UNIVERSITATEA TRANSILVANIA,

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE,

FINANTE-BANCI, 8571
ANALIZA STRATEGICA A ORGANIZATIEI
SC. SERGIANA PRODIMPEX SRL.
Au!"# BRASOV,
$%%8
C!!"&!'(!"# PROF. UNIV. DR.
BACANU BOGDAN
CUPRINS
1. )'"!&u*+"+
$. ),!")*u- .)"/+)
0. ('(-)1( ,)u()+) ,"(+2)*+
(3 /!&+-u- PEST
43 /!&+-u- *+-!" 5 .!"+ ( -u) M P!"+"
*3 /!&+-u- S5OT
6. *!'*-u1))
5. 4)4-)!2"(.)+
2
INTRODUCERE
Privatizarea, preluarile rapide, ca si globalizarea fac necesare noi
abordari privind managementul societatilor comerciale romanesti.
Lucrarea de fata isi propane o analiza strategica a organizatiei
analizand atat factorii de mediu interni, cat si cei externi.In analiza
macromediului se prezinta modelul PEST, iar in cea a micromediului se
analizeaza modelul celor forte! al lui ".Porter.
#naliza cuprinde pornind de la situatia actuala factorii determianti ai
rivalitatii, pozitia pe piata , nivelul competivitatii, barierele de intrare,
puterea d negociere a furnizorilor si cumparatorilor, si in final
substituentii.
Se pun semene de intrebare daca ramura este profitabila si daca
nivelul de competivitate al firmei este peste sau sub media de ramura, in
ce masura noii intrati ameninta sau nu pozitia lui S.$ SE%&I#'#
P%(I"PE) S%L.
*tilizand metoda S+(T pe produs, pret, promovare se analizeaza
calitativ si se propun solutii strategice atat de tip S.(, care utilizeaza forte
pentru a profita de oportunitati, cat si de tip +.T, care minimizeaza
slabiciunile si evita amenintarile.

,
ISTORICUL FIRMEI
-n .//0 a fost 1nregistrata sub marca SE%&I#'# P(I#'#
"#%*L*I firma al carui obiect de activitate este productia de carne si
preparate din carne.
Investind deopotriva 1n te2nologie si 1n dezvoltarea resurselor umane,
ei au 1nvatat ca S*$$ES*L poate deveni T%#3ITIE doar atunci c4nd
marca proprie 1nseamna, pentru toti ceilalti, $#LIT#TE.
"arca SE%&I#'# P(I#'# "5%*L*I este semn de identitate
pentru mai mult de .66 de produse din carne, produc7ia zilnic8 dep89ind
. tone, urmand ca aceasta s8 a:ung8 la 2 tone dup8 finalizarea
Programului Sapard.
'ucleul &%*P*L*I s;a consolidat 1n ./// prin punerea bazelor
propriului complex de cre9tere 9i 1ngr89are a porcilor ; Europig <comuna
=ercaia, :ude7ul >ra9ov?.
$a dimensiuni, &%*P*L SE%&I#'# 1nsumeaz8 peste 066 de
anga:a7i, ,6 de magazine, , restaurante, 2 fast;food;uri 9i o cifr8 de
afaceri care dep89e9te @ de milioane de lei <ron? anual ; 266A, iar
dezvoltarea &%*P*L*I acoper8 ambele dimensiuniB
C dezvoltarea pe vertical8B cre9terea animalelor D abatorizare D tran9are D
procesarea c8rniiE aceasta clasa includeB
; productia de carne proaspata, refrigerata sau congelata, in carcasaE
; productia de carne proaspata, refrigerata sau congelata, transata.
; productia de piei provenite din abatoare, inclusiv scoaterea lanei de pe
ovineE
; obtinerea de grasimi comestibile de origine animalaE
; prelucrarea organelor si maruntaielor rezultate din taierea animalelorE
; productia de lana.
