Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesor Coordonator
Raluca Ladaru
Studenti
Bunescu Andreea
Calin Corina
Chira Simona
Grupa 1321
Bucuresti 201
Cuprins
Cap 1. Date referitoare la Inter-Agro................................................................................................. 3
1.1 Date generale despre societate................................................................................................. 3
1.2 Descrierea societatii.............................................................................................................. 3
1.3 Capitalul societatii InterAgro.................................................................................................. 6
Capitolul 2 Politica resurselor umane................................................................................................ 7
2.1 Resursele umane.................................................................................................................. 7
2.2 Analiza gradului de asigurare cu personal din punct de vedere calitativ............................................10
Cap 3. Descrierea activitatii curente................................................................................................ 12
industrializat. Astfel, in 2010, suprafata cultivata cu vita de vie a ajuns la 370 hectare. Se cultiva in principal
soiuri pentru vin, atat din sortimentul international cat si din cel traditional romanesc. In anul 2011 societatea
a inceput desfacerea pe piata a gamei de vinuri Gama Voievodului cu vinuri rosii: Merlot, Cabernet, Pinot
Noir si vinuri albe: Sauvignon Blanc, Chardonary, Feteasca Alba, Feteasca Regala. Aceste vinrui sunt
apreciate la adevarata lor valoare pentru calitaea deorsebita si savoarea inedita, rezultate din soiurile aromate
si parfumate ale podgoriilor insoriute ale zonei, care sunt foarte atent selectionate si supuse unor procese
tehnologice de ultima generatie.
-in domeniul industriei chimice:
-SC GA PRO CO CHEMICALS SA in cadrul unui Consortiu, constituit intre SC GA PRO
CHEMICALS SA si INTERAGRO ca principal finantator, s-a repus in functiune Combinatul AZOCHIM
Savinesti.
Combiantul are o veche traditie in industria chimica romaneasca. Astfel, in anul 1956, au inceput
lucrarie de investitii pentru Combinatul de Ingrasaminte Azotoase Roznov. Lucrarile s-au finalizat in anul
1962, trimestrul 4. In 20.11.1990 s-a constituit societatea AZOCHIM prin preluarea integrala a activelor
fostului Combinat de Ingrasaminte Chimice Piatra Neamt.
-SC NITROPOROS SRL FAGARAS- prin intermediul Viromet carea a achizitionat activele societatilor
de pe platforma Nitromonia Fagaras, grupul INTERAGRO ia parte la formarea SC NITROPOROSSRL.
Acesta ia nastere in anul 2008, avand ca obiect principal de activitate fabricarea produselor azotoase si a
explozivilor si fiind plasat in cadrul vechiului Combinat Chimic Fagaras.
Managementul Societatii Inter Agro este compus din: Ioan Niculae-presedinte
Marcel Cadar- director general
Gheorghe Popescu- director economic
Marian Ghizdareanu-director import-export
Sorin Cezar Dogaru-director divizia agricola
Structura actionarilor este alcatuita din: Niculae Adina Elena- 75.0175%
Bilton Claire Marie- 18,942901%
Interaction Bucuresti-5,363903%
Fratea Anca Luciana-0,003021 %
o
o
o
o
o
de Vede
o
o
Director economic
Compartiment de marketing
Compartiment economico-financiar
Director tehnic
Compartiment productie
Specificare
Numarul
1
2
Total salariati
Salariati
cu
262
51
feminin
147
20
studii superioare
Salariati aflati
35
11
Sex
masculin
115
31
24
Recrutarea personalului poate avea un caracter permanent i sistematic sau se poate realiza numai atunci
cnd apare o anumit necesitate. Dac recrutarea resurselor umane se desfoar continuu i sistematic asa
cum se observa la societatea SC Interagro SA, organizaia are avantajul meninerii unui contact permanent
cu piaa muncii.
Procesul recrutrii resurselor umane este legat indisolubil de multe alte activiti de personal, ca, de
exemplu: evaluarea performanelor, recompensele angajailor, pregtirea sau dezvoltarea personalului i
relaiile cu angajaii. Astfel, candidaii cu pregtire corespunztoare au n general performane mai bune, iar
existena n cadrul organizaiei a unor preocupri permanente pe linia performanei implic identificarea i
atragerea unor candidai ct mai competitivi.
Necesarul de personal al ntreprinderii se stabilete n funcie de obiectivele pe care aceasta le
urmrete, de strategia pe care o aplic, cunoscut fiind faptul c previziunea resurselor trebuie s fie n
concordan cu strategia de ansamblu al firmei.
Analiza gradului de asigurare cu personalul din punct de vedere cantitativ
In societatea SC Interagro SA, pentru a-i desfura activitatea n condiii optime, una din cerinele de
baz este asigurarea numrului de personal necesar n conformintate cu volumul previzionat al produciei,
structura acesteia, resurse tehnice i tehnologice disponibile.
Analiza gradului de asigurare cu personal din punct de vedere structural
Pentru o investigare mai complex a gradului de asigurare cu personal pentru scocietatea SC Interagro
SA, se impune utilizarea unor criterii de structur, astfel :
-structura dup rolul deinut, ajut la determinarea numrului de salariai implicai n activitile de baz
ale ntreprinderii, astfel nct managerii (6 ca numar) s poat aciona n consecin n cazul implementrii
unor decizii strategice. Spre exemplu, n cazul unor decizii de ordin tehnic, cunoaterea structurii
personalului poate determina reducerea numrului personalului direct productiv, concomitent cu creterea
numrului de personal tehnic-operativ (ingineri, personal pentru supraveghere, ntreinere sau sporirea ntr-o
mai mare msur a acestora n raport cu numrul muncitorilor. Managerii socitatii SC Interagro SA trebuie
sa aiba calificari pe masura, precum :studii superioare in domeniu,cunostiinte limbi straine, nivel avansat si
eventual o alta limba de circulatie internationala, operare PC: Word, Excel, alte programe. Datorit
condiiilor actuale ale economiei, procesului de reforme structurale, manageri, indiferent de poziia lor
ierarhic trebuie s i intensifice tot mai mult eforturile n ceