Sunteți pe pagina 1din 27

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului


- 2007 -

Student:
Anul III, Seria C, grupa 1310

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

CUPRINS:
Capitolul 1- Fundamentele teoretice ale planului de afaceri
1.1- Necesitatea planului de afaceri
1.2-Coninutul planului de afaceri
Capitolul 2- Diagnosticul economico- finaciar al societatii S.C. InterAgro S.A.
2.1- Prezentarea Societatii
2.2- Analiza potentialului intern
2.2.1- Diagnosticul organizarii structurale
2.2.2- Diagnosticul potentialului material
2.2.3- Analiza rezultatelor economico- financiare
Capitolul 3- Diagnosticul de piata
3.1- Analiza ofertei
3.2- Analiza cererii
Capitolul 4- Programul de productie
4.1- Prognozarea productiei medii la hectar

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Capitolul 1- Fundamentele teoretice ale planului de afaceri

Planul de afaceri este o lucrare complex care se ntocmete atunci cnd apare o
afacere nou, o investiie important, cnd este necesar o restructurare n vederea
constituirii unei societi mixte, n caz de fuziune, divizare etc..
El trebuie s fie realist, fiabil, credibil, ambiios i s cuprind indicatori tehnici i
economico-financiari ce pot fi realizai pe termen mediu i lung. Din stabilirea clar a
obiectivelor strategice i din fundamentarea indicatorilor trebuie s se contureze soluii i
msuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse.
1.1 Nesitatea planului de afaceri
Planul de afaceri se fundamenteaz pe o concepie strategic, care s asigure
ntreprinderii (firmei, sau, n cazul nostru, societii agricole) creterea puterii
competiionale i maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrri trebuie angrenat
ntreaga echip de conducere.
Planul de afaceri este un instrument util pentru urmrirea activitii pe o perioad
mai lung de timp, cuprinznd i implementarea proiectului i rambursarea datoriilor.
Pentru a-i atinge scopul, planul de afaceri trebuie s ndeplineasc o serie de condiii,
cum ar fi :
concizia prezentrii problemelor;
s asigure o informaie bogat i convingtoare;
s fie uor de citit;
s fie logic i uor de urmrit;
s fie transparent, adic s identifice neajunsurile, riscurile posibile i
responsabilitile;
s asigure garania succesului i banii necesari investiiei;
s asigure fundamentarea produciei pe o bun strategie de marketing;
s cuprind previziuni financiare corecte i s accentueze posibilitile de
realizare a unei capaciti beneficiare ridicate;
s se bazeze pe o analiz competent a concurenilor poteniali, furnizorilor i
clienilor;
s asigure folosirea eficient a capitalului etc..
Calitatea planului de afaceri depinde ns, ntr-o msur destul de mare, de
calitatea concepiei i de efortul depus pentru reuita lui. Planul de afaceri permite
investitorilor de capital, bncilor, altor ageni economici s cunoasc starea actual i
perspectivele ntreprinderii n competiie cu ali parteneri.
El trebuie s dea rspunsuri la cteva ntrebri fundamentale care se ivesc : Cine
suntei ? Ce facei ? De unde venii ? Unde vrei s ajungei ?

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

1.1.

Coninutul planului de afaceri

Planul de afaceri cuprinde dou pri : diagnosticul economic i evaluarea


activitii viitoare.
a) Diagnosticul economico-financiar
Pentru realizarea unui bun diagnostic economic-financiar se dezvolt urmtoarele
aspecte, concretizate n capitole i subcapitole distincte :
Scurt istoric al ntreprinderii (societii agricole);
Prezentarea general a ntreprinderii (societii agricole), coninnd : date de
identificare, capitalul social, scopul etc.;
Organizarea structural (structura organizatoric, structura de producie), msuri de
perfecionare (crearea de noi compartimente i sectoare, divizare, fuziune, restructurarea
produciei);
Diagnosticul potenialului tehnico-productiv (capaciti de producie i grad de
utilizare, resursele de producie, produciile i caracterizarea produselor, caracterizarea
strii tehnice, a tehnologiilor i propuneri de mbuntire, consumuri specifice de
resurse, cooperarea cu alte firme etc.); noile produse propuse i principalele avantaje;
Diagnosticul managementului i al utilizrii resurselor umane (mrimea i structura
personalului, experiena, competena echipei manageriale, pregtirea profesional, soluii
privind reproiectarea activitii de management etc.);
Diagnosticul activitii economice (nivelul, structura i evoluia cheltuielilor de
producie i a productivitii factorilor, evoluia i structura costurilor unitare);
Diagnosticul activitii de marketing (evoluia i structura produciei marf, evoluia
preurilor i a rentabilitii pe produse, raporturile ntreprinderii (societii agricole) cu
piaa de desfacere i de aprovizionare);
Diagnosticul financiar cuprinde : analiza evoluiei veniturilor, cheltuielilor i
rezultatelor financiare a ultimilor trei ani, evoluia i structura patrimoniului net, structura
activelor totale, evoluia capitalului permanent i a gradului de asigurare cu disponibiliti
bneti, situaia blocajului financiar, situaia creditelor i dobnzilor, indicatorii
financiari;
Concluziile generale ale diagnosticului : puncte slabe i puncte forte.
Din concluziile i soluiile propuse trebuie s rezulte principalele msuri menit
s creasc profitul i funcionalitatea ntreprinderii (societii agricole), extinderea pe
pia, creterea disponibilitilor bneti i a credibilitii la bnci n vederea contractrii
de credite. Printre aceste msuri merit amintite urmtoarele :
n sfera aprovizionrii :
- aprovizionarea de la surse apropiate cu mijloace adecvate;
- clauze contractuale precise, cu termene i fr confuzii;
- evidena operativ bun, simpl i uoar;
- eliminarea pierderilor de transport-depozitare-gestionare.
n sfera produciei :
3

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

lansarea de noi produse;


creterea calitii produselor;
scurtarea ciclului de producie;
reducerea consumurilor specifice prin retehnologizri i dotri;
utilizarea de maini i utilaje cu productivitate mare;
mecanizarea lucrrilor cu volum mare de munc;
automatizarea proceselor de producie;
organizarea aprovizionrii continue a locurilor de munc;
eliminarea deeurilor, rebuturilor.

n sfera livrrilor :
- creterea ritmului de vnzare, accelerarea ritmului de ncasri;
- mecanizarea transportului la livrare;
- organizarea operativ eficient a formelor de expediere.
b) Evaluarea activitii viitoare
n aceast parte a planului de afaceri se stabilesc principalele direcii strategice i
se elaboreaz un plan strategic cu urmtoarele componente :
planul de producie,
planul de marketing comercializare,
planul financiar.
Planul de afaceri este completat cu anexe i diagrame (desene sau planuri ale
produselor sau obiectului de investiii, contracte, prospecte etc.).
Pentru fundamentarea celor trei componente sunt necesare informaii care se
prelucreaz i se sintetizeaz n indicatori tehnici i economico financiari, astfel:
1) Planul de producie cuprinde :
proiectarea capacitilor de producie pe ntregul flux tehnologic;
descrierea complet i precis a produselor proiectate i stabilirea
cantitilor ce se vor obine anual (cel puin trei ani);
stabilirea necesarului de personal pe categorii i a fondului de salarii
anual;
proiectarea consumurilor specifice i totale de resurse, n condiiile
tehnologiilor de producie practicate i viitoare;
estimarea implicaiilor ecologice, inclusiv a impactului acestora asupra
costurilor;
proiectarea costurilor unitare i a cheltuielilor pe elemente componente,
produse i pe ansamblul ntreprinderii (societii agricole).