C dezvoltarea pe orizontal8B produc7ia de preparate de carne D re7ea de
comercializare D distribu7ie D restaurante
&%*P*L SE%&I#'# a accesat 9i a derulat patru granturi de
dezvoltare D dou8 1n cadrul Programului %I$(P 9i dou8 1n cadrul
Programului S#P#%3, unul finalizat prin darea 1n func7iune a #batorului
=ercaia, altul fiind 1n derulare pe Sergiana Prodimpex S.%.L., respectiv,
modernizarea fabricii de preparate din carne din localitatea Poiana
"8rului. #ceasta demonstreaz8 o bun8 capacitate de direc7ionare a
0
resurselor proprii 9i acumularea de experien78 1n managementul
proiectelor.
P"!&u,+#
$ombinatia de carne de porc si de vita este ingredientul de baza al
salamurilor si c4rnatilor Sergiana Poiana "arului, aromele naturale de
usturoi si piper dau si ele savoare preparatelor
Fierberea si afumarea 1n conditii speciale confera gustului o nuanta
specifica. Produsele crud;uscate sunt o categorie aparte de produse.
Salamurile si c4rnatii din aceasta gama sunt maturate natural si afumate,
1ntr;un proces lent de p4na la ,6 zile. Prin procedeele folosite,
condimentele devin mai pregnante oferind acestor preparate un gust
picant.
"ezelurile proaspete sunt produse din carne de porc, de vita sau piept
de pui. 'ucsoara si eniba2arul adauga o nuanta de rafinament acestor
produse preparate prin fierbere.Specialitatile si afumaturile sunt produse
din bucati de carne de porc taiate cu gri:a.
Prepararea specialitatiilor si afumaturilor este o 1mbinare 1ntre
procedeele de presare, firbere si afumare naturala.
P(-/("+,#
Topul Firmelor din Gudetul >rasov
locul l 1n aniiB 2666, 266.
locul II 1n aniiB .//@, .//H, .///
Topul 'ational al Firmelor
locul lI 1n anul .//
J$ertificatul de calitate Tinal K/HJ
$ertificatul de calitate Indagra K/HJ.
P)(( /+1+-u")-!" )' R!/(')(#
-n primul semestru al anului vanzarile de mezeluri <salam, parizer,
crenvursti 9i carnati? au crescut cu 2AL 1n volum, cea mai dinamica
categorie fiind cea a salamului, cu o crestere de ,0L, potrivit datelor
companiei de cercetare a pietei #$ 'ielsen. 3aca 1n prima :umatate a

anului 266, categoria salam a:unsese la vanzari de circa A milioane

euro, 1n perioada ianuarie;iulie 266@ valoarea vanzarilor a trecut de .66
de milioane de euro.
La ora actuala, in %omania activeaza aproximativ A66 de producatori
care se lupta pe o piata a mezelurilor care a atins circa A66 milioane euro
anul trecut. 3aca estimarile patronatelor se vor adeveri, piata va a:unge la
aproximativ H6 milioane euro la finele acestui an. #nul 266A nu va
consemna sc2imbari ma:ore la varf ; primele cinci companii detin
aproximativ 0L din cota de piata valorica si circa 02L din cota de piata
volumica, conform 'ielsen , dar ar putea sa insemne disparitia a cel putin
:umatate din procesatorii care erau in business la . ianuarie 266A, din
cauza standardelor de calitate impuse de *niunea Europeana.
*ltimii doi ani au consemnat o crestere constanta a pietei mezelurilor
din %omania, cu un ritm de aproximativ 26L pe an, trend care se va
mentine tot anul 266A. #sociatia %omana a $arnii <#%$?, patronat care
grupeaza procesatori romani ce produc aproape @6L din volumul total de
mezeluri din %omania, estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri
sectoriala de aproximativ H6 milioane euro si un consum anual de circa
.A6.666 de tone, din care mai mult de AL reprezinta consumul de
produse ieftine din gama salamurilor, parizerului si carnatilor. #%$ mai
remarca si o crestere a consumului de carne cu minimum L, pe fondul
cresterii generalizate a veniturilor si, implicit, a cosului zilnic al
cumparaturilor.
