Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
net/publication/323585324
CITATION READS
1 547
2 authors:
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
All content following this page was uploaded by Maria Livia Ognean on 06 March 2018.
DIVERSIFICAREA
ALIMENTAŢIEI
SUGARULUI ŞI
COPILULUI MIC
- CÂND?
- CUM?
- DE CE?
ŞI CE AR TREBUI
SĂ MAI ŞTIM?
I. Stoicescu, Silvia
613.22
2
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
¤ Notă importantă:
3
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
4
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
5
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
6
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
INTRODUCERE
7
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
sugarului în afară de laptele matern şi formulă sunt alimente
de diversificare (sau complementare sau de înţărcare).
8
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
9
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
10
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 1
11
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Alimentele de diversificare trebuie introduse în alimentaţie
după vârsta de 6 luni pentru a acoperi aceste nevoi energetice
crescute. După vârsta de 6 luni volumul de lapte matern
consumat de copil nu mai poate acoperi nevoile de energie,
proteine, fier, zinc, vitamina A şi D. Proteinele sunt necesare
pentru a susţine în continuare creşterea rapidă a ţesuturilor
şi a organismului. Zincul şi fierul sunt minerale extrem de
importante pentru buna funcţionalitate a organismului, mai
ales pentru funcţia imună, dezvoltarea neurologică, motorie,
intelectuală şi creştere. Întârzierea diversificării alimentaţiei
după vârsta de 6 luni duce la încetinirea sau chiar oprirea
creşterii. Deficitul de fier, dar mai ales anemia prin deficit de
fier, în această perioadă determină scăderea performanţelor
cognitive şi încetinirea dezvoltării motorii ale copilului.
Laptele de mamă are un conţinut redus de fier astfel
încât rezervele de fier primite la naştere se epuizează după
vârsta de 5 luni. Datorită creşterii accelerate, în primul an de
viaţă sugarul trebuie să producă mult sânge şi pentru aceasta
are nevoie de fier. De aceea, alimentele de diversificare trebuie
alese în aşa fel încât acestea să furnizeze o cantitate mare de
fier, suficientă pentru a acoperi nevoile crescute ale sugarului
în această perioadă – de fapt alimentele de diversificare
trebuie să asigure, după vârsta de 6 luni, peste 90% din
necesarul de fier al organismului. Şi sugarii alimentaţi cu
formule au nevoie mare de fier în jurul vârstei de 5-6 luni.
Deşi formulele sunt îmbogăţite cu fier, la nivel gastrointestinal
se absoarbe mai puţin fier din formule, comparativ cu laptele
matern. În condiţiile unui aport scăzut de fier, după vârsta de
6 luni există risc crescut de anemie. Studiile arată că anemia
prin lipsă de fier afectează atât creşterea, cât şi dezvoltarea
motorie şi cognitivă.
Pentru majoritatea nutrienţilor, necesarul creşte odată
cu creşterea vârstei, astfel încât, după vârsta de 6 luni, laptele
– matern sau formule – nu mai poate asigura nevoile
sugarului. Atenţie deosebită trebuie acordată în perioada de
diversificare nevoilor energetice, de zinc şi vitamina A, cele
mai dificil de acoperit.
După vârsta de 4 luni tractul digestiv este suficient de
matur pentru a putea digera, procesa şi asimila nutrienţii iar
rinichiul poate elimina produşii toxici de metabolism la
majoritatea sugarilor.
12
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
13
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Laptele matern conţine numeroşi factori antiinfecţioşi.
O cantitate mai mică de lapte matern presupune şi creşterea
riscului de îmbolnăvire. În plus, alimentele de diversificare pot
să nu fie la fel de curate ca laptele matern, crescând riscul de
diaree.
14
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
15
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
16
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 2
17
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
7. Introducerea alimentelor complementare se face în paralel
cu dezvoltarea neurologică şi motorie a copilului,
încurajându-l permanent să mănânce singur.
18
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
19
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
nutriţionale şi de creştere înainte de vârsta de 6 luni.
Formulele de continuare reprezintă soluţia cea mai bună
pentru sugarul care a depăşit vârsta de 6 luni.
Pentru prepararea formulelor se recomandă să se
folosească apă plată îmbuteliată, apă îmbuteliată specială
pentru prepararea formulelor slab mineralizată (cu maxim
200 mg sodiu (Na)/litru) sau apă de la reţeaua de apă
potabilă. Apa folosită pentru prepararea formulei, indiferent
de tipul acesteia, trebuie fiartă înainte de amestecarea cu
praful de lapte. Dacă apa de la reţeaua potabilă (robinet) este
evident murdară se va evita folosirea ei pentru prepararea
formulei şi pentru pregătirea alimentelor de diversificare. Apa
din fântâni sau puţuri poate conţine o cantitate prea mare de
nitriţi şi folosirea ei pentru prepararea formulei se poate solda
cu intoxicarea copilului, deci trebuie evitată.
Pulberea de lapte (formula) nu este sterilă. Pentru a
scădea riscul de contaminare se recomandă prepararea
formulei cu apă fiartă (de exemplu într-un ibric curat dar nu
mai mult de jumătate de oră) şi răcită conform recomandărilor
producătorului. Se măsoară apa sterilizată prin fierbere în
biberon şi se adaugă numărul corespunzător de măsuri de
pulbere de lapte, se sigilează sticla cu capac şi se agită pentru
amestecarea pudrei. Apoi se răceşte biberonul cu lapte sub jet
de apă rece. Părinţii trebuie să testeze temperatura laptelui
înainte de fiecare masă. Pentru evitarea contaminării, se
recomandă de asemenea, ca formula să fie proaspăt preparată
înainte de fiecare masă, iar laptele rămas în biberon se fie
aruncat în maxim 1 oră după preparare. De asemenea,
biberoanele şi tetinele trebuie spălate şi curăţate atent după
fiecare utilizare, iar cutia cu formulă (lapte praf) trebuie
păstrată în condiţiile recomandate de producător.
