Sunteți pe pagina 1din 32

INTRODUCERE Scurt istoric al produslui la nivel mondial si national Cum a aparut napolitana?

Napolitana este o prajitura dulce, crocanta, foarte subtire, uscata si umpluta cu crema aromata - sub forma de sandwich. Deseori, suprafata napolitanei are un model gen fagure. Pe vremea cand nu aveau cuptoare, egiptenii coceau un fel de paine foarte subtire, ca o napolitana, in nisipul fierbinte. In perioada medievala, napolitanele erau foarte importante in ceremoniile de la curte, la sfarsitul meselor. Napolitanele, fructele zaharisite si vinul aromatizat erau folosite si in ritualurile religioase. In 1766, in Franta era la moda un desert facut dintr-o napolitana rulata si umpluta cu ciocolata si fructe, numite "cannelons". Primele napolitane erau coapte intre placi de metal care aveau imprimate figura unui barbat care a devenit sfantul patron al Boemiei. Cele mai multe prese erau dreptunghiulare, dar existau si unele rotunde, pentru a coace napolitane de aceasta forma. Placile erau unse cu grasime si incalzite, dupa care compozitia era turnata. Placile erau inchise si in cateva minute napolitana era gata. De-a lungul secolelor, brutarii locali au incercat sa creeze arome si design-uri cat mai variate, aceste napolitane devenind cele mai populare daruri intre cei bogati si faimosi. Chopin, Wagner, Goethe, Edward VII of England, regalitatea vieneza si kaiserul Wilhelm au mancat napolitane. In biserica anglicana, in cadrul impartasaniei sunt folosite mici napolitane de forma rotunda, cu imaginea lui Iisus crucificat. In Polonia este o traditie sa imparti sau sa faci schimb de asa-numitele "napolitane de CraciunChristmas wafer. In Romania: Napolitanele JOE: s-au nscut la Timioara n anul 1994, ntr-un simplu garaj. La nceput foile de napolitan erau importate din Austria i mpachetarea produsului se realiza n mini-fbricua de la marginea oraului. Ulterior, o linie de fabricaie a fost instalat i istoria celei mai bune napolitane din Romnia a nceput. JOE a devenit n scurt timp cea mai iubit napolitan din Romnia. n anul 2000, Nestl, cea mai mare companie de produse alimentare din lume a decis s investeasc n marca JOE i a achiziionat fabrica din Timioara. Napolitanele Alka: Alka Grup a fost fondata in 1994, odata cu infiintarea primei companii din grup, Alka Co., o investitie de 6.5 milioane USD. Compania este specializata in productia, ambalarea si distributia de cafea, napolitane glazurate si neglazurate, biscuiti, ingrediente, precum si fructe uscate (dry fruit snacks) (seminte, fistic, migdale, mix de fructe uscate). Toate segmentele au beneficiat de investitii majore in tehnolgie si cercetare, iar utilajele folosite sunt de ultima generatie, de provenienta germana.1

http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor-73876.html

CAPITOLUL I Caracterizarea generala a napolitanelor 1.1 Clasificarea napolitanelor -napolitane obisnuite -napolitane cu ciocolata -napolitane asortate -napolitane batonate -napolitane spirale -napolitane fructine 1.2 Etapele procesului tehnologic de obtinere a napolitanelor (toate sunt de pe anamob) Prepararea cremelor Se face similar cremelor destinate umplerii altor grupe de produse fainoase, dar apar si o serie de particularitati: aceste creme trebuie sa fie mai fluide pentru a se putea intinde mai bine pe suprafata vafelor si a umple cat mai complet spatiile libere ce rezulta din modelajul lor; in compozitia cremelor se folosesc materii puternic colorate, aromate si acidulate, care le imprima caracteristici cat mai pregnante, care sa completeze insusirile gustative mai putin relevante ale vafelor; consistenta cremelor se imbunatatite prin adaugarea deseurilor bine maruntite, ce rezulta din procesul de preparare a napolitanelor (de la blaturi si in urma taierii lor); prepararea cremelor trebuie sa conduca la realizarea unui amestec uniform, care datorita abaterii sa se prezinte sub forma unei mase spumoase; in unele unitati cele doua faze se realizeaza distinct; mai intai se omogenizeaza componentele intr-un amestecator, apoi acestea se trec intr-o masina de batut care are rolul de a ingloba aer in masa de crema; pentru a asigura o cat mai buna finete a structurii, dupa amestecare cremele se rafineaza prin trecerea printre mai multe perechi de tamburi de granit, care zdrobesc granulele de zahar si de alte materii pe care le contin si apoi se spumeaza. In afara de amestecatoarele pentru separarea cremelor, descrise mai sus se mai pot folosi si colerganguri. Aceste utilaje sunt alcatuite dintr-o cuva in care sunt montate pe un ax doua role de granit. Cuva este fixata pe un cadru rigidizat pe un postament. Colergangul functioneaza astfel: materiile din care urmeaza sa se preparare crema sunt introduse in cuva si sub actiunea rotirii cuvei si a apasarii pe care o exercita cele doua role datorita greutatii proprii, materiile sunt presate puternic si obligate sa se amestece. 2 Ungerea si umplerea cu crema a vafelor Aceasta operatie necesita dozarea cantitatii de crema ce urmeaza a se adauga si intinderea ei pe suprafata vafelor. Cantitatea de crema ce se dozeaza pentru a se introduce intre doua foi de vafe depinde de profilul lor, respectiv de spatiile libere pe care desenul le creeaza si de inaltimea stratului de crema dintre foi. 2
2

http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml

De obicei se urmareste ca cele doua foi succesive de vafe sa fie cat mai apropiate, grosimea stratului de crema si respectiv raportul vafe / crema sa se regleze prin adanciturile blatului, care influenteaza astfel cantitatea de crema pe care o va prelua. Grosimea stratului de crema dintre doua vafe este de aproximativ: 2 - 4 mm pentru napolitanele din vafe plane; 10 - 30 mm pentru napolitanele din vafe cu alveola ce se umplu cu crema. Pentru fabricarea napolitanelor se folosesc foi de vafe de buna calitate, intregi, cu o culoare uniforma care bucata cu bucata se supun procesului de fabricare a napolitanelor: la inceput se ia prima foaie care trebuie sa aiba un aspect corespunzator pentru a fi asezata in exterior; cele cu alveola se aseaza cu partea libera in sus; se dozeaza cantitatea de crema cu care se va face umplerea sau ungerea; pentru situatia in care operatiile se executa manual, dozarea se face volumetric. Dozarea mecanica se realizeaza prin incarcarea spatiilor libere create de modelajul vafei si reglarea inaltimii stratului de crema dintre cele doua foi; crema dozata pentru ungerea si umplerea interspatiilor dintre doua foi de vafe se intinde cat mai uniform pentru a nu ramane goluri de aer care dau aspect necorespunzator produselor; peste stratul de crema se adauga o alta foaie, se apasa usor si apoi se reia operatia de dozare si de ungere cu un nou strat de crema; ciclul de operatii se repeta de atatea ori cate foi de vafe se suprapun intr-un produs; in final, peste ultimul strat de crema se aseaza o vafa care va reprezenta fata exterioara a blatului de napolitane. Pentru ungerea cu crema a napolitanelor din foi plate se utilizeaza mai multe tipuri de masini si dispozitive de uns. Peste foaia astfel unsa se adauga o noua vafa, se coboara pistonul si se regleaza pentru un nou strat de crema. De aceasta data dispozitivul de ungere se deplaseaza in sens invers si realizeaza aceleasi operatii. Pentru ca fluiditatea cremei sa se mareasca si astfel ungerea sa decurga mai bine se recomanda o usoara incalzire a cremelor inainte de incarcarea in plnia dispozitivului de uns. Operatiile se repeta pana ce s-au uns toate vafele ce formeaza blatul, dupa care prin apasare pe tija , pistonul mobil scoate blatul gata format. inainte de a se trece la prelucrarea urmatoare, blatul se curata pe margine de surplusul de crema prin razuire cu un cutit. Operatiile se repeta pana ce s-au uns toate vafele ce formeaza blatul, dupa care prin apasare pe tija , pistonul mobil scoate blatul gata format. inainte de a se trece la prelucrarea urmatoare, blatul se curata pe margine de surplusul de crema prin razuire cu un cutit. Functionand dupa acelasi principiu ca si mesele de uns, masinile de uns se compun dintr-o banda transportoare si din doua sau trei dispozitive de uns. Presarea si taierea blaturilor de napolitane Presarea blaturilor de napolitane este o faza tehnologica care are doua scopuri: serveste la uniformizarea stratului de crema pe toata suprafata vafelor si la imbunatatirea aderentei dintre cele doua semifabricate; in urma racirii blatului crema se intareste si ansamblul formeaza un corp omogen. Pentru ca presarea sa fie egala pe toata suprafata, blaturile se aseaza intre doua plansete de lemn si se preseaza prin aplicare de greutati sau prin prinderea intr-o menghina. Dupa asezarea blaturilor intre cele dous plandete de lemn, supuse la o presiune uniforms, sunt lssate timp de cel putin 24 ore, intr-o sala in care temperatura nu trebuie sa fie mai mare de 20oC. 3
3