2) planul de marketing-comercializare cuprinde :

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

sinteza analizei de pia (populaie, consumul estimat pe fiecare produs,


veniturile medii ale populaiei, numrul i puterea concurenilor,
tendinele pieei produselor etc.);
analiza de produs (avantaje n comparaie cu ali competitori);
strategiile de marketing (preuri ridicate, reclam, promovare etc.);
estimarea cantitilor de produse ce se vor vinde, preurile unitare pe
perioade, veniturile previzibile pe fiecare produs;
reeaua de distribuie a ntreprinderii i modul de asigurare
a
transportului produselor;
sistemul de aprovizionare (cantiti de aprovizionat, preuri, furnizori,
transport etc.).
Planul de marketing-comercializare trebuie s fie realist i bine documentat, n
vederea relizrii vnzrilor proiectate i ocuparea segmentului de pia stabilit.
a) planul financiar cuprinde :
bugetul de venituri i cheltuieli pentru perioada urmtoare, inclusiv
rezultatele financiare i repartizarea lor pe destinaii;
proiectarea investiiilor i sursele de finanare previzibile;
determinarea fluxului de numerar (cash-flow), fluxurile de numerar
actualizate i calcului ratei interne de rentabilitate n cazul investiiilor;
indicatorii financiari practicai, n scopul susinerii avantajelor proiectului
propus sau a viabilitii ntreprinderii (societii agricole) n urma
msurilor de restructurare;
riscurile activitii viitoare (factori posibili de risc, cuantificarea factorilor
de risc i impactul asupra cheltuielilor i veniturilor viitoare).
Pentru a funciona normal ntreprinderea (societatea agricol) are nevoie i de
credite. n planul de afaceri trebuie estimat necesarul de credite. Acordarea creditului este
condiionat de situaia economic a ntreprinderii, reflectat de nivelul i evoluia
indicatorilor financiari calculai pe baza datelor din bilan i contul de profit i pierderi, a
previziunilor din planul de afaceri. Pentru sigurana mprumutului, banca analizeaz cu
mult atenie echipa managerial i perspectivele ntreprinderii (societii agricole).
Piaa de desfacere
Problema esenial i punctul de pornire n elaborarea planului de afaceri este
seciunea Piaa de desfacere. Aceast seciune trebuie s asigure o cunoatere clar
segmentului de pia al ntreprinderii (societii agricole) n vederea stabilirii strategiei
economice. Criteriile ce trebuie avute n vedere pentru determinarea tipului de pia i a
perpectivelor de extindere a acesteia sunt subordonate cerinelor consumatorilor i
posibilitilor productorilor.
Din punct de vedere al consumatorilor aceste criterii sunt :
nivelul veniturilor i perspectivele de sporire;
zona geografic (regiune, rural i urban etc.);
starea demografic (vrst, sex, naionalitate etc.);
apecte psiho-sociale (atitudini, stil de via, religie etc.).

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Din punct de vedere al productorilor aceste criterii in de :


specificul ntreprinderii (industriale sau agricole), de dimensiunea
firmei, amplasare etc.;
nivelul tehnic i calitatea tehnologiilor, de cerinele marilor consumatori
i a micilor consumatori, posibiliti de export, preuri etc.;
cerinele personale (familiale, relaii personale prioritare etc.).
Pentru definirea pieei este necesar aprecierea clienilor poteniali i localizarea
acestora, diferenierea cererii pe sezoane pentru produsele ntreprinderii (societii
agricole), stabilirea dimensiunii pieei prin discuii cu potenialii distribuitori, intemediari
i clieni. Este necesar, de asemenea, cunoaterea tendinei pieei prin estimarea creterii
sale poteniale, ca i identificarea i analiza concurenei pentru produsele respective.
Se remarc faptul c planul de afaceri este o lucrare mai coplex n comparaie cu
un studiu de fezabilitate privind investiiile ntr-un obiectiv dat. Ca atare, att
diagnosticul, ct i evaluarea activitii viitoare abordeaz ansamblul activitii
ntreprinderii (societii agricole).
Capitolul 2 : Diagnosticul economico-financiar al societii
2.1 Prezentarea societii agricole
S.C. InterAgro S.A. este o companie privata cu capital mixt romano - britanic,
infiintata in anul 1994, ce are ca principale domenii de activitate cultura cerealelor si a
plantelor tehnice si comertul exterior, indeosebi exportul de ingrasaminte chimice pentru
agricultura. Comertul exterior ca obiect de activitate a fost preluat de S.C. InterAgro S.A.
de la actionarul majoritar, compania mama S.C. Interaction S.R.L., companie privata cu
capital mixt romano-britanic, infiintata n anul 1991.
Performantele inregistrate in perioada 1994 - 1997, ani in care mediul economic si
financiar din Romania a fost dominat de probleme complexe si dificile, au contribuit la
revizuirea politicii de firma si aplicarea la nivelul companiei a unei politici de integrare
pe verticala, de transformare a companiei intr-un grup de firme, in care sa se favorizeze
activitatile productive n lant.
Societatea este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J40/6496/1995,
avand atributul fiscal RO R7722930. Sediul central al societatii se afla in Bucuresti, Str.
Verii, nr. 1-3, sector 2, cod postal 020723.
Incepand cu anul 1995 InterAgro S.A. a devenit unul din principalii producatori
de cereale si plante tehnice din Romania. In prezent, sectorul de activitate agro-industrial
are urmatoarea structura:

Sectorul Productiei vegetale si animale

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Sectorul Conditionare - Depozitare

Sectorul Industriei alimentare

Avnd n vedere poziia geografic i material societatea dorete ca, n sensul


cresterii dimensiunii sale s arendeze teren ,n condiiile legii 65/1998.
Activitatea societii se desfoar potrivit statutului su ,ntocmitul conform
reglementrilor legale din care rezult urmtoarele:
durata societii este nelimitat cu ncepere de la data nmatriculri n Registrul
Comerului ;
obiectul de activitate const n exploatarea agricol a pmntului i a animalelor,
precum i n transportul agricol.
Unitatea este situata in zona de campie, in apropiere de Bucuresti, terenurile
aflandu-se in clasa I de fertilitate a solului. Aceasta face parte din unitatile
producatoare,cu potential, participand la aprovizionarea pietei si industriei locale(la
morarit si panificatie, de prelucrare a semintelor oleaginoase, de conserve).