Alegerea tipului de formulă trebuie să fie individuală,
în funcţie de istoricul de alergii al familiei, de starea de
sănătate a copilului, vârsta acestuia, ritmul de creştere şi
nevoile nutriţionale. Medicul de familie şi medicul pediatru
trebuie să sfătuiască părinţii privind cea mai potrivită formulă
ţinând cont de toţi aceşti factori.
Cele mai potrivite formule pentru sugari sunt cele
obţinute din lapte de vacă (nu din soia). Formulele obţinute pe
bază de proteine din soia sunt recomandate doar pentru copiii
nealăptaţi care prezintă alergie la proteinele laptelui de vacă,
20
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
21
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
lapte de vacă atât datorită acestor hemoragii digestive cât şi
datorită aportului redus de fier – laptele de vacă conţinând o
cantitate mică de fier – comparativ cu laptele matern şi
formulele. În plus, laptele de vacă este cea mai frecventă
cauză de alergie alimentară la sugar şi copilul mic. Studiile au
arătat că introducerea laptelui de vacă înainte de vârsta de 1
an s-a asociat cu risc crescut pentru hipertensiune arterială
şi obezitate.
După vârsta de 9-10 luni pot fi folosite mici cantităţi
de lapte de vacă integral (nedegresat) dar totdeauna fiert sau
pasteurizat pentru prepararea alimentelor de diversificare (de
exemplu, o mică cantitate de lapte pentru prepararea piure-
urilor).
După vârsta de 1 an – 1 an şi jumătate copilul poate
primi lapte de vacă integral (nedegresat) sau formule (lapte
praf) speciale destinate acestei vârste (formule de tip junior).
După vârsta de 1 an copilul continuă să aibă nevoile
energetice crescute iar grăsimea din lapte oferă un plus de
energie. Dacă se optează pentru laptele de vacă integral este
de preferat ca acesta să fie sterilizat la temperatură înaltă
(UHT). Prin laptele crud, nesterilizat termic se pot transmite
diferiţi agenţi infecţioşi.
Alte alternative sunt laptele bătut şi iaurtul. Prin
fermentarea laptelui scade riscul de transmitere a agenţilor
infecţioşi. În plus, laptele fermentat favorizează absorbţia
fierului şi are efect de stimulare a florei microbiene sănătoase
la nivelul tubului digestiv (efect probiotic).
Laptele degresat nu este recomandat la copiii sub 2 ani
ca sursă majoră de nutrienţi întrucât nu conţine acizi graşi
esenţiali, are un conţinut scăzut de vitamine liposolubile
(vitamine care se dizolvă în grăsimi), este sărac în fier,
vitamina E şi C şi are un aport energetic scăzut (datorită
absenţei grăsimilor). În plus, solicită mult funcţia renală
datorită conţinutului mare de proteine, sodiu, potasiu şi clor
(la fel ca şi laptele de vacă). Grăsimile sunt necesare pentru a
asigura echilibrul principalilor nutrienţi (proteine, zaharuri şi
grăsimi), astfel încât creşterea şi dezvoltarea organismului să
fie armonioasă. În plus, grăsimile sunt necesare pentru
dezvoltarea sistemului nervos.
Nici laptele condensat nu e potrivit pentru alimentaţia
copiilor înainte de împlinirea vârstei de 2 ani pentru că are
22
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
23
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
24
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
25
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
26
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 3
27
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
repede învaţă copilul să îi placă mâncarea. Iniţial, alimentele
complementare se administrează moi, sub formă de piure,
apoi pasate şi, în final, cu granulaţie din ce în ce mai mare.
Gradual se creşte consistenţa şi varietatea alimentelor
de diversificare în funcţie de vârsta, nevoile nutritive şi
abilităţile motorii ale copilului. Dacă la vârsta de 6 luni
alimentele complementare oferite sugarului trebuie pregătite
sub formă de piure, semisolide şi chiar pasate, după vârsta de
8 luni pot fi date copilului bucăţele moi (fierte bine) de
dimensiuni ceva mai mari. După vârsta de 6 luni sugarii încep
să prezinte mişcări de masticaţie, mişcă cu mai multă
siguranţă mâncarea în gură, sorb din cană şi chiar pot prinde
cu mâna bucăţele de mâncare. În plus, după vârsta de 6 luni,
majoritatea sugarilor sănătoşi sunt capabili să stea în şezut,
cel puţin cu sprijin, pe durata mesei, ceea ce scade riscul de
înecare. După vârsta de 9 luni sugarii au frecvent câţiva dinţi,
sunt capabili să mestece bucăţele mici şi moi de hrană (de
exemplu pasate cu furculiţa) şi chiar încearcă să folosească
linguriţa sau propria mână pentru a se alimenta. Pentru a
mesteca alimentele de diversificare, copiii nu au nevoie de
dinţi. Dacă alimentele sunt suficient de moi ,acestea sunt
zdrobite cu gingiile. De la 12 luni, alimentele pot fi preparate
aproape la fel ca şi pentru restul familiei, continuând însă să
fie oferite alimente cu conţinut nutritiv şi energetic mai mare,
adaptat nevoilor încă crescute ale copilului. De obicei, la
această vârstă copilul prinde destul de bine linguriţa şi chiar
reuşeşte să se alimenteze parţial singur. Dezvoltarea
neurologică şi musculară a copilului dictează momentul în
care un copil poate ingera un anumit tip de aliment. Dacă la
început copilul poate primi şi înghiţi doar alimente sub formă
semisolidă sau piure-uri, din momentul în care copilul poate
mesteca şi înghiţi pot fi oferite copilului alimente cu
granulaţie din ce în ce mai mare.