http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml

Taierea blaturilor are rolul de a decupa bucati de napolitane la dimensiunile specifice sortimentului respectiv. Taierea se efectueaza pe doua directii perpendiculare, cu ajutorul unor cutite circulare care au avantajul ca supun blatul unor eforturi reduse, menajandu-i structura. Se poate realiza: manual cu ajutorul unor stante taietoare de format corespunzator, ca in cazul napolitanelor cu forme neregulate; mecanizat cu ajutorul masinilor de tsiat napolitane, ca in cazul produselor cu forme regulate. Glazurarea napolitanelor Face parte din grupa operatiilor de finisare. Acoperirea suprafetei se face cel mai frecvent cu ajutorul glazurii de ciocolata. Tehnologia glazurarii napolitanelor cuprinde: prepararea ciocolatei si glazurarea propriuzisa. Prepararea ciocolatei are rolul de a topi semipreparatele (cuvertura de ciocolata) si de a le amesteca cu 10 - 20% unt de cacao, care-i imbunatateste fluiditatea, precum si cu alte ingrediente cum sunt zaharul pudra, laptele praf si altele, care sunt destinate ameliorarii gustului. Temperatura de prelucrare a ciocolatei trebuie sa fie cu putin mai mare decat cea de topire. Se vor evita temperaturile mai ridicate de 50oC, care pot provoca degradarea unora din componentii ciocolatei . Ciocolata astfel pregatita se pastreaza in stare calda pana in momentul in care se foloseste in fabricatie. Glazurarea se face manual, in care caz se practica atat acoperirea completa cat si partiala, precum si glazurarea mecanica, situatie in care este mai indicat sa se faca acoperirea completa a napolitanelor (anrobarea). Pentru anrobare se folosesc masini prevazute cu benzi transportoare din impletitura de sarma inoxidabila pe care sunt asezate napolitanele, o cuva, prevazuta cu un disc care se roteste si care antreneaza o cantitate din ciocolata calda aflata in cuva. Un cutit razuie suprafata discului si lasa ciocolata sa cada intr-o palnie a dispozitivului de anrobare. Din aceasta palnie ciocolata curge continuu pe napolitanele aflate pe banda de sarma si acopera complet suprafata napolitanelor, surplusul scurgandu-se inapoi in cuva si este reintrodus in circuit cu ajutorul discului de antrenare. Masina este prevazuta cu un ventilator astfel incat cuvertura de ciocolata sa fie depusa in strat uniform pe produs si in acelasi timp sa o fixeze pe produs. Dupa aceea produsul este trecut pe o alta banda transportoare si parcurge o zona de racire unde se solidifica imediat ciocolata si se definitiveaza forma produsului. Ambalarea vafelor si napolitanelor Pentru vafe deoarece sunt produse uscate si casante, ambalajele folosite trebuie sa asigure integritatea produselor si in acest sens se folosesc materiale simple fara caracteristici deosebite. Friabilitatea produselor impune de cele mai multe ori ca ambalarea sa se faca manual. Deoarece sunt produse cu un continut ridicat de grasimi, napolitanele necesita ambalaje cu caracteristici deosebite: celofan, hartie si foita caserata cu solutii care nu permit migrarea grasimilor. Se poate face atat manual cat si mecanic. Indiferent de tipul de produs se recomanda folosirea ambalajelor de transport (cutii de carton, lazi de lemn etc.). Conservarea si pastrarea intacta a calitatii produselor contra actiunii factorilor interni si externi. Aceasta se refera la conservarea calitatii produsului alimentar prin protectia lui impotriva factorilor externi ai mediului: umiditate relativa a aerului, particule de praf, radiatii ultraviolete, microorganisme, temperatura, socuri mecanice etc. Care, pe langa actiunea lor directa,

pot crea conditii favorabile si pentru actiunea unor factori interni in masa produsului. Materialul din care se realizeaza ambalajul, sistemul si forma constructiva pot determina efecte diferite de la o grup a la alta de marfuri alimentare. De aceea, pastrarea intacta a calitatii marfii presupune compatibilitate intre produs si ambalaj (ambalajul sa nu influenteze negativ produsul in urma unor reactii chimice); Rationalizarea procesului de manipulare, depozitare, transport si distributie, avand in vedere numarul mare de operatiuni de manipulare la care sunt supuse marfurile si ambalajele lor pe parcursul circuitului lor logistic; Napolitanele in consumul casnic - Consumul casnic de napolitane a inregistrat o crestere usoara in volum in primul semestru al anului 2010 fata de aceeasi perioada a anului precedent. Cresterea categoriei se datoreaza napolitanelor ambalate, in timp ce segmentul vrac se afla pe un trend descendent, dar inca reprezinta aproape 50% din volumul total. - Napolitanele sunt una dintre categoriile in care comertul traditional continua sa detin un rol important - 70% din volum - in timp ce preferinta in crestere a consumatorilor pentru hypemarketuri, in special, a condus la cresterea ponderii formatelor moderne. - Printre cele mai mari consumatoare de napolitane se numara gospodariile cu varsta capului familiei pana in 49 ani, responsabile pentru aproape jumatate din volumul total. - Un alt segment important este format din familiile cu copii sub 14 ani - care acopera 32% din consumul categoriei - ele reprezentand 22% din totalul gospodariilor din Romania.4

CAPITOLUL II 2.1 Principali producatori /distribuitori ai napolitanelor In hypermarket am reusit sa identificam numerosi producatori de napolitane,atat producatori cunoscuti cat si straini. Printre acestia se numara: Nestl, Alka, European Food, Creamline, Tecsa business, Romdil, Thesi Vrago Aspropirgos (Grecia), Storck Hole. Marcile de napolitane prezinta o diversitate de sortimente dupa cum urmeaza: JOE - NESTLE: -napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao,cappucino sau nuci; -napolitane invelite in ciocolata alba cu crema de cacao; -napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau alune. ALKA - ALKA: -napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao; -napolitane simple cu crema de cacao,vanilie,lamaie sau alune;5 -napolitane cu crema de cafea expresso. NATY EUROPEAN FOOD: -napolitane simple cu crema de cacao,vanilie,cacao cu visine sau alune. YUP - CREAMLINE: -napolitane invelite in ciocolata cu crema de alune;
4 5

http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor-73876.html

-napolitane simple cu crema de alune. ALFERS - ALKA: -napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao; -napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau alune. NO. 1 TECSA BUSINESS: -napolitane simple cu crema de cacao,vanilie sau capsuni. WAFERS JOY - ROMDIL: -napolitane simple cu crema de capsuni. WAFERS TECSA BUSINESS: -napolitane asortate simple cu crema. WAFERS CHOCOTIME THESI VRAGO ASPOPIRGOS (GRECIA): -napolitane simple cu crema de cacao. KNOPPERS STORCK (GERMANIA): -napolitane cu un strat de ciocolata umplute cu crema de lapte si cacao. NESQUIK - NESTLE: -napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao. CIP - ALFERS: -napolitane invelite in ciocolata cu crema de cacao. WILKY NESTLE: -napolitane simple cu crema de cacao; -napolitane invelite in ciocolata alba cu crema de cacao.