DATE PRIVIND SUPRAFAA SOCIETI


Nr.crt.
1.
2.

SPECIFICARE
Suprafaa iniial
Nr. Membrii asociai

U.M
Ha
Nr.

Cantitate
500
600

3.
4.

Suprafaa medie
Suprafaa care va fi arendat

Ha.
Ha.

0.83
200

Asociaii sunt persoane fizice, att foti proprietari, ct i motenitori ai celor care nu au
deinut pmnt, beneficiari ai legii 18/1991. Cea mai mare parte a arendatorilor detin
terenuri mai mici de un hectar. Contractul de arendare se incheie conform legii 16/1994 a
arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendarii.
Plata arendei se face in produse sau in bani. La incheierea contractului de
arendare, arendatorul opteaza pentru una din cele doua posibilitati.
Plata in produse consta in 25% din productia obtinuta la hectar sau din cantitatea
minima ce se poate obtine daca apar boli sau alte calamitati iar plata in bani consta in
echivalentul in lei al arendei in natura.
2.2 Analiza potentialului intern
2.2.1 Diagnosticul organizarii structurale
Administrare societii se face de ctre Adunarea General a Asociailor i de
ctre un manager ales de acesta. Analiza personalului are ca scop analiza situaiei i

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

structurii personalului i a capacitii sale de a contribui la realizarea obiectivelor


generale ale societii. Societatea ncearc s aplice un management participativ.
Societatea isi desfasoara activitatea pe baza unui program de activitate si a unui buget de
venituri si cheltuieli pe perioada de un an si aprobat de Adunarea Generala a Asociatilor
conform prevederilor statutului.
Administrarea societatii este realizata de managerul general, activitatea
manageriala desfasurandu-se in conditii dificile, datorita perioadelor de reorganizare si
transfer al proprietatii de la fostele cooperative agricole in proprietatea unor asociati si a
procesului ulterior de divizare.
Societatea este divizata in trei compartimente, si anume :
Compartimentul economico-financiar - aflat in subordinea directorului economic ;
Compartimentul de marketing - aflat in subordinea directorului comercial ;
Compartimentul productie aflat in subordinea directorului tehnic. Acest
compartiment cuprinde doua ferme vegetale in cadrul carora se realizeaza
productia efectiva.
Managementul societatii isi propune in perspectiva sa diversifice activitatea prin
organizarea unor activitati integrate pe produs. Ferma va organiza legaturi trainice de
cooperare cu proprietarii de teren, carora li se asigura un nivel ridicat al arendei la hectar
si face eforturi de fundamentare a activitatii pe baze stiintifice.
Managerul operationeaza cu ocazia programarii activitatii , in ceea ce priveste
resursele umane, cu :
Disponibilitatile de forta de munca ;
Necesitatile de forta de munca ;
Disponibilitatile sunt formate din ansamblul de resurse de forta de munca de care dispune
societatea agricola la un moment dat si cu ajutorul carora urmareste executarea lucrarilor,
de regula, in timpul unui an.
Fora de munc de care dispune este format din muncitori permaneni i din
asociai care doresc s participe la munc. Structura forei de munc este diferit att din
punct de vedere al nivelului de pregtire profesional, ct i ca vrst i sex.
Nr.crt
1.
2.
3.

Specificare

Nr.

Total salariai din care


cu studii superioare
Barbai din care
vrsta peste 42 ani
Femei din care
vrsta peste 47 ani

30
4
20
4
10
1

Din tabel se remarc proporia sczut a personalului calificat, respectiv 12.2%.


Se observ c strucura pe sexe reflecta o usoar apropiere ntre numarul brbaiilor(20) i

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

al femeilor (10). Societatea nu dispune de for de munc nbtrnit, respectiv 20% la


brbai i 10% la femei.
Afirmaia este dovedit i de vechimea salariailor n societate, structura
personalului pe categorii de vechime reflectnd faptul c n ultimii 5 ani societatea i-a
renoit forele cu un procent important de noi angajati, fr a se afecta semnificativ
calitatea muncii. Societatea nu se confrunt cu situaii conflictuale ntre conducere i
salariai.
Adunarea Generala a Actionarilor(AGA)

Manager general

Director economic

Compartiment economico-financiar

Director comercial

Director tehnic

Compartiment marketing

Compartiment productie

Ferma vegetala 1

Ferma vegetala 2

Intre structura organizatorica si structura de productie trebuie sa exite o


stransa legatura si relatii de conditionare. Organizarea si dezvoltarea unei structuri de
productie eficiente este o necesiatte pentru competitivitatea societatii pe piata externa.
Structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor vegetale , prin
proportiile dintre ele si prin ponderea fiecareia in activitatile unitatii.
Ea are un rol important in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice
pe care le obtine, modul in care sunt utilizate resursele, adaptarea ei la mediul ambiant in
care functioneaza.
Structura culturilor din societatea agricola Agroprod este specifica zonei de
campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada de analiza cele 500 ha
teren arabil de care dispune societatea au fost repartizate pe culturi dupa cum urmeaza :

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Nr. Crt.
1.
2.
3.
4.

Cultura
Gru
Mazre
Porumb
Floarea-soarelui
TOTAL

Tabelul 3: Structura iniial de producie


Suprafaa
Ha
%
200
40
50
10
200
40
50
10
500
100

Decizia privind structura de productie care se practica presupune luarea in


considerare a o serie de elemente, cum sunt : cerintele pietei fata de un produs sau altul,
conditiile naturale, disponibilitatile de forta de munca, capitalul fix si circulant de care
dispune exploatatia etc.
Totodata, structura de productie urmeaza sa tina seama de o serie de principii :
modul in care ea contribuie la utilizarea resurselor de diferite feluri, aportul sau la
combaterea riscului si a incertitudinii, accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant
si altele.
Problemele referitoare la alegerea structurii de productie cunosc grade diferite de
complexitate, putand sa evolueze de la inlocuirea unei culturi cu alta pana la modificarea
structurii in ansamblul sau.
2.2.2 Diagnosticul potentialului material
Mijloacele fixe existente n cadrul societii constau din sediul social i parcul de
masini agricole. Acesta din urm cuprinde maini agricole care au fost achiziionate, n
ceea mai mare parte a lor, dup anul 1995, deci au o durata scurta de utilizare, fapt ce
asigura indici calitativi de lucru, contribuind la cresterea productiei.. Avnd n vedere
durata scurta de folosire, aceasta asigur indicii calitative de lucru , contribuind la
creterea produciei.
Evolutia ascendenta a tehnicii agricole ofera o gama larga de utilaje care pot fi
folosite in scopul realizarii unor lucrari mecanizate necesare in cadrul societatii astfel
incat timpul de munca necesar pe unitatea de produs sa fie cat mai redus. Eficienta
mecanizarii apare conditionata, pe de o parte, de complexul de factori ce definesc
conditiile naturale si economice in care are loc utilizarea tractoarelor si a masinilor
agricole.
Mijloacele fixe existente in societate constau din: sediul central si parcul de
masini si utilaje agricole. Situatia parcului de masini si utilaje este redata in tabelul de
mai jos :

10

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

NR.CRT.

