Introducere

Laptele constituie un sistem chimic si fizico-chimic foarte complex, putand fi considerat ca o

emulsine sau suspensie de grǎsime intr-o solutie apoasǎ care contine numeroase alte substante in
suspensie sau sub formǎ coloidalǎ. Inafara acestor substante, in lapte se mai intalnesc vitamine, enzime,
microorganisme si pigmenti. Utilajele si instalatiile din industria laptelui si a produselor lactate trebbie
sǎ asigure conservarea calitǎtilor specifice pentru fiecare produs. Laptele, ca materie primǎ, colectat in
centrale de colectare ce deservesc unitatile de prelucrare este transportat cu ajutorul autocisternelor
izoterme sau in bidoane la punctul de recepite. (1)
Industria laptelui este, fără îndoială, sectorul din industria alimentară în care procesele de
membrană au cea mai largă aplicare, acestea fiind utilizate în cele mai diverse scopuri, de la
concentrarea sau fracţionarea componentelor (osmoza inversă, ultrafiltrarea) până la separarea macro
sau microcomponentelor şi a celulelor microbiene, prin microfiltrare şi nanofiltrare. Laptele poate fi
utilizat ca atare sau poate constitui materie primă pentru obţinerea unui număr mare de produse finite, cu
valoare nutritivă mare. Prin îndepărtarea microorganismelor şi a sporilor acestora din lapte, în proporţie
de până la 99,99%, în funcţie şi de încărcătura microbiană iniţială a acestuia, se poate obţine un lapte
”organic’’, „ecologic” sau „biologic”, cu valoare nutritivă nemodificată. Un asemenea lapte se poate
utiliza la fabricarea brânzeturilor şi în formă crudă, cu valoare nutritivă şi biologică ridicată.. Separarea
şi concentrarea componentelor laptelui au multiple aplicaţii în industria laptelui, de la îmbogăţirea a
numeroase produse în proteine, valoroase din punct de vedere biologic (conţinând toţi aminoacizii
esenţiali), până la utilizarea acestor proteine, la fabricarea produselor pentru sugari (concentrate
proteice, în special din zer).
Laptele, ca produs complex, necesită metode speciale de prelucrare și păstrare. Pentru a
neutraliza posibilele bacterii dăunătoare, precum și pentru a preveni înăcrirea laptelui, există diferite
metode de prelucrare a acestuia. Pentru a păstra tot ceea ce este mai bun în lapte în timpul producției
produselor lactate se utilizează metode moderne de prelucrare.
Conservarea produselor lactate are ca scop mărirea duratei de păstrare a acestora,
prin distrugerea microflorei ce provoacă alterarea sau prin crearea unor condiţii care să
împiedice dezvoltarea proceselor microbiene în produse. Dintre conservele de lapte obţinute prin aceste
metode de conservare, cele mai importante sunt laptele concentrat sterilizat, laptele concentrat cu sau
fără zahăr şi laptele uscat sau laptele praf. Datorită valorii nutritive ridicate, a duratei mari de păstrare şi
a posibilităţilor multiple de depozitare şi transport, conservele de lapte sunt folosite atât ca atare în
alimentaţie, cât şi ca materie primă la realizarea unor produse în diverse subramuri ale industriei
alimentare (panificaţie, paste făinoase, produse de patiserie şi cofetărie, etc.)
Deci, tehnologiile si dezvoltarea continua au permis ca laptele sa fie conservat, aceasta permite
ca termenul de pastrare al acestuia sa creasca semnificativ, laptele fiind un produs usor alterabil. În
lucrarea dată sunt studiate tehnicile moderne de concentrare a lapteului, concentrarea având ca efect
scăderea volumului şi creşterea concentraţiei în substanţă uscată, mărirea presiunii osmotice şi implicit a
conservabilităţii produsului.

