru invenia Napoleon pierde razboiul, dar conserva ramane ntreaga Piata de pate trend ascendent al vanzarilor si diversificare a produselor

Piata de pate este una din categoriile cu o crestere importanta de la an la an, fenomen datorat in special traditiei din tara noastra in consumarea acestui produs. Acest segment de activitate este dominat de marii producatori, printre care Scandia Romana, Orkla Foods (Ardealul), Antrefrig, Campofrio, Caroli Foods, Hame, Cris Tim si Mandy. Oferta de produse de pe piata de pate din Romania este foarte diversificata, atat in ceea ce priveste gramajul si ambalajul, cat si sortimentatia. Portofoliile principalelor companii ce activeaza pe acest segment cuprind, din punctul de vedere al tipului de pate, doua categorii de produse: pate cu carne si pate vegetal, iar din punct de vedere al ambalajului, pate la conserva si pate la membrana.

Potrivit unui studiu de piata realizat de MEMRB in perioada decembrie 2004 - noiembrie 2005, majoritatea vanzarilor de pate s-au inregistrat la cele in conserva in defavoarea celor la membrana. Astfel, cercetarea scoate in evidenta faptul ca in intervalul de timp mentionat anterior, pateul la conserva domina categoric atat vanzarile in volum, cat si pe cele in valoare, cu procentaje de 80,8%, respectiv 83,2%. Pateului la membrana i-au revenit doar 19,2% din vanzarile in volum si 16,8% din vanzarile in valoare. Intr-o clasificare avand la baza tipul de pate (cu carne si vegetal), cele mai mari vanzari in volum au fost inregistrate de pateul cu carne 89%. La vanzarile in valoare, situatia este aproape similara: un procent de 88,1% pentru pateul cu carne. Top producatori Conform studiului de retail audit intocmit de MEMRB, pentru intervalul decembrie 2004 noiembrie 2005, topul primilor zece producatori de pate este alcatuit din companiile: Scandia, Orkla Foods (Ardealul), Antrefrig, Mandy, Campofrio, Hame, Carni Prod, Unicarm, Caroli si Cris-Tim. Acestea detin impreuna 89,6% din totalul vanzarilor in volum si 90,7% din totalul vanzarilor in valoare. Locul de achizitie In ceea ce priveste locul de achizitie al pateurilor, cercetarea MEMRB releva faptul ca romanii cumpara aceste produse in special din alimentarele mici si supermarketuri. Astfel, alimentarele mici detin un procent de 50,2% din totalul vanzarilor in volum si tot atat din totalul vanzarilor in valoare. Supermarketurilor le revin 21,7%% din totalul vanzarilor in volum si 21,1% din totalul vanzarilor in valoare. Pe pozitia a treia se afla alimentarele mari cu 18,3% din vanzarile in volum si 19% din vanzarile in valoare. Pate vegetal si pate cu carne Vanzarile companiilor producatoare de pate scot in evidenta faptul ca romanii prefera pateul de ficat, in detrimentul pateului vegetal. Ionut Tudor, product manager in cadrul companiei Campofrio, declara ca dintre toate sortimentele de pate cu carne, cel de porc este cel mai bine comercializat, urmat fiind de cel de pui. In ceea ce priveste vanzarile de pate vegetal, acestea sunt influentate de perioadele de post. Referindu-se strict la piata de pate de ficat din Romania, Viorella Radu, director de marketing la compania Antrefrig, sustine faptul ca acesta este un produs de consum specific, traditional romanesc, dar oferta producatorilor autohtoni acopera toate segmentele pietei. Pe piata de pate din Romania cererea s-a diversificat mult fata de momentul anului 1989, datorita diferentierii puterii de cumparare. De aceea, politica celor mai mari producatori este de a acoperi toata gama de cerinte, a precizat Radu. Din punctul sau de vedere, la ora actuala, structura pietei de pate se prezinta astfel: pate ficat de porc productie si consum - 85%; pate ficat de pasare - productie si consum - 10%; altele (picant, gasca etc.) - productie si consum - 5%. Pate la cutie si pate la membrana.

Luand drept criteriu de clasificare metoda de ambalare, piata de pate din tara noastra poate fi impartita in doua mari segmente: pate la conserva si pate la membrana. Potrivit declaratiilor lui Ionut Tudor, product manager in cadrul companiei Campofrio, ponderea celor doua segmente arata o inclinare a balantei catre pateul la conserva. Acesta este prezent in piata in proportie de aproximativ 90%, sustine Tudor. Sorin Bozdog, director comercial la Scandia Romana, precizeaza faptul ca la ora actuala, pe piata de pate din tara noastra exista peste 60 de marci, cu mai mult de 750 de articole distincte. Citand un studiu de piata realizat de MEMRB, Bozdog mentioneaza ca piata totala de retail s-a ridicat in 2005 la aproximativ 13.400 tone, reprezentand circa 32 milioane de euro (la nivel de pret de achizitie fara TVA). Evolutia pietei de pate Piata produselor de pate din Romania s-a dezvoltat paralel cu evolutia economica a tarii noastre. Pana in 1998, producatorii autohtoni s-au confruntat cu problemele inerente periodei de tranzitie. Golul aparut in productia interna a fost umplut de importuri, care la vremea respectiva au reprezentat 60% din piata de consum. Perioada imediat urmatoare proceselor de privatizare, paralel cu dezvoltarea economica, a adus producatorii interni pe piata de pate de ficat. Astfel, producatorii romani au recastigat piata de pate de ficat, ei asigurand astazi peste 95% din consum, a mentionat Viorella Radu, director de marketing la Antrefrig. Ea a adaugat faptul ca in ultima parte a acestui an studiile indica un interes crescand fata de produsele de calitate: Gama de produse ieftine nu mai are o pondere la fel de mare ca in anii trecuti. In prezent, cea mai mare cota de piata o reprezinta produsele din gama medie. In ultimii doi ani, piata de pate din Romania s-a divizat in doua segmente mari. Primul este cel premium - unde calitatea este esentiala - iar cel de-al doilea este cel economic unde pretul spune totul. Volumic, piata a crescut cu o medie de 15%/an, afirma Sorin Bozdog, director comercial la Scandia Romana. Un alt fenomen remarcat de Rita Popa, marketing director la firma Vascar, este tendinta de specializare a pateurilor, in functie de gusturile si obiceiurile consumatorilor. Astfel, pe langa pateurile traditionale au inceput sa-si faca aparitia pe piata sortimente din ce in ce mai diverse de pate: pate vegetal, pate vegetal cu ciuperci sau cu ardei, pate cu piept de pui si ficatei de pui etc, declara Popa. Cristian Apostolache, reprezentantul societatii CrisTim, subliniaza faptul ca cele doua categorii, pateul la conserva si pateul la membrana, au avut evolutii diferite: Pe piata de pate ambalat in membrana apreciez ca s-a inregistrat o usoara descrestere, aproximativ 5%, iar in cazul pietei de pate conserva apreciez ca s-a inregistrat o crestere de maxim 510%. In ansamblu, piata de pate se afla intr-o perioada de acumulari, caracterizata de cresteri constante pe parcursul ultimilor doi ani. Produse noi Pentru a veni in intampinarea nevoilor clientilor, companiile producatoare de pate au lansat

