Profilul consumatorului român de produse de patiserie

Publicat în 12/08/2019 -
 0

Tânărul educat din mediul urban – consumator fidel

Patiseria este un produs de confort, nu de necesitate. În timp ce pâinea este un aliment de
bază, menit să satisfacă o nevoie stringentă și are o frecvenţă de consum zilnică, produsul de
patiserie este consumat îndeosebi ca o gustare sau ca un desert și poate fi catalogat ca un
produs de confort sau ca o formă de recompensă, fiind apreciat pentru aromă și gust.

De câteva ori pe săptămână este frecvenţa de consum cel mai des întâlnită în cazul produsului
de patiserie în România (44% dintre repondenţi intrând în această categorie), în timp ce zilnic
este consumat de una din 10 persoane.

În comparaţie cu frecvenţa de consum măsurată cu zece ani în urmă, se observă o reducere a

numărului de nonconsumatori: dacă, în 2009, 17% declarau că nu consumă niciodată produse
de patiserie, acum ponderea acestora s-a redus la 5%. Persoanele din categoria de vârstă +40
de ani consumă mai puţin orice tip de patiserie sau prăjituri, majoritatea din motive de 
sănătate și control al greutăţii. Dacă analizăm frecvenţa de consum în funcţie de tipurile de
produse, remarcăm că patiseria proaspătă are un vârf de consum săptămânal, în timp ce checul
sau  cozonacul, lunar.
Opțiuni în alegerea produselor de patiserie (consumă cel puțin o dată pe lună)
Produsele de patiserie congelate sunt evitate de către 65% dintre repondenţi, fiind produsele
cu cel mai redus consum dintre cele analizate. Consumul de patiserie congelată a crescut
totuși în  ultimii 10 ani de la 7% la 35% în 2017. Cei care acceptă patiseria congelată sunt din
mediul urban, cu precădere din București, au vârsta între 30 și 39 de ani, sau cei cu studii
superioare. În cazul foilor de plăcintă, se arată mai multă îngăduinţă, ele fiind alese de 46%
dintre români, cu toate că și acestea se păstrează prin congelare. Obișnuinţa unui consum
moderat, prepararea în casă, dar și atenţia acordată stilului de alimentaţie sănătos sunt bariere
în creșterea consumului de produse de patiserie. Persoanele din mediul urban, femeile și
tinerii consideră patiseria un produs cu conţinut ridicat de calorii. Cu toate acestea, doar
persoanele de sex feminin evită consumul lor.

De unde se cumpără patiseria?

Repondenţii cu vârste între 30 și 39 de ani cumpără de obicei produse de patiserie din
magazinele specializate. Acest tip de magazin și comerţul modern sunt principalele canale de
cumpărare și  pentru mediul urban. Românii cu vârste de peste 40 de ani, cei din mediul rural,
dar și cei cu studii primare se aprovizionează din magazinele de tip supermarket. Produsele de
patiserie se prepară  în casă într-o proporţie de 5%, mai frecvent în mediul rural. Dar obiceiul
de a prepara acasă produse de patiserie începe să se observe și în rândul tinerilor sau al
persoanelor cu studii și venituri superioare, preocuparea pentru cooking fiind deja un trend. În
majoritatea cazurilor se prepară astfel de produse în mod curent și doar într-o proporţie de
38% la ocazii speciale.

Consumator fidel (o dată sau de mai multe ori pe zi)

Patiseria dulce sau sărată reprezintă gustarea zilnică sau de mai multe ori pe zi pentru: bărbaţi,
persoane cu vârste sub 39 de ani, educate, cu venituri ridicate, din mediul urban, în special din
Oltenia și București.
Consumator frecvent (o dată sau de mai multe ori pe săptămână)
34% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 55 de ani se bucură de savoarea
produselor de patiserie o dată pe săptămână. De asemenea, obișnuiesc să consume de câteva
ori pe săptămână cei cu venituri medii din regiunile Banat-Crișana-Maramureș și Muntenia (o
dată pe săptămână), Dobrogea (de câteva ori pe săptămână).

Consumator ocazional sau nonconsumator (mai rar de o dată pe săptămână sau niciodată)
Frecvenţa consumului scade odată cu înaintarea în vârstă. 55% dintre nonconsumatori sunt
persoane trecute de 55 ani. Consumatorul ocazional este frecvent întâlnit în rândul celor cu
venituri mici și cu studii primare. O treime provin din Moldova, urmaţi de cei din
Transilvania. În mediul rural, nonconsumul se datorează și inaccesibilităţii produsului.
Bariere în consumul produselor de patiserie
Se observă modificări de atitudine în privinţa nonconsumului de produse de patiserie. Dacă
acum 10 ani principalul motiv invocat de persoanele care nu consumau astfel de produse era
lipsa banilor sau neîncadrarea lor în gama de preferinţe, în prezent, motivele predominante
reflectă preocuparea consumatorilor pentru o alimentaţie sănătoasă.