1
 1. Generalități
Laptele este un lichid nutrient produs de glandele mamare ale mamiferelor femele. Este sursa
principală de nutriție a nou-născuților, înainte de fi capabili să digere și alte mâncăruri. 
În compoziţia laptelui intră, în primul rând, cazeina, lactalbumina şi lactoglobulina, proteine superioare
din punct de vedere biologic. Acestea conţin aminoacizi esentiali, indispensabili, în proporţii apropiate
celor necesare omului, având cea mai mare eficienţă în favorizarea creşterii.
Fabricarea laptelui concentrat este importantă datorită avantajelor pe care le prezintă acesta, şi anume:
- are capacitatea mare de conservabilitate;
- are valoare nutritivă mare;
- necesită spaţii reduse de depozitare;
- facilitează aprovizionarea cu laptele în zonele greu accesibile şi în comerţul internaţional;
- stimulează dezvoltarea industriei alimentare.
De asemenea, laptele concentrat se foloseşte în alimentaţie, în industria produselor zaharoase (caramel,
ciocolată), în industria de panificaţie (pâine, biscuiţi, cheguri, cornuri, cozonaci, fursecuri) la fabricarea
îngheţatei etc.
Din cele mai vechi timpuri s-a căutat o metodă de conservare a laptelui sub diverse forme şi în condiţii
convenabile. Transformarea laptelui în lapte concentrat este un proces complex care constă în
concentrarea laptelui împreună cu o fracţiune variabilă de grăsime şi substanţe minerale, cu eliminarea
unei cantităţi importante de apă.
Datorită valorii nutritive ridicate şi a gradului înalt de asimilare, laptele este recomandat bătrânilor şi
convalescenţilor, iar pentru copii pana la un an este considerat un aliment complet. Valoare nutritiva şi
calorica a unui litru de lapte corespunde cu cea a 0,5 Kg de carne de vaca potrivit de grasa sau a 8-9 oua.
Un litru de lapte de vaca care contine 4,8% lactoza, 3,5% proteine şi 3,5% grasime ofera organismului
668 Kcal. [1]

2. Concentrarea laptelui
Concentrarea este o operaţie specifică şi constă în eliminarea unei părţi din
apa conţinută de laptele cu adaosuri de zahăr şi alte produse, având ca efect
scăderea volumului şi creşterea concentraţiei în substanţă uscată, mărirea
presiunii osmotice şi implicit a conservabilităţii produsului. Pentru a evita
modificarea echilibrului coloidal al laptelui, eliminarea parţială a
apei (concentrarea se realizează la un raport de 1/2 până la 1/3) se face la
temperaturi scăzute de maxim 50-60 grade C sub vid, până când densitatea
laptelui la 50 0C este de 1,270 – 1,295 iar conţinutul în substanţă uscată la 20 0C
este de 72,8 – 73,0 %.
Din categoria de produse lactate concentrate fac parte:
-lapte concentat fără zahăr;
-lapte concentrate cu zahăr;
-lapte concentat fără zahăr şi aromatizator;

2
-lapte bloc;
-lapte concentat caramelizat;
-lapte concentrate fermentat.
Concentrarea laptelui se realizează în două scopuri:
 asigurarea conscrvabilităţii prin eliminarea unei cantităţi de apă
(micşorarea activităţii, aw). Pentru o bună conservabilitate laptele
concentrat trebuie să aibă ~ 65% s.u. Prin reducerea conţinutului de
umiditate se economisesc şi spaţii de depozitare, inclusiv manoperă ;
 economisirea de energie în cazul în care concentratul se supune uscării,
concomitent cu o creştere a eficienţei instalaţiilor de uscare, în special în
ceea ce priveşte capacitatea de producţie. [2]
Concentrarea trebuie realizată, astfel încât să se menţină valoarea
nutritivă a produsului, să nu se modifice proprietăţile senzoriale (gust, miros,
culoare), inclusiv să nu se ajungă la denaturarea proteinelor şi la depunerea lor
sub formă de precipitate.

3. Tehnologii folosite la fabricarea produselor lactate concentrate

Din această categorie de produse se fabrică: lapte concentrat fără zahăr, lapte
concentrat cu zahăr, lapte concentrat fără zahăr şi aromatizat, lapte ”bloc”, lapte
concentrat caramelizat, lapte concentrat fermentat.
Schema tehnologică clasică de fabricare a promelor două sortimente este reprezentată în
figura 1.