Dacă se oferă copilului alimente cu granulaţie
necorespunzătoare vârstei şi abilităţilor acestuia, copilul va
mânca prea puţin, sau masa va dura prea mult.
Copilul care primeşte alimente complementare cu
biberonul şi nu cu linguriţa tinde să mănânce prea mult, ceea
ce creşte riscul de obezitate.
Este foarte important de ţinut cont de faptul că în
jurul vârstei de 10 luni există o „fereastră” critică pentru
28
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
29
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
luni. La sugarul alimentat la sân, glutenul poate fi introdus în
alimentaţie după vârsta de 4 luni (dacă este necesară o
diversificare mai rapidă a alimentaţiei). Introducerea
glutenului în alimentaţie, gradual şi în paralel cu alimentaţia
la sân şi înainte de împlinirea vârstei de 7 luni protejează
împotriva sensibilizării la gluten şi scade riscul de diabet
zaharat de tip 1 şi celiachie.
Se recomandă ca peştele şi ouăle să nu fie introduse în
alimentaţie înainte de vârsta de 6 luni, aceste alimente având
potenţial mare de a declanşa alergii. Nici ficatul nu este un
aliment potrivit pentru sugarii care nu au împlinit încă 6 luni
întrucât conţine prea multă vitamina A. Cartoful trebui folosit
în cantităţi mici în alimentaţia copilului mai mic de 6 luni,
mai degrabă ca liant pentru restul alimentelor.
Întrucât sugarul de 4-6 luni stă rareori în şezut, se
recomandă ca mesele de diversificare să fie oferite copilului
ţinut în braţe. Deoarece după vârsta de 4 luni majoritatea
sugarilor au un control al musculaturii gurii şi limbii suficient
de bun pentru a mişca mâncarea dinspre partea din faţă spre
partea din spate a gurii pentru a fi înghiţită, părinţii vor oferi
alimentele complementare tot cu linguriţa, fierte foarte bine,
sub formă de piure sau pasate foarte mărunt.
Cum procedăm?
30
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
31
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Atunci când se opresc din mâncat se aşteaptă puţin
apoi se reia alimentaţia.
Când copilul este mai mare (şi poate apuca cu mâna) i
se poate da o bucată de mâncare în mână. Unora le place să
se hrănească singuri.
Dacă copilul ia din farfurie doar ceea ce îi place se
recomandă ca mama să amestece alimentele între ele.
Sugarii şi copii care nu doresc sau nu mai doresc să
mănânce devin nervoşi, întorc capul de la mâncare, închid
gura, strâng buzele la apropierea lingurii, scuipă mâncarea,
se lasă pe spate, încep să se joace sau chiar adorm.
Dacă copilul refuză mai multe alimente se recomandă
ca părinţii să combine alimentele între ele, diversificând
gustul şi textura alimentelor dar şi metodele de încurajare a
copilului să mănânce.
Oferirea repetată a unui aliment care nu place
copilului şi este refuzat (la intervale de câteva zile, de obicei)
poate învinge rezistenţa copilului. Pentru acceptarea unui
aliment nou este uneori nevoie de până la 10 astfel de
încercări.
Nu e indicat ca mama să grăbească copilul să
mănânce. Părinţii trebuie să aloce suficient timp meselor,
astfel încât copilul să poată savura aromele, să înveţe să-i
placă hrana şi, în timp, să dezvolte o atitudine sănătoasă
pentru mâncare.
În general, sugarii şi copiii au capacitatea de a-şi regla
aportul caloric total şi refuză alimentele în momentul în care
sunt sătui (mai ales dacă nu sunt forţaţi niciodată să
mănânce, să termine biberonul sau din farfurie). Forţarea
copilului să mănânce este o atitudine incorectă care duce
iniţial la scăderea plăcerii copilului pentru acel aliment şi, în
timp, la diminuarea apetitului. Părinţii trebuie să permită
copilului să îşi regleze aportul alimentar în funcţie de foame şi
senzaţia de saţietate, astfel se evită apariţia ulterioară a
tulburărilor de alimentaţie. Din contră, restricţionarea unui
aliment poate induce dorinţa copilului pentru acel aliment şi
chiar preferarea acestuia.
Este bine ca părinţii să evite categorisirea netă a
alimentelor drept alimente bune sau rele. La fel, pentru a
evita confuziile legate de mâncare şi dificultăţile de
alimentaţie se recomandă ca părinţii să nu folosească
32
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
33
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Copilul cu apetit scăzut
34
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
35
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
36
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 4
37
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
trebuie să reprezinte 30-35% din aportul caloric total, după
vârsta de 1 an doar 30%. Grăsimile din lapte au valoare
biologică deosebită şi gust bun (lapte, unt, smântână, frişcă).
Alimentele care conţin acizi graşi polinesaturaţi (de tip omega
3, omega 6) au numeroase efecte benefice asupra sănătăţii,
asigură un metabolism lipidic mai bun, cresc apetitul şi
favorizează creşterea în greutate (fiind indicate în dietele
speciale ale copiilor cu tulburări gastro-intestinale severe).
Uleiurile vegetale, deşi conţin acizi graşi polinesaturaţi, nu
sunt grăsimi ideale pentru nutriţia sugarului şi copilului. Se
recomandă ca în dieta copilului (după 1 an) 90-95% din
grăsimi să provină din lapte (unt, smântână, frişcă) şi doar 5-
10% să fie uleiuri vegetale.