2.2 Evolutia pietei napolitanelor Consumul de napolitane a ramas relativ constant de-a lungul anilor, dar structura lui s-a schimbat. Piata este dominata de marcile fabricate pe plan local, astfel ca trei mari companii isi disputa suprematia: European Food, cu brandul Naty, Nestl, cu Joe, si Alka, producatorul napolitanelor cu acelasi nume. Piata napolitanelor nu este atat de diversificata ca, de exemplu, cea a tabletelor de ciocolata, numarul producatorilor fiind destul de redus, iar importurile, nesemnificative. Segmentarea acestei categorii se face, mai degraba, in functie de tipurile de umpluturi, predominante fiind aromele de cacao (50%), vanilie si alune (cate 15-20%). De asemenea, exista napolitane invelite in ciocolata si napolitane simple, acestea din urma reprezentand cea mai mare parte a vanzarilor. Fiind vorba de un produs perceput ca cel mai ieftin dulce, consumatorii se indreapta spre produsele vrac, intr-o masura mai mare decat spre cele ambalate. Este dificil de cuantificat dimensiunea acestui segment, deoarece o mare parte din vanzarile de acest tip nu pot fi urmarite. Cu toate acestea, se constata ca, fata de anii precedenti, romanii cumpara acum in 6 cantitati mai mari napolitane ambalate, de marca, apreciind calitatea si gustul deosebit al acestora. Potrivit GfK Romania - Institut de Cercetare de piata, din punct de vedere cantitativ, consumul casnic a crescut anul trecut cu 1,5% fata de 2003, principalii producatori fiind European Food si Nestl, care isi disputa peste 60% din piata napolitanelor ambalate. Chiar daca, in
6

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitatea-impulsioneaza-piatanapolitanelor-de-marca.html

perioada de timp mentionata, produsele vrac au inregistrat o usoara scadere, de 1%, acest segment acopera in continuare peste 50% din piata, precizeaza Raluca Raschip, Consumer Scan Manager, la GfK Romania. Sase producatori detin peste 90% din piata Napolitanele Naty, de la European Food sunt disponibile in diverse variante de umpluturi si gramaje. Acest brand beneficiaza de ample campanii de comunicare pentru publicul-tinta, respectiv copiii intre sase si paisprezece ani, din mediul urban. Scopul acestora este consolidarea notorietatii marcii, atat in cadrul targetului precizat, cat si al celui extins (15 49 de ani). Napolitanele Naty se bucura de succes si pe pietele din Cehia, Slovacia, Ungaria si Republica Moldova. Din cauza nivelului de trai din Romania, piata de napolitane este sensibil mai mica decat in alte state din Uniunea Europeana. Mentinerea unui nivel constant al preturilor este esentiala, in conditiile in care este principalul factor care influenteaza puterea de cumparare. Politica noastra este de imbunatatire a calitatii produselor si de mentinere a unui pret accesibil tuturor consumatorilor, afirma Ioan Micula, presedintele grupului de firme European Drinks. Conform ACNielsen, in perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005, in topul producatorilor de napolitane, pe pozitia de lider se situeaza European Food, cu o cota de 50,4%, ca volum. In toamna anului trecut, compania Nestl a adus pe piata romaneasca Joe Milky, o napolitana cu un strat consistent de crema bogata in lapte, partial glazurata. Initiativa a avut un succes deosebit, compania ACNielsen anuntand ca Joe Milky detine o cota de 8,2%, in valoare, din piata de napolitane, la sfarsitul lunii ianuarie 2005, la numai patru luni de la lansarea produsului. Succesul s-a datorat mixului de marketing, extrem de eficace: un produs care se potriveste perfect preferintelor mamelor si copiilor, un pret pe masura banilor de buzunar ai copiilor, o distributie ampla si o comunicare eficienta si atractiva, explica Angela Dinu, Group Brand Manager Confectionery la Nestl Romania. Sfarsitul lunii ianuarie 2005 a adus vesti bune pentru Nestl Romania. Aceasta companie potrivit celui mai recent raport al ACNielsen detine o cota valorica de 41,4% din piata napolitanelor ambalate. Tot din punctul de vedere al valorii vanzarilor, marca Joe a inregistrat, in 2004, o crestere de opt puncte procentuale, fata de anul anterior. Din datele furnizate de ACNielsen Romania (retail audit), rezulta ca, pe langa European Food, Nestl si Alka Wafers, alte trei companii care conteaza in piata totala de napolitane sunt: Onix Romania, Victoria Rom. si Cream Line Romania. In perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005, cei sase producatori detineau, cumulat, 92,7%, ca volum al vanzarilor, respectiv 91,7% ca valoare.7

CAPITOLUL III Exigente ale etichitarii produsului 3.1. Joe vs Alka : istorie, produse

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitatea-impulsioneaza-piatanapolitanelor-de-marca.html

Istoric
Istoria ciocolatei incepe cu Civilizatia Maya care obisnuia sa bea un amestec ciocolatiu numit cacahuaquchtl. Cativa ani mai tarziu, popoarele aztece foloseau deja cacaoa drept o pretioasa moneda de schimb. In 1523, Cortez ofera europenilor ciocolata pentru prima oara - un melanj din boabe de cacao, devenita rapid deliciul favorit al bogatilor Europei. In 1875, Daniel Peter (Elvetia) face prima ciocolata cu lapte din lume. Compania lui Peter s-a dezvoltat prin mai multe fuziuni, intr-un final devenind Peter, Cailler, Kohler chocolats suisses S.A., cu care a fuzionat Nestl in 1929. Nestl devine in scurt timp cel mai important producator mondial de produse alimentare, detinand cea mai buna imagine pentru produsele cu ciocolata, domeniu in care este considerat pionier. Nascut in Timisoara in anul 1994, JOE devine intr-un timp relativ scurt cea mai iubita napolitana din Romania. Initial, foile de napolitana erau importate din Austria iar impachetarea produsului se realiza in mica fabrica de la marginea orasului. Odata cu instalarea unei linii de fabricatie, a inceput istoria celei mai bune napolitane din Romania. Datorita potentialului pe care-l oferea acest produs, in anul 2000, Nestl, cea mai mare companie de produse alimentare din lume, ia decizia de a investi in marca JOE si achizitioneaza fabrica din Timisoara. In scurt timp, gustul irezistibil, varietatea de arome, imaginea vesela si dinamica propulseaza JOE in fruntea clasamentului napolitanelor din Romania. Aducand tot timpul ceva nou, JOE ramane in topul preferintelor tuturor: curios, mereu in trend, indraznet si vesnic pregatit sa incerce lucruri noi. JOE este astazi cea mai cunoscuta marca de napolitane. Incearca si tu lucruri noi! Eroi sunt toti cei care au curaj sa incerce. JOE. Indrazneste! Indrazneste cu JOE! - Plin de curaj, curios din fire si intodeauna inovativ acesta e noul JOE. Cu forte proaspete si pornit sa experimenteze, JOE iti pune la incercare creativitatea si dorinta de a iesi din multime. Avand o reteta imbunatatita in permanenta, fiind in topul napolitanelor din Romania, JOE crede ca doar cei care au curaj sa incerce lucruri noi pot ajunge in top. 8

JOE sprijina creativitatea si curajul tinerilor, indemnandu-i sa indrazneasca lucruri noi! Iar asta pentru ca eroi sunt toti cei care au curaj sa incerce, indiferent daca reusesc sau nu. Ba mai mult, curajul lor este rasplatit pe www.indraznestesitu.ro . In combinatii de arome si forme intotdeauna noi, JOE este intotdeauna primul la incercari!
8

www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/

Joe Joyz 36 g
Incearca acum crocant de napolitana. noile bomboane de ciocolata cu lapte, cu cereale si interior

Joe Joyz 140

Pentru ca esti mereu in miscare, JOE Joyz de 140 g cu punga resigilabila este desertul perfect!

Joe Caramel 25 g
Descopera cel mai delicios mix de la JOE. Cum, n-ai auzit?

Joe Vanilie Glazurata 200 g


Incearca JOE Vanilie Glazurata o combinatie unica de napolitane crocante cu crema de vanilie, invelite intr-o glazura delicioasa de lapte si cacao!

Joe Cacao 350 g


Bucura-te de o petrecere reusita alaturi de JOE cacao de 350g, acum la o punga mai mare pe care s-o imparti cu toti!

Joe mini 16 g
Cu JOE 16g oricine se poate bucura de gustul JOE la un pret accesibil!

Joe 50 g
Alegerea ideala pentru o gustare "on the go"!9

Joe 80 g
Savureaza napolitanele crocante cu crema fina de cacao, simple sau glazurate!
9

www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/

Joe 200 g
Incearca noile napolitane JOE cu prietenii tai si continua sa experimentezi!

Joe AERO 24g


Primele batoane aerate din Romania.

Joe Lamaie 50g si 200g


Indrazneste sa racoreasca vara cu noua aroma de lamaie perfecta pentru o vara fierbinte.

