Focus Feb 2009

Pastele fainoase
de Oana Georgescu (oana.georgescu@cmgromania.ro)
Categoria paste fainoase a avut o evolutie frumoasa in ultimii ani. Oferta de produse s-a diversificat prin lansarea de noi marci si tipuri de produse, producatorii si-au orientat atentia catre toate segmentele de consumatori si au adus un plus de valoare materiei prime, iar perceptia consumatorilor despre paste s-a imbunatatit printr-o noua abordare. Toate aceste fapte nu au facut decat sa consolideze piata si sa impulsioneze cresterea consumului. In prezent categoria paste fainoase se caracterizeaza indeosebi printr-o varietate mare de produse si o p ondere crescuta a producatorilor locali. ?Aproape 70% din piata de paste, in volum, este acoperita de pr imii patru jucatori la nivel national?, spune Alin Giurea, Presedinte al Pambac. ?Din punct de vedere al o fertei de produse, piata din Romania se poate spune ca este acoperita integral. Aceasta va suferi in urmatoarea perioada de timp doar mici ajustari, nicidecum schimbari majore. Volumul pietei este de cca 40.000 tone /an respectiv de cca 60.000.000 euro /an?, spune Doru Radusean, Commercial Ma nager al Pangram.

Ultimele monitorizari MEMRB arata ca cea mai mare pondere din vanzari o detin pastele uscate, cu un volum de 99,5% in perioada decembrie 2007 - noiembrie 2008 si o valoare de 97,9% in acelasi interval. Conform datelor MEMRB primii cinci producatori din industrie sunt: Pambac, Baneasa, Pangram, Arnos/Tymbark Maspex Romania, Loulis. Acestia au detinut impreuna o cota valorica de 70,7% si una volumica de 70,6% in decembrie 2007 - noiembrie 2008. Un alt aspect ce se remarca la categoria paste este ponderea mare pe care o detin ambalajele sub forma de pungi de plastic. Cifrele arata ca acestea depasesc 90% din totalul ambalajelor in care se comercializeaza pastele. Din punct de vedere al gramajelor, Alin Giurea (Pambac) spune ca ?o alta pa rticularitate a pietei din Romania este procentul inca ridicat de produse vrac si ambalajele cu gramaje de 400g, 300g, 200g atipice fata de gramajele standardizate in UE: 500g?. Miscari in piata Desi principalii producatori sunt locali, majoritatea fie au actionariat strain, fie au fost preluati in totalitate de grupuri straine. Cel mai recent exemplu este compania Arnos din Oradea, care la finele lui 2007 a fost preluata de catre liderul pietei de paste fainoase din Polonia ? Lubella S.A, firma re prezentata pe piata romaneasca de compania Tymbark Maspex Romania. In consecinta, Arnos a inregistrat o crestere de 33% a cifrei de afaceri in primele noua luni ale lui 2008, se precizeaza intr-un comunicat al companiei. Din punct de vedere al sortimentatiei, aceasta s-a diversificat atat la nivel de compozitie, cat si la nivel de forma/dimensiune. Astfel, se pot gasi la raft paste cu ou, paste de porumb, paste de orez, integrale, sub numeroase forme. Pastele cu ou au inregistrat cote de 38,7% din valoarea vanzarilor si 29,1% din volumul acestora in decembrie 2007 ? noiembrie 2008, in usoara crestere fata de anul precedent. ?S-a obse rvat in ultima perioada o crestere a aparitiei de paste cu denumiri si forme specifice bucatariei italiene, din grau dur, cu o sortimentatie din ce in ce mai variata, destinate consumatorilor deschisi spre nou si dornici sa prepare retete sofisticate?, spun reprezentantii Arnos. Recent, numerosi producatori locali au introdus pe piata pastele din grau dur, avand o calitate superioara fata de cele din grau soft. In noiembrie 2007, Pambac a lansat brandul de paste fainoase din grau dur Flavora. ?Astfel, cu cele trei br an-duri din portofoliu - Flavora, Pambac si Gata ? Pambac este prezent in acest moment pe toate seg

mentele de piata importante, pe care, in calitate de lider national, trebuia sa le acoperim?, spune Alin Giu rea (Pambac). Si Pangram si-a largit gama de curand. ?Am lansat pastele din grau dur ca si gama distincta sub marca Mo nte Banato. Am lansat de asemenea gama de paste marunte cu ou la 250g, tot sub brandul Monte Banato. Continuam linia anului 2008 prin completarea gamei de produse si finalizam inlocuirea tuturor ambalajelor?, spune Doru Radusean (Pangram). Si Barilla a introdus in Romania recent si un ti p de paste integrale, caracterizate prin deosebite beneficii pentru sanatate. Materia prima si traditia Prin traditie, pastele fainoase romanesti se foloseau indeosebi in supe si ciorbe si erau facute exclusiv din grau soft. Acest tip de grau determina o serie de caracteristici care fac inoportuna prepararea pastelor in stil italian, ca fel de mancare principal. ?Piata de paste din Romania are un specific co nservator. Pastele de import, care sunt si mai scumpe, sunt cele din grau dur, care isi mentin proprietatile si dupa fierbere (nu se faramiteaza, nu se lipesc). In supe si ciorbe nu este necesara pastrarea acestor caracteristici?, explica Cristian Popescu, General Manager la Panzani. Tot el spune ca ?in Romania era foarte mic consumul de paste lungi si foarte mare de paste scurte. Avand in vedere ca su nt facute din grau soft, cele scurte se pastreaza mai bine in urma procesului de fierbere?. Un fenomen tot mai des intalnit si la alte categorii din piata este cel al influentarii obiceiurilor de consum, conform traditiilor altor popoare, de catre romanii plecati peste hotare si reintorsi in tara. Acest lucru s-a intamplat si in cazul pastelor, cand romanii au preluat modul de preparare specific italian. Mai mult decat atat, fenomenul a influentat si regionalitatea consumului de paste. ?Acum ca tiva ani vindeam o tona de paste in Moldova, acum vindem 10 tone/luna in Moldova. Fenomenul se datoreaza romanilor plecati peste hotare si intorsi cu obiceiurile de consum al pastelor din Italia. Cel mai mare consum este in zona Bucurestiului si in vestul tarii, unde sunt foarte multi italieni?, spune Or este Vincenti, Director General al Romco ? unic importator al marcii Barilla. Totodata, Anda Suciu (Boromir) spune ca ?in general, consumul este mai mare in perioadele de post (m artie-aprilie, respectiv octombrie ? decembrie), sunt anumite diferentieri regionale ce tin de traditia co nsumului, tendinte de crestere a consumului de paste lungi (spaghete) datorita dorintei de a gati diversificat, de a inova in privinta consumului, influentelor italiene in ceea ce priveste arta de a gati?. Di ferentierile regionale se datoreaza si producatorilor cunoscuti in fiecare zona. ?Regional, au influenta br andurile, respectiv produca-torii care si-au impus brandul in zona din care provin. Abia in ultima v reme, prin retelele de modern trade, producatorii locali au inceput sa fie cunoscuti la nivel national, iar vanzarile au inceput sa se egalizeze?, explica Cristian Popescu (Panzani). Cat priveste popularitatea un ui anumit tip de paste intr-o regiune, ?in Transilvania foarte populare sunt pastele pentru supa, urmate de spaghete si paste scurte, in Moldova foarte apreciate sunt macaroanele, iar in Muntenia spaghetele si formele scurte?, spun reprezentantii Arnos. Consumul in cifre Desi a cunoscut o evolutie frumoasa, consumul de paste din Romania este in continuare scazut, comparativ cu cel din alte tari europene. Astfel, acesta se situeaza ?intre 2 - 2,8 kg/capita anual, iar la ni vel european intre 8 si 10kg/capita anual?, spune Anda Suciu (Boromir). ?In Italia se consuma 28kg /capita anual, in Polonia 5,8kg, in Germania 6,3kg, in Ungaria 6,5 kg si in Franta 7,4kg/capita anual?, de clara Cristian Popescu (Panzani). ?O caracteristica a pietei de paste fai-noase din Romania este spe cificitatea consumului raportat la zone geografice. Aceasta caracteristica se con--cretizeaza la nivelul ce rerii consumatorilor prin preferinte zonale, foarte clar definite, pentru anumite tipuri de paste fainoase. A ceasta particularitate a pietelor regionale, favorizeaza in special in Transilvania si Banat existenta unor jucatori locali a caror oferta contine preponderent tipurile de paste specifice consumului zonei?, spune Ali n Giurea, Pambac. Referitor la canalele de distributie, datele MEMRB arata ca cele mai frecvente in cazul pastelor sunt magazinele alimentare mici, cu ponderi valorice si volumice de circa 40%. Urmatoarele sunt super si