Sursă: Studiu de piață „Înțelegerea pieței de produse făinoase” Rompan și GfK România,
2018
Prețul pâinii a crescut, vânzările au scăzut
Publicat în 24/11/2020 -
 0

Prețul pâinii este puternic influențat de prețul grâului. În prezent, grâul se vinde la un
cost aproape dublu comparativ cu începutul anului 2020, ceea ce a dus la o creștere
semnificativă a prețului pâinii. Cele mai mari scumpiri sunt înregistrate în zona
Moldova, deoarece culturile din această regiune au fost cele mai afectate de secetă.
Producătorii de pâine și alte produse de panificație afirmă că majorarea prețurilor a
început încă din luna septembrie a acestui an. Vânzările au scăzut din cauza prețului
prea mare al produselor, care s-au scumpit și cu 40%.
Unii producători din industria de morărit și panificație sunt de părere
că scumpirea produselor nu este 100% justificată la nivel național, deoarece în multe
județe din țară producția de grâu a fost suficientă pentru a acoperi necesarul intern.
Aurel Popescu, președintele ROMPAN, clarifică acest aspect, precizând că nu producția
de grâu este problema, ci prețul grâului. „Nu a spus nimeni că nu este grâu destul. Dacă
prețul grâului va crește, categoric va crește și prețul pâinii. Ceea ce s-a și întâmplat.”
Pâinea s-a scumpit cu 40% în unele magazine din Iași
Dacă în magazine alimentare, scumpirea pâinii a început din luna septembrie, în cele de
cartier, s-a observat o creștere a prețului doar din data de 16 noiembrie. Clienții nu au primit
foarte bine această majorare și este de înțeles. Pâinea este un aliment cumpărat zilnic sau
aproape zilnic, așadar cheltuielile lunare cu acest aliment de bază reprezintă o bună parte din
bugetul alocat cumpărăturilor casnice. În plus, mulți dintre consumatori se confruntă cu
venituri mai mici din cauza pandemiei. Scumpirea pâinii și situația actuală a consumatorilor
au determinat vânzări mai scăzute. ”Am comandat jumătate din cantitatea de pâine care se
vinde normal, într-o zi, în magazin, și tot nu s-a vândut toată. Oamenii nu mai cumpără
pentru că e prea scumpă. De luni (16 noiembrie) a început să se scumpească pâinea. O
franzelă e acum 2,2 lei, de la 1,6 lei, iar una feliată e 4,3 sau 4,6 lei, cu 50-60 de bani mai
scumpă”, susține Petronela Ichim, administratorul unui magazin alimentar din Iași.
Pe de altă parte, Vel Pitar, un producător de renume din România, susține că momentan nu va
crește prețul pâinii. Acest lucru se va întâmpla doar dacă se va scumpi făina. „Acum nu cred
că este justificată creșterea. Noi suntem stabili din punct de vedere al prețului pâinii, iar în
zona produselor de panificație avem un preț mediu la pâine”, Adrian Șerpeanu, executive
manager Vel Pitar Iași. Probabil nu va mai trece mult timp până ce prețul făinii va crește
considerabil, acest lucru fiind inevitabil având în vedere prețul actual al grâului și estimările
specialiștilor. „Vor avea câștig de cauză făinurile de bună calitate”, este de părere Mircea
Ureche, reprezentantul companiei Boromir.
Produsele artizanale, mai scumpe cu 35%
Micii producători artizanali sunt și ei afectați de fluctuațiile de preț ale grâului. Coșul cu pâini,
de exemplu, este o brutărie artizanală din Iași, unde prețurile au crescut și cu 35% la
produsele cu făină integrală. „Producătorii îl țin în silozuri și îl vând la suprapreț. Din
februarie încoace, când a început să crească prețul la grâu, am ținut pe loc prețul produselor
în magazin din solidaritate și să ne păstrăm clientela. Un kilogram de grâu se vindea la
începutul anului 2020 cu 60 de bani, iar acum este comercializat cu un 1 leu per kilogram”, a
declarat Mariana Leț, producător artizanal de pâine cu maia și administratorul companiei
„Coșul cu pâini”.

Studiu privind evoluția prețurilor în pandemie (Consiliul Concurenței)

De la declanșarea pandemiei de coronavirus, respectiv primăvara acestui an, și până în
prezent, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu o medie de 18%, potrivit
un studiu efectuat de Consiliul Concurenței. Bunurile alimentare au o pondere de 33% în
totalul cheltuielilor de consum, așadar orice scumpire a acestor produsele, mai ales a celor de
bază, se va resimți puternic în buzunarul românilor. De asemenea, este de reținut faptul că
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al ponderii
alimentelor în coșul de consum. Cu alte cuvinte, cele mai multe cheltuielile ale populației sunt
îndreptate către industria alimentară, respectiv o treime din cheltuieli.

Tot la nivel european, datele Eurostat indică faptul că pâinea a fost cel mai scump aliment de
bază în intervalul de timp ianuarie – septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului
trecut. Situația de la noi din țară este similară evoluției de ansamblu observate la nivelul UE.
Creșterea lunară medie a prețului pâinii în primele 9 luni ale anului a fost de aproximativ 5%.
În ceea ce privește tipurile de pâine și făina, acestea au înregistrat următoarele scumpiri în
perioada martie – iulie: 14,3% – pâine albă ambalată, 13% – pâine intermediară, 9,7% – făină
albă. În termeni absoluți, prețurile au crescut în medie cu 0,2 lei pentru fiecare unitate
(kg/pachet).