Joe Mar si Scortisoara 50g si 200g


Iti aduce aminte de gustul intens de mar copt si scortisoara specific iernii.

Joe Rom de post 13.5g si 200g


Una dintre cele mai populare arome acum si in combinatie cu napolitanele crocante JOE, ce poate fi savurata si in perioadele de post.Joe rom de post 13.5 g si 200 g10

10

www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/

Alka napolitane
Alka este o marca premium de napolitane. Se adreseaza copiilor si oamenilor mari deopotriva; e pentru toti cei care vor pauza de dulce, desfatare, gust bun, relaxare. Este secretul nevinovat al tuturor celor care stiu sa se simta bine. Napolitanele Alka sunt facute pentru pasionatii de dulciuri, copii, tineri si parinti, cu pofta de viata si nevoia de energie pentru momentele speciale din zi. Consumatorul de napolitane Alka ramane mereu aproape de lucrurile cu adevarat importante in viata si pune mare pret pe gesturile facute din suflet. Iar dulciurile sunt pentru ei modalitati perfecte de a crea acele momente mici dar speciale in fiecare zi. Ii invitam insa pe toti pasionatii de dulciuri sa savureze napolitanele noastre si sa creeze momente dragi alaturi de noi. Alka este o napolitana buna si gustoasa si poate fi gasita in combinatii foarte diverse de arome. De la cele clasice (cacao, vanilie) pana la cele mai sofisticate si suprinzatoare combinatii (lamaie, alune, menta si lamaie) diversitatea aromelor napolitanelor Alka satisfac pana si cele mai exigente gusturi. Pentru a intensifica starea de bine pe care o aduc, anumite sortimente de napolitane Alka sunt invelite in cea mai buna ciocolata cu lapte, creata dupa o reteta speciala care tine cont de preferintele pentru ingrediente autentice, ca la mama acasa. Pe langa ingredientele atent selectionate, de cea mai buna calitate, napolitanele Alka au unul cu totul special care face ca gustul sa fie de fiecare cel mai bun posibil: sufletul pus de toti cei care lucreaza pentru ca aceste produse delicioase sa ajunga la cei care le iubesc. Pentru ca incercam sa facem cele mai prietenoase napolitane(pentru ca ne dorim ca experienta legata de napolitanele Alka sa fie cat mai placuta si interesanta), inventam forme si ambalaje cat mai diverse si inteligente in care acestea sa ajunga la consumatori. Suntem primii care au introdus cutia de 500g care pastreaza napolitanele intregi si proaspete, pentru ca tu sa te bucuri mai mult timp de ele. Lista sortimente Napolitane cu crem de cacao 80g Napolitane cu crem de vanilie 80g Napolitane cu crem de lmie 80g;Napolitane cu crem de alune 80g11

Alfers
Alfers sunt primele napolitane pe care le-am oferit iubitorilor de dulciuri. Inca de la inceput, Alfers a fost pozitionata ca marca simpla, directa si familiara si doreste sa ramana in continuare asa: o marca la indemana consumatorului. Alfers a luat nastere in 1998, odata cu lansarea primei linii de productie de napolitane. Primele napolitane Alka nu puteau purta decat acest nume, Alfers, prescurtarea lui Alka Wafers. Alfers s-au bucurat de succes inca de la inceput, iubitorii de napolitane apreciindu-le datorita calitatii lor superioare si pretului avantajos. Alfers sunt produse cu ajutorul unei linii tehnologice moderne. Asta inseamna ca fiecare napolitana Alfers are acelasi gust bun, aceeasi aroma care a convins la inceput.
11

http://www.alkagroup.ro/brands/napolitane.php

Alfers sunt atat preferatele tinerilor cat si ale celor mai in varsta care vor un desert bun, in arome variate, dar la un pret avantajos. Fie ca sunt sau nu invelite in ciocolata sau au aroma de cacao, vanilie sau alune, Alfers sunt prietenul oricarui iubitor de napolitane. Lista sortimente Napolitane Alfers cu crema alune 200g Napolitane Alfers cu crema cacao 200g Napolitane Alfers cu crema lamaie 200g Napolitane Alfers cu crema vanilie 200g Napolitane Alfers cu crema rom 200g Napolitane vrac cacao si rom 2,8 kg Napolitane vrac cu cacao 2.8 kg Napolitane vrac cu vanilie 2.8 kg Napolitane vrac cu lamaie 2.8 kg Napolitane cacao glazurate 2 kg Napolitane lamaie glazurate 2 kg Napolitane glazurate cu crem de cacao 250g Napolitane glazurate cu crema12

3.2. Mentiuni obligatorii pentru etichetarea produselor alimentare Anexa nr1 Norm metodologic din 07/02/2002 privind etichetarea alimentelor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 27/02/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 27 februarie 2002 CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 3. - Scopul etichetrii este de a da consumatorilor informaiile necesare, suficiente, verificabile i uor de comparat, astfel nct s permit acestora s aleag acel produs care corespunde exigenelor lor din punct de vedere al nevoilor i posibilitilor lor financiare, precum i de a cunoate eventualele riscuri la care ar putea fi supui. Art. 4.
12

http://www.alkagroup.ro/brands/alfers.php

(1) Informaiile nscrise pe etichet nu trebuie s induc n eroare consumatorii, la achiziionarea produselor, n privina: a) caracteristicilor alimentului i n special a naturii, identitii, proprietilor, compoziiei, cantitii, durabilitii, originii sau provenienei sale, precum i a metodelor de fabricaie sau de producie; b) atribuirii de efecte sau proprieti alimentelor pe care acestea nu le posed; c) sugerrii c alimentul are caracteristici speciale atunci cnd n realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici. (2) Etichetarea i metodele prin care aceasta se realizeaz nu trebuie s atribuie alimentelor proprieti de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau s fac referirii la astfel de proprieti; sunt exceptate de la aceast interdicie apele minerale naturale, precum i orice alimente cu destinaii nutriionale speciale, autorizate n acest sens de Ministerul Sntii i Familiei. (3) Interdiciile sau restriciile prevzute la alin. (1) i (2) se aplic, de asemenea: a) prezentrii alimentelor, n special n ceea ce privete forma, aspectul sau ambalarea acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum i modul n care alimentele sunt expuse; b) publicitii alimentelor. CAPITOLUL II Dispoziii privitoare la alimente SECIUNEA I Generaliti Art. 5. - Etichetele alimentelor trebuie s cuprind n mod obligatoriu: a) denumirea sub care este vndut alimentul; b) lista cuprinznd ingredientele; c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8; d) cantitatea net pentru alimentele preambalate; 13 e) data durabilitii minimale sau, n cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad nalt de perisabilitate, data limit de consum; f) condiiile de depozitare sau de folosire, atunci cnd acestea necesit indicaii speciale; g) denumirea sau denumirea comercial i sediul productorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; n cazul produselor din import se nscriu numele i sediul importatorului sau ale distribuitorului nregistrat n Romnia; h) locul de origine sau de provenien a alimentului, dac omiterea acestuia ar fi de natur s creeze confuzii n gndirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniena real a alimentului; i) instruciuni de utilizare, atunci cnd lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunztoare a alimentelor; j) concentraia alcoolic pentru buturile la care aceasta este mai mare de 1,2% n volum; k) o meniune care s permit identificarea lotului; l) meniuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevzute n anexa nr. 1a).
13