hypermarketurile, magazinele alimentare mari, magazinele generale si, cu o pondere foarte mica, chioscurile. Explicatia rezida in traditia gatitului pastelor la noi in tara, asociata cu popularitatea categoriei in mediul rural si obisnuinta de consum de aici. In cazul Barilla, ?distributia se realizeaza at at prin comertul modern, cat si cel traditional, in proportie de 65%, respectiv 35%?, spune Oreste Vi ncenti, Romco. ?Aproximativ 20% se distribuie prin key accounti, iar restul prin comertul traditional?, spun e Anda Suciu, Boromir. ?Exista un consum foarte mare de paste in mediul rural. Achizitiile in mediul ru ral sunt mai mari decat cele din mediul urban. De aceea si canalele prin care aceste paste ajung la consumatori se situau in urma cu doi ani la 75%-25%, iar in prezent au ajuns la 70%-30% (comert traditional vs. comert modern)?, afirma Cristian Popescu, Panzani. Profilul consumatorului Date fiind traditia culinara, oferta de pe piata si calitatea produselor, romanii au consumat multa vreme pastele in supe si ciorbe. Astfel, predominau pastele scurte, iar dintre cele lungi, spaghetele erau cele mai populare. Odata cu diversificarea ofertei, cu influentele din afara, cu stilul de viata modern si cu cresterea puterii de cumparare, comportamentul de consum al pastelor s-a schimbat. ?Consumatorul este mai destept, mai selectiv, mai pretentios?, spune Oreste Vincenti (Romco). Cons umatorii sunt ?persoane tinere, dornice de inovare in domeniul gastronomic care gatesc pastele cu di verse sosuri si ingrediente, dupa modelul bucatariei italiene, per-soane care vor sa diversifice oferta c ulinara a familiei, dorind sa-si asigure o alimentatie sanatoasa si diversificata?, spune Anda Suciu (B oromir). In acelasi timp, ?consumatorul roman are tendinta de a se moderniza, preferand produse de ca litate, usor de preparat, gustoase si sanatoase; apreciaza pastele fainoase de calitate foarte buna, cu forme noi si interesante?, spune Doru Radusean (Pangram).

Rapid, economic, sanatos O masa de paste fainoase are trei mari atuuri: se pregateste rapid, este foarte economica si sanatoasa. Aceste trei calitati principale fac din paste un produs agreat de tot mai multi consumatori si ii cresc potentialul pe viitor. In ceea ce priveste decizia de cumparare, ?cel mai important factor este pretul cat ma i accesibil, incluzand si promotiile oferite direct consumatorului final. Se observa insa o reala tendinta de modernizare, consumatorul roman fiind deschis spre produse de c alitate, usor de preparat, gustoase si sanatoase?, spun reprezentantii Arnos. ?Cu siguranta piata past elor fainoase din Romania va suporta modificari prin cresterea preferintei consumatorilor pentru meniurile de paste gatite in stil italienesc. In acest sens, un rol foarte important il au generatiile tinere care prefera meniurile usoare si inovative, romanii plecati in strainatate care in vizitele lor periodice in tara aduc acest obicei de consum din tara de adoptie. Nu in ultimul rand, un factor determinant va fi p resiunea timpului, care obliga consumatorii sa gaseasca alternative de gatit mai rapid, fara insa a face r abat in ceea ce priveste gustul si calitatea ingredientelor?, explica Tatiana Visoiu (Pambac). Despre evolutia categoriei pe viitor, majoritatea producatorilor sunt de parere ca vor exista cresteri ale consumului. ?Categoria de paste se va dezvolta pe viitor prin diversificarea ofertei si prin aparitia si a al tor furnizori din import cu oferta foarte diversificata - pastele congelate, care reduc mult timpul de preparare. Se observa tendinta key accountilor de a-si crea marci proprii cu pret promotional si sortimentatie diversificata?, spune Anda Suciu (Boromir). Totusi, cresterea categoriei poate fi in fluentata si de fluctuatiile pretului la grau, determinate de importuri si recolta anuala, conform s puselor lui Cristian Popescu (Panzani).

In ansamblu, evolutia categoriei paste se anunta pozitiva, acest tip de produse avand un potential ridicat de a capta cat mai multi consumatori. Noua perspectiva din care sunt privite pastele, conform traditiei culinare italienesti si nu numai, indica viitoare cresteri in volum, dar si in valoare.