Pe de alta parte, #%$ observa ca piata din %omania nu are inca la
dispozitie statistici clare si corecte, care sa redea caracteristicile pietei
mezelurilor si preparatelor din carne. %ealitate care ii obliga pe
procesatori sa;si conceapa planurile de afaceri mai mult pe fler si mai
putin pe analize cantitative realizate profesionist.
@
ANALIZA SITUATIEI STRATEGICE
Indiferent de marimea sau tipul organizatiei aceasta este influentata
de modificarile factorilor de mediu extern. In sens larg prin mediul extern
al unei firme se intelege totalitatea elementelor din afara acesteia , care o
influenteaza intr;un anumit mod.
Problema fundamentala a anlizei mediului extern este de a intelege
modul incare aceasta influenteaza organizatia.
#naliza se axeaza pe doua directii principaleB
;analiza macromediului
;analiza micromediului
"ediul extern al organizatiei poate fi divizat in doua mari
categoriiBmacromediul, care se constituie ca o sursa de factori de
influenta de ordin general <factori ecologici, demografici si politici?, pe
care organizatiile ii influenteaza insa intr;un mod nesemnificativE si
micromediul, care cuprinde componentele de mediu extern cu care
organizatia intra in relatii directe pentru atingerea obiectivelor sale
<clienti, concurenti, furnizori, etc?
A'-)1( /(*"!/+&)u-u).M!&+-u- PEST
Factorii de influenta ma:ora asupra organizatiilor sunt clasificati pe
baza naturii influentei exercitate asupra organizatiei in urmatoarele
categorii, constituite ca medii specificeB
PB factori care formeaza mediul politico-legal E acsest mediu prezinat o
individualizare ma:ora la nivel national .reglemantarile politico;legale
fixeaza un spatiu al starilor premise caruia trebuie sa I se conformeze
organizatia.
EB factori care formeaza mediul economic E prezinta tendinte
semnificative de globalizare.barierele impotriva difuziei socurilor
economice au o importanat din ce in ce mai scazuta,desi statul :oaca un
rol importana in reglementarea mediului economic.
SB factori care formeaza mediul socio-cultural E reprezinta un mozaic de
elemente cu caracteristici de maxima eterogenitate din punct de vedere al
efectelor si al ariei de actiune.
TB factori care formeaza mediul tehnologic E este afectat de difuzarea IT
in procesele de productie ,insa procesul de globalizare are concretizari
interesante in acest mediu.
A
#naliza PEST in cazul firmei S$. SE%&I#'# P%(3I"PE) S%L.
#ria de interes este contituita din orasul >rasov si orasele si satele
din acest :udet.Firma trebuie sa tina cont de limita superioara pe care o
poate produce, de posibilitatea disribuirii constante a productiei si de
corelatia optima intre costul de transport si distanta.
In cazul acestei firme distingem doua niveluri de analizaB local si
national.
La nivel national avemB
a? meduil politico;legalB
%eglementari legale privind crescatoria proprie de porci si bovine
%eglementari legale privind proprietatea terenurilor
Sistemul de taxe si impozite
Politica privind investitiile
b? meduil ecomonicB
$resterea economica
Investitii publice
Industrializarea zonei
Preturi de transport
c? mediul soci;culturalB
$onsumul produselor de marca
$resterea valorica a consumului alimentar
#titudinea fata de sanatate
d? mediul te2nologicB
Ec2ipamente de ambalare a produselor
#parate de sacrificarea animalelor
Inovatii in procesul de fabricare a carnii
3ezvoltarea unui sistem te2nologic mai efficient de distributie
e? mediul ecologicB
$rearea unor zone de protectie ecologica
Imbunatatirea comportamentului ecologic al populatiei
La nivel local avemB
a? mediul politico;legalB
Taxe suplimentare pentru protectia naturii
%eglementari legale privind vanzarea produselor in restaurante si
supermarMeturi
%eglementari legale privind publicitatea produselor pe posturile
nationale sau locale de televiziune , la radio etc.
b? meidiul economicB
H
Preturile materiilor prime pentru cresterea animalelor din care se
produc produsele firmei
c? mediul socio;culturalB
#titudinea pulblica in ceea ce priveste problema sanatatii
Importana tot mai crescuta in ceea ce priveste distributia in
supermaMeturi
Pentru factorii listati putem realiza o apreciere calitativa a impactului
lor.