www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

Modificat de articolul 1 din Hotrre nr. 1357/2006 in data de 11 octombrie 2006 SECIUNEA a II-a Denumirea sub care este vndut alimentul Art. 6. (1) Denumirea sub care este vndut alimentul consumatorului final sau agenilor economici care prepar ori furnizeaz hran pentru populaie este cea prevzut de reglementrile specifice alimentului respectiv, cu respectarea urmtoarelor condiii: a) n lipsa reglementrilor specifice, denumirea s fie cea obinuit n Romnia; b) n lipsa denumirii obinuite, prevzut n situaia descris la lit. a), denumirea sub care se vinde produsul poate fi o descriere a acestuia i, dac este necesar, a utilizrii sale, care s fie suficient de clar pentru a permite cumprtorului s cunoasc natura produsului i s l deosebeasc de alte produse cu care ar putea fi confundat; c) n toate situaiile ns denumirea sub care este vndut alimentul trebuie s corespund naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietilor alimentului ori materiilor prime utilizate n fabricaie; d) pentru alimentele din import trebuie s se utilizeze denumirea comercial sub care alimentul este fabricat i comercializat n ara productoare. Totodat, n cazul n care prin aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice, n special a art. 5, aceast denumire nu permite consumatorului cunoaterea naturii reale a alimentului i distingerea acestuia de alimente cu care s-ar putea confunda, denumirea comercial s fie nsoit de o alt informaie descriptiv care s apar n vecintatea acesteia; e) n mod excepional, s nu se utilizeze denumirea comercial din ara productoare n cazul n care alimentul importat se difereniaz n mod esenial de cel cunoscut de consumator sub aceast denumire, n ceea ce privete compoziia sau fabricaia, iar prevederile lit. d) nu sunt suficiente pentru a asigura informarea corect a acestuia. (1) Marca de fabric, marca comercial sau denumirile atractive nu pot nlocui denumirea sub care este vndut alimentul. (2) Denumirea sub care este vndut alimentul trebuie s includ sau s fie nsoit de informaii privind starea fizic a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus, ca de exemplu: transformare n pulbere, refrigerare, congelare, afumare, concentrare, dac omiterea unor astfel de informaii ar putea crea confuzii n rndul consumatorilor. Produsele care au fost tratate cu radiaii ionizante trebuie s poarte inscripionarea: "Tratat prin ionizare" sau "Tratat cu radiaii ionizante". (3) Utilizarea de termeni precum: "mod.", "tip", "gen" mpreun cu denumirea sub care este vndut alimentul este interzis. SECIUNEA a III-a Ingredientele Art. 7. (1) Prin ingredient se nelege orice substan, inclusiv aditivii, utilizat la producerea sau la prepararea unui aliment i care va fi coninut i de produsul finit ca atare sau ntr-o form modificat. (2) Atunci cnd un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingrediente, acestea sunt considerate ingrediente ale alimentului respectiv.

(3) n sensul prezentelor norme metodologice, nu sunt considerate ingrediente urmtoarele: a) componentele unui ingredient care, n cursul procesului de fabricaie, au fost temporar separate pentru a fi rencorporate ulterior n produs ntr-o cantitate care s nu o depeasc pe cea iniial; b) aditivii a cror prezen ntr-un aliment este datorat exclusiv faptului c au fost coninui n unul sau n mai multe ingrediente ale acestuia i cu condiia c acetia nu i mai ndeplinesc funcia tehnologic n produsul finit; c) aditivii utilizai ca auxiliari tehnologici; d) substanele folosite n cantiti strict necesare ca solveni sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome. (4) Lista cuprinznd ingredientele conine toate ingredientele din alimente n ordinea descresctoare a cantitii, determinat n momentul introducerii n fabricaie; vitaminele i mineralele adugate n alimente se menioneaz n lista cuprinznd ingredientele. (5) Lista cuprinznd ingredientele este precedat de un titlu corespunztor care include meniunea "Ingrediente", cu urmtoarele precizri: a) apa adugat i substanele volatile vor fi indicate n ordinea greutii lor n produsul finit; cantitatea apei adugate ca ingredient ntr-un aliment este determinat sczndu-se din cantitatea total a produsului finit cantitatea total a celorlalte ingrediente folosite. Se excepteaz menionarea apei n cazul n care cantitatea ei nu depete 5% din greutatea produsului finit; b) ingredientele folosite n form concentrat sau deshidratat i reconstituite n momentul fabricrii pot fi indicate n ordinea ponderal avut naintea concentrrii sau deshidratrii lor; c) n cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmeaz s fie reconstituite prin adugarea apei, ingredientele pot fi menionate n ordinea proporiilor din produsul reconstituit, cu condiia ca lista cuprinznd ingredientele s fie nsoit de o d) meniune, precum: "ingrediente ale produsului reconstituit" sau "ingrediente ale produsului gata de consum"; 14 e) n cazul amestecurilor de fructe sau de legume, n care nici un fruct ori nici o legum nu predomin cantitativ ntr-un mod semnificativ, ingredientele se pot nscrie i n alt ordine, cu condiia ca lista cuprinznd ingredientele s fie nsoit de expresia "n proporie variabil"; f) prevederile lit. d) se aplic i n cazul mixturilor de condimente sau de plante aromatice. (6) Ingredientele nu se nscriu n cazul alimentelor menionate n anexa nr. 1c). (7) n cazul n care ingredientele se nscriu cu denumirea specific, descrierea se face n conformitate cu prevederile prezentului articol, cu urmtoarele precizri: a) ingredientele care aparin uneia dintre categoriile prezentate n anexa nr. 1e) i sunt constituente ale unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective; b) ingredientele care aparin uneia dintre categoriile prevzute n anexa nr. 1d) se nscriu n list cu denumirea categoriei, urmat de numele specific sau de codul numeric C.E.; n cazul unui ingredient care aparine mai multor categorii se indic numai categoria corespunztoare funciei sale principale n cadrul alimentului respectiv; c) atunci cnd un ingredient conine gluten, denumirile "amidon", respectiv "amidon modificat", prevzute n anexele nr. 1e) i 1d), se completeaz prin indicarea originii vegetale a acestuia; d) indicarea aromelor se face prin menionarea termenului "arom/arome" ori a unei denumiri specifice sau printr-o descriere a acestora. Termenul "arom natural" sau alt expresie cu
14

www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

aceeai semnificaie se utilizeaz numai pentru aromele a cror component de aromatizare conine exclusiv substanele aromatizante i/sau preparatele aromatizante definite n acte normative specifice. n cazul n care denumirea aromei conine o referin la natura vegetal sau animal ori la originea substanelor ncorporate, termenul "natural" sau alt expresie cu aceeai semnificaie se utilizeaz numai pentru aroma la care componenta aromatizant a fost izolat prin procedee fizice corespunztoare, prin procedee enzimatice sau microbiologice ori prin procedeele de preparare tradiional a alimentelor obinute n totalitate sau aproape n totalitate din alimentul sau din sursa aromatizant respectiv. (8) Denumirea sub care este vndut un aliment poate fi nsoit de menionarea unuia sau mai multor ingrediente, dac acest lucru este prevzut prin acte normative specifice. (9) Un ingredient compus, definit la alin. (2), se poate nscrie n lista cuprinznd ingredientele cu denumirea proprie sub care figureaz n actele normative n vigoare, n funcie de ponderea sa cantitativ n aliment, cu condiia ca aceasta s fie urmat de enumerarea propriilor ingrediente. Aceast enumerare nu este obligatorie: a) n cazul n care ingredientul compus reprezint mai puin de 25% din produsul finit; aceast excepie nu se aplic n cazul aditivilor, conform prevederilor alin. (3); b) n cazul n care ingredientul compus este un aliment i face parte din categoria ingredientelor cuprinse n anexa nr. 1c). (10) Menionarea apei nu este necesar n cazul n care ea este folosit n procesul de fabricaie ca unic mod pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat sub form concentrat sau deshidratat ori n cazul n care aceasta servete ca mediu lichid, care n mod normal nu poate fi consumat. Completat de articolul 1 din Hotrre nr. 511/2004 in data de 01 ianuarie 2005 Completat de articolul 1 din Hotrre nr. 1719/2004 in data de 01 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Hotrre nr. 1719/2004 in data de 01 ianuarie 2005 A se vedea articolul 2 din Hotrre nr. 1870/2005 in data de 07 februarie 200615 Art. 8. - (1) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, exprimat n procente, determinat la momentul introducerii acestora n fabricaie, se declar n urmtoarele situaii: a) cnd ingredientul sau categoria de ingrediente respective apare cu denumirea sub care alimentul este vndut ori este n mod obinuit asociat cu aceast denumire de consumator; sau b) cnd ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuat la etichetare prin cuvinte, desene ori grafice; sau c) cnd ingredientul sau categoria de ingrediente respective confer caracteristici specifice alimentului i l difereniaz de alte produse cu care ar putea fi confundat datorit denumirii sau aspectului su. (2) Dispoziiile prevzute la alin. (1) nu se aplic: a) ingredientelor sau categoriilor de ingrediente: a1) a cror cantitate net se nscrie pe etichet, n conformitate cu art. 9 alin. (3); sau a2) ale cror cantiti sunt deja stabilite pentru a fi nscrise pe etichete, prin acte normative specifice; a3) care sunt utilizate n cantiti mici n scop de aromatizare; a4) n cazul n care, dei apar cu denumirea sub care este vndut alimentul, nu influeneaz alegerea consumatorului, avndu-se n vedere c variaia n cantitate nu este esenial pentru a caracteriza alimentul sau nu l difereniaz de produsele similare;
15