Zaharurile (glucidele) sunt şi ele necesare pentru
formarea celulelor şi ţesuturilor şi reprezintă principala sursă
de energie din alimentaţia copilului pentru că se
metabolizează mai rapid decât grăsimile şi proteinele. Lactoza,
principalul zahăr din lapte are un rol deosebit de important în
dezvoltarea creierului. Glucidele trebuie să furnizeze peste
50% din totalul zilnic al caloriilor din dieta sugarului şi
copilului. Excesul de glucide din dietă se depozitează sub
formă de grăsime şi creşte riscul de obezitate şi deficienţe ale
vitaminelor din grupul B. Un aport insuficient de zaharuri în
dietă se soldează cu subnutriţie. Principalele surse de glucide
din dieta sugarului trebuie să fie reprezentate de lapte,
cereale, legume şi fructe.
Fibrele sunt zaharuri complexe nedigerabile, de origine
vegetală cu rol important în funcţionalitatea tubului digestiv.
Prin absorbţia apei, fibrele cresc bolul fecal şi scurtează
durata tranzitului intestinal, prevenind constipaţia. De
asemenea, fibrele vegetale absorb din tubul digestiv toxine şi
bacterii. În cazul unui aport excesiv de fibre vegetale (diete
dezechilibrate bazate pe fructe şi legume, vegetarieni) acestea
pot absorbi şi o parte din nutrienţii din tubul digestiv cu risc
consecutiv de deficienţe nutriţionale.
Vitaminele şi mineralele sunt nutrienţi extrem de
importanţi pentru nutriţia sugarului şi copilului mic, implicaţi
în creşterea, dezvoltarea şi buna funcţionare a tuturor
ţesuturilor şi organelor. La fel ca şi în cazul celorlalţi
nutrienţi, nevoia de vitamine şi minerale este mare la aceste
vârste. O atenţie deosebită trebuie acordată aportului de
38
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
Categorii de alimente
39
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
2. Fructe şi legume
40
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
41
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Supele
42
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
43
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Lactatele (altele decât laptele)
- laptele şi produsele lactate reprezintă cea mai importantă
sursă de calciu, o sursă importantă de energie (grăsimi),
proteine, vitamina A şi folat; de asemenea lactatele mai conţin
şi zaharuri, vitamina B2 (riboflavină), B12, D, zinc, magneziu
şi potasiu
- brânza, iaurtul oferite copilului trebuie să fie integrale, nu
degresate
- smântâna este o bună sursă de vitamina A şi grăsime şi
poate fi adăugată în alimentaţie, în cantităţi mici, după vârsta
de 6 luni
- dacă sunt oferite zilnic copilului alimente de origine animală
(carne, peşte, ouă) copilul are nevoie în plus de 200-400 ml
lapte; copiii care nu primesc zilnic alimente de origine animală
au nevoie de mai mult lapte – 300-500 ml/zi
- dacă copilul nu primeşte lapte şi alimente de origine animală
(carne, peşte, ouă) în cantităţi suficiente se recomandă ca
părinţii să suplimenteze dieta cu o cantitate suplimentară de
cereale şi legume (oferite împreună la aceeaşi masă pentru a
maximiza absorbţia fierului) pentru a asigura copilului un
aport de proteine de calitate şi suficient pentru acoperirea
nevoilor.
- dietele sărace în lactate duc la deficit de calciu; în aceste
condiţii se recomandă un plus de legume şi plante cu frunze
verzi (soia, morcov, varză, dovleac, spanac) şi, la copilul peste
1 an, peştişori mici uscaţi sau conservaţi cu oase.
Legumele
44
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
Fructele
Uleiurile şi grăsimile
45
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
- se recomandă ca alimentele preparate pentru copil să nu fie
prăjite, deci uleiurile trebuie adăugate ca atare în alimentele
de diversificare
Seminţele
Băuturi (sucurile)
46
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
47
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Alimentele complementare ca surse de nutrienţi
48
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
49
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
funcţionare a sistemului nervos şi muscular, producerea
de anticorpi şi creştere)
- legumele şi plantele cu frunze verzi (spanac, mazăre,
fasole), ficatul, ouăle şi sucul de portocale sunt surse
importante de acid folic (folatul sau vitamina B9 care este
esenţială pentru buna funcţionare a celulelor
organismului, diviziunea şi creşterea celulară, producerea
celulelor roşii sangvine)
50
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
51
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Numărul de mese:
În general, se recomandă:
- la sugarul alimentat la sân:
- 2-3/zi la 6-8 luni
- 3-4/zi la 9-11 luni
- se creşte la 4-5/zi la 12 luni (3 mese principale şi 1-2
gustări)
- între 1 şi 2 ani 5 mese/zi (3 mese principale şi 1-2
gustări)
- la sugarul alimentat cu formule: 5 mese/zi de la 6-7 luni (3
mese principale şi 2 gustări).
Părinţii trebuie însă să ţină cont de faptul că numărul
de mese/zi depinde de valoare energetică a alimentelor şi de
cantitatea de alimente consumată de copil la fiecare masă. De
asemenea, cantitatea de alimente consumată de copii depinde
şi de capacitatea stomacului (de circa 30 g pentru fiecare
kgcorp al copilului). Astfel, dacă valoarea energetică a
alimentelor este mare sunt suficiente 4 mese/zi. În cazul
folosirii unor alimente cu conţinut energetic mai mic pot fi
necesare 5-6 mese/zi. De asemenea, dacă cantitatea de
alimente primită de copil la o masă este mare sunt suficiente
4 mese/zi iar copiii care mănâncă puţin pot avea nevoie de 5-
6 mese/zi. Se iau în calcul, pentru aprecierea numărului de
mese/zi, şi mesele de lapte şi cele la care copilul primeşte
alimente complementare şi lapte.
Gustări sănătoase
52
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
53
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
54
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 5
55
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
tipul alimentelor oferite (conţinutul de nutrienţi al acestora) şi
cantitatea consumată de copil la fiecare masă.