1 Unitate = 300 gr pâine/ 1 kg făină

Industria de panificație din România – cea mai afectată din Europa de Est în pandemie
Publicat în 25/11/2020 -
 0
Piața românească este slab industrializată și digitalizată, comparativ cu alte state din
Vestul Europei. De asemenea, multe dintre afacerile din sectorul panificației, patiseriei
și cofetăriei nu au o vechime care să le asigure stabilitatea în vremuri de criză. Business-
urile de familie, cu tradiție, cum sunt cele nemțești de pildă, pot face față mai bine
obstacolelor, datorită poziționării lor în piață.
Migrarea afacerii în mediul online a reprezentat salvarea pentru mulți antreprenori. Cele
mai afectate de pandemie au fost afacerile mici, brutăriile și cofetăriile artizanale, care nu au
mai reușit să repornească business-urile după starea de urgență.
Care au fost cele mai mari provocări pentru producătorii din industria de panificație, patiserie și cofetărie?

Gabriela Bereş (G.B.), director regional Puratos Group, consideră că

cele mai mari provocări cu care se confruntă producătorii sunt: diminuarea cererii, anularea
evenimentelor private și publice, închiderea școlilor.
• Diminuarea cererii – Consumul este principalul lucru care le lipseşte (clienților Puratos –
n.r.) în prezent. Oamenii nu cheltuie la fel de mulţi bani ca înainte de criză, pentru că au
devenit mai precauţi, şi-au pierdut locul de muncă, depinde de la un caz la altul.
• Anularea evenimentelor private și publice – Brutăriile şi cofetăriile au supravieţuit nu
doar prin magazinele pe care le au deschise, ci şi prin faptul că livrau către evenimente de
tipul nunţi și botezuri. Acestea nu au mai existat, deci au fost loviţi şi din această direcţie.
• Închiderea școlilor – Foarte mulţi dintre ei (clienții Puratos – n.r.) trăiesc din produsele pe
care le vând copiilor când se duc la şcoală. Fiecare (copil – n.r) îşi ia un croissant, o
prăjitură, o pâinică …
România versus alte state din Europa de Est

G. B.: În România, criza a avut cel mai mare impact

din cauza faptului că țara noastră este o piaţă artizanală. Deci, dacă în alte ţări discutăm de
o piaţă industrială, unde sunt foarte multe cofetării şi brutării automatizate, România are o
componentă artizanală, iar acest lucru s-a văzut acum. De asemenea, fac o comparaţie cu
Germania, care are brutării şi cofetării transmise din tată în fiu, afaceri foarte vechi,
tradiţionale. În momentul în care business-ul tău are o istorie de peste 50 de ani, ai altă
poziţionare în piaţă, chiar dacă eşti afectat pe termen scurt. Ai probabil mai mult cash şi
sustenabilitate în business-ul pe care îl faci. În schimb, în România vechimea business-ului,
în special în cofetărie, este probabil între 10 şi 15 ani maxim. De asemenea, sunt foarte multe
cofetării care au apărut în ultimii 2-3 ani.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), viața va revi „la normal” abia în a doua jumătate a anului 2021 sau chiar în 2022. Cum
va arăta piața atunci?
G. B.: În toate domeniile se discută despre noua normalitate sau acest „new normal”. Noi
credem că viaţa în 2022 nu o să arate ca înainte. Vor fi nişte evoluţii în piaţă definitorii şi
cred că trebuie să fim realişti şi să le recunoaştem. Este foarte clar că brutăriile sau
cofetăriile mari automatizate, care au putere financiară, vor supravieţui. Evident, trebuie să
se diferenţieze în timp. Este foarte clar că retail-ul are de câştigat, fiind din ce în ce mai
puternic. Încă odată este foarte clar că antreprenorii mici au avut cel mai mult de suferit.
Ideea este că structura pieţei o să se schimbe din punctul acesta de vedere, iar antreprenorii
mici, probabil că mulţi dintre ei vor supravieţui, dar făcând lucrurile diferit. De exemplu, să
folosească  online-ul, să intre în online, să se facă vizibili, să fie dedicaţi online-ului – astfel,
cred că lucrurile vor arăta cu totul diferit. De asemenea, cred că vor trebui să se
diferenţieze mai mult. Acei mici antreprenori care merg pe produse standard nu vor
supravieţui, iar asta s-a văzut înainte de criză. Criza doar a accelerat aceste tendinţe. Cei
care vin cu lucruri diferite din punct de vedere al produsului, gustului, ambalajului, vor avea
de câştigat. Deci, a te imita nu este parte din „the new normal”.

Puratos România este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de ingrediente pentru

industria alimentară. Compania are un portofoliu extins de produse, printre care maiele active
și inactive, cereale încolțite și infuzate în maia lichidă, ciocolată belgiană Belcolade,
umpluturi cu fructe, glazuri, creme fine pentru deserturi.
Articolul integral pe adevărul.ro
https://www.novapan.ro/produse/