3
 Fig
ura 1. Schema tehnologică de obţinere a laptelui concentrat

4. Tipuri de evaporatoare

Tipurile de evaporatoare utilizate în industria laptelui sunt următoarele: evaporator cu film

descendent; evaporator cu plăci APV; evaporator cu film expandat Alfa-Laval; evaporator'de Laval-
Centri-Therm; evaporator RTC (cu rotor).
Foarte mult utilizate sunt evaporatoarele multitubulare cu film descendent, cu separatorul de
lichid/ vapori montat lângă aparatul de evaporare propriu-zis. Alimentarea cu lichid preîncălzit a
evaporatorului sc realizează pe la partea superioară cu ajutorul unei pompe, lichidul de concentrat
scurgându-se apoi într-un film subţire pc suprafaţa interioară a ţevilor aparatului împreună cu vaporii
degajaţi de produs. Amestecul de lichid concentrat şi vapori de apă intră tangenţial în separatorul de
lichid/vapori, unde arc loc separarea vaporilor şi eliminarea lor.
Pentru evaporatoarele cu film descendent prezintă importanţă:

• sistemul de distribuţie a lichidului supus concentrării, care trebuie astfel realizat, încât să se poată
forma o peliculă uniformă pe tot perimetrul interior al ţevilor ;
• raportul lungimii de ţeava/ suprafaţă de schimb de căldură care trebuie astfel ales încât, în curgerea
peliculară, lichidul să rămână ca un film continuu pe toată suprafaţa, evitându-se apariţia
suprafeţelor uscate. Grosimea medic a peliculei este de 1,5-1,8 mm, ea netrebuind să scadă sub 0,5
4
 mm. Evaporatorul este prevăzut cu ţevi cu ф = 40 - 60 mm şi lungimea de 3 - 6 m. îmbinarea dintre
ţevi şi placa multitubulară trebuie să fie etanşă şi rezistentă, realizându-se prin mandrinarc sau prin
sudare;
• grosimea peliculei este influenţată de concentraţia şi viscozitatea iniţială a laptelui, debitul de
alimentare cu lapte trebuind să fie asigurator pentru realizarea peliculei optime ;
• dispunerea ţevilor trebuie să se facă uniform pe secţiunea plăcii, urmărindu-se o bună utilizare a
accsteia. Ţevile se dispun în cercuri concentrice, în pătrat sau hexagon. La dispunerea în pătrat,
spaţiul intertubular este accesibil pentru curăţare, din două direcţii, iar la dispunerea în hexagon din
trei direcţii. Dispunerea în hexagon corespunde utilizării optime a sccţiunii;
• realizarea peliculei optime este posibilă, atunci când sc practică diferite sisteme de ghidare a
lichidului de alimentare (fig. 1.2).

Fig.1.2. - Sisteme de realizare a peliculei la evaporatoarele multitubulare. a-după Silkeborg; b- după

AlJ'a-Laval; c- după Anhidro; 1-racord de alimentare; 2-capac; 3-placă multitubulară; 4-ţeavă; 5-
ţeavă de dirijare; 6-perete de ghidrare; 7-8-plăci intermediare [5]

5. Instalații utilizate pentru concetrarea laptelui

5.1 Părți componete
Principalele parti componente ale unei instalatii de concentrare sunt: preincalzitorul, camera de
concentrare , pompa de vid, condensatorul, separatorul (camera de concentrare).
a). Preincalzitorul este montat inaintea camerei de concentrare. Cele mai raspandite tipuri sunt cele
multitubulare de tipul teava in teava sau cu tuburi in manta si mai putin raspandite sunt cele cu placi. In
preincalzitor se realizeaza temperature intre 50-75°C.Fiind necesara ridicarea temperaturii in timp scurt,
incalzirea se realizeaza cu abur viu sau amestec de abur viu si abur secundar obtinut in separator.
b). Pompa de vid poate fi de tipul pompa cu piston , centrifugala, cu inel de apa sau ejectoare.
c). Condensatorul realizeaza eliminarea vaporilor rezultati prin concentrarea laptelui care nu sunt
utilizati pentru preincalzitor sau pentru treapta urmatoare de concentrare, acestia sunt in permanenta
condensati iar apa rezultata este evacuate. Simultan se realizeaza o scadere a presiunii, datorita
volumului mult mai mic ocupat de apa fata de vaorii care condenseaza.
ondensatoarele utilizate sunt de tipul:
- condensatoare indirecte, multitubulare: care consuma o cantitate importanta de apa si in care
vidul se realizeaza cu ajutorul ejectoarelor sau a pompelor centrifuge.
- condensatoare directe: schimbul de caldura se realizeaza prin amestec al apei de racire cu aburul.
5
Evacuarea condensului si a apei de racire se face prin scurgere libera cu ajutorul unei
coloane barometrice(condensator barometric).
d).Separatoare de picaturi:
Separatorul este necesar deoarece datorita caldurii primite, apa din lapte seevapora intens existand
tendinta ca picaturile de lapte sa fie antrenate, conducand la pierderi.
S-au utilizat separatoare care utilizau discuri, deflectoare, camere de detenta.
Instalatiile moderne utilizeaza viteza mare de iesire a vaporilor din preincalzitor, dand acestora o
miscare de rotatie separand centrifugal picaturile care intra tangential in camera de separare,
lichidul concentrate fiind evacuate la partea de jos a camerei.
e).Concentratoare [camere de concentrare (evaporare)]:
Pentru reducerea consumului ridicat de abur folosit la concentrarea laptelui s-au aplicat diferite metode
ca:
-concentrarea in trepte,
-termocompresia aburului,
-preincalzirea laptelui la intrarea in concentrator.