in ultimul an produse noi care sa corespunda cerintelor tot mai exigente ale consumatorilor. Astfel, Scandia Romana si-a extins gama de pate premium Sibiu cu noi specialitati: pate Sibiu cu masline si pate Sibiu cu ficat de rata. Ambele produse se comercializeaza atat la 120 grame, cat si la 200 grame. In segmentul economic, pate Bucegi a beneficiat de un nou ambalaj cutia de 300 grame, atat pentru sortimentul porc, cat si pentru cel de pasare. Conform celor mai recente studii, detinem la nivel national o cota totala de 56,8% volumic, respectiv 55,9% valoric din piata de pate de ficat in ambalaj metalic (sursa: MEMRB, octombrie-noiembrie 2005, cifrele incluzand si marcile proprii produse de Scandia Romania). Cele mai importante contributii in cotele de mai sus le-au adus Pate Sibiu, Pate Bucegi, Pate Poiana si Pate Sadu, a declarat Sorin Bozdog, director comercial la Scandia Romana. In portofoliul Antrefrig exista trei brand-uri, care acopera toate segmentele de piata: Antrefrig (produse medii spre premium); Poiana Antrefrigului (produse medii) si Rustic (produse pe segmentul de pret scazut). Anul trecut, compania a imbunatatit variantele existe pentru brandurile Poiana Antrefrigului si Rustic, prin noi ambalaje la 290 g (pe langa 100 g si 200 g). Cele mai recente pateuri in membrana de la Caroli Foods sunt trei sortimente de pate vegetal din gama Caroli: pate vegetal, pate vegetal cu ardei si pate vegetal cu ciuperci. De asemenea, firma a lansat si un pate in membrana din gama Gourmet. In ultima perioada, societatea Vascar a introdus pe piata pate vegetal cu ciuperci - un produs special creat pentru perioadele de post si / sau pentru persoanele vegetariene - si pate de pui extra. Acesta face parte din gama premium. Compania Overseas Group Impex detine in cadrul brandului La Grande Famiglia urmatoarele sortimente de pate: pate de ficat porc 100g, pate de ficat porc 300g, pate de ficat pasare 100g, pate de ficat pasare 300g si pate vegetal 100g. Produsele sunt realizate in parteneriat cu producatorul Scandia Romana. Cel mai recent intrat in portofoliu este produsul pate de ficat de pasare 300 g. Potrivit declaratiilor lui Ovidiu Olariu, manager produs Ardealul in cadrul Orkla Foods, in 2005 marca Ardealul a trecut printr-un proces de consolidare. Activitatea a fost concentrata pe optimizarea portofoliului de produse, prin pastrarea celor mai profitabile sortimente. In ianuarie 2006, platforma de productie Ardealul din Covasna a obtinut un calificativ foarte bun din partea DQS Germania, care a condus la recomandarea companiei pentru certificare IFS (International Food Standard), specifica industriei alimentare. Astfel, prin platforma de la Covasna, Orkla Foods Romania va deveni primul si deocamdata singurul producator de pate si conserve din carne care va detine aceasta certificare , a mentionat acesta. Cele mai recente produse lansate de societatea Ham Romania sunt pateurile premium: Praga, Gascone, Frantuzesc, Provensal si Bavaria, la 100 g. In aproximativ o luna vom lansa pe piata si pateurile refrigerate: cu usturoi, migdale, jumari, haiducesc, delicatesa si de gasca. Acestea vor fi o noutate pentru piata romaneasca, deoarece au un design

