Sunteți pe pagina 1din 22

POLITICI PRIVIND

EVOLUTIA PIETEI
CONSERVELOR DE
FRUCTE
MASTERAND:JITARIUC TEFANIA ELIDA
SPECIALIZAREA:
EXPERTIZ PE FILIERA PRODUSELOR ALIMENTARE

Obiectivul general al acestui studiu este identificarea i evaluarea oportunit ilor de export
pentru fructe i conservele de fructe pe piata Romniei.
n special, obiectivele cercetarii sunt:
- Prezentarea pietei i a tendintelor de consum;
- Identificarea preferintelor consumatorilor fata de produse si ambalaje;
- Identificarea brandurilor principale comercializate pe piata;
- Evaluarea canalelor de distributie;
- Definirea modelelor de intrare pe piata;
Considernd scopul acestui proiect, metodologia aplicata corespunde
cu metodele
acceptate n lumea academica si serviciile de consultanta. n asa fel,
studiul este bazat
n mare masura pe informatia primara pentru identificarea si evaluarea
situatiei pe
piata fructelor si conservelor de fructe din Romnia.

Acest capitol prezinta piata conservelor de fructe a Romniei. Cercetarea a


fost efectuata n baza datelor secundare de la Institutul National de Statistica,
Ministerul de Finante, Patronatul Romn al Producatorilor de Conserve de Legume si
Fructe ROMCONSERV si informatiile mas-media; datelor primare colectate n cadrul
interviurilor cu comerciantii (distribuitori, comercianti en-gross si en-detail), retail
audit si store checking efectuat n punctele de comercializare cu amanuntul care a
cuprins toate formatele de magazine (cash&carry, hypermarket, supermarket,
magazine individuale).
Astfel, urmatoarele aspecte sunt cercetate : volumul si
valoarea pietei, evolutia pietei, structura pietei pe produse si ambalaje, sezonalitatea
vnzarilor, segmentele de piata.

PREZENTAREA GENERALA A
PIETEI
Nu cu multi ani n urma
Romnia se impunea pe
piata internationala cu
diferite sortimente de
conserve de fructe, dintr-o
productie de circa 108000
tone,aproape jumatate erau
exportate.
Astazi, lipsa tehnologiilor
moderne necesare procesului
de fabricatie si accesul
limitat la materia prima de
calitate, fac ca productia
autohtona de conserve sa fie
tot mai mica pe an ce trece
si tot mai putin competitiva.

n conditiile n care exporturile lipsesc aproape cu


desavrsire, iar productia autohtona trece printr-o
criza profunda, oferta de conserve de fructe pe
piata romneasca este puternic influentata de
importuri, care acopera circa 45%-50% din
consum.
Romnia a devenit n ultimii ani o piata de
desfacere veritabila pentru astfel de produse de
import, iar n lipsa unor concurenti puternici
autohtoni, aceasta tendinta se va mentine si n
viitor. Tinnd cont de tendintele de consum,
companiile din domeniu apreciaza ca piata
romneasca are un important potential de
exploatat si ca pe viitor importurile vor lua
amploare, n conditiile n care consumatorii vor
nceta sa aleaga produsele dupa pretul scazut,
devenind mai exigenti n ceea ce priveste calitatea
lor.

VOLUMUL PIETEI
Vnzarile conservelor de fructe indica o dinamica
pozitiva n perioada 2001-2006 nregistrnd un volum
de 39,8 mii tone n 2006, n crestere cu 58% fata de
anul 2001.
Principalul factor al acestei evolutii l constituie
diminuarea consumului conservelor de fructe
fabricate n casa, care la momentul actual reprezinta
60-70% din consum. n conditiile n care societatea
devine tot mai dinamica si timpul tot mai pretios, tot
mai multi romni vor tinde sa nlocuiasca conservele
pregatite n casa cu cele achizitionate din magazine.
Considernd consumul conservelor de fructe de 39,8
mii tone n 2006, consumul mediu reprezinta 1,84
kg/loc - conserve de fructe. Pentru comparatie acest
indicator n tarile occidentale ajunge la 3,10 kg/loc conserve de fructe.