Către vârsta de 1 an şi după această vârstă părinţii
trebuie să stabilească ore relativ fixe de alimentaţie, în acest
fel evitând alimentarea cvasicontinuă a copilului pe toată
durata zilei. Copilul care consumă tot timpul câte ceva va
avea probleme legate de apetit, foame, saţietate riscând
probleme de alimentaţie şi metabolism (obezitate sau
subnutriţie, deficienţe minerale şi de vitamine).
Părinţii pot oferi acum copiilor o varietate şi mai mare
de cereale, carne, legume, fructe (până la 18-20 alimente
diferite pe zi), pregătite aproape la fel ca şi pentru restul
familiei dar respectând nevoia mare de calorii şi nutrienţi a
copilului (carne, lactate, peşte, ouă, cereale, legume şi fructe
în cantităţi adecvate necesarului copilului) şi regulile generale
de preparare (alimente fierte şi nu prăjite, fără adaus de sare
şi zahăr, fără condimente în afara celor naturale). Fructele (şi
nu sucul de fructe) sunt recomandate de 2 ori pe zi între 1 şi
4 ani. După vârsta de 1 an părinţii pot încerca să renunţe la
oferirea laptelui cu biberonul, astfel încât copilul să folosească
cana şi pentru lapte.
Nu rareori copii sunt capricioşi, acceptă zile la rând
aceeaşi mâncare apoi brusc o refuză pentru ca, după un timp,
să o accepte din nou. De asemenea, pot prezenta, pentru
variate perioade de timp apetit mai scăzut. Părinţii trebuie să
permită şi să încurajeze, în continuare, explorarea
alimentelor: atingerea lor cu mâna, mirosirea şi gustarea
acestora.
Este de dorit ca mesele să fie evenimente sociale la
care să participe cât mai mulţi din membrii familiei fără însă
ca preferinţele părinţilor să interfere cu alimentaţia copilului.
Alimentaţia copilului – chiar dacă acesta mănâncă foarte bine
şi singur – trebuie în continuare supravegheată atent iar
copilului i se va permite să decidă singur cât mănâncă. Dacă
copilul refuză un aliment părinţii pot oferi acel aliment peste
câteva zile, în cantităţi mai mici. Mâncarea nu va fi folosită de
părinţi nici pentru a recompensa dar nici pentru a pedepsi
copilul pentru a nu încuraja formarea de obiceiuri alimentare
proaste.
Şi după vârsta de 1 an există alimente al căror
consum trebuie evitat sau, cel puţin limitat: prăjeli (conţin
56
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
57
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Alimentele gata preparate pentru copii de tip conservă
sunt, în funcţie de granulaţia ingredientelor:
- produse cremoase şi piureuri – de tip baby food – care conţin
particule mici şi nu necesită masticaţie, fiind potrivite
sugarului între 6 şi 12 luni; aceste produse conţin amestecuri
de fructe, legume, carne, lapte praf, făină de cereale, orez;
unele din acestea, în funcţie de compoziţie, pot fi oferite ca
hrană şi sugarului care necesită diversificare precoce, după
vârsta de 4 luni;
- soteuri – de tip junior food – care conţin particule mai mari,
stimulând masticaţia şi pot fi oferite sugarului după vârsta de
8 luni; de obicei acest tip de preparate conţin legume, fructe,
carne de vită, de pasăre, ficat şi uleiuri vegetale, conţinutul
fiind adaptat nevoilor copilului la această vârstă.
Aceste preparate pentru copii furnizează o cantitate
corespunzătoare de nutrienţi prin amestecuri de cereale,
legume, carne, peşte, lapte praf şi diverse ingrediente şi aditivi
alimentari admişi de normele sanitare în vigoare.
Alimentele gata preparate pentru copii sunt obţinute
cu respectarea unor reguli mai stricte în ceea ce priveşte
materiile prime, tehnologia de fabricaţie, tipul şi cantitatea de
aditivi alimentari şi condiţiile de sterilitate. De asemenea,
trebuie să respecte regulamentele Uniunii Europene privind
conţinutul de pesticide. Cele care sunt organice sunt
preparate din alimente de origine animală şi/sau vegetală
care nu sunt contaminate cu pesticide. Dezavantajul
alimentelor organice gata preparate pentru copii faţă de
celelalte este că au un conţinut mai mic de fier (regulamentele
de preparare de tip organic nu permit îmbogăţirea acestora cu
fier sau alţi nutrienţi). Alimentele naturale gata preparate
pentru copii sunt obţinute din materii prime naturale (aşa
cum se află ele în natură).
În afara economiei de timp aceste alimente au avantajul de a
avea afişat pe etichetă compoziţia. Este bine ca părinţii să
verifice de fiecare dată termenul de garanţie al produsului,
existenţa aditivilor periculoşi (sulfiţi), adausul de sare şi/sau
zahăr. De asemenea, de pe eticheta acestor produse părinţii
pot afla dacă acestea au fost sau nu fortifiate (îmbogăţite) cu
minerale şi/sau vitamine.
58
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
59
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
60
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 6
61
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
- diversificarea corectă a alimentaţiei
- asigurarea unui aport nutriţional optim de zinc
- respectarea regulilor de igienă la prepararea formulei
(laptelui praf) şi a alimentelor
- păstrarea unui mediu ambiant curat
- imunizarea (vaccinarea) corectă a copilului.