atragator, sunt ambalate in casolete de 150 g si nu in membrana de plastic, in comparatie cu produsele existente in prezent, a declarat Mihaela Filip, key account manager la Ham. Firma Cris-Tim a venit pe piata cu pateul vegetal cu masline si pateul vegetal cu ardei, produse pozitionate in segmentul premium. In anul 2005, Campofrio lansat pe piata doua game de pate: Retete Clasice (porc si pui) si Retete de Post. Comportament de cumparare si consum In opinia lui Khaled el Solh, Executive Director Sales&Marketing la Caroli Foods, in general, pateul este unul dintre cele mai des consumate mezeluri. El este folosit preponderent pentru sandwich-uri si la micul dejun, afirma Khaled el Solh. Mai mult de atat, Rita Popa, marketing director la Vascar, incadreaza pateul in categoria cumparaturilor zilnice: Acest lucru se datoreaza atat pretului accesibil, cat si faptului ca pateul este o gustare care poate fi servita la orice ora. In ceea ce priveste comportamentul de cumparare / consum, Sorin Bozdog sustine ca nu sau inregistrat diferente relevante din punct de vedere al frecventei de cumparare / consum sau al ambalajelor si gramajelor. Avem insa o modificare majora in preferintele consumatorilor vis-a-vis de marci unde, cu toate ca pate Sibiu isi pastreaza pozitia net dominanta cu o cota de peste 30% in preferintele consumatorilor din mediul urban (sursa: Mercury Research, sfarsit de an 2005), a ajuns sa fie secondat indeaproape de pate Bucegi marca lansata acum doi ani, la o distanta apreciabila de alte marci competitoare, a mentionat directorul comercial al Scandia Romana. Ovidiu Olariu, manager produs Ardealul in cadrul societatii Orkla Foods vorbeste de o crestere in ultimii ani a ratelor de consum si cumparare a pateurilor, determinate de faptul ca acest produs este accesibil majoritatii clientilor finali. Comportamentul de cumparare se modifica intr-un ritm mult mai rapid fata de comportamentul de consum, in special datorita schimbarilor importante inregistrate de intreg sistemul de comert din Romania. Magazinele mici sunt inlocuite de supermarketuri ori hypermarketuri, care aloca spatii foarte generoase acestei categorii de produse. Astfel, se realizeaza, treptat, transferul de la cumparari in cantitati mici si dese, la cumparari in cantitati mai mari si mai rare, este de parere Olariu. Cristian Apostolache, reprezentantul firmei Cris Tim, caracterizeaza actualul cumparator roman drept unul mult mai exigent, care este atent atunci cand isi alege produsul din raft. Se orienteaza catre acele produse care-si pastreaza calitatea in timp, au termene de valabilitate acceptabile si au un pret corect, declara Apostolache. Tendinte Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este preconizata pentru anul 2007. In cazul in

care acest fenomen va avea loc, consecintele integrarii vor fi resimtite si asupra pietei de pate din tara noastra. In perioada urmatoare va continua procesul de asezare al principalilor concurenti de pe piata, in conditiile in care aderarea la piata europeana va permite accesul unor competitori externi si, in acelasi timp, disparitia unor concurenti locali fara o putere financiara atat de necesara dezvoltarii activitatii, afirma Ovidiu Olariu, manager produs Ardealul in cadrul Orkla Foods. Data fiind evolutia comertului din tara noastra, in care retailul modern castiga din ce in ce mai mult teren, Rita Popa, marketing director la Vascar, preconizeza o schimbare a obiceiurilor de cumparare si utilizare ale clientilor. Probabil ca va creste ponderea cumparaturilor din hypermarketuri si magazine cash&carry, cu o frecventa de cumparare odata la 2-3 saptamani si va scadea ponderea cumparaturilor din magazinele de cartier. Totodata, se va manifesta o tendinta de consum a produselor naturale, traditionale, precizeaza Popa. Cristian Apostolache, reprezentantul firmei Cris -Tim estimeaza o usoara crestere a volumelor, ca urmare a extinderii gamei vegetale si a gamei pateurilor din carne de pasare. In ceea ce priveste companiile producatoare, acestea isi vor adapta portofoliile astfel incat sa poata satisface cat mai multe din preferintele consumatorilor, inovand si venind cu produse cat mai variate.

In ziua de azi se pune tot mai mult accent pe imaginea produselor, acesta fiind un prim criteriu de selectie pentru multi dintre consumatori. La fel de important este si modul in care acestea sunt depozitate, conditiile de igiena fiind si ele un factor important in selectarea unui produs. Aceste solicitari ale pietei au determinat tot mai multi comercianti sa opteze pentru achizitionarea unor masini de ambalat. Pe langa faptul ca economisesc timp si bani, ele ofera produselor un aspect unitar, placut si igienic, fie ca este vorba de produse alimentare sau non-alimentare. Folosind un echipament profesionist ambalarea devine simpla, rapida dar si economica. Exista mai multe tipuri de masini de ambalat, atat in functie de tipul de produs cat si in functie de tipul ambalajului. Dupa acest ultim criteriu, avem masini de ambalat orizontale si verticale. Ne vom opri putin atentia asupra masinilor de ambalat verticale. Acestea se folosesc pentru produse precum: cafea, ceai, zahar, faina, paste, cuie, fructe sau legume, iar lista poate continua. In cazul acestora, procesul de ambalare presupune intai cantarirea produsului, urmata de introducerea cantitatii selectate in punga si sigilarea acesteia. Ambalaje din metal

Ambalajele din metal sunt confecionate din oel sau din aluminiu. Oelul se utilizeaz n producerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt produsele alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din aluminiul se utilizeaz pentru realizarea de recipiente pentru alimente i buturi, folii i laminate. Ambalajele din metal i aliaje sunt folosite cu precdere n industria alimentar la ambalarea conservelor de carne, pete, fructe i legume, buturilor alcoolice i nealcoolice. Opinia consumatorilor este mai puin favorabil metalelor deoarece acestea pot influena gustul produselor ambalate. Ambalajele metalice se realizeaz din tabla de oel cositorit, aluminiu si materiale combinate (materiale plastice, carton si metal). n ultima perioad a crescut ponderea ambalajelor din aluminiu i aliaje din aluminiu datorit unor avantaje pe care le ofer aceste materiale. Avantajele utilizrii ambalrii n materiale metalice sunt considerate a fi urmtoarele: au proprieti de barier foarte bune; nu sunt toxice i pot veni n contact cu produse i buturi alimentare; se pot inscripiona uor; se pot utiliza n combinaii cu alte materiale pentru ambalare. Din material metalice se confec ioneaz urmtoarele ambalaje: cutii metalice; doze de aluminiu; bidoane i butoaie metalice; ambalaje tip aerosol (spray); tuburi deformabile. Cutiile din metal sunt folosite n industria alimentar pentru ambalarea i conservarea alimentelor. Sistemul de ambalare, materialul folosit i tipul de ambalaj trebuie s asigure stabilitatea alimentului, s nu permit transferul unor substane toxice din materialul de ambalare sau n timpul procesului ambalrii ctre aliment, s evite schimbul de umiditate cu mediul, impurificarea cu substane nedorite din mediu, contaminarea cu microorganisme i favorizarea unor reacii fotochimice sau determinate de contaminarea microbiologic. Cutiile metalice ofer avantajul rigiditii, evitnd riscurile de spargere n timpul transportului.