SPECIFICARE

CANTITAT
E.
TRACTOARE DIN CARE:
BUC
6
BUC
4
U 650
BUC
2
U 800
PLUG 5 TRUPIE
BUC
2
SEMANATOARE SPC 4FS
BUC
2
SEMNTOARE SUP15
BUC
3
GRAP
BUC
3
Tabelul 4 : Structura parcului de masini

1
2
3
4
5

U.M.

2.2.3 Analiza rezultatelor economico- financiare


Diagnosticul economico-financiar al societatii reprezinta cel mai substantial
instrument de analiza cu impact puternic asupra deciziilor viitoare ale managerilor, el
efectuandu-se pe baza informatiilor din contabilitate, in ultimii trei ani.
Tabelul 5: Date financiare
Nr.
Crt.
1.

Indicatori
Stocuri

Anul 2004
939,6

Valoare
Anul 2005
1258,0

Anul 2006
5384,5

2.

Active circulante

38461,4

55558,0

63944,5

3.

Active curente

37521,8

54300,0

58560,0

4.

Capitaluri proprii

49603,0

55083,5

68340,5

5.

Total datorii

20565,6

52212,7

60128,2

6.

Pasive curente

58935,0

52212,7

60128,2

7.

Cifra de afaceri

306356,3

326321,9

338940,0

8.

Venituri din producia vndut


Venituri din vnzarea mrfurilor
Venituri din exploatare

306356,3
0
306356,3

326321,9
0
326321,9

338940,0
0
338940,0

9.

Venituri financiare

10. Venituri excepionale

11

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

TOTAL VENITURI
11. Cheltuieli pentru exploatare

306356,3
281578,1

326321,9
297353,5

338940,0
302562,0

4851,2
0

5562,0
0

6242,8
0

281578,1
24778,2

297353,5
28968,4

302562,0
36378,0

6194,55

4634,94

5820,48

18583,65

24333,46

30557,52

Cheltuieli cu serviciile prestate


12. Cheltuieli financiare
13. Cheltuieli excepionale
TOTAL CHELTUIELI
14. Profit brut
15. Impozit pe profit
16. Profit net

Datele au fost preluate si prelucrate din bilantul contabil al societatii si anexele


acestuia din ultimii trei ani.
Pe baza informatiilor furnizate de societate se pot calcula indicatorii financiari
inregistrati astfel :
Date privind indicatorii financiari i economici calculai pe baza datelor din bilan:
Nr.
Crt.
I
1.
2.
3
4
II
1.
2.
3.
4.
5.

Indicatori
INDICATORI FINANCIARI
Indicatori de lichiditate
- rata lichiditii imediate
- rata lichiditii curente
Indicatori de solvabilitate
- rata datoriilor
- solvabilitate financiar
Indicatori de gestiune
- viteza de rotaie a activelor
Indicatori de rentabilitate
- marja de profit
- rata rentabilitii resurselor
INDICATORI ECONOMICI
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profit brut
Impozit pe profit
Profit net

Tabelul 6: Indicatorii financiari i economici


Valoare
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
0.62
0.65

1.02
1.06

0.88
0.97

29.30%
0.1619

40.79%
0.1688.

43.71%
0.2016

8.16

5.87

5.30

6.06%
8.79%

7.45%
9.74%

9.01%
12.02%

306356.3
281578.1
24778.2
6194.55
18583.65

326321.9
297353.5
28968.4
4634.94
24333.46

338940.0
302562.0
36378.0
5820.48
30557.52

12

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

6.

Rata rentabilitii financiare

37.46%

44.17%

44.71%

1. Indicatori de lichiditate
Rata lichiditatii imediate=(active curente-stocuri)/pasive curente
Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente
2. Indicatori de solvabilitate
Rata datoriilor=(total datorii/total active)x100
Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri
3. Indiactori de gestiune
Viteza de rotatie a activelor=cifra de afaceri/active circulante
4. Indicatori de rentabilitate
Marja de profit=(profit net/cifra de afaceri)x100
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100
Rata rentabilitatii financiare=(profit net/capitaluri proprii)x100
Analiza rezultatelor economico-financiare releva urmatoarele :
1. INDICATORII DE LICHIDITATE-reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora
obligatiile.
Rata lichiditatii imediate inregistreaza o evolutie oscilanta, avand valori subunitare in
anii 2004 si 2006,lucru ce demonstreaz capacitatea redusa de a mobiliza creantele si
disponibilitatile pentru plata la timp a datoriilor. In anul 2005, acest indicator a avut o
valoare supraunitara, lucru favorabil unitatii.
Rata lichiditatii curente inregistreaza valori sub 2, deci lichiditatea nu este buna
pentru societate.
2.INDICATORII DE SOLVABILITATE-arata capacitatea unei societati de a-si
onora obligatiile fata de terti pe seama activelor sale.
Rata datoriilor reflecta fondurile imprumutate fata de totalul fondurilor utilizate,
maximul trebuind sa fie de 50%. Aceasta rata este satisfacatoare cand are valori cuprinse
intre 35-40%. In cazul societatii InterAgro, aceasta rata este foarte diferita de la un an la
altul.Astfel, in anul 2004 nu se inregistreaza o rata prea buna, deoarece valoarea este cu
mult sub 35% (29.3%) insa in urmatorii doi ani aceasta valoare s-a imbunatatit, ajungand
pana la 43.71% in anul 2006
13

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Solvabilitatea financiara-inregistreaza o evolutie crescatoare, valorile fiind insa


cu mult sub cele recomandate(0.35-0.50) Acest lucru indica faptul ca ponderea capitalului
propriu in cifra de afaceri este mult inferioara nivelului recomandat, deci managerii
societatii nu au reusit sa-si imbunatateasca cifra de afaceri din capitalul propriu inregistrat
in fiecare perioada.
3.INDICATORII DE GESTIUNE-reflecta modul in care s-a realizat gestiunea
activelor fixe si circulante, a productiei, a marfurilor, a resurselor materiale si financiare
etc.
Viteza de rotatie a activelor-inregistreaza o evolutie descrescatoare, semnificand o
imbunatatire a posibilitatii transformarii in bani sau in alte active.
4.INDICATORI DE RENTABILIATE
Marja de profit-semnifica ponderea profitului net in cifra de afaceri, exprimand
capacitatea cifrei de afaceri de a produce profit net.Aceastam marja este in continua
crestere, lucru ce semnifica o buna evolutie a societatii.
Rata rentabilitatii resurselor consumate- are o evolutie crescatoare, insa
activitatea societatii nu este rentabila, deoarece cheltuielile inregistrate sunt superioare
profitului, care creste dar nu suficient pentru a acoperi aceste cheltuieli.
In concluzie, din aceasta analiza diagnostic a ctivitatii societatii agricole, rezulta
ca societatea are si puncte slabe dar si puncte forte. Astfel, enumeram dintre punctele
slabe : nevalorificarea la maximum a potentialului climatic, nepracticarea unor preturi
bune si nereusirea incasarii la timp a sumelor cuvenite pe produse. Dintre punctele forte :
societatea dispune de o baza tehnica importanta, in stare buna de functionare, conditiile
pedoclimatice sunt bune, in special calitatea solului, societatea agricola are piata de
desfacere.
Strategia de dezvoltare a societatii presupune :
Cresterea productiei si a eficientei economice pe suprafata de cultura, pri
extinderea suprafetei cultivabile de la 500 la 700 ha, cele 200 ha diferenta fiind obtinute
prin arendare.
Sectorul de prestari servicii se va organiza pentru efectuarea unor lucrari agricole
la asociatiile agricole si producatorii individuali.
Societatea isi va dimensiona permanent productia in functie de cerinte si se va
baza pe dezvoltarea unei activitati eficiente.

Capitolul 3- Diagnosticul de piata


3.1 Studierea pietei de desfacere

14

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Piata resurselor materiale reprezinta locul de intalnire a cererii cu oferta de resurse


materiale, locul unde se stabileste pretul, in cele mai dese cazuri prin negocieri.
Cererea este reprezentata de : - producatori agricoli
- industria alimentara
Oferta este reprezentata de - producatori
- intermediari de resurse umane
Circulatia resurselor materiale in cadrul tipurilor de economii se desfasoara
astfel : - in economia centralizata resursele materiale sunt dirijate prin intermediul
balantelor si repartitiilor materiale
- in economia de piata circulatia resurselor se face liber, preturile sunt
liberalizate si stabilite prin negocieri
- in economia de tranzitie se impletesc ambele aspecte
Spre deosebire de piata bunurilor de consum final, piata resurselor materiale
comporta urmatoarele particularitati :
1) Piata resurselor materiale este mai concentrata, existant un numar mic atat de
producatori cat si de beneficiari. Societatea agricola studiata face parte din unitatile
producatoare, iar beneficiarii produselor sale sunt diversificati : fabrici de panificatie
(grau), fabrici de bere (porumb), fabrici de ulei (floarea soarelui), fabrici de conserve
(mazare si porumb).
2) Cererea de resurse materiale este derivata din cererea de consum final astefel ca inainte
de a se stabili programul de resurse materiale trebuie sa se studieze cererea pentru
produsul final la obtinerea caruia participa respectiva resursa materiala.
3) Motivatia achizitionarilor resurselor materiale este mai rationala pentru ca trebuie sa se
tina cont de pretabilitatea acestora la tehnologiile de productie ale beneficiarilor, ceea ce
inseamna ca motivatia cumpararii resurselor materiale are caracter tehnico- economic, in
cazul concret al firmei InterAgro existand aceasta motivatie.
4) Tranzactiile pentru resursele materiale necesita o perioada de timp mai lunga pentu ca
la negocieri participa o echipa de specialisti, uneori apelandu-se la societati de
consultanta pentru resursele materiale complexe.
Pentru recuperarea costurilor suplimentare efectuate in timpul negocierilor se
realizeaza urmatoarele aspecte economice :
- cresterea rendamentelor medii si atingerea parametrilor proiectati int-un timp
relativ scurt
- reducerea consumurilor specifice
- rationalizarea costurilor de productie
- cresterea nivelului calitativ al produsului final
- obtinerea unor preturi avantajoase la produsele finale
- realizarea de profituri maxime, etc.
Pe langa aceste particularitati mai pot fi edentificate particularitati pe cele patru
politici de marketing :

15

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

1) Politica de produs a unitatilor de productie de resurse materiale trebuie sa se


tina cont de faptul ca cererea de resurse materiale este derivata din cererearea de consum
final, de aceea politica de produs trebuie adoptata tehnologiilor de productie a unitatilor
agricole sau de industria alimentara si pietei intreprinderilor producatoare. Pentru
unitatile agricole sau de industrie alimentara, o caracteristica a politicii de produs cu
privire la resursele materiale de natura agricola, o reprezinta posibilitatea de
autoproducere a unor categorii de resurse cum ar fi : seminte, material de plantat, furaje.
2) Politica de pret pentru resursele materiale are ca principala caracteristica faptul
ca marja de profit e mai mica in cazul resurselor materiale, spre deosobire de produsele
obtinute consumului final, acest aspect fiind justificat prin faptul ca respectivele resurse
materiale au de cele mai multe ori preturi mai mari, comparativ cu resursele finale, si de
asemenea intra intr-un proces de productie din care rezulta produse agroalimentare
destinate consumului final. Pentru produsele finale, marja profitului este substantial mai
mare, ajungand pentru produsele de lux la 100% sau mai mult. Pentru anumite categorii
de resurse materiale, preturile de achizitie sunt sustinute de bugetul de stat din parghii
economice precum : cupoane arabile destinate achizitiei de samanta, ingrasaminte
chimice etc., si dobanzi bonificate (reduse).
3) Politica de distributie in marea lor majoritate resursele materiale circula pe
canale directe de genul producator- consumator, foarte putine fiind resursele materiale
care circula prin canale scurte si numai pentru resursele materiale din import canalele
fiind lungi (incluzand cel putin doi intermediari). In general canalul prin care circula
resursale materiale este ingust la nivel de producator, latindu-se catre partea
consumatorilor, distantele dintre producatori si beneficiari fiind in cele mai dese cazuri
mari sau foarte mari. Cu privire la logistica de distribuire, aceasta comporta particularitati
pe cele doua mari categorii : pentru mijloace fixe transportul trebuie desfasurat in
siguranta cu asigurarea service-ului pe timul transportului, pentru acestea nefiind
necesare conditii speciale de despozitare, iar pentru mijloacele circulante, mai ales pentru
resursele materiale de natura agricola, transportul se efectueaza in conditii specifice
pentru fiecare resursa materiala, ele necesitant conditii speciale de depozitare.
4) Politica promotionala pentru produsele finale se realizeaza prin intermediul
publicitatii, in timp ce pentru resursele materiale promovarea se face prin intermediul
brosurilor, pliantelor si cataloagelor, unde sunt prezentate caracteristice tehnice. Actiunile
de promovare si publicitate ale societatii agricole prezentate se vor realiza prin
intermediul revistelor de specialitate si de asemenea prin montarea de panouri publicitare
si prin conectarea la reteaua de internet. Publicitatea de produs se va realiza prin tiparirea
unei brosuri ce va cuprinde fisele tehnice ale produselor societatii agricole prezentate.
Cererea de marfuri, cunoasterea cererii beneficiarilor potentiali pentru produsele
si serviciile oferite pietei constituie premisa orientarii eficiente a oricarei intreprinderi.
Metodologia cercetarii se diferentiaza, nu numai in functie de natura marfurilor la care se
refera cererea pentru consumul populatiei sau pentru consumul productiv, ci in functie de
specificul purtatorilor cererii asupra carora se efectueaza cercetarea.
Pe langa elementele comune cu cercetarea cererii de marfuri a populatiei,
studierea cererii intreprinderiloe economice prezinta o serie de particularitati. Purtatorii
acestei cereri sunt reprezentati de o varietate de agenti economici : firme particulare,
publice sau mixte, iar obiectivul cercetarii se refera la o gama larga de bunuri materiale si
servicii. Metodele interogarii au la baza existenta unor chestionare. Elaborarea planului