www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

b) atunci cnd prin acte normative specifice se stabilete n mod precis cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, fr a impune indicarea acesteia pe etichet; c) n situaiile prevzute la art. 7 alin. (5) lit. d) i e). (3) Prevederile alin. (1) lit. a) i b) nu se aplic n cazul meniunilor referitoare la adaosul de vitamine i de minerale, atunci cnd acestea se supun etichetrii nutriionale. (4) Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente se nscrie cu denumirea sub care este vndut alimentul ori n imediata vecintate a acesteia, sau n lista cuprinznd ingredientele, n continuarea denumirii ingredientului sau a categoriei de ingrediente respective. (5) n cazul alimentelor care au pierdut din umiditate ca urmare a unor tratamente termice sau a altor tipuri de tratamente la care au fost supuse, cantitatea indicat a unui ingredient sau a ingredientelor, exprimat n procente, se raporteaz la produsul finit. Atunci cnd cantitatea unui ingredient sau cantitatea total a ingredientelor nscris prin etichetare depete 100%, exprimarea procentual se nlocuiete cu cea a cantitii ingredientului/ingredientelor utilizate la obinerea a 100 grame de produs finit. (6) Cantitatea ingredientelor volatile se indic corespunztor cantitii din produsul finit. (7) Cantitatea de ingrediente, utilizat n form concentrat sau deshidratat i reconstituit pe parcursul procesului de fabricaie, poate fi indicat corespunztor cantitii dinaintea concentrrii ori deshidratrii. n cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmeaz s fie reconstituite prin adugarea apei, cantitatea de ingrediente poate fi indicat corespunztor cantitii din produsul reconstituit. (8) Prevederile acestui articol nu exclud aplicarea reglementrilor referitoare la etichetarea nutriional. 16

SECIUNEA a IV-a Cantitatea net Art. 9. - (1) nscrierea cantitii nete a alimentelor preambalate se face n uniti de volum pentru produsele lichide i n uniti de mas pentru celelalte produse, utilizndu-se, dup caz, litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul. (2) a) Prevederile referitoare la indicarea cantitii nete se aplic i n cazul n care prin acte normative specifice se impune indicarea cantitii nominale minime sau medii. b) n cazul unui ambalaj n care sunt introduse dou sau mai multe articole coninnd aceeai cantitate din acelai produs, ambalate individual, indicarea cantitii nete se face prin menionarea cantitii nete coninute de un ambalaj individual i a numrului total al acestora. Aceste meniuni nu sunt obligatorii atunci cnd numrul total de ambalaje individuale poate fi numrat cu uurin din exterior i atunci cnd cel puin o indicaie privind cantitatea net individual poate fi citit clar din exteriorul produsului. c) n cazul unui ambalaj n care sunt introduse dou sau mai multe produse ambalate individual, care nu sunt considerate uniti de vnzare, indicarea cantitii nete se face prin menionarea cantitii nete totale i a numrului total de ambalaje individuale. (3) a) n cazul alimentelor solide livrate n mediu lichid se indic pe etichet i masa net a componentei solide.
16

www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

b) Prin mediu lichid se nelege: ap, soluii apoase de sruri, saramur, soluii apoase de acizi alimentari, oet, soluii apoase de zahr sau nlocuitori, sucuri de fructe sau de legume, n cazul fructelor sau legumelor. c) Substanele care se constituie ca mediu lichid pot fi singure sau n amestec, ca atare ori congelate, cu condiia ca acestea s fie numai un element auxiliar al componentei solide i astfel s nu reprezinte un factor de decizie pentru cumprtor. (4) Indicarea cantitii nete nu este obligatorie pentru: a) alimentele vndute cu bucata, cu condiia ca numrul de articole s poat fi vzut cu claritate i s poat fi numrat cu uurin din exteriorul produsului; n caz contrar se indic numrul pe etichet; b) alimentele care pot nregistra pierderi considerabile de volum sau de mas i care sunt vndute la bucat sau cntrite n prezena cumprtorului; c) alimentele a cror cantitate net este mai mic de 5 grame sau de 5 mililitri; aceast prevedere nu se aplic condimentelor i plantelor aromatice.

SECIUNEA a V-a Data durabilitii minimale/termenul de valabilitate, condiii de pstrare, de conservare i de folosire Art. 10. - (1) Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se nscrie de ctre productor data durabilitii minimale, respectiv data pn la care acestea i pstreaz caracteristicile specifice n condiii de depozitare corespunztoare. (2) Data va fi precedat de meniunea: - "A se consuma, de preferin, nainte de ...", dac n dat este inclus ziua; sau - "A se consuma, de preferin, pn la sfritul ...", dac se indic luna i anul sau numai anul.
17

(3) Meniunile prevzute la alin. (2) sunt nsoite fie de dat, fie de indicarea locului n care aceasta este nscris pe etichet sau ambalaj. Meniunile sunt completate, dup caz, cu indicarea condiiilor de pstrare i conservare ce trebuie respectate pe perioada durabilitii minimale. (4) Data se compune din indicarea clar a zilei, lunii i a anului, ntr-o form cronologic necodificat; n cazul alimentelor: - a cror durabilitate este mai mic de 3 luni, este suficient s se indice ziua i luna; - a cror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mic de 18 luni, este suficient s se indice luna i anul; - a cror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient s se indice anul. (5) Se excepteaz de la indicarea datei durabilitii minimale produsele menionate n anexa nr. 1b). Art. 11. - (1) Pentru produsele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate i sunt susceptibile ca dup un timp scurt s prezinte un pericol imediat pentru sntatea consumatorului data durabilitii minimale este nlocuit de data limit de consum. Data nscris de productor este precedat de meniunea "expir la data de ...", indicndu-se n ordine ziua, luna i eventual anul, n form necodificat. (2) Meniunea prevzut la alin. (1) este nsoit fie de dat, fie de indicarea locului n care aceasta este nscris pe etichet sau pe ambalaj.
17

www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

(3) Meniunea cuprins n alin. (1) se completeaz cu indicarea condiiilor de depozitare ce trebuie respectate. Art. 12. - (1) Informaiile privind modul de preparare a alimentelor se indic n aa fel nct s permit utilizarea corect a acestora. (2) Pentru anumite alimente, n cazul n care productorul nu stabilete instruciuni precise de utilizare, acestea pot fi impuse prin acte normative specifice.

MENIUNI SUPLIMENTARE de etichetare pe grupe de produse Prevederile art. 5 lit. a)-l) din anexa nr. 1 vor fi completate cu meniunile specifice fiecrei grupe de produse, dup cum urmeaz: 14. Ciocolat i produse din ciocolat a) se menioneaz n mod obligatoriu coninutul de cacao n substana uscat, exprimat n procente, astfel: "cacao ... % minim"; b) n cazul ciocolatei umplute se menioneaz produsul de umplutur; c) se excepteaz de la indicarea coninutului net produsele din ciocolat preambalate, cu o greutate mai mic de 50 g; aceast excepie nu se aplic produselor cu o greutate net mai mic de 50 g fiecare, atunci cnd sunt prezentate ntr-un ambalaj coninnd dou sau mai multe astfel de produse, dac coninutul net total, inclusiv ambalajul, este egal cu sau mai mare de 50 g; n cazul produselor din ciocolat turnate i goale n interior, aceast indicaie poate fi nlocuit cu coninutul net minim; 18 3.4. Continutul informational al marcilor JOE si ALFERS ALKA Coninutul informaional al etichetei
Denumirea sub care este vndut alimentul

Marca JOE
Mini napolitane crocante cu crema de cacao zahar, faina de grau, grasime vegetala hidrogenata, cacao pudra (6%), zer praf din lapte, amidon din porumb, lactoza, emulgator (lecitina din soia), agent de afanare (carbonat acid de sodiu), stabilizator (difosfat tetrasodic), dextroza, sare iodata, arome. Contine gluten. Poate contine urme de arahide si alte varietati similare. -

Marca ALKA
Napolitane cu crema de cacao Zahar,grasime vegetala,faina alba de grau, cacao(4.1%),zer praf,lapte praf degresat,emulgator:lecitina din soia,agent de afanare:bicarbonate de sodiu;sare iodata,arome.contine gluten,lactoza,soia is poate contine urme de alone. -

Lista cuprinznd ingredientele

Cantitatea din anumite ingrediente


18

www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-106-2002.pdf

Cantitatea net Data durabilitii minimale sau data limit de consum Condiiile de depozitare sau de folosire

200 12. 2011 Se recomanda temperatura maxima de 18 , umiditate relativa 65-70% S.C. Nestle ROMANIA S.R.L., B-dul Dimitrie Pompei 9-9A, Sector 2, Bucuresti 020335, Romania, tel 0040212044000 Romania www.nestle.ro Cod C7Y3R7RPPH7M4J Bine de stiut:O alimentatie echilibrata si diversificata is un program de activitati fizice variat sunt foarte importante pentru un stil de viata sanatos, 30 de minute de jogging ard 337 kcal.