Bidoanele i butoaiele metalice Bidoanele metalice se folosesc n industria alimentar pentru cantiti mai mari de produse transportate precum lapte, smntn etc. Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl decapat. Pot fi cilindrice sau bombate, situaie n care sunt prevzute cu dou inele din cauciuc, pentru a

uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru vin precum i pentru produse petroliere.

Ambalaje de tip aerosol (spray) sunt folosite la ambalarea de: substane aromatizante, creme, fric, ngheat, sosuri, maionez, brnz topit, mutar etc. Produsul este ambalat i se evacueaz sub presiune. Un ambalaj de tip spray are trei pri componente: - recipientul sau doza; - agentul propulsor i substana activ; - dispozitivul de comand. Recipientul e ste partea constitutiv de baz a ambalajului n care se gsete amestecul i este confecionat din tabl de oel protejat sau neprotejat sau din aluminiu.

Tuburi deformabile Sunt ambalaje folosite la produsele pstoase, creme, geluri cum ar fi: maioneza, mutarul, paste condimentate, past de dini. Evacuarea coninutului se face prin mrirea presiunii interioare la deformarea manual a ambalajului. Dac capacul ambalajului este deschis, coninutul se revars n exterior
Evaluarea conformitii cu cerinele privind fabricarea i compoziia ambalajului din categoria ambalajelor din metal, s-a realizat la doza pentru bere, de 0,5 l, cutiile testate fiind Soluii alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerinele europene

15
preluate din circuitul de utilizare. Dozele pentru bere analizate, confecionate din oel respectiv aluminiu, au fost identice ca design i dimensiuni, capacul fiind prevzut cu chei; Analiza conformitii ambalajelor din metal pentru bere introduse pe pia n Romnia, cu cerinele specifice fabricrii i compoziiei a condus la urmtoarele concluzii: - dozele de bere aflate pe pia, fabricate din oel (greutate medie 30 g) sau din aluminiu (greutate medie 16 g) ndeplinesc aceeai funcie dar dozele din oel au greutatea mai mare cu peste 50 %; greutatea mai mare a ambalajului din oel se datoreaz greutii specifice mai mari a acestuia (7,8 g/cm3 fa de 2,7 g/cm3 la

aluminiu); - pe pia sunt introduse n circulaie ambalaje care se nscriu n cerinele Directivei 96/62 CE de reducere a greutii ambalajelor n condiiile pstrrii funciilor acestora; - procesele de fabricaie utilizate la realizarea cutiilor metalice pentru bere au evoluat ctre reducerea greutii produsului; n Europa, greutatea dozelor de aluminiu s-a redus cu aproape 20 % n perioada 1990-2003, aa cum se menioneaz ntr-un studiu de evaluare a rezultatelor aplicrii Directivei 94/62 CE realizat n 2005 [8]; - procesele de ambalare/umplere i logistic reprezint puncte critice; pentru evitarea oricrei deteriorri n lanul de transport, umplere i ambalare pentru ambalajul din metal este necesar o rezisten mecanic definit; - nu exist probleme legate de cerina privind coninutul de substane periculoase n cutia din metal pentru bere; coninutul de plumb se situeaz destul de aproape de limita admis (funcie de originea materialelor reciclate); - tehnologiile de fabricaie i materialele de decorare utilizate au evoluat n sensul reducerii coninutului/nlocuirii metalelor grele.

Etichetele produselor alimentare nu au doar rol decorativ, ele trebuie sa contina informatii exacte. Daca acestea sunt incorecte, consecintele ar putea fi teribile, in special pentru cei care sufera de alergii sau de intolerante alimentare. Iata care sunt normele pe care legislatia europeana le prevede in legatura cu etichetarea alimentelor:

Legislatia UE reglementeaza ce poate sau ce trebuie sa apara pe etichetele alimentelor, pentru a garanta informarea consumatorilor cu privire la: ingredientele pe care le contin, data expirarii, producatorii acestora, originea lor, modul de depozitare si de preparare a produselor. Ingredientele sunt enumerate in ordinea descrescatoare a cantitatii lor intr-un produs. Trebuie mentionate toate componentele, inclusiv apa si aditivii alimentari. Conform legislatiei UE, daca produsele alimentare contin un ingredient sau o substanta care ar putea determina anumite efecte adverse, aceasta informatie trebuie sa apara pe eticheta. Detaliile despre adresa de contact a producatorului trebuie sa fie mentionate clar pe eticheta, astfel incat consumatorii sa poata face plangeri sau sa poata obtine mai multe informatii despre produs. Imaginile de pe eticheta trebuie sa fie precise. Util pentru consumatori: Verifica informatiile de genul A se consuma inainte de si Preferabil pana la, pentru a nu te imbolnavi. Atentie la timpul pentru dezghetare si pentru gatit. Pentru a fi sigur ca bacteriile si virusurile sunt distruse, citeste pe eticheta informatiile despre depozitarea si prepararea alimentelor. Etichetele cu informatii despre continutul nutritiv prezinta, de exemplu, cantitatea de energie, de proteine, de carbohidrati, de grasimi, de fibre, de sodiu, de vitamine si de minerale din alimente. In UE, aceste informatii nu sunt obligatorii, cu exceptia cazului in care se solicita date despre aportul de calorii sau de substante nutritive al alimentului respectiv. Daca produsele scumpe au fost inlocuite cu alternative mai ieftine, eticheta trebuie sa specifice acest lucru. De exemplu: daca se amesteca margarina ieftina

cu unt scump, consumatorii trebuie sa fie informati, iar daca se adauga apa in sunca sau in carnea de pui, pe eticheta trebuie sa apara aceasta informatie. Unele produse alimentare au o reputatie excelenta dincolo de granitele nationale, astfel incat beneficiaza de protectie pentru locul de origine. Asta inseamna ca sunca de Parma trebuie sa provina din orasul Parma din Italia, iar sampania trebuie sa provina din regiunea franceza cu acelasi nume