16

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

de afaceri nu se poate realiza fara ca societatea agricola privata sa cunoasca mediul in


care se desfasoara activitatea, intrucat rezumatele sale vor depinde de sesizarea
mecanismului de functionare a acestuia. Studiile de piata detin locul principal in
demararea activitatilor economice, cunoasterea pietei constituind o premisa a orientarii
productiei societatii agricole.
Societatea agricola privata studiata nu dispune in cadrul structurii organizatorice
de un compartiment de marketing, intrucat insasi aceasta tructura este simplificata,
cercetarile de piata sunt insa efectuate de un grup de persoane alese in acest sens. Ei
trebuie sa se ocupe nu numai de nevoile de piata, ci si de posibilitatile societatii de a oferi
consumatorilor produsele in cantitatea si de calitatea necesara. Cererea reprezinta
domeniul central al investigatiilor de piata, informatiile in aceasta directie putand proveni
de la diferite societati de consultanta care au fost solicitate, acestea putand oferi date
privind cererea de produse vegetale, pe baza analizei statistice ce sugereaza unele
dimensiuni si tructuri ale cererii in perioada trecuta, analiza lor avand in vedere vanzarile
catre piata. Informatiile privitoare la la cerere pot fi obtinuti de la diferiti beneficiari,
direct de la consumator, putand fi redate anumite restrictii din care reiese ca cererea
populatiei fata de produsele vegetale nu se supun normelor, ele referindu-se la
posibilitatea economica de satisfacere a nevoilor de consun de catre oferta, la veniturile
consumatorilor care in mod frecvent limiteaza cererea la dimensiuni sub nivelul
trebuintelor.
3.1 Analiza ofertei
Fiecare firma este interesata sa cunoasca modul in care piata ca sursa de
inspiratie. Obiectul cercetarii ofertei priveste cunoasterea surselor de formare a volumului
si structurii ofertei, a factorilor sai de influenta, evaluarea dinamicii si localizarii
teritoriale a tendintelor in raportul dintre componentele sale, stabilirea gradului de
invechire economica.
Evaluarea ofertei poate fi facuta atat din profil static, cercetand situatia acesteia la
un moment dat, cat si din profil dnamic, cuprinzand mutatiile care au loc in dimensiunile
si aspectul ofertei in distributia ei spatiala si pe verigi comerciale. Investigatiile ofertei nu
trebuie insa separate de studierea cererii, deoarece in multe situatii oferta este formatoare
de cerere prin declansarea unor noi trebuinte si deprinderi de consum sau utilizare.
Informatiile destinate cercetarii ofertei se impart, ca si in situatia cererii in
primare sau secundare, cele primare fiind rezultatul contactului direct cu oferta realizat
fie selectiv (pe lanturi reprezentative), fie printr-o abordare in totalitate, iar cele
secundare fiind mult mai cuprinzatoare, astfel oferta interna, pana la un anumit grad de
detaliere, putand fi dedusa din date continute in anuarele statistice si din buletinele de
informare. Aceste informatii prezinta insa o serie de inconveniente legate in principal de
gradul lor redus de detaliere, de lipsa unor elemente de ordin calitativ si de faptul ca sunt
obtinute anterior momentului la care se refera. Astfel, restransa ca volum si posibilitati de
plata, piata societatii romanesti este supraaglomerata de agenti economici.
Pentru o buna desfasurare a activitatii de productie, unitatea InterAgro apeleaza la
cei mai buni (avand raportul calitate/ pret supraunitar) furnizori de produse si servicii in
scopul obtinerii celor mai bune produse, cu un minim de resurse materiale.

17

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Tabelul 7 : Furnizori materii prme


NR.
CRT.
1
2
3
4
5

Denumire material
Seminte
Ingrasaminte chimice
Combustibil
Ierbicide
Pesticide

Denumire furnizor
S.C. Semrom S.A.
S.C. Amonil S.A.
S.C. Petrom S.A.
S.C. Erbas S.A.
S.C. Procera S.A.

Structura
40 %
20 %
25%
7.5%
7.5%

Materialele reprezentate in tabelul 7 sunt rezultatul unor procese anterioare de


munca omeneasca si sunt purtatoare de costuri, ceea ce accentueaza cerintele fata de
calitatea lor si fata de modalitatile de utilizare. Ameliorarea calitativa a factorilor si
conditiile de depozitare si de pastrare au rol n conservarea acesteia (a calitatii), cu efecte
pozitive n ceea ce priveste consumurile specifice si nivelul productiei la hectar. Aparnd
ca rol al unor procese de productie, desfasurate fie n agricultura, fie n industrie, ceea ce
presupune n mod, implicit, generarea de cheltuieli (unii dintre ei, cum ar fi pesticidele,
fiind foarte scumpi) sunt necesare decizii fundamentate economic, referitoare la structura
sortimentala a ceea ce se produce si a nivelului calitativ. Observam din tabelul de mai sus
ca cele mai mari ponderi in realizarea productiei agricole, deci implicit cei mai importanti
factori de produtie, ii reprezinta achizitionarea de seminte (materie prima fara de care o
cultura nu exista), apoi combustibilul (necesar alimentarii utilajelor agricole pentru
diferite activitati) si nu in ultimul rand imgrasamintele chimice sau ecologice.