Consumul pe cap de
locuitor de conserve din
Tara
fructe n unele tari membre
UE , estimari 2007
Franta

Conserve de
fructe
-

Belgia

3.00

Germania

Suedia

3.10

Olanda

1.90

Spania

Marea Britanie

1.90

Republica Ceha

Ungaria

Romania

1.84

DINAMICA VNZARILOR CONSERVELOR


DE FRUCTE N EXPRESIE VALORICA,
MLN. EURO

VALOAREA PIETEI
Pentru perioada analizata vnzarile n termeni valorici indica o dinamica
pozitiva. Astfel, vnzarile de conserve de fructe n termeni valorici au crescut
cu 30,16% n perioada 2001-2006.

Pentru conservele de fructe cresterea fiind de 92%. Analiza comparativa a


evolutiei pietei n termeni cantitativi si valorici indica un ritm de crestere mai
mare pentru vnzarile valorice, ceea ce denota o schimbare structurala a pietei,
determinata de modificarea comportamentului consumatorului,pentru care
factorul pret nu mai prezinta un element decisiv n luarea deciziilor de achizitie.

Volumul produciei de conserve din fructe i legume n


Moldova a crescut cu 9,2%
n Republica Moldova, volumul produciei de conserve din fructe i legume, n semestrul I
al anului 2013, a constituit 432,6 mil. lei, n cretere cu 9,2% fa de perioada similar a
anului precedent.
Potrivit informaiei acordate NOI.md de surse din cadrul Biroului Naional de Statistic,
profitul din vnzrile conservelor din fructe n Romania este n continu crestere iar n
perioada ianuarie-iunie 2013, a nsumat 788,4 mil. lei.

STRUCTURA VNZARILOR PE
PRODUSE
Piata conservelor de fructe se submparte n
trei categorii distincte din care compoturile
detin 70% din vnzarile cu amanuntul, 25%
le revin gemurilor si 5% dulceturilor. n
termeni valorici ierarhia vnzarilor ramne
neschimbata, compoturile detin 57% din
valoarea vnzarilor, 32% si 11% le revin
gemurilor si respectiv dulceturilor.
Conservele de fructe si n special gemurile si
dulceturile sunt produse de impuls. n marea
lor majoritate, ele sunt achizitionate n
special n sezonul rece. n Romnia consumul
acestor produse este predominant casnic,
nsa din lipsa timpului consumatorii romni
apeleaza din ce n ce mai mult la oferta
companiilor producatoare. Din punct de
vedere al preferintelor de consum, din cauza
traditionalismului se prefera produsele care
se apropie ca textura de cele facute n casa.

Dinamica vnzarilor din ultimii ani demonstreaza faptul


ca piata pentru aceste produse are un potential ridicat,
iar cererea va creste odata cu diminuarea productiei
casnice care la moment detine circa 65% din consum.

CONFORM STUDIULUI DE RETAIL AUDIT NTR-UN CLASAMENT


PRIVIND FRUCTELE PREFERATE DE CONSUMATORII ROMNI
SITUATIA SE PREZINTA N FELUL URMATOR :
Structura vnzarilor : gem,dulceata si compoturi
Gemuri
piersici (20%), caise (19%), capsuni (15%),
visine
(13%), prune (8,5%), zmeura (5,5%), gutui
(5,2%) ;
Dulceata - visine (27%), caise (18%), capsuni (13%), fructe
de
padure (8%),prune (7%), mure (5,4%), nuci verzi
(5,4%) ;
Compoturi - ananas (31%), piersici (22%), cirese (11%),
visine (8%), caise (8%) ,

AMBALAJE CONSERVE
DE FRUCTE
Trebuie de mentionat ca pentru toate conservele de fructe,ambalajele
preferate sunt cele din sticla, care de altfel au un impact foarte bun asupra
consumatorului datorita vizibilitatii continutului.
Gemurile n ambalaje de 301g-400g au nregistrat cele mai mari vnzari n
volum cu un procent de 75,9%, pe locul doi situndu-se cele cu gramaj de
peste 701g cu un procent de 14,10%. Pentru vnzarile n valoare, topul pe
segmente ramne neschimbat, doar procentele fiind diferite: 79,4% pentru gemurile n ambalaje de 301g- 400g si 7,4% pentru gemurile n
ambalaje de peste 701g.n clasamentul dupa tipul de ambalaj gemurile
vndute la borcane de sticla detin suprematia cu o cota de 82% n volum si
88,2 n valoare, pe locul 2 cu 14,3% n volum si 7,7% n valoare se situeaza
cele vndute n galetuse de plastic.