Ambalarea produselor alimentare Problema interaciunii ambalajelor polimeri cu produsele alimentare esterelatat n literatur foarte puin. mpreun cu aceasta, ca urmare a complicaieicomponenei ambelor sisteme, n urma contactului, au loc procese fizice i biochimice de interaciune, mai ales la pstrarea ndelungat a produselor alimentaren ambalaje. De aceea pentru nsuirea acestei probleme se folosesc principalelemetode fizico-chimice a polimerilor, n special gsirea parametrilor transportriimaselor i termodinamici. Aciunea mediilor alimentare, componenei principali, caregul fiind apa i grsimea, constau n ptrunderea lor n volumul materialului polimer i slbirea legturilor dintre macromoleculele matriei polimere. Proces altransportrii masei componenilor puin moleculari ai alimentelor se realizeaz ca pemecanismul activat de difuzie. Transportarea masei puin moleculare i a legturilor oligometrice n polimeri, depinde de structura i compoziia polimerului i demediu,de polaritate,de dosticitatea lanurilor polimerice, existena n polimeri a plaselor libere .a. Dac are loc micarea fraciilor puin moleculare a polimerilor iingredienilor tehnologici ai materialului polimeric ( stabilatori, polirificatorii), produsul i schimb calitile. Totodat se poate observa pierderea calitilor deexploatare a materialului. Al egerea materialului de ambalare Atrnarea fa de fiecare sistem de produs alimentar i ambalaj esteindividual.Alegerea materialului de ambalare se realizeaz dup compoziia produsului ambalat, a condiiilor i termenului de pstrare,i necesit o atrnarecalificat i iscusit. De exemplu,crupele i mazrea,fasolele conin n principiucrohmal,grsimi i proteine.Coninutul grsimilor,ca regul,d produsului osensibilitate mrit la accident. Aadar, produsele cu densitate ridicat de grsimiobin cu timpul un gust acid. Coninutul nalt de grsimi(ex.: pn la 10% n cipsuri)ivitamine necisit pstrare eficient i important aciunii umiditii aerului,i chiar deseori i a luminii. Procesele cu mirosuri specifice(ceai,cafea) trebuiesc ambalate n pachete care nu permit ptrunderea aromelor strine. tiind compoziia biochimic a produsului se poate de formulat cerinele de baz,fr de materiale de ambalare i deales metoda de ambalare. Este necesar de luat n consideraie,i faptul,c n procesulde pstrare - au loc procese biochimice complicate,n produs,i chiar totodatinteraciunea dintre produs i ambalaj dintr-o parte,ambalaj i mediu-din alta. Deaceea,la alegerea ambalajului pentru un produs sau altul este necesar de luat nconsideraie proprietile materialului de ambalare care depind de vulnerabilitatea lor n dependen de medii diferite:lumin,mirosuri.Caracteristica vulnerabilitiimaterialului de ambalare n concordan cu o sensibilitate a produselor alimentare ncomplexul factorilor mediului exterior,ne permit s dterminm n urma calculelor termenul de pstrare a produsului n ambalaj.Cu toate acestea,sistema interaciuniimediului exterior cu produsul alimentar se poate de analizat ea coninnd componeniimediului exterior;mediului interior;produs alimentar.(fig 18) Dup cum se vede n figura 18,produsul alimentar permament se gsete n contactcu mediul n nteriorul ambalajului,coninutul cruia,depinde de condiiile de pstrare, i de