62
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
63
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
preveni alergiile. Pentru obţinerea acestor formule proteinele
din laptele de vacă (cele care induc sensibilizarea şi alergia)
sunt descompuse industrial la peptide (combinaţii de
aminoacizi) şi aminoacizi cu potenţial alergizant redus dar cu
gust neplăcut. Se recomandă ca cel puţin copiii care provin
din familii cu istoric de alergie să primească astfel de formule
în completarea sau în absenţa laptelui de mamă. Este bine ca
părinţii să ştie că formulele hipoalergenice (care conţin
proteine hidrolizate) au aromă neplăcută şi gust amar (atunci
când gustă părinţii). Dacă copilul acceptă cu plăcere aceste
formule nu e corect ca părinţii să schimbe formula pentru că
lor le displace gustul şi aroma ei. Nici o formulă şi nici un
aliment pregătit pentru copil nu trebuie să satisfacă gustul şi
mirosul părinţilor ci nevoile de creştere şi dezvoltare ale
copilului.
Printr-o alimentaţie corectă încă din primele zile de
viaţă alergiile pot fi prevenite, întârziate sau simptomele lor
pot fi diminuate.
Introducerea alimentelor solide în alimentaţia
sugarului care nu a împlinit încă 4 luni creşte riscul de
alergie, mai ales dermatită atopică. Oferirea alimentelor solide
după vârsta de 6 luni se pare că are chiar un efect protector
faţă de apariţia dermatitei atopice.
Chiar dacă în familie există persoane cu alergii
alimentare se recomandă ca şi alimentele cunoscute ca având
potenţial crescut de a produce alergii să fie introduse în
alimentaţie după vârsta de 6 luni. Studiile arată că amânarea
introducerii acestor alimente în alimentaţie nu previne
apariţia alergiilor şi poate chiar creşte riscul de sensibilizare
alergică. Este recomandat însă să se respecte un interval de
3-5 zile (sau chiar 7 zile în cazul familiilor cu incidenţă
crescută a alergiilor) între alimentele nou introduse în
alimentaţie. Astfel alimentele cu potenţial mare de a produce
alergii vor fi introduse separat şi nu amestecate – de exemplu
făina (gluten), oul (mai ales albuşul de ou), peştele, laptele de
vacă -. Părinţii trebuie să fie atenţi la semnele de alergie sau
intoleranţă alimentară mai ales atunci când introduc în
alimentaţie oul, laptele de vacă, peştele, nucile, alunele (dar şi
preparate care conţin aceste ingrediente).
64
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
65
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
66
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
67
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
68
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 7
Situaţii particulare
Regurgitaţiile şi vărsăturile
69
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Dieta vegetariană
Suplimentele alimentare
70
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
71
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
72
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 8
73
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
pe moment de ceea ce se foloseşte ulterior iar ceea ce se
foloseşte mai târziu se va răci rapid şi păstra la frigider;
- saliva poate contamina mâncarea cu bacterii deci nu se va
mesteca hrana copilului de către adult
- ustensilele folosite pentru prepararea cărnii (cuţitele,
tocătoarele, etc.), peştelui trebuie să fie diferite de cele
destinate preparării celorlalte alimente
- carnea, peştele, ouăle trebuie gătite complet, de preferat prin
fierbere, pentru distrugerea bacteriilor
- alimentele destinate alimentaţiei copilului se fierb cu apă
puţină pentru a evita pierderea vitaminelor şi mineralelor
- alimentele care nu se ţin în frigider (legume, conserve, etc.)
trebuie păstrate în locuri reci, uscate şi bine aerisite (cămări,
pivniţe)
- legumele şi fructele trebuie spălate bine sub jet de apă rece,
la fel şi carnea
- ustensilele şi vasele folosite pentru gătit şi mâncare trebuie
să fie curate
- nu se vor folosi vase de cupru pentru a prepara hrana
copilului, folosirea acestora duce la distrugerea vitaminei C
din alimente
- mâncarea gătită se păstrează acoperită şi, dacă nu se
preconizează a fi consumată în maxim 2 ore de la preparare,
se va păstra la frigider
- alimentele destinate alimentaţiei copilului pot fi păstrate la
frigider maxim 1 zi
- mâinile copilului trebuie şi ele spălate înainte de masă
- este mai corect ca alimentele de diversificare să fie oferite
copilului cu linguriţa sau cana şi nu cu biberonul (sticluţele şi
biberoanele sunt greu de curăţat, prezintă un risc mai mare
de contaminare cu agenţi infecţioşi şi nu stimulează reflexele
de masticaţie şi deglutiţie)
- păstrarea unui mediu ambiant curat (casa dar şi
împrejurimile)
- toaletele trebuie să fie permanent curate, la fel şi oliţele
copilului, acestea din urmă trebuind golite repede, curăţate şi
păstrate doar în baie
- scutecele murdare se aruncă în pungi închise de plastic
- întreaga familie trebuie să se spele pe mâini după folosirea
toaletei şi după spălarea feselor copilului
74
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
75
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
76
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
77
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
78
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 9
79
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
copilului (în kg). Linia verticală care trece prin cifra
corespunzătoare vârstei copilului (în luni) se va uni cu linia
orizontală care trece prin cifra corespunzătoare greutăţii
copilului la vârsta respectivă (în kg) într-un punct care se
poate situa sub limita inferioară pentru vârstă (copilul are
greutate sub cea minimă normală pentru vârstă), între limita
inferioară şi medie (greutatea copilului este normală dar sub
media copiilor de această vârstă), între medie şi limita maximă
pentru vârstă (greutatea copilului este normală, dar mai mare
decât media copiilor de aceeaşi vârstă) sau peste limita
maximă pentru vârstă (greutatea copilului este prea mare
pentru vârstă). O astfel de singură apreciere a greutăţii
copilului pe curba de creştere pentru greutate nu este
suficientă pentru evaluarea creşterii. Periodic – de dorit lunar
în primele 12 luni de viaţă - aceste măsurători se vor nota pe
grafic şi se va aprecia tendinţa de evoluţie a greutăţii
copilului. Este foarte bine dacă sugarul sau copilul tinde să se
menţină – cu mici fluctuaţii – între aceleaşi limite, în aceeaşi
zonă a graficului.