Factorii politico;legali pot impiediaca atractia asupra unor investitii in
acest domeniu din cauza reglementarilor privind proprietatea, din cauza
carora se nasc incertitudini in derularea unor planuri strategice de
crestere.( alta peidica ar fi sistemul de taxe si impozite care se afla intr;o
continua modificare.
Factorii economici au efecte contrareB cresterea economica arata
posibilitatea cresterii consumului poduselor, insa cresterea costurilor de
transport ar putea duce la cresterea costului produsului.
3in punct de vedere te2nologic normele au impus aparitia unor
ec2ipamente suplimentare ,ceea ce a condos la modificarea liniilor
te2noligice.
Impunerea unor norme de calitate prin standarde internationale
europene va implica investitii suplimentare in ec2ipamente cu privire
asupra dezvoltarii.#celeasi efecte pot aparea si in cazul impunerii
normelor ecologice.

"atricea de analizaB

Factori Politico;
legali
Economici Soci;
culturali
Te2nologici Ecologici
Efecte
Local Taxe
localeEprotecti
a mediului
Preturi
materii prime
#titudine
a fata de
probl.
sanatatii
'ational %egl. Legale
privind
crescatoriaE
sistemul de
taxe si
impozite
$resterea
ecomonicaE
preturile de
transport
#titudine
a fata de
sanatateE
cresterea
consumul
ui
alimentar
Ec2ipamente
de ambalare
$rearea
zonei cu
protectie
ecologica
/
A'(-)1( /)*"!/+&)u-u). M!&+-u- *+-!" 75 .!"+ (-+ -u) M. P!"+"
%evenind la mediul incon:urator concurential, ce cuprinde vecinataea
imediata a organizatiei respective indivizi, grupuri sau alte organizatii,
putem afirma ca influenta este directa dar si reciproca.
#ceasta analiza se face in cazul firmelor ce creeaza produse similare
care se pot substitui reciproc.
Factorii care determina intensitatea competitiei au fost grupati de
Porter in cinci forte, a caror rezultat va determina performantele
potentiale ale industriei .
Intelegerea regulilor concurentiale dintr;o ramura, puterea de a face
modificari in favoarea firmei asigura supravietuirea si obtinerea de profit.
*tilizand logica modelului celor forte! se pot parcurge urmatoarele
etape de analizaB
.. demarcarea industriei
2. definirea ariei concurentiale
,. identificarea concurentilor
0. definirea fortelor:
Produsele de substitutie
'oii intrati
Furnizorii
$onsumatorii
'ivelul de rivalitate
. ierarhizarea fortelor
In opinia lui Porter , tinand seama de cele cinci forte care actioneaza
direct asupra unei firme, reactia ei este incununata de success daca se
soldeaza cu un avanta: concurential.#cest avanta: concurential este
asigurat daca o firma este capabila sa creeze o valoare pentru
cumparatorii sai mai mare decat costurile necesare pentru crearea ei.
#naliza celor forte! in cazul firmei S$. SE%&I#'# P%(3I"PE)
S%L.
Produsele &%*P*L*I SE%&I#'# se impart in doua categorii de
dezvoltareB
cre9terea animalelor D abatorizare D tran9are D procesarea c8rniiE
aceasta clasa includeB
.6
; productia de carne proaspata, refrigerata sau congelata, in
carcasaE
; productia de carne proaspata, refrigerata sau congelata, transata.
; productia de piei provenite din abatoare, inclusiv scoaterea lanei
de pe ovineE
; obtinerea de grasimi comestibile de origine animalaE
; prelucrarea organelor si maruntaielor rezultate din taierea
animalelorE
; productia de lana.
produc7ia de preparate de carne D re7ea de comercializare D
distribu7ie D restaurante
$ifra de afaceri cea mai importanta este generata de vanzarea preparatelor
din carne, deoarece firma este specializata in productia carnii si
preparatelor din carne.