5.2 Tipuri de instalatii de concentrare

Concentrarea laptelui se realizează cel mai bine în concentratoare cu plăci sau concentratoare tubulare
dacă se utilizează în sisteme de concentrare cu efect multiplu pentru a scădea consumul de abur/apă
evaporată (la un concentrator simplu consumul de abur este de circa 1,2 kg abur/kg apă evaporată).
Temperatura minimă de concentrare trebuie să fie mai mare de 45°C, diferenţa de temperatură între
două corpuri de evaporare fiind de 5 – 7,50°C. Pentru o temperatură de fierbere de circa 70°C şi ,
presiunea absolută din sistem trebuie să fie de circa 230 mmHg.

Omogenizarea se efectuează numai pentru laptele concentrat fără zahăr şi are rolul de a îmbunătăţi
stabilitatea emulsiei de grăsime din lapte prin micşorarea diametrului globulelor de grăsime de la 3 – 5
μm la mai puţin de 2 μm. Efectul omogenizării laptelui mai constă şi în creşterea vâscozităţii laptelui,
creşterea tensiunii de interfaţă, scăderea capacităţii de coagulare, modificarea punctului de coagulare şi a
presiunii osmotice, scăderea capacităţii de oxidare a grăsimii, îmbunătăţirea digestibilităţii grăsimii.
Omogenizarea laptelui se face în două trepte de presiune: 15 – 25 Mpa şi 5 – 10 Mpa, la o temperatură a
laptelui de circa 65°C.
Standardizarea finală a laptelui presupune stabilirea exactă a raportului de grăsime / substanţă
uscată negrasă, efectuându-se prin adăugare de apă, lapte degresat, lapte degresat concentrat, smântână
omogenizată. Acum se adaugă şi săruri de stabilizare (carbonaţi şi bicarbonaţi), acid citric, fosfaţi,
efectul de stabilizare a sărurilor depinzând de pH-ul laptelui.
Ambalarea laptelui concentrat, cu şi fără zahăr, se efectuează, în general, în cutii metalice de
400 ml până la câţiva litri, umplerea făcându-se la temperaturi scăzute pentru a evita spumarea.
În industria alimentară se folosesc o multitudine de instalaţii de concentrare,
pentru lapte fiind folosite cu precădere cele cu flux continuu şi de tip tubular, cu
peliculă ascendentă sau descendentă, concentrarea fiind realizată în una sau mai multe
trepte. Deoarece laptele concentrate este pulverizat fin în tuburile încălzite din
exterior, cu realizarea unui schimb de căldură foarte bun, instalaţiile de concentrare
cu peliculă descendentă sunt utilizate pe scară largă. În figurile de mai jos sunt

6
prezentate schema unei instalaţii de concentrare în două trepte de tip Nagema
și schema unei instalaţii de concentrare în trei trepte de tip ANHYDRO.

Fig.1.3 Schema instalaţiei de concentrare cu dublu efect, termocompresie şi curent

descendent  Nagema: 1,8,11- pompe lapte; 2- rezervor lapte; 3,12- robinet cu trei căi; 4-
condensator; 5,6-  concentratoare; 7,9- separatoare de picături; 10- ejector; 13- pompă vid
[3]

Instalaţia Nagema realizează concentrarea laptelui în două trepte încălzite din exterior
cu abur, depresiunea din camerele de concentrare determinând o scădere a
temperaturii de vaporizare a apei la 50-60 grade C, temperatura fiind cu atât mai
scăzută cu cât creşte depresiunea din camere.