Dacă greutatea copilului se menţine constant sub
limita inferioară sau peste limita superioară a greutăţii pentru
vârstă sau dacă tinde să crească sau să scadă abrupt e bine
să consultaţi medicul.
80
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
81
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Exemple de grafice de creştere pentru sugarul şi
copilulul mic alimentat mixt şi cu formulă
82
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
83
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
84
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 10
85
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
hidrolizate în proporţie de 12-15% destinate prevenirii
afecţiunilor de tip alergic.
Formulele extensiv hidrolizate (semielementale) sunt
formule hipoalergenice în care proteinele din laptele de vacă
sunt hidrolizate în proporţie de 50-55% destinate
tratamentului alergiei şi intoleranţei la proteinele din laptele
de vacă.
Formulele pe bază de aminoacizi (elementale) sunt
formule în care sursa de proteine este reprezentată doar de
aminoacizi, destinate tratamentului alergiei şi intoleranţei la
proteinele din laptele de vacă.
Prebioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile
cu acţiune benefică asupra sănătăţii gazdei, stimulând
selectiv creşterea unei sau a unui număr limitat de bacterii
colonice.
Probioticele sunt suplimente alimentare microbiene
(preparate celulare microbiene sau componente ale celulelor
microbiene) care ameliorează echilibrul microbiologic
intestinal cu efect benefic asupra sănătăţii şi stării de bine a
organismului.
Nutrienţii sunt substanţe necesare organismului pe
care acesta le primeşte prin alimente: carbohidraţi (zaharuri),
proteine, grăsimi, minerale şi vitamine.
Micronutrienţii sunt nutrienţi necesari organismului în
cantităţi mici (de exemplu vitaminele, unele minerale precum
seleniu, cupru, iod, etc.).
Macronutrienţii sunt nutrienţi necesari organismului
în cantităţi mai mari (de exemplu proteine, lipide, fierul,
zincul, calciul etc.).
Nevoile nutriţionale reprezintă cantitatea de nutrienţi
necesară pentru funcţionarea, creşterea şi dezvoltarea
normală a organismului şi asigurarea stării de sănătate.
Antinutrienţii sunt substanţe care interferă cu
absorbţia sau utilizarea nutrienţilor (de exemplu fitaţii din
cereale şi taninii din ceai care inhibă absorbţia fierului din
gălbenuş, lapte şi legume).
Alimentele fortifiate sunt alimente îmbogăţite prin
adăugarea de nutrienţi pentru a le creşte calitatea nutritivă
(de exemplu vitamine din grupul B şi fier în făină, vitamina A
şi D în margarină).
86
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
87
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
88
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
89
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
90
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
CAPITOLUL 11
91
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Repere ale dezvoltării neuro-psihomotorii ale
sugarului şi copilului mic importante pentru alimentaţie
Vârsta Repere motorii Repere sociale
De la - deschide gura larg - gângureşte de la 7-8
naştere când sânul atinge săptămâni
până la 4 buzele
luni - suge şi înghite
4 - 6 luni - puterea suptului - socializează în timpul
creşte alimentaţiei
- duce degetele la gură
6 - 9 luni - bea din cana ţinută - îi place să stea la masă
de un adult în timpul alimentării
- mănâncă mâncare - începe să arate dacă îi
moale (piure) din place sau nu un aliment
lingură sau o mâncare
- începe să prezinte
mişcări circulare de
masticaţie
- îi place să prindă
mâncarea cu mâna şi
degetele
9 - 12 luni - încearcă să - este conştient de ceea
folosească o lingură ce fac ceilalţi
- prinde mâncarea cu - ii imită pe ceilalţi
degetele cu mai multă
siguranţă
- se alimentează
destul de regulat
12 - 18 luni - prinde şi lasă - vrea alimentele pe care
mâncarea cu degetele le mănâncă ceilalţi
- îi place să fie centrul
- ţine lingura şi o atenţiei,
foloseşte din ce în ce înţelege întrebări şi
mai bine cereri simple
- duce lingura la gură
- foloseşte cana dar o
mai şi varsă
18 - 24 luni - apetitul scade - este distras uşor
- îi place să mănânce - preferă anumite
cu mâinile alimente
- îi place să încerce - obiceiurile devin
texturi noi importante
După Societatea Canadiană de Pediatrie: Feeding your baby in
the first year; 2006; www.caringforkids.cps.ca
92
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
vârstă
3piureul de fructe poate conţine un singur fruct sau mai multe, e bine ca
masă de diversificare – în acest fel îşi va satisface setea iar suptul frecvent
ajută la menţinerea lactaţiei; sugarul alimentat cu formulă poate necesita şi
el formulă după mesele de diversificare atunci când nu primeşte o cantitate
suficientă de alimente complementare
5între 9 şi 12 luni se pot introduce în alimentaţia sugarului alimente gătite
pentru întreaga familie dacă acestea au fost gătite prin fierbere, sunt
nesărate, necondimentate, fără grăsimi în exces şi au fost adaptate conform
nevoilor sugarului (conţin carne, peşte sau ou, legume fierte sau cereale)
6între 9 şi 12 luni sugarul poate primi alimente de diversificare la 4 sau 5
mese
7în funcţie de vârsta şi abilităţile copilului fructul poate fi oferit pasat sau
zdrobit
8copilului alăptat i se oferă în continuare sânul, la cerere şi în completarea
meselor diversificate
9lapte recomandat după vârsta de 1 an: formulă de tip junior sau lapte de
93
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
94
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
95
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
96
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
97
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
98
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
Bibliografie:
99
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
11. Greer FR, Sicherer SH, Burks W, and the Committee on
Nutrition and Section on Allergy and Immunology: Effects of
Early Nutritional Interventions on the Development of Atopic
Disease in Infants and Children: The Role of Maternal Dietary
Restriction, Breastfeeding, Timing of Introduction of
Complementary Foods, and Hydrolyzed Formulas. Pediatrics
121(1); 2008
12. Krebs NF: Food Choices to Meet Nutritional Needs of Breast-fed
Infants and Toddlers on Mixed Diets. J. Nutrition 137: 511S–
517S, 2007
13. Paul PH, Dickin KL, Ali NS, Monterrosa EC, Stoltzfus RJ: Soy-
and Rice-Based Processed Complementary Food Increases
Nutrient Intakes in Infants and Is Equally Acceptable with or
without Added Milk Powder. J. Nutrition 138: 1963–1968, 2008
14. Fewtrell MS: Pros and Cons of Early versus Later Introduction of
Complementary Foods. The Nest
15. Mennella JA, Kennedy JM, Beauchamp GK: Vegetable
acceptance by infants: Effects of formula flavors. Early Hum Dev.