#ria de interes este reprezentata de tertoriul %omaniei,
consumatorii potentiali fiind persoane de toate varstele.
Principalii concurenti din interiorul industriei suntB $ris;Tim, cu o
cota de piata de .HL, $ampofrio, #ldis, $aroliN&ourmet si #ngst, care
detin cote cuprinse intre .6 si .2L.
3efinirea celor forteB
a? produse de substitutie sunt reprezentate de soia si mezeluri din soia.
Soia se recomand8 ca remineralizant, care combate scleroza 9i reduce
colesterolul. Este u9or digerabil8, energizant8, are efect regenerator
pentru celule regleaz8 tranzitul intestinal si con7ine mai pu7ine calorii.
Pe piata productiei de mezeluri soia nu are aceeasi forta ca si cea a carnii,
asadar amenintarea produselor substituibile este redusa.
b? noii intrati sunt confruntati cu anumite bariere de intrareB
accesul la resurse
costurile de transfer
lipsa imaginii de marca
riscul ca produsul sa nu fie vandut
capital necesar pentru elaborarea noului produs
#menintarea noilor intrati este redusa din cauza barirelor cu care ar trebui
sa se confrunte pentru a intra pe piata produselor din soia.
c? furnizorii sunt reprezentati de anumiti producatori sau importatori de
elemente necesare pentru relizarea produsuluiB
furnizori de imagine
specialisti in publicitate
furnizori de soia
furnizori de etic2ete
..
Puterea de negociere a furnizorilor este asadar ridicata datorita produselor
de marca pe care le pun la dispozitia producatorilor si datorita furnizarii
unor plante cu efecte miraculoase in domeniul sanatatii.
d? consumatorii sunt reprezentati de magazine si supermarMeturi, dar si de
oameni. In categoria oamenilor intra vegetarienii, cei cu nivelul de
colesterol ridicat, cu risc de infarct miocardic, este indicata femeilor la
menopauza, si in cazul osteoporozei <cand oasele devin fragile?. Puterea
de negociere a consumatorilor este importanta deoarece soia scade riscul
aparitiei bolilor de inima, al cancerului de san, dar si de prostata.
e? nivelul de rivalitate este dat de numarul si puterea concurentilor din
industria producerii de carne si preparate din carne. In cazul preparatelor
cu soia concurenta nu este foarte mare, deoarece raportul celor care
consuma acest tip de produs este scazut, iar consumarea lui variaza in
functie de post si alte zile de sarbatori.
#nalizand cele forte ale lui Porter a:ungem la concluzia ca forte cu
nivel ridicat sunt puterea de negociere a furnizorilor si a consumatorilor,
iar forte cu nivel scazut sunt produsele de substitutie, noii intrati si nivelul
de rivalitate.
N!) )'"()
Firme de productie
de carne
.u"')1!") ')8+- &+ ")8(-)(+ *!',u/(!")
de imagine cris;tim,aldis, magazine
de publicitate carmolimp oameni
de soia
9"!&u,+ &+ ,u4,)u)+
produse si preparate
din soia
A'(-)1( S5OT.
#naliza situatiei strategice ca urmare a actiunii factorilor strategici
interni si externi se realizeaza cu a:utorul metodei S+(T.
#naliza S+(T incepe prin efecutarea unui inventar al calitatilor si
slabiciunilor interne in organizatie.
.2
S; strengths< forte?B Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile si
intangibile, interne, ale organizatiei. #cestea sunt sub controlul firmei. $e
face bineO $e resurese areO $e avanta:e are fata de concurentaO
Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicati in
afacere, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie, referinte,
contacte, reputatie sau capacitate, pe care acestia le aduc in afacere.