400 g 12. 2011 Se recomanda temperatura maxima de 22 , umiditate relative 65-70% S.C Alka S.R.L Sos Straulesti,Nr.76-86,sector 1, Bucuresti 013337, Romania Romania www.alkagroup.ro Cod AR341MYGG -

Denumirea comercial i sediul producatorului Numele i sediul importatorului Locul de origine sau de provenien a alimentului Instruciuni de utilizare O meniune care s permit identificarea lotului

Meniunile suplimentare pentru grupa din care face parte produsul

3.5. Modalitile de declarare a valorii nutritive pe eticheta Acestea sunt variate: simple, prezentate sub forma de tabel ncadrat ntr-un chenar, indicnd coninutul n protide, lipide i glucide (n grame la 100g produs sau la o porie sugerat) i valoarea energetic exprimat n kJ sau kcal, de asemenea raportat la 100g produs sau la o porie sugerat, n cifre i litere incolore pe fondul culorii ambalajului; nuanate: acelai tabel n care protidele, lipidele i glucidele sunt exprimate pe benzi cu culori codificate i acceptate pe plan tot mai larg: culoarea roie, roie-portocalie sau roz pentru protide, culoarea galben pentru lipide, culoarea verde pentru glucide i fond alb pentru valoarea energetic; complexe: - un pas nainte este fcut de ctre firmele care, pe lng meniunile care indic valoarea energetic i principalii nutrieni, nscriu i cantitile recomandate de proteine, de vitamine i de substane minerale, pe zi sau pentru un meniu; - complexe: atunci cnd produsul este destinat unui anumit segment de populaie, nominalizat n normele de nutriie este posibil ca valoarea nutritiv, exprimat prin nutrieni sau energie, s nu mai fie declarat numai n uniti fizice pe o unitate de mas, ci i gradul de satisfacere zilnic a necesarului respectiv de ctre constituenii existeni ntr-o unitate de mas a

produsului, ntr-o form accesibil consumatorilor; un astfel de model presupune menionarea pe ambalaj a segmentului cruia produsul i este destinat. Modalitatea de declarare a valorii nutritive pe eticheta este una simpla atat la JOE, cat si la ALKA, dupa cum urmeaza in tabelele 3.1., respectiv 3.2.
Tabel 3.1 declararea valorii nutritive de pe eticheta JOE

Valori nutritionale medii Energie Proteine Glucide din care zaharuri Lipide din care saturate Fibre Sodiu

Per 100g 460 kcal 4g 70 g 44 g 18 g 18 g 2g 0,08 g

Per portie 20g 92 kcal 0,8 g 14 g 8,8 g 3,6 g 3,6 g 0,4 g 0,02 g

%CZE* 5% 2% 5% 10% 5% 18% 2% 1%

*CZE = cantitatea zilnica estimata pentru un adult

Tabel 3.1 declararea valorii nutritive de pe eticheta ALKA Alfers

Valori nutritionale medii pentru 100g produs Valoare energetica Proteine Carbohidrati Lipide

100g 483 kcal 5,55 g 63,9 g 22,8 g

CAPITOLUL IV Analiza elementelor esteticii ambalajelor marcilor JOE si ALKA ALFERS 4.1. Analiza caracteristicilor estetice ale ambalajelor Cercetatorii au stabilit ca circa 50%din totalul cumparaturilor in magazinele cu autoservire se fac pe baza unor impulsuri provocate de ambalaje Din punct de vedere al marketingului ambalarea poate avea o importanta minora, de exemplu pentru produsele din carne, sau una majora, pentru produse cum ar fi berea, ciocolata, iaurtul, napolitanelor etc. Multi economisti considera ambalarea ca pe un element important al politicii de marketing al companiei, deoarece pe langa calitatile sale intrinseci, care sunt de protectie a bunului, ambalajul mai presupune si o serie de alte calitati deosebit de importante cum ar fi promovarea produsului respectiv. Ambalajul transmite un mesaj promotional foarte puternic mai ales in cazul produselor de marca.

Dar in spatele unui astfel de ambalaj care sa aduca importante contributii la vanzarea produsului respectiv se afla o munca imensa, care presupune cunostiinte bine stapanite de marketing, curajul de a-ti asuma riscul si nu in ultimul rand multa imaginatie. In spatele producerii unui ambalaj viabil stau numaroase elemente de estetica si desing care sunt deosebit de importatnte. Astfel la JOE intalnim culoarea mov intens care este folosita in cantitati mai mari, galben si rosu in cantitati mai mici sugerand voiosie, energie, adresandu-se tinerilor intre 16 si 25 de ani, dinamici, noncomformisti, cu pofta de viata si simtul umorului, mereu in cautarea de ceva nou si carora le place sa experimenteze. Imaginea napolitanei le da pofta de a savura o napolitana crocanta. Ambalajul napolitanelor ALKA ALFERS prezinta o culoare calda de mov deschis, asemanator celor de la JOE, dar ceva mai linistita, mai elaganta, specifica independentei personale, sugerand napolitanele perfecte pentru o seara in fata televizorului. 4.2. Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor napolitanelor Ambalajul napolitanelor Joe are o forma, culoare si grafica bine definite. La ambalajul napolitanelor Alka Alfers culoarea trebuie sa fie mult mai atractiva cu desene mult mai reprezentative pentru atragerea spre consum.

CAPITOLUL V Caracteristicilor senzoriale ale marcilor JOE si ALKA ALFERS Caracteristicile senzoriale ale napolitanelor JOE si ALKA Alfers sunt descrise in tabelul 5, dupa cum urmeaza:
Tabel 5 Descrierea caracteristicilor senzoriale

Caracteristici senzoriale

Aspect exterior

Descrierea caracteristicilor senzoriale pe baza observatiilor personale ale examinatorilor Joe Alka Produsul nu prezinta Produsul nu prezinta deteriorari, bucati cubice cu deteriorari; bucati cubice cu margini regulate, fara crapaturi margini regulate, fara crapaturi sau rupture, suprafata fara pete; sau rupture, suprafata fara pete;

Aspect n seciune Form Consisten Culoare Arom Gust

Straturi alternative de vafa si umplutura (cacao-crema); Cubica; Foarte consistent in unt de cacao(10-12%), frageda, sfaramicioasa; Specifica sortimentului; Placuta, bine precizata, specific aromelor utilizate; Caracteristic, dulce, specific aromelor si adaosurilor folosite, fara nuante straine;

Straturi alternative de vafa si umplutura (cacao-crema) Cubica; Prezinta cacao doar 4,1%.consistenata, nesfaramicioasa; Specifica sortimentului; Slaba, dar specifica; Gust slab in cazul uneia dintre componente (umplutura sau invelis);

CAPITOLUL VI Analiza senzoriala a marcilor JOE si ALKA ALFERS, pe baza metodei punctajului 6.1. Schema de punctaj Pentru aceasta s-a elaborat schema de punctaj, cu un total de 20 de puncte, pentru analiza senzoriala a napolitanelor cu cacao dupa cum urmeaza in tabelul 6.1.:
Tabel 6.1. - Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a napolitanelor cu cacao

Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a napolitanelor cu cacao


Caracteristica senzoriala Aspect i form Scara de punctaj 0...4 Descrierea caracteristicilor produsului examinat Form cubica, margini regulate, fara crapaturi sau rupture, cu suprafata curate, fara pete; Putin deformate, usor sfaramate, striate neuniforme, mai putin conturate; Cubice, rupte, crema neuniforma; Punctaj acordat 4 3 2