n ceea ce priveste vnzarile de dulceata datele arata ca ambalajul exclusiv pentru

acest produs este borcanul de sticla. Dintre gramajele cele mai vndute sunt cele
cuprinse n intervalul 351g - 450g cu 79,60%, pe locul al doilea situndu-se cele cu
gramajul de 251g-350g. n vnzarile valorice topul este acelasi, dulceata n ambalaje
de 351 g 450 g a nregistrat un procent de 70,7%, iar dulceata n ambalaje de
251g -350 g un procent de 25,7%.
La compoturi gramajele cele mai bine vndute din punct de vedere al volumului sunt
cele cuprinse n intervalul 426g-585g cu 41,05%, locul doi fiind adjudecat de
gramajele cuprinse n intervalul 586g - 720g cu 35,44%. n vnzarile valorice pe
primul loc se situeaza ambalajele cuprinse n intervalul 586g - 720g cu 40,99%, cele
cuprinse n intervalul 426g-585g se situeaza pe locul doi cu 37,57%.

SEZONALITATEA
VANZARILOR
Vinzarile de conserve de fructe sunt neuniforme pe parcursul anului si au un
caracter sezonier pronuntat . n general consumul acestor produse este
preponderent n sezonul rece, consumatorii fiind tentati sa cumpere conservele
atunci cnd organismul are nevoie de mai multe vitamine.
Un alt factor care influenteaza cresterea simtitoare a vnzarilor n perioada
sezonului rece este pretul mare la fructe proaspete.
La nivelul operatorilor de piata, sezonul de vnzari pentru conservele de fructe
ncepe pe la mijlocul lunii septembrie si se finalizeaza pe la mijlocul lunii mai. n
perioada de vara vnzarile sunt nesemnificative operatorii fiind preocupati mai
mult de asigurarea prezentei produselor pe raft.
Vnzarile de conserve de fructe nregistreaza doua perioade de vrf, prima fiind
n luna decembrie naintea si n perioada sarbatorilor de Craciun, iar a doua n
lunile februarie-aprilie - n perioada postului de Pasti. Vnzarile din aceste 2
perioade reprezinta circa 60% din vnzarile anuale de conserve de fructe.

Trebuie de mentionat ca perioada de vrf este diferita n functie de


tipul de operator.
Astfel, pentru producatori/importatori prima perioada de vrf ncepe
n luna noiembrie si este determinata de necesitatea formarii
stocurilor la nivelul lantului de distributie(distribuitori, comercianti cu
amnuntul) pentru asigurarea disponibilitatii produselor n perioada de
vrf al consumului din luna decembrie.
Cea de-a doua perioada de vrf ncepe n luna ianuarie si se
finalizeaza n luna martie si este determinata la nceput de
completarea stocurilor, care au fost epuizate n perioada sarbatorilor
de iarna, ulterior de cresterea consumului, n special n perioada
postului mare si spre final de formarea stocurilor naintea sarbatorilor
de paste. Dupa sarbatorile de Pasti vnzarile intra nregres, relansarea
lor ncepnd din luna septembrie.

SEGMENTAREA

PIETEI
Piata conservelor de fructe se divizeaza n doua segmente : Segmentul consumator
si segmentul HoReCa. Cotele acestor segmente n vnzarile de conserve de fructe
se prezinta n felul urmator:

Segmentul consumator detine o cota de 80,40% n vnzarile n valoare la conserve


de fructe.
Segmentul HoReCa detine o cota de1 9,60% la conservele de fructe.

SECTORUL CONSUMATOR

Segmentul consumator este reprezentat de consumatorii individuali care


achizitioneaza produsele prin intermediul unitatilor de comert cu amanuntul. Trebuie
de mentionat ca att comertul modern (lanturile de magazine) ct si cel traditional
sunt canale importante de vnzare. Comertul traditional, cu o cota de circa 70% din
vnzarile n volum si n jur de 65% n valoare, se situeaza pe primul loc n vnzarile cu
amnuntul a conservelor de fructe. Comertul modern nsa detine suprematia
n ceea ce priveste vnzarile de gemuri si dulceturi, astfel lui revenindu-i circa 50%
din vnzarile n volum si 55% n vnzarile valorice. Un aspect important, care trebuie
de mentionat este ca n cazul produselor premium ponderea cea mai mare a vnzarilor
o detine comertul modern, n jur de 80-90%.