5; weaknesses <slabiciuni?B Punctele slabe sunt factori care sunt sub
controlul firmei si care impiedica obtinereasau sa mentinerea calitatii
competitive. $e zone trebuie imbunatatiteO
Punctele slabe ar putea include lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa
de acces la te2nologie sau capaciatate, oferta de servicii inferioara sau o
localizare slaba a afacerii. #cestia sunt factori care sunt sub controlul, dar
dintr;o varietate de motive, au nevoie de imbunatatire
O; opportunities <oportunitati?B (portunitatile evalueaza factorii atractivi
externi care reprezinta motivul existentei si prosperitatii afacerii #cesti
sunt factorii externi ai afacerii. $e oportunitati exista in sectorul dvs de
piata sau in :urul dvs din care puteti spera sa beneficiatiO
#ceste oportunitati reflecta potentialul care se poate realiza prin
implementarea strategiilor de marMeting. (portunitatile pot fi rezultatul
cresterii pietei, sc2imbului in stilul de viata, rezolvarea problemelor
asociate cu situatii curente, o perceptie pozitiva asupra afacerii din partea
pietei sau capacitatea de a oferi o valoare mai mare.
T; threats < amenintari?B $e factori reprerzinta potentiale amenintariO
#menintarile includ factori in afara controlului. care ar putea sa puna
strategia de marMeting si c2iar si afacerea intr;o pozitie de risc. (
amenintare este o provocare creata de un trend nefavorabil care ar putea
conduce la scderea castigurilor sau profitului. $oncurenta D existenta sau
potentiala D este mereu o amenintare. #lte amenintari ar putea include
cresterea intolerabila a preturilor de catre furnizori, reglementari
guvernamentale, caderi economice, efect negativ al media, o sc2imbare in
comportamentul consumatorilor.
Strategiile S( utilizeaza fortele organizatiei pentru a profita de
oportunitatile mediului.Ele sunt agresive si urmaresc crearea unui avanta:
fata de concurenti.
Strategiile ST utilizeaza fortele organizatiei pentru a reduce
amenintarea unor situatii nefavorabile.
Strategiile +( utilizeaza oportunitatile pentru a;si imbunatati
caracteristicile interne sau pentru a evita slabiciunile.
.,
Strategiile +T urmaresc evitarea amenintarilor.


(
strategii S( strategii +(
tip max;max tip min;max
S +
strategii ST strategii +T
tip max;min tip min;min

T
#naliza S+(T in cazul firmei S$. SE%&I#'# P%(3I"PE) S%L.
.. Produs
S; puncte tariB
3iversitate mare de produse din carne si semipreparate
3etine un complex ce crestere si ingrasare a porcilor
Produse noiB@ tipuri de salam crud;uscat, salam de sunca, un salam
$anadian si un parizer
+; puncte slabeB
$ondimentele din salamurile uscate si de vara
$alitatea pateului de porc
(; oportunitatiB
$olaborarea cu 2ipermarMeturile din zona si cu mai multe
supermarMeturi
Intrarea pe alte piete
#mbalarea produselor in vid
T; amenintariB
Pierderea clientilor in favoarea concurentilor de prestigiu cu marci
de notorietate internationala
.0
#paritia unor boli la animalele din ferma
2. Pret.
S; puncte tariB
Preturi relative reduse,accesibile segmentului caruia i se adreseaza
Ianzari promotional
+; puncte slabeB
(; oportunitatiB
$resterea raportului calitate;pret si a garantiei produselor ca urmare
a dotarii te2nologice la standarde europene
T; amenintariB
$resterea pretului ca urmare a cresterii c2eltuielilor cu amortizarea
in urma investitiilor
(ferta mai buna a concurentilor privind preturile
,. Promovare.
S; puncte tariB
Propria linie de distributie
3etine , restaurante si ,6 de magazine
Suport grafic, etic2eta si logo nou
Promoveaza produsele cu ocazii diferite, exB festivalul berii, targul
de toamna
In 266A a intrat pe piata din >ucuresti
+; puncte slabeB
$laboreaza doar cu televiziunea locala
(; oportunitatiB
%eclame si afise publicitare in oras si in afara lui
Intarirea imaginii de marca ca urmare a cresterii rolului acesteia in
cresterea vanzarii
$olaborarea cu agentii de specialitate in strategii de comunicare
T; amenintariB
Promovarea agresiva a produselor concurentei ce detine bugete
considerabile
.