Prin concentrarea laptelui în instalaţia cu trei trepte de concentrare de tip ANHYDRO, 

procesul de lucru este mai bine controlat şi parametrii de lucru permit realizarea unei
calităţi superioare a produsului finit.

7
 Fig.1.4 .Schema instalaţiei de concentrare cu triplu efect tip ANHYDRO: 1- rezervor lapte; 2-
pompă  lapte; 3- circuit încălzire; 4- concentrator; 5- ejector; 6- separator picături; 7- termometru;
8-  pasteurizator; 9- corp menţinere temperatură; 10,12- pompă condens; 13- condensator
semibarometric.[3]

Instalaţia Anhidro prezintă următoarele particularităţi:

* preîncălzirea laptelui la 70 °C se realizează în serpentine dispuse în evaporatoare la 1/2 din

înălţimea ţevilor din fiecare evaporator în mantaua de încălzire, precum şi în condensator ;
* pasteurizarea se face la 93 °C cu menţinere la această temperatură timp de 3 min.
Pasteurizatorul este dc tip tubular, iar menţinerea se face într-un vas cilindric de menţinere;
* instalaţia lucrează cu două efecte de comprimare: primul ejcctor preia vaporii sccundari din
corpul II dc concentrare şi cu abur primar le ridică presiunea în vederea folosirii pentru încălzirea
corpului I; celălalt ejector preia aburul secundar din corpul I şi cu abur primar le ridică presiunea în
vederea utilizării pentru încălzirea pasteurizatorului;
* condensatorul instalaţiei este de tip barometric în contracurent;
*crearea şi menţinerea vidului se realizează cu o pompă de vid cu inel delichid.
Tratamentul termic preliminar are scopul de a reduce microorganismele din lapte, scăderea tendinţei
de separare a grăsimii (mai ales dacă nu se face omogenizarea, aşa cum este cazul laptelui concentrat cu
zahăr), inactivarea enzimelor, stabilizarea laptelui pentru sterilizare. Acesta se realizează în
schimbătoare cu plăci la 93 – 100°C timp de 25 – 10 min sau la 115 – 1280°C timp de 6 – 1 min, pentru
laptele concentrat fără zahăr şi 110 – 120°C cîteva secunde, pentru laptele concentrat cu zahăr.

8
INSTALATIA WIEGAND

Fig. 1.5 Instalatia de concentrare tipWiegand [5]

Poate fi utilizata la preparea laptelui concentrat cu zahar , sau a iaurtului din lapte concentrat.Istalatia
este cu simplu efect cu circulatia naturala ,ascendenta si termocompresie. Instalatia se compune din doua
preincalzitoare A si B un incalzitor (calorizator) , un separator de picaturi, un condensator de vapori , o
pompa cu piston cu doi cilindrii pentru concentrat si condens ,si trei ejectoare de abur.

Circuitul laptelui : De la vasul de alimentare 1 laptele intra in preancalzitorul A unde se incalzeste de

la aburii secundari din separator, apoi prin preancalzitorul B unde se incalzeste cu abur de la ejectorul
II ;in continuare intra in incalzitor in curent ascendent ajungand la +75 C, dupa care patrunde tangential
in separatorul de picaturi , unde la +60 C are loc fierberea sub vid. Laptele partial concentrat cade la
partea inferioara si prin circulatia naturala ajunge din nou in incalzitor pana la atingerea concentratiei
dorite.
Pornirea instalatiei presupune la inceput crearea depresiunii in instalatie introducand abur in
preancalzitorul B si pornind pompele de condens si concentrat , dupa care se deschide alimentarea cu
lapte.
Dupa ce s-au aspirat 400 l lapte in instalatie (incepe sa se vada in separator ), se deschide ventilul de
abur punand in functiune injectorul cu abur punand in functiune injectorul cu abur al
termocompresorului , pentru a incepe concentrarea prin antrenarea vaporilor secundari.