mediul exterior cu care interaciunea lui se determin dup calitilematerialului de ambalare.Condiiile optime pentru pstrarea produsului,se potdobndi pe calea realizrii unui mediu gros regulat sau modificat n interiorulambalajului,sau la crearea vacuumului.Alegerea ambalajului se determin dup cteva criterii:-coninutul biochimic al produsului ambalat;-condiiile de pstrare;-proprietile materialului de ambalare;schimbrile cinetice a calitii produsului i a ambalajului.Una din cerinele de baz fa de materialele de ambalare care se gsesc nemijlocitn contact cu produsul alimentar este puritatea fiziologic.Prin puritate fiziologic sesubnelege neputina trecerii n produsul alimentar din materialul ambalajului aelementelor strine,care pot traduce schimbri de culoare sau gust a produsului i careacioneaz negativ asupra activitii organismului. Aceste elemente strineduntoare pot fi emulgatorii,coloranii i ali componeni ajuttori.n fiecare caz aparte,folosirea materialului polimeric pentru ambalarea produsuluialimentar se obine prin aprobarea organului special al ministerului sntii ncorespundere cu aprobarea n fiecare stat al legilor sanitar-igienice.Cercetrilesanitare igienice include un complex ntreg i const din trei etape:-nota organoleptic;-cercetrile chimico-sanitare;-testarea toxic pe animale.Primirea rezultatelor negative n urma aplicrii mcar a unei din aceste cerine permite de a nterzice folosirea contactului dintre acest material i produsul alimentar.Cercetrile organoleptice se bazeaz pe o sensibilitate ridicat a aparatului gustativ isenzitiv al omului i permit n unele cazuri nu numai de descoperit mirosurile igusturile strine,iar n unele cazuri chiar i de le identificat.Nota organolepticntotdeauna purcede la cea chimico-sanitar.Cercetrile chimico sanitare se realizeaz ca regul,analitic i deduc nota cantitiiintegrale sau specific a migraiilor elementelor strine din ambalaj n produsulalimentar.Prin aceste metode se pot ideintifica monometri i elementele ajuttoare folosite n procesul de sintez al polimerilor. Pentru carnea proaspt se folosesc ambalaje n care au loc proceselemicroorganice.Ele constau din celuloza prelucrat cu materiale absorbante,cucomponeni bacterici.Se recomand deasemenea folia de celuloz tratat i acoperitcu policlorura de vinil (PVC).Aa o folie se deosebete prin ptrunderea mai mare de oxigen i sub ea se menineconcentraia de oxigen transformnduse(d metemoglobin).Se propune rsucireacrnii n folii de celuloz,prelucrate cu antibiotice(tetraclin,clor tetraclin).Nu mai puin sunt rspnditela ambalajele pentru carne,materialele primite din produsele celulozice,de exemplu: celuloza etilic.Folia format se aeaz bine pe produs i uor se scoate.n Marea Britanie exist ofolie,prin care umezeala din carne se poate evapora,dup care folia se aeaz bine ise lipete de produs.aceast folie conine acetobutirat sau acetopropionat de celuloz.Folia format din polietilen depinde de ce tip de polietilen e fabricat.Folia din polietilen de mare densitate e bun pentru folosirea ei la un interval de temperaturde la 60 0 C pn la 120 0 C,are punctul de nmuiere mai ridicat i este mai dur dect polietilena.Din()se produce ambalajul pentru transportarea crnii se poate prepara din carton gofrat.Ca i n pachete ermetice din pelicul termic n trei straturi//.Pachetul se lipete strns de carne i l pzete de murdrie,ct i deorice eventual dereglare n timpul

transportrii.Tot acest ambalajmicoreazprocesul de pierdere a greutii i limiteaz ptrunderea oxigenului.La oastfel de tav carnea cel mai bine se intensific n timpul transportrii.O variantalternativ pentru mpachetrile descrise mai sus este ambalarea care se face dupschema:formarea-umplerea-mpachetarea(termoform-fill-seal).La nceput din stratulinferior al peliculei termice se formeaz nite celule:n ele se pune carnea, apoi se pune stratul mediu al peliculei,care la rndul ei se alipete de prima.Aceste pelicule auo construcie de neilon (polimer,izolator) sau ele asigur proteciade la oxigen,iar ionomerul asigur ermeticitetea.Tot pentru influiena mpotrivaoxigenului este i vacuuumul de ambalare.Pentru un astfel de scop se folosesc, deregul,materiale cu multe straturi cu bariere nalte ca:,,,- /,. Un efect mult mai mare se obine prin combinarea ambalrii vacuumuluicu pelicule care se comprim :metoda firmei Criuvac.Astfel,de ambalaje,lungescconsiderabil termenul de pstrare al productului,garantnd calitate.Peliculele cu multestraturi sunt fabricate cu caliti nalte de barier.Aceast tehnologie permite smicorm pierderea masei privitor la dezghearea crnii congelate i omite digerareaei.Calitatea nalt se obine prin ambalajul-Vacuum-,care trebuie s fie fcut nu maitrziu de 72 ore dup separare,i la fel trebuie de inut cont de PH-ulambianei i detemperatur.Firma ofer pentru un astfel de ambalaj,pachete sub denumirea deBarrier bag.Carnea se mpacheteaz n pachete Criovac- i se pstreaz 1,5 -2,0m;la temperatura de 0 2 0 C.Timpul de pstrare a productelor ambalate cu,depinde foarte mult de calitile barierale ale materialului,care pstreazcomponena de la nceput a ambianei aerogene.Alegnd colaborarea optimal acomponentelor n i, desigur,n condiiile de pstrare,putem asigura pstrarea prospeimii crnii pn la 2 sptmni,a puilor proaspei pn la 7 zile.n tabelul10,sunt afiate nsemntile optimale ale ,care snt recomandate lampachetarea crnii proaspete. 12 Tabela:Ambalajul n se realizeaz n suprafee de plastic, fabricate din legturi undenu ptrunde aerul,ca de exemplu://.Drept material pentru pelicul sefolosete - sau -/.Din aceste cutii, la nceput se scoateaerul sau se umplu cu azot,apoi,treptat se umplu cu amestec gazos n cantiti 100ml la 100 gr. de carne.La neajunsurile acestui tip de ambalaj al crnii proaspete serefer o anumit metod,care exprim necesitatea n suprafee foarte mari de teritoriila vinderea i controlul PH-ului.La alegerea ambalajului,trebuie mai nti s vedemcare sunt cerinele economice.Efectiv se consider ambalajul nu care e cel mai ieftinla fabricare,dar acela care asigur toate stadiile de pstrare:de la fabricare pn lautilizare.Astfel,cheltuielile snt mai mici i economia e mai mare. Productele din carne Ambalarea productelor din carne,care sunt supuse unei prelucrri termice prinnclzire,deobicei se face n dependen de anumite cerine.Prelucrrile n porie desalam,unc i alte delicatesuri,cu scopul de mrire a termenului de realizare,deregul,se mpacheteaz n vacuum cu pelicul din multe straturi,cu bariere marica:// sau //.Fabricarea acestor pelicule e asigurat i elesunt pe larg folosite pentru