2006; 82(7): 463–468
16. Department of Nutrition for Health and Development, World
Health 0rganization: Complementary Feeding Family foods for
breasfed children; World Health Organization, 2000
17. Fein SB, Labiner-Wolfe J, Scanlon KS, Grummer-Strawn LM:
Selected Complementary Feeding Practices and Their Association
With Maternal Education. Pediatrics 122(Supplement 2); 2008
18. American Academy Of Pediatrics: Promoting Healthy Nutrition.
http://Brightfutures.Aap.Org/Pdfs/Guidelines_Pdf/6-
Promoting_Healthy_Nutrition.Pdf; accesat Ianuarie 2011
19. The Institute of Pediatric Nutrition: Parents’ Survival Guide to
Transitional Feeding. 2003;
http://abbottnutrition.com/Downloads
/transitionalfeeding_guide.pdf
20. Canadian Paediatric Society: Feeding your baby in the first year.
www.caryingforkids.cps.ca; accesat ianuarie 2011
21. Costin GM, Tudorică CM: Produse pentru alimentaţia sugarilor şi
preparate de continuare. În Costin CM, Segal R: Alimente pentru
nutriţie specială – Alimentaţia şi sănătatea. Editura Academica
Galaţi 2001; 46-101
22. Segal R: Alimente pe bază de legume, fructe şi mixte destinate
alimentaţiei diversificate a copilului. În Costin CM, Segal R:
Alimente pentru nutriţie specială – Alimentaţia şi sănătatea.
Editura Academica Galaţi 2001; 102-123
23. Segal R: Premisele nutriţionale ale realizării produselor pentru
alimentaţia copilului. În Segal R: Principiile nutriţiei. Editura
Academica Galaţi 2002; 247-287
100
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
101
Maria Livia OGNEAN Silvia Maria STOICESCU
Food on the Revision of Essential Requirements of Infant
Formulae and Follow-on Formulae. Brussels – Belgium 2003;
http://europa.eu.int/comm/food/fs/sc/scf/index_en.html
36. ESPGHAN Committee on Nutrition: Complementary feeding. J
Pediatr Gastroenterol Nutr 2008; 46: 99-110
37. SzajewskaH, Horvath A. Meta-analysis of the evidence for a
partially hydrolyzed 100% whey formula for the prevention of
allergic diseases. Curr Med Res and Opinion 2010; 26(2): 423-
437
38. Koletzko B, von Kries R, Monasterolo RC, Subias JE, Scaglioni S,
Giovannini M: Infant Feeding and Later Obesity Risk in Advances
in Berthold Koletzko, Tamás Decsi, Dées Molnár and Anne de
la Hunty: Experimental Medicine and Biology. Early Nutrition
Programming and Health Outcomes in Later Life Obesity and
Beyond. Springer Netherlands. 2009, 15-29
39. Bhatia J, Greer F, Americam Academy of Pediatrics, Committee
on Nutrition: Use of Soy Protein-Based Formulas in Infant
Feeding, Peditrics, 2008, 121(5): 1062-1067
40. ESPGHAN Committeee on Nutrition, Agostoni C et al: Soy protein
infant formulaeand follow –on formulae: a commentary by
ESPGHAN Committee on Nutrition, Journal of Pediatric
Gastroenterology and Nutrition 2006, 42: 352-361
41. Koletzko S: Allergy prevention through early nutrition in Koletzko
B: Pediatric Nutrition in Practice, Basel, Karger 2008, 108-109
42. World Health Organization Multicentre Growth Reference Study
Group. WHO Child Standards: Lenght/height-for-age, weight-for-
age, weight-for-lenght, weight-for-height and body mass index-
for age: methods and development. Geneva World Health
Organization 2006, http:
www.who.int/childgrowth/standards/technical_report /en
43. Ziegler E: The CDC and Euro Growth Charts in Koletzko B et al:
Pediatric Nutrition in Practice. Basel, Karger 2008; 271-284
44. Greer FR, Sicherer SH, Burks WA, The Committeee on Nutrition
and Section on Allergy and Immunology: Effects of early
nutritional interventions on the development of atopic disease in
infants and children: the role of maternal dietary restriction,
breastfeeding, timing of introduction of complementary foods and
hydrolyzed formulas. Pediatrics 2008; 121(1): 183-190
45. Schlemmer U, Frřlich W, Prieto RM, Grases F: Phytate in foods
and significance for humans: Food sources, intake, processing,
bioavailability, protective role and analysis. Mol Nutr Food Res
2009; 53: S330 –S375
46. Sidnell A, Greenstreet E: Infant nutrition – protein and its
influence on growth rate. British Nutrition Foundation Nutrition
Bulletin 2009; 34: 395–400
102
DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
103