$resterea importantei persuasiunii prin intremediul televiziunii, de
unde si avanta:ul celor cu bugete mai mari de publicitate
#naliza S+(T este capabila sa sintetizeze punctele c2eie ale unei
organizatii. -n primul r4nd, gruparea problemelor si avanta:elor pe baza
celor patru categorii S+(T permite identificarea mai simpla a unei
strategii si a unor modalitati de dezvoltare a afacerii. -n plus, metoda
poate fi adaptata simplu la nevoile specifice diverselor procese de
afacere. Ea poate contribui la realizarea unor strategii si adaptarea rapida
a acestora la cerinte.
CONCLUZII
#naliza strategica a organizatiei cuprinde analiza situatiei strategice a
factorilor de mediu externi si inerni, stabilirea relatiilor dintre acestia.
Pornind de la stabilirea viziunii, a misiunii obiectivelor si a strategiei
firmei , de la cultura organizationala initiala sau preluata, mamagerul se
afla in fata unor alternative strategice avand ca unic scop rezultatul si
asigurarea competivitatii.La indemana ii satu metode diverseB modelul
PEST, modelul lui Porter cu P forte! si analiza S+(T care ii permit sa
faca o analiza situatiei strategice actuale.
#ceste metode si modele, alaturi de experienta dobandita in practica,
a:uta pe mamager sa isi evalueze afacerea tinand seama de pozitia lui pe
piata, de cat de profitabila este firma, dar si ramura in care activeaza si
care sunt perspectivele de mentinere, dezvoltare sau
supravietuire.#siguarea competivitatii obliga la un spirit anteprenorial
inovator.
Se pot desprinde cateva concluziiB pe langa actionar, salariat, client,
furnizor factorii de mediu :oaca un rol din ce in ce mai important.
Este de subliniat transformarea te2nologica intr;un ritm ce depaseste
uneori imaginatia, sc2imbarea mediului politico;:uridic <protectia
mediului?, dar si cel legal <integrarea europeana, aliante militare, '#T(,
etc?
3in analiza PEST reies urmatoareleB factorii politico;legali pot
impiediaca atractia asupra unor investitii in acest domeniu din cauza
.@
reglementarilor privind proprietatea, factorii economici au efecte
contrareB cresterea economica arata posibilitatea cresterii consumului
poduselor, iar te2nologia impune aparitia unor ec2ipamente suplimentare.
3in analiza Porter constatam ca intrarea firmei SE%&I#'#
P%(3I"PE) S%L. in noul domeniu de activitate are un grad de risc
destul de mare si o profitabilitate scazuta, din cauza consumarii
insuficiente a acestor tipuri de produs.
Firma isi desfasoara activitatea intr;un mediu uneori turbulent si este
supusa amenintarilor.Presiuni se exercita atat din partea furnizorilor, cat
si a cumparatorilor, amenintarea cu produse de substitutie, accentuarea
rivalitatii si amenintarea noilor veniti.
*tilizand metoda S+(T se desprind urmatoareleB este momentul oportun
de a colabora cu mai multe supermarMeturi si de a intra pe alte pieteE din
cauza investitiilor facute in ultimii doi ani exista riscul cresterii pretuluiE
intarirea imaginii ar putea avea loc prin cresterea numarului de reclame.
%ecomandarea este deci concentrarea pe anumite zone georgafice si
focalizarea pe un anumit segment. 3e altfel S$. SE%&I#'#
P%(3I"PE) S%L. trebuie sa fie un bun competitor, ceea ce ii ofera o
sansa in plus pentru a rezista in fata concurentilor atat de puternici.
.A
B)4-)!2"(.)+
.. >acanu >ogdan, PPractici de management strategic!, Polirom,266@
2. >acanu >ogdan, P"anagement strategic! , teora,266.
,. ".E. Porter, P#vanta:ul concurential!, teora, 266.
0. QQQ.sergiana.ro
. QQQ.standard.ro
@. QQQ.agroinfo.ro
.H