salamuri i producte delicate din carne n intreprinderilede prelucrare a crnurilor.Pentru productele care conin o cantitate mare degrsime(beconul,slnina) se recomand pelicul din polimer,ca:saranul i poliamidul.n timpurile noastre e dezvoltat tehnologia de prelucrare a uncii i a pulpelor n pachete peliculare.Ea este mult mai bun n comparaie cu ambalareametalic.Mai nainte se foloseau pachete gata pe baza -cu coeficientul de rmie25-30%.Dar,cu toate c aceste pachete nu sunt bune la termo-fierbere,ele urmeaz sfie ambalate n clame metalice.Firmele Criuvac i Diupon au reuit s rezolventrebarea termo-fierberii.Pelicula multistrat a firmei Diupon n baza i aionomerului surdin,ofer o duritate nalt,iar stratul de ionomer permite formareamaterialului la temperaturi considerabil mici( 0 100 C).Calitile deosebite alematerialului - sunt capacitatea de a se ntinde longitudinal i transversal. 13 Tipul decarneSoluie de gaz n %O 2 CO 2 N 2 Temperaturade pstrare 0 CTimpul de pstrarezileCarne de vitCarne devielPasre decasCarne de porc80-7020250-107030--30701030603-444310-14557

n zilele de azi se prepar un mare asortiment de conserve de carnesterilizat.Cutia moale sterilizat pentru conserve are un ir de beneficii.n faa cutieitradiionale metalice,masa ei e de 4-10 ori mai mic,dect cea de fier i de 15-20 deorie mai mic dect ambalajul de sticl.Cutia moale dup ambalaj,e foarte simpl,la preparare posed o calitate nalt de rezisten i pstrare a productului intern.Pentruobinerea unui astfel de ambalaj folosim materiale combinate,spreexemplu:////,///, //;///-cu calitinalte de rezisten i protecie.n multe ri se fac conserve n termoform dintr-unmaterial ntr-un strat sau mai multe cu caliti termoizolatoare cu o grosime de 540-1100mkm n baza poliamidului,sopolimerului,etilenului cu spirt polivinil i neorientat.Aceste materiale sunt capabile la o elasticitate mare,de paro-,gazo- iaromo- neptrunztoare,sunt rezistente la temperaturi de pn la 135-140 0 C.n calitatede pelicul pentru ambalajul semingid folosim:///;// cugrosimea de 100-105mkm.Timpul de pstrare la o temperatur de camer a productelor este de 1-2 ani. Ambalajele salamurilor Produsele din salam sunt unele dintre cele mai importante producte.Forma imrimile produselor de salam este determinat n primul rnd de ambalajulsuperior.El totdodat apr salamul de murdria mecanic,de pierderea masei i demicrobi i acidulaie.Dar pe lng funciile enumerate mai sus,ambalajul salamuluitrebuie s posede capacitatea de delimitare n cazul prelucrrii termice.n sfrit,eltrebuie s aib o anumit rezisten i tensiune nsemnat la procesul de umplere cucarnea tocat,ct i la prelucrarea termic.Pe piaa mondial n timpurile noastre sunt prezentate 4 feluri de salam (ambalajul de crenvute naturale,artificiale,vscoase isintetice).Suprafaa(ambalajul natural n general),ea e determinat de aproximativ totalitateamaterialelor ce sunt folosite la ambalajul salamului.Dup capacitile sale,acestesuprafee naturale sunt aproape de farsul crnii tocate din ele,foarte bine susin toatestadiie tehnologice de prelucrare a farsului.Cu toate c aceste suprafee naturale au unir de neajunsuri:ele vizibil se deosebesc n diametru,rigiditate i ezisten,ct i alteelemente importante,chiar i lungimea acestei suprafee,care o obinem de la unul iacelai animal,care de fapt ngreuneaz lucrul.Din alte neajunsuri sunt itransportarea proast i necesitatea de prelucrare a umpluturii nainte de turnare.Membranele artificiale, adic suprafeele artificiale se perfecioneaz,deoarececerinele produselor din crnuri mereu crete.Exist o dinamic care cuprinde toatetipurile de salamuri cremvute,salamuri fierte,cremvute sardin,salam afumat,ct icelelalte.n legtur cu acesta se mrete i cerea la membranele salamurilor care nu poate fi satisfcut dup cerere.Problema se rezolv pe calea folosirii unei membraneartificiale i sintetice.La cele artificiale se refer cele albicioase i vscoase,ct i celedin celuloz.Membranele albicioase nivelul contemporan al tiinei i al tehnicii,ne permite screm o membran artificial,care nu mai este asemntoare i aproape identic celeinaturale,dar dup anumite analize,chiar e mai bun.Ea este folosit pentru salamurilefierte, semiafumate i cacavalul afumat. 14 Mrimea folosirii a astfel de membrane n lume este de 15%.Dar,limitarea folosiriiacesteia are un ir de cauze:neajunsul de resurse ser;a biopolimerului natural decolagen,care de fapt e principalul element la prelucrarea pieilor de bovine;greutatea,lungimea i munca