3.2 Analiza cererii


In toate actiunile sale, intreprinderea moderna foloseste piata ca sursa de
inspiratie. Conducerea stiintifica a activitatii intreprinderii moderne care impune o
conducere dinamica prin excelenta, implica un proces decizional neintrerup in care
amplasarea si frecventa deciziilor sunt strict dependente de complexitatea activitatii, de
dinamismul mediului la care urmeaza sa se racordeze, aceasta insemnand ca la randulei si
cercetarea pietei este o operatie continua si nu un proces ocazional, pentru ca
intreprinderea trebuie sa cunoasca in mod permanent pulsul pietei, sa dispuna de
suficiente informatii asupra tuturor parametrilor pietei.
Dat fiind calitatea produselor, vnzrile vor fi realizate dup cum urmeaz :
NR. CRT.
1
3
5
4

CLIENTI
S.C. Spicul S.A.
S.C. AlcoZim S.A.
S.C. Bunge S.A
S.C. Sofert S.A.

PRODUSE
GRAU
porumb
Fl. soarelui
Mazare

18

Tabelul 8: Clienti
Pret Vanzare
%DIN VANZARI
0,59
100
0,5
100
0,77
100
0,73
100

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Diferenele dintre producia fizic total obinut vor reprezenta obligaia societi
agricole n calitate de arendai de a plti arendatorului (fie n produse ,fie n bani), arenda
potrivit contractului de arendare ncheiat dup cum urmeaz:
500 kg gru la hectar ;
700 kg porumb la hectar;
300 kg floarea soarelui la hectar;
300 kg mazre la hectar;
Din tabelul 8 reiese ca majoritatea clientilor sunt producatori de paine (Tritipan
S.A.) avand ca materie prima graul, bauturi alcolice (AlcoZim S.A.) ce folosesc
porumbul si orzul, fabrici de ulei (Bunge S.A.) ce folosesc floarea soarelui si Sofert S.A.
care are ca activitate principala productia conservelor de mazare.
Cel mai important cumparator de floarea soarelui al firmei InterAgro este firma
Bunge S.A., cea care produce uleiul sub marca Floriol. Bunge se situeaz pe locul nti n
lume n vnzarea uleiului vegetal mbuteliat. in Romnia, Bunge a devenit lider prin
creterea constant a celor dou mrci importante din portofoliu, Floriol i Unisol.
Bunge este:
- cel mai mare procesator de semine oleaginoase din lume.
- cel mai important productor de fertilizatori din America de Sud.
- lider mondial n industria uleiului alimentar i lider pe pia]a uleiului din
Romnia.
Numele societatii comerciale Spicul S.A. Bucuresti reprezinta un simbol al
traditiei si al calitatii produselor de morarit, panificatie, produse zaharoase, patiserie si
paste fainoase. In sfera principalelor preocupari ale societatii Spicul se afla, desigur,
painea - produs atat de gustos si hranitor, care nu poate lipsi in nici o zi de pe masa
fiecaruia dintre noi.
Structura organizatorica a societatii SPICUL este urmatoarea:

Moara si siloz;

Brutarie Bucuresti;

Brutarie Bujoreni;

Paste fainoase;

Zaharoase;

Moara si silozul au fost modernizate in 1997 cu tehnologie germana Buhler.


Datorita utilajelor performante fainurile obtinute sunt de calitate superioara si constanta,
asigurand in acelasi timp si protectia mediului. Moara are o capacitate de 220 tone de
grau/24 h si asigura faina pentru consumul propriu si pentru clienti. Tipurile de faina
obtinute sunt: 480, 550 (grifica), 650, 900, 1250, germeni, gris, tarate, tarate alimentare.

19

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

In 1998 s-au achizitionat linii complet automatizate pentru producerea painii cu o


capacitate totala de 40 tone/24 ore.
Painea obtinuta pe aceste linii are gustul si aromele painii traditionale obtinute pe
vatra si se mentine proaspata mai mult de 3 zile. Calitatea constanta a painii este data de
sistemele de dozare automatizate, care permit mentinerea aceleiasi retete pe toata
perioada desfasurarii procesului de productie. Tehnologia de preparare a painii in 3 faze
ajuta la dezvoltarea aromei, gustului si volumului painii fara adaos de alti aditivi. In felul
acesta painea oferita este "ca la mama acasa" din toate punctele de vedere. Aceste
proprietati sunt asigurate prin coacerea in cuptoare cu vatra mobila din placute ceramice,
cuptoare de altfel unice in Romania.

Capitolul 4- Programul de productie

4.1- Prognozarea productiei medii


In ultimii trei ani s-au realizat la fiecare dintre culturi aproximativ aceleasi
productii : la grau productii de 3000-3500 kg la hectar, la porumb de 4000-4500 kg la
hectar, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg la hectar, iar la mazare 2000 kg la
hectar, toate productiile fiind realizate in conditii de cultura neirigata.
In eleborarea planurilor strategice, a plnului de afaceri cu componenta sa
referitoare la productia de obtinut, un rol important revine stabilirii nivelului productiei
medii. Metodele folosite sunt variate, ele inscriindu-se in randul celor referitoare la
extrapolarea tendintei (mecanice sau analitice) si explicative. Lor li se poate adauga
metoda intuitiva si metoda bazat pe bonitatea terenurilor.
Metoda intitiva se bazeaza pe elemente cum sunt : exeperienta managerilor,
rezultatele din perioada precedenta, conditiile specifice de productie. Se fac diferite
aprecieri ale nivelului productiei cu un anumit grad de aproximare pentru a nu se recurge
la calcule ci la simple aprecieri care pot obtine pornind de la bonitatea terenurilor
exprimata in note de bonitate.
Dintre metodele mecanice si analitice se au in vedere :
1. media aritmetica- se utilizeaza numai in conditiile in care seria dinamica
a productiilor medii este stationara indiferent de perioada pentru care se
calculeaza ;
20

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

2. metoda mediilor mobile se utilizeaza cand seria de timp a productiei


medii prezinta o productie oscilanta. In acest caz se calculeaza mediile
mobile dintr-un anumit numar de ani.
Programul se fundamenteaz pe cele expuse anterior i are n vedere posibilitile
societii de a-si dezvolta activitatea. Prognozarea productiei medii la hectar se realizeaza
cu ajutorul metodei mediilor mobile, pe baza datelor din ultimii 5-7 ani din anuarul
statistic, dupa cum urmeaza :
Tabelul 9: Productia medie la hectar 2002-2006
timp

2002

2003

2004

2005

2006

GRAU

3038

1924

1429

3403

2965

PORUMB

3066

2902

2993

4441

3952

FLOAREA
SOARELU
I

1029

1105

1268

1595

1381

MAZARE

1848

1266

1249

2364

1776

Unitatea de masura: kg
Date preluate din Anuarul Statistic
Metoda presupune calcularea productiei medii la hectar in 2007 astfel :
Prognozarea productiei medii la grau:
Q1=(3038+1924+1429)/3=6391/3=2130
Q2=(1924+1429+3403)/3=6756/3=2252
Q3=(1429+3403+2965)/3=7797/3=2599
Q2007= (Q1+Q2+Q3)/3=(2130+2252+2599)/3=6981/3=2327 t/ha
Prognozarea productiei medii la porumb:
Q1= (3066+2902+2993)/3= 2987
Q2= (2902+2993+4441)/3= 3445
Q3=(2993+4441+3952)/3= 3795
Q2007= (2987+3445+3795)/3=3409 t/ha
Prognozarea productiei medii la floarea soarelui:

21

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Q1= (1029+1105+1268)/3= 1134


Q2=(1105+1268+1595)/3=1323
Q3=(1268+1595+1381)/3=1415
Q2007= (1134+1323+1415)/3= 1091 t/ha
Prognozarea productiei medii la mazare:
Q1= (1848+1266+1249)/3=1454
Q2=(1266+1249+2364)/3=1627
Q3=(1249+2364+1776)/3= 1796
Q2007= (1454+1627+1796)/3= 1625 t/ha
Din aceste calcule observam ca productia anului pentru toate cele grau si porumb este
mai mica decat productia ultimilor 2 ani, iar pentru floarea soarelui si mazare este mai
mica decat in ultimii 3 ani.

4.2 Optimizarea productiei agricole


Determinarea suprafetelor pe care fiecare cultura le a ocupa, se va realiza e baza
rentabilitatii fiecareia dintre ele:- grau- 40%, porumb 30%, floarea soarelui-15%, mazare
15%., rentabilitatile fiind aproximative, pana la recoltare putand aparea conditi pentru
depasirea sau scaderea productiei. Optimizarea productiei se realizeaza pe baza unui
asolament, tinandu-se seama de modalitatea de rotatie a culturilor.
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.

Suprafaa

Cultura

Ha
200
50
200
50
500

Gru
Mazre
Porumb
Floarea-soarelui
TOTAL

%
40
10
40
10
100

Tabelul 10: Rotatia culturilor


Nr.

Cultura 2005

Cultura 2006

22

Cultura 2005

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

crt

anterioara

viitoare

anterioara

viitoare

anterioara

viitoare

grau

grau

grau

grau

grau

porumb

grau

grau

grau

grau

grau

Fl. soarelui

Grau si
porumb

porumb

porumb

porumb

porumb

grau

Porumb si
orz

Porumb si
orz

Porumb si
orz

Porumb si
orz

Porumb si
orz

grau

orz si fl.
soarelui

Floarea
soarelui

Floarea
soarelui

Floarea
soarelui

Floarea
soarelui

Grau si orz

Indicator

Grau

Porumb

Suprafata
Cheltuieli la ha
Consum de forta
de munca
Profit la ha

200
12 mil
15
1256.85

Mazare

Orz

200
13 mil
25

Floarea
soarelui
50
13 mil
25

50
14 mil
25

50
12 mil
25

1691.5

881.62

1010.75

1083

Se observa din tabelul de mai jos ca a fost introdusa o noua cultura, orzul.
Venitul la hectar pentru fiecare cultura se calculeaza folosind formula Qmedie 2007*pret
Se

V ha porumb= 3409 x 0.5 = 1704.5 lei/ ha


V ha grau= 2327x 0.55= 1279.85 lei/ha
Vha fl-soarelui = 1091x 0.82= 894.62 lei/ha
V ha mazare = 1625x 0.63= 1023.75 lei/ha
calculeaza prin metoda mediilor mobile productia medie la ha a orzului:
Tabelul 11 : Productia medie la hectar- orz

ANUL

2002

2003

2004

2005

2006

ORZ

3335

2202

1966

3603

2621

Q1= (3335+2202+1966)/3=7503/3=2501
Q2=(2202+1966+3603)/3=7771/3=2590
Q3=(1966+3603+2621)/3=8190/3=2730
23

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Q2007= (2501+2590+2730)/3=7821/3=2607
Pretul de vanzare al orzului este de este 0,42 lei/kg
V ha orz= Prod medie*prt= 2607x0.42=1095 lei/ha
Se calculeaza profitul la ha pentru fiecare cultura in parte, astfel:

Pr ha pt porumb= V ha pt porumb-Ch ha pt porumb= 1704.5 lei/ha-13 mil=1691.5


lei/ha
Pr ha pt grau= V ha pt grau-Ch ha pt grau= 1279.85 lei/ha-13 mil=1256.85 lei/ha
Pr ha pt fl-soarelui= V ha pt fl-soarelui-Ch ha pt fl-soarelui=894.62 lei/ha-13
mil=881.62 lei/ha
Pr ha pt mazare= V ha pt mazare-Ch ha pt mazare=1023.75 lei/ha-13 mil=1010.75
lei/ha
Pr ha pt orz= V ha pt orz-Ch ha pt orz=1095 lei/ha-12 mil=1083 lei/ha
Se calculeaza profitul pe toata suprafata, astfel:

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5

Pr pt porumb= Pr ha pt porumb x S porumbului=1690.5 lei/hax200=338100 lei


Pr pt grau= Pr ha pt grau x S grau=1268.85 lei/hax200=253770 lei
Pr pt fl-soarelui=Pr ha pt fl-soarelui x S fl-soarelui=880.62 lei/hax50=44031 lei
Pr pt mazare=Pr ha pt mazare x S mazare=1010.75 lei/hax50=50537.5 lei
Pr pt orz= Pr ha pt orz x S orz= 1083 lei/ha x 50= 54150lei
Cultura
Suprafata
Prod. Medie kg./ha Prod. Fizica Prod. STAS
totala (tone)
(tone)
Grau
200
2327
465.4
629.09
Porumb
200
3409
681.8
563.76
Fl. soarelui
50
1091
54.5
83.36
Mazare
50
1625
81.2
81.02
Orz
50
2607
130.35
130
Tabelul 11 : Nivelul estimativ al productiei

Coeficientul de calitate = 0.95

Capitolul 5- Programul de comercializare


NR. CRT.
1

Produs
grau

Beneficiar
Cantitate (tone) Pret Vanzare lei/kg
S.C. Spicul S.A.
372.32
0,59

24

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Venituri
219.7

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

3
5
4

porumb
Fl. soarelui
mazare

S.C. AlcoZim S.A.


S.C. Bunge S.A
S.C. Sofert S.A.

537.44
43.6
64.96

0,5
0,77
0,73

Grau: 465.4 20 % arendatorului= 93.08 t


- 80 % S.C. Spicul S.A. = 372.32 t
Porumb: 671.8 20% arendatorului = 134.36 t
- 80% S.C. AlcoZim S.A. = 537.44 t
Floarea Soarelui: 54.5 - arendatorului = 10.9 t
- S.C. Bunge S.A. = 43.6 t
Mazare: 81.2 arendatorilor: 16.24 t
- S.C. Sofert S.A. = 64.96 t

25

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

268.72
33.6
47.5

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

26

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341