6. Răcirea şi cristalizarea laptelui concentrat

După atingerea gradului de concentrare laptele trebuie răcit rapid într-o primă
fază şi moderat în faza a doua. Răcirea rapidă este necesară atât din punct de vedere
bacteriologic, dar şi pentru a atenua efectele de îngroşare şi decolorare favorizate de
temperaturile relativ ridicate.
Pe de altă parte, în procesul de evaporare a apei se formează în lapte o soluţie de
9
lactoză care, la răcire cristalizează. Dacă răcirea se face lent are loc formarea unui
număr redus de cristale care cresc foarte mult, imprimând produsului o consistenţă
nisipoasă, în timp ce o răcire
rapidă determină formarea unui număr foarte mare de cristale fine în lapte,
conferindu-i acestuia o consistenţă granulară mai bună.
Laptele ce iese din concentrator se răceşte la 30 grade C, iar pentru accelerarea
cristalizării lactozei (cu formarea unui număr mare de centre de cristalizare) de adaugă
0,1 % lapte concentrat sau 0,02 % lactoză, după care răcirea se continuă până la 17-18
grade C, temperatură la
care se menţine timp de 40-60 minute cu agitare continuă, procesul de cristalizare
fiind considerat corect atunci când cristalele de lactoză nu depăşesc 0,01 mm.
Păstrarea laptelui concentrat se face în vase închise, având posibilitatea corectării,
atunci când este cazul, a conţinutului în grăsime sau apă, operaţie ce trebuie evitată pe
cât posibil. Dacă acest lucru este necesar, normalizarea laptelui concentrat se face,
după caz, cu apă fiartă şi filtrată steril, smântână sau lapte smântânit ce au fost supuse
unei pasteurizări apropiate de cea a laptelui concentrat.
7. Ambalarea laptelui concentrat
Din vasele de păstrare laptele concentrat este trecut în ambalaje, iar pentru
evitarea unei eventuale contaminări, operaţia se realizează în încăperi speciale
cu condiţii de igienă stricte. Aerul din camera de ambalare este filtrat steril şi
menţinut constant la temperatura de 14-16 grade C, iar ambalajele se sterilizează
cu abur sau cu raze ultraviolete, în primul caz uscarea fiind realizată cu aer
steril.

8. Cum se obține laptele concentrat sterilizat?

Ca materie primă poate fi folosit laptele integral sau smântânit, produsul finit
fiind consumat ca atare sau folosit în diverse subramuri ale
industriei alimentare. Ca produs se aseamănă cu laptele concentrat cu zahăr şi
alte adaosuri, cu deosebirea că în acest caz conservabilitatea este asigurată prin
sterilizare, compoziţia chimică a celor două tipuri de produse fiind prezentată în
tabelul de mai jos.

10
 Tabelul 1. Compoziţia chimică medie a produselor lactate concentrate, în %

Operaţiile preliminare de recepţie, curăţire, normalizare şi omogenizare

sunt asemănătoare ca în cazul laptelui concentrat cu adaosuri. Pasteurizarea
este caracterizată printr-un regim termic mai sever, laptele fiind menţinut timp
de 10 minute la o temperatură de 95-100
grade C.

CONCLUZII

Produsele lactate concentrate au o importanta economica deosebita deoarece au o

valoare energetică ridicata, capacitaţi bune de pastrare şi reprezintă o modalitate foarte
buna de a conserva laptele .De asemenea in urma conservării şi în dependenţă de
tehnologia de conservare obţinem produse cu gust si aroma foarte buna ceia ce solicită o
mai mare cerere de lapte concentrat pe piaţă totodată va creste si cererea laptelui ca
materie primă totodată laptele concentrat reprezinta o bogată sursă de proteina uneori
fiind administrată in cure de tratare a persoanelor cu hipodeficiență proteica .

11
 Bibliografie
1. Banu, C., Guzun, V., Musteaţă, Gr., Rubţov, S., Vizireanu, C. Industrealizarea Laptelui.
Editura ”Tehnica-Info”, Chişinău, 2001.
2. Guzun, V. Tehnologia laptelui şi a produselor lactate. Editura ”Universitas”, Chişinău, 1996
3. https://proalimente.com/laptele-concentrat-zahar-sterilizat/
4. https://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/
5. https://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/INSTALATII-SI-UTILAJE-PENTRU-I149.

12