acestui proces de creare(dup schema veche de 6luni);pericolele ecologice,ct i pericoleleprelucrrii chimice,tehnice i termice - careare loc cu o cantitate mai mare de reageni chimici (de exemplu:acit seros).O alt i ultim cauz a concentraiei acestui produs la diverse intreprinderi,caresunt profilate n prelucrarea calogenului n membrana salamurilor ideasemeni,preparatele medicinale i calogenate.n Rusia funcioneaz o singur i unic intreprindere de acest fel:OAO Fabricade Luci Belcozin. Materiale polimerice care se biodiscompun.n ultimii ani a crescut interese amaterialelor poli. bio. i ambalajelor din ele,care se descompun sub aciunea diferitor microorganisme.Crearea aa numitor materiale cu valabilitate care se reguleaz estecondiionat de ntroducerea adaosurilor speciale,care mresc viteza de descompunerea macro moleculei polimerului.Pentru acest scop sunt folosite diferite polizaharide,coninitul crora poate s ajung pn la 60%.Este nventat seria de materiale bioreazeagem cu coninut i pentru ntrebuinarediferit cu folosirea crohmalului i altor adaosuri.Macromolecula crohmalului estecompus din dou polizaharide diferite dup structur i caliti-amiloz (20-30%) iamilofructin (70-80%)din masa crohmalului.Ambele polizaharide sunt compuse dinresturi clucozice asemntoare,dar amiloza are structur liniar,iar apilopictina-ramificat.Pentru producerea crohmalului sunt folositecartofi,porumb,mazre,orez,gru etc.Dup exterior crohmalul reprezint un material pulverulent de culoare alb sau galben.Este stabilit c molecula polizaxaridic crohmalului,se combin macromolecula polimerilor sintetici.Un neajuns a materialelor care conin crohmal este c ele absorbmult umezeal,n rezultat ele nu pot fi folosite la ambalarea produselor care absorbumezeal.La confecionarea materialelor poli.bio. se ea n consideraie aceea cdistrugerea polimerului de baz practic nu se accelereaz.Pentru intensificarea acestor procese n compozoia matriciei polimerice se ntroduc adaosuri,care mrescdistrugerea ei sub aciunea -ablucenic.Din aa adaosuri se fac parte supolimeri pe baza de etilen i monozaharid de bioxid de carbon, venil ceton,materiale ecoplaste,ecolit(Canada), bioplast, biopol (Marea Britanie), novon, ton (SUA),bioel (Frana)etc.La polimeri biodigradiceum se ataeaz biopoc firmei (C).El reprezint prin sine uncopolimer biosintetic polihidraxibutirat sau polinidroxinealerat.Copolimerii se atragdin biomasa bacteriilor anumitui Stam,care se cultiv n mediul urnitor biocarbonic.Variind cu raportul verigilor monomerice,se poate primi materiale polieferului cu diferite caliti.Biopol total rspunde cerinilor de ambalare de unicsau mai mult folosin,uor se descompune sub aciunea factorilor biologici precumcondiiile anaerobe(de exemplu nuntru compostului i sub pmnt),aa i n mediulanaerobic. Perioada de discompunere este de 6-36 zile.Exemplu a polimeruluidescompunerii pe baza oxidului hidroxicarbonic(sau a lactidului lui)servete nivanfirmei Warnen Lambert &Co(SUA).Acest material n prezena umezelii sedescompune cum n aer,aa i n mediul anaerobic.Precum novan este format din restul acidului de lapte,el este matabolizat nu numai de microorganisme dar i densecte.Materialul bioepol are la baza sa acetatul celulozei,n care se adaog diferiteadaosuri i plastifactorii,ajutnd la descompunerea sub aciunea factorilor mediuluinconjurtor i a radiaiei solare.Sub aciunea calitilor sale fizico-mecanice el seaseamn cu , dar este rigid i srveziu.Dup ntroducerea ambalajului nap,n 6 luni 40% ambalajului se descompune.Descompunerea complet se execut la18 luni cu ajutorul microflorei din subsol.n SUA au o rspndire bioraz n aer ambalaje cu o

denumire comun TONE.Baza acestui material este policarpolactam,care se combin mecanic bine cu milte materiale spre exemplucu(,,,,,).Avantajele acesor materiale este apartenena lor latermoplaste,preul sczut,prelucrarea prin diferite metode,caliti bune idescompunerea repid n aer.n componena noului material mater(Italia),ca polimer de baz ntr poliamid-6(6,6),diferite adaosuri naturale(6090%),polimere sintetice netoxice cu masmolecular sczut permise pentru contactarea cu produse alimentare.Polimerelefolosite cu o caracteristic hidrofil bun i un termen mic de descompunerefactorilor biologici. Ambalajele din acest material,sunt duse la gunoite,sedescompun practic fr resturi,nu polueaz mediul nconjurtor.Baza acestor relativ noi materiale a acestor policlin i ampaset,sunt , i plantelor din care extrage crohmal n calitate de adaos.ntr-o compoziie care coninecrohmal se ntroduce antioxidante pentru scderea distrugerii n proces de prelucraren ambalaje.La prelucrarea n ambalaje se poate face caramelizarea i aprindereamaterialului.Pentru evitarea acestor procese crohmalul trebue uscat pn cndconinutul umezelii va ajunge la 1%.Care este umplut cu ulei de calitatae inalta suprafata interioara a conului secaculeaza dupa principiul razei rosii si se construieste in asa felca prinderea siconcentrarea razelor solare sa fie cu perdere minima sis a nu depinda de unghiul decadere pe suprafata interioara aconului. Aceasta permite ca razele solare sa seconcentreze de 5600de ori sis a compuna un flux de lumina cu presiune (plotnostiu)energiei de 4,4 W/cm2. Perfectionarea instalatie permite in viitor sa mareasca luminasolara de 80000de ori. Aceste instalatii au o eficienta mai mare in raioanele cuanotimp insorit.O ideie mai reala pentru prelucrarea ambalajelor este idiea pregatirii abiogene aresturilor pentru bioutelizare poate fi realizata cu ajutorul radiatiei(izluceniea,neutronov i -particole) prelucrarii metalului. Toti acesti factori prelucrarii au o enregie mai mare ca energiea legaturi chimice. La radioliza cutemperature scazuta de timp scurt (sau cu impulsuri)materiialul polimeric poateatrage radicalii stabili liberi, timpul exitentii poate ajunge in unele cazuri pina laciteva luni.Confectiile executate din polimeri cu legaturi duble au o rezistenta mica lalumina. Din cauza aceasta (visoconenasisenie visocomoleculearnie)legaturi(BBMC) se propun de fir de producatorii pentru confectionarea ambalajelor din material de singura folosinta. Din materialele de acest tip fac parte , deexemplu, sindiotactic poli 1,2 divinil, din care se produce pelicula pentru difertecazuri. Timpul de existenta a produsului din acest polimer cu gradul de cristalizarede la 10-30 in perioada verii la Dalinii Vastoc este de 7-10, 24 de ore