SFECLA DE ZAHAR

Sfecla de zahar se cultiva pentru radacini,din care prin prelucrare se obtine ca

produs principal, zaharul, iar ca produse secundare, melasa si borhotul, folosite in
furajarea animalelor si pentru obtinera alcoolului etilic
Cultivare sfeclei de zahar:
Sfecla de zahar necesita soluri profunde, fertile, bogate in humus, bine structurate, cu
capacitate mare de retinere a apei.
Cele mai indicate soluri sunt solurile aluvionare luto-nisipoase, cernoziomurile,
brun-roscate de pad 454c2!e ure, cu panza freatica la adancimi de 2-4 m.
"erioada de vegetatie si de campanie:
Perioada de vegetatie 180 zile.
Perioada de semanat - imediat dupa desprimavarare, de indata ce
temperatura in sol se realizeaza si se mentine la 4-5C, la adancimea de
semanat care pentru sfecla este de 2-4 cm.
ecoltatul sfeclei de za!ar se face atunci cand a a"uns la maturitate, adica
atunci cand are continutul cel mai ridicat de za!ar - in perioada 15
septem#rie-15 octom#rie in functie de data semanatului.
Soiuri de sfecla de zahar :
Se folosesc soiuri plurigerme si monogerme.
- "lurigerme: #omanesc $
- %onogerme: &mma, 'ilma, &velina,(ora, Corsica, )rasov 5*, %onorom, )arsa
"entru o crestere normala, sfecla de zahar are nevoie de o cantitate mare de elemente
nutritive, deoarece ea e+trage in medie din sol, cca 2! ,g azot, 5! ,g-ha "2.5 si *!
,g-ha /2..

Importanta economica i conditiile pedoclimatice
Sfecla de zahar reprezinta o cultura principala 0n #om1nia, fiind utilizata ca
materiei prima pentru fabricarea zaharului i 0n unele locuri ca planta furajera.
2re o eficienta economica foarte ridicata. 3a productii de 2!-5! tone radacini-ha
asigura 4-4 tone de zahar-ha. Coletele i frunzele rezultare la recoltare 0nsumeaza
5-5! tone a 2! 67-tona. (e la fabricare mai rezulta peste .5 t melasa
a $!! 67-tona i 5 tone taietei proaspeti a 5!-$! 67-t. 2stfel, peste productia
de zahar se obtin 0n plus 5!!!-5!!! 67-ha.
Sfecla de zahar este planta care asigura in e+clusivitate materia prima de buna calitate si
mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga &uropa
"entru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a
terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la
intocmirea asolamentelor agricole .

-"rin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin
radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi
materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .
-&fectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei,
se resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament .
-Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da
posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele
de munca cerute de planul de cultura .
-(e la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta
produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte
pretioase pentru animale .
-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes
in hrana acestora .
-(e la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de
var, ce poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si
chiar ca ingrasamant.
Industrie
- Prin cultivarea sfeclei de za!ar se asigura materia prima necesara
industriei
zaharului .
- $a!arul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale
industriei
alimentare ca% patiserie si #auturi alcoolice.
Pentru hrana animalelor

- &copul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fa#ricarii
za!arului.
- Sfecla fiarta poate servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare
si
macinare se poate folosi la prepararea de prajituri sau turta dulce.
- (intre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de
calorii la
unitatea de suprafata.
Pentru economia tarii
- (in cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante venituri de catre stat prin
e+portul de zahar, de borhot uscat si de melasa.
- (e asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc in
prelucrarea sfeclei de zahar.
(at fiind motivul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni, este o buna planta
premergatoare pentru toate plantele de cultura. "ezinta inconvenientul ca necesita forta de
munca ,,iar in agricultura romaneasca nu se gaseste forta de munca sau este insuficienta8
2sadar tehnologia de cultura la sfecla de zahar trebuie cunoscuta de catre
tinerii absolventi care vor lucra in agricultura romaneasca deoarece sfecla de zahar
esaloneaza o anumita forta de munca sezoniera sau permanenta.
Materia prima si moduri de obtinere a etanolului
Alcoolul etilic prezinta o materie prima valoroasa pentru numeroase
sectoare industriale :
- industria alimentara
- industria chimica
- industria de farmaceutica
7umai industria alimentara consuma anual circa 2 milioane tone
alcool etilic . 9n industria chimica unde reprezinta materia prima pentru obtinerea unor
produse valoroase , spiritul de fermentatie este in competitie cu alcoolul de sinteza ,
obtinut in urma unor procese tehnologice comple+e , din materii prime petrolifere .
Derivatii chimici proveniti din etanol
ETANOL
Etilena Eter Acetaldehida Acid acetic
Colrura %ono di- si n-butanol 2nhidrida de etilena trietilen acetica glicol 2cetat de etil
2cetat
Clorura de butil 2cetat de de vinil celuloza:
"olietilena :triacetat
"oliclorura de densitate de vinil scazuta .2vand in vedere proprietatile sale adecvate si
disponibilitatea sa cvasi-universala , etanolul a fost considerat ca un carburant posibil
pentru motoare , practic in cursul intregii istorii a motoarelor cu e+plozie .
Solicitari mari pentru alcoolul carburant au determinat ca , in )razilia , spre e+emplu , in
perioada *;5-*; , in loc de 4,; miliarde litri planificati sa se realizeze $,;$ miliarde
litri . "entru campania *;4-*;5 , productia planificata a fost de *,!44 miliarde litri , iar
in prezent se produc peste ! miliarde litri . (in totalul biomasei pentru fabricarea
etanolului se deosebesc 2 tipuri de materii prime :
- direct fermentescibile
- amidonoase si celulozice
(in materiile prime direct fermentescibile cea mai mare utilizare o au : sfecla de
zahar si diferite produse intermediare ale fabricarii zaharului . 9n tara noastra e+ista o
bogata traditie privind obtinerea alcoolului din melasa de sfecla de zahar .
.btinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase <cartofi , porumb ,
grau , orz = presupune transformarea amidonului in zahar fermentescibil proces ce se
realizeaza sub actiunea enzimelor aminolitice . "entru favorizarea procesului de hidroliza
este necesara fierberea sub presiune a materiilor prime tratament care determina
gelificarea amidonului , acre necesita un consum ridicat de energie .
Sursa cea mai importanta de alcool o reprezinta materiile prime celulozice sub forma de
deseuri agricole , deseuri industriale , vegetatie nevalorificata .