Segmentul HORECA
Importanta sectorului HoReCa a crescut n ultimii ani. Consumul n afara casei a sporit
odata cu cresterea veniturilor populatiei, mai ales n rndul persoanelor active, sau n
cadrul familiilor fara copii, unde ambii parteneri lucreaza. Un alt factor important n
cresterea vnzarilor n cadrul segmentului HoReCa sunt normele europene care au intrat
n vigoare odata cu aderarea Romniei la Uniunea Europeana si care impun ca legumele si
fructele conservate comercializate sa provina de la unitati producatoare autorizate.
Segmentul HoReCa include de asemenea cantinele si unitatile institutionalizate cum ar fi
spitalele, penitenciarele, armata, scolile si universitatile. Trebuie de mentionat ca
produsele principale care se comercializeaza n sectorul dat sunt gemurile
si dulceturile. Ambalajele preferate sunt cele de mari dimensiuni, preferndu-se cele
din plastic sau cutii metalice.
Livrarea produselor se face fie direct sau prin intermediul retelelor cach&carry. n ceea ce
priveste vnzarea catre unitatile institutionalizate acestea se realizeaza prin
intermediul licitatiilor.

ANALIZA PIETEI N 20142015

Patronatul din Industria de Conserve din Legume i Fructe i


Conserve Mixte "Romconserv" este beneficiarul unui proiect de
aproape 4,3 milioane de lei, finanat n proporie de 90% din
fonduri europene, prin care 950 de angajai vor avea acces la
cursuri de calificare i recalificare timp de 18 luni. Potrivit unui
comunicat al Federaiei Naionale Pro Agro, obiectivul principal al proiectului
vizeaz creterea nivelului de calificare a persoanelor angajate pe piaa
muncii, n toate cele opt regiuni ale rii, prin facilitarea accesului
angajailor la servicii de formare profesionala continu n vederea obinerii
unor calificri/recalificri care s le ofere oportuniti crescute pe piaa
muncii, prin msuri active pentru dezvoltarea unor noi abiliti de
meninere n sectorul procesrii fructelor i legumelor i industriilor conexe.

Valoarea eligibil a proiectului este de peste 4,29 milioane de lei, din care
finanarea nerambursabil obinut reprezint 4,206 milioane de lei, iar
durata de implementare este de 18 luni, respectiv n perioada 1 mai 2014 31 octombrie 2015. n urma cercetarilor interprinse putem afirma ,ca piaa
conservelor de fructe este n continu cretere.

JUCATORII PRINCIPALI

Industria romneasca de conserve include n jur de 30 de fabrici active mpartite n


trei categorii :
Fabrici mari cu o capacitate de productie de 20.000 tone conserve pe an si care
sunt liderii pe piata Conserve Buftea, Leder Caracal, Horticons Fetesti, Contec
Foods Tecuci, MIB Cluj ;
Fabrici de marime mijlocie, care produc 3-5 milioane de unitati pe an Encon
Turnu-Magurele, Baltatesti Neamt, Megacons Braila si Remion Dolj ;
Fabrici mici care produc 1-3 milioane unitati conserve pe an.
Multe dintre fabricile mici, aparute dupa anii 90, care lucrau ntr-un mediu improvizat,
nu au facut fata restrictiilor privind siguranta alimentatiei si au disparut.
Pe lnga fabricile romnesti pe piata si-au facut loc si companiile straine
Cele mai importante branduri pe piata conservelor de fructe sunt: Bunatati
de la Bunica, Hame, , Buftea, Raureni, Horticons, Olympia. Ponderea
brandurilor respective n total vnzari valorice de conserve de fructe este de
circa 50-60%.

BIBLIOGRAFIE
Victor Manole, Dan Boboc, Nicolae Istudor, Raluca Andreea Ion,
Filiere agroalimentare, Editura ASE, Bucureti, 2005;
Gavril tefan, Dan Bodescu, Adrian Toma, Radu Pnzaru,
Economia i filiera produselor agroalimentare, Editura ALFA,
Iai, 2007;
Victor Manole i colaboratorii, Diagnosticul de marketing pe
filiera de produs n agricultur, Editura Evenimentul Romnesc,
Bucureti 2002
http://www.noi.md/md/news_id/28535
http://agora.md/stiri/2488/rusii-au-inchis-piata-si-pentruconservele-de-legume-si-fructe-din-moldova

Evaluare