Puternic deformate, usor umezite; Uscate, fara umplutura; Masa compacta, frageda, umplutura cremoasa; Suprafata lipicoasa, umplutura mai putin cremoasa, uscata, mai putin frageda si insuficienta; Umplutura este uscata, tare, prea fluida sau lipseste; Lipseste umplutura, vafa umeda; Uniforma, fara pete de culoare, in concordanta cu aroma si adaosurile folosite; Neuniforma cu pete de culoare nespecifice, prea intens sau slab colorate; Culoarea necorespunzatoare aromei sau adaosului folosit; Placuta, dulce, corespunzatoare culorii si adaosului folosit, fara nuante straine; Prea puternica; Aroma 04 Slaba, dar specifica; Nespecifica si in concordanta cu culoarea si adaosul folosit; Prea puternica sau lipsa, neplacuta, straina; Caracteristic, dulce, bine exprimat, specific aromelor si adaosurilor folosite, fara nuante straine; Specific, slab exprimat, dar placut; Gust slab in cazul uneia dintre componente (umplutura sau vafa); Gust 07 Neconcordanta intre gustul vafei si al umpluturii; Gust usor astringent, umplutura nearomata; Gust acrisor, nu se recunoaste gustul adaosurilor si aromelor folosite; Usor strain, de ranced; Necaracteristic, acru, foarte astringent, strain, neplacut;

1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 0

Consistenta

03

Culoare

02

6.2. Efectuarea analizei senzoriale

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj


Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao Numele i prenumele degusttorului: Costache Rodica Data: 10. 01. 2011 Caracteristici senzoriale Punctaj acordat JOE Observaii JOE Punctaj acordat ALKA Observaii ALKA Alfers

Alfers Aspect si forma Consisten Culoare Arom Gust TOTAL 4 3 2 4 7 20 Nu prezinta crapaturi, aspect normal Napolitana frageda cu umplutura cremoasa Nu prezinta pete de culoare Placuta, specifica sortimentului Dulce, fara nuante straine 16 4 3 2 2 5 Forma cubica, nu prezinta deteriorari Frageda, dar umplutura mai putin cremoasa In concordanta cu aroma si adaosurile folosite Slaba, dar specifica Gust slab in cazul uneia dintre componente

Semntura degusttorului: R Costache

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj


Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao Numele i prenumele degusttorului: Dinca Cosmin Ionut Data: 10. 01. 2011

Caracteristici senzoriale Aspect si forma Consisten Culoare Arom Gust TOTAL

Punctaj acordat JOE 4 3 2 4 7 20

Observaii JOE Forma cubica, specifica napolitanelor Napolitana frageda cu umplutura cremoasa Fara pete de culoare Placuta, specifica napolitanalor cu cacao Dulce

Punctaj acordat ALKA Alfers 4 3 2 2 6 17

Observaii ALKA Alfers Forma cubica, fara rupturi Umplutura cremoasa Fara pete Specifica Specific, placut

Semntura degusttorului: C Dinca

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj


Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao Numele i prenumele degusttorului: Dinca Alexandru Daniel Data: 10. 01. 2011

Caracteristici senzoriale Aspect si forma Consisten Culoare Arom Gust TOTAL

Punctaj acordat JOE 4 3 2 4 7 20

Observaii JOE Forma cubica, specifica sortimnetului, fara crapaturi Frageda, umplutura cremoasa Nu are pete de culoare Placuta, specifica sortimentului Dulce, specific sortimentului

Punctaj acordat ALKA Alfers 4 3 2 2 6 17

Observaii ALKA Alfers Forma cubica, fara crapaturi Umplutura cremoasa Nu are pete Specifica sortimentului Specific, placut

Semntura degusttorului: A Dinca

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj


Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao Numele i prenumele degusttorului: Dobinda Marius Madalin Data: 10. 01. 2011

Caracteristici senzoriale Aspect si forma Consisten Culoare Arom Gust TOTAL

Punctaj acordat JOE 4 3 2 4 7 20

Observaii JOE

Punctaj acordat ALKA Alfers 4 3 2 4 6 19

Observaii ALKA Alfers Forma cubica, fara crapaturi Frageda, cu mplutura cremoasa Nu prezinta pete Placuta, specifica sortimentului Specific, placut

Forma cubica, fara crapaturi Frageda, compacta, umplutura cremoasa Nu are pete de culoare Placuta, specifica sortimentului Dulce, specific sortimentului

Semntura degusttorului: M Dobinda

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj


Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao & ALKA Alfers cu cacao Numele i prenumele degusttorului: Dragan Nicoleta Raluca Data: 10. 01. 2011

Caracteristici senzoriale Aspect si forma Consisten Culoare Arom Gust TOTAL

Punctaj acordat JOE 4 3 2 4 7 20

Observaii JOE Forma cubica, margini regulate Frageda, cu umplutura cremoasa suficienta Nu prezinta pete de culoare Placuta, specifica sortimentului Dulce, fara nuante straine, specific sortimentului

Punctaj acordat ALKA Alfers 4 3 2 2 5 16

Observaii ALKA Alfers Forma cubica, fara crapaturi Umplutura unifrma, cremoasa Nu prezinta pete de culoare Slaba, dar in concordanta cu aroma si adaosurile folosite Slab, in cazul uneia dintre componente

Semntura degusttorului: R Dragan

6.3. Fisa centralizatoare

Fi centralizatoare de analiz senzorial


Denumirea produsului analizat: Napolitane JOE cu cacao Punctaj individual acordat de fiecare examinator Punctajul mediu total al caracteristicii

Caracteristica senzorial

( se va calcula media aritmetic Examinator Examinator Examinator Examinator Examinator simpl a punctajelor acordate de 1 2 3 4 5 examinatori )

Aspect si forma Consisten Culoare Arom Gust

4 3 2 4 7

4 3 2 4 7

4 3 2 4 7

4 3 2 4 7

4 3 2 4 7

4 3 2 4 7 20

Punctajul mediu total al produsului Numele i prenumele examinatorilor 1 Costache Rodica 2 Dinca Cosmin Ionut 3 Dinca Alexandru Daniel 4 Dobinda Marius Madalin 5 Dragan Nicoleta Raluca

Fi centralizatoare de analiz senzorial


Denumirea produsului analizat: Napolitane ALKA Alfers cu cacao Punctaj individual acordat de fiecare examinator Punctajul mediu total al caracteristicii

Caracteristica senzorial

( se va calcula media aritmetic Examinator Examinator Examinator Examinator Examinator simpl a punctajelor acordate de 1 2 3 4 5 examinatori )

Aspect si forma Consisten Culoare Arom Gust

4 3 2 2 5

4 3 2 2 6

4 3 2 2 6

4 3 2 4 6

4 3 2 2 5

4 3 2 2,4 5.6 17

Punctajul mediu total al produsului Numele i prenumele examinatorilor 1 Costache Rodica 2 Dinca Cosmin Ionut 3 Dinca Alexandru Daniel 4 Dobinda Marius Madalin 5 Dragan Nicoleta Raluca

6.4. Stabilirea clasei de calitate: JOE va fi introdus in clasa de calitate Excelent, intrucat punctajul mediu obtinut reprezinta 100% din punctajul total al schemei : 20/20. ALKA Alfers, cu un punctaj mediu de 85% din punctajul total al schemei, va fi introdus in clasa de calitate Foarte bun: 17/20.

CONCLUZII In urma analizei senzoriale, pe baza metodei punctajului, s-au stabilit urmatoarele:

Ambele produse prezinta astfel forma cubica, cu margini regulate, fara crapaturi sau rupturi, cu suprafete curate, fara pete, indeplinind cerintele consumatorilor din acest punct de vedere; Din punct de vedere al consistentei, JOE si ALKA Alfers au o masa compacta, umplutura cremoasa, JOE diferentiindu-se printr-o fragezime mai puternica; Culoarea acestor napolitane este in concordanta cu aroma si adaosurile folosite; Diferita este , se pare, aroma si gustul lor. JOE are un gust mai bine definit. Obtinand punctaj maxim din partea examinatorilor, un gust dulce, caracteristic. ALKA Alfers are un gust placut, bine exprimat, dar mai slab. Avand in vedere cele de mai sus, s-a stabilit ca o imbunatatire ar trebui adusa napolitanelor ALKA Alfers. Aceasta consta in untul de cacao, care ii da o mai buna finete.

BIBLIOGRAFIE

1. http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/analiza_pietei_napolitanelor73876.html
2. http://www.anamob.ro/panif/vafe.shtml 3. http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/1187/Publicitateaimpulsioneaza-piata-napolitanelor-de-marca.html 4. www.nestle.ro/Produse-si-marci-Nestle/Dulciuri/Joe/ 5. http://www.alkagroup.ro/brands/napolitane.php 6. www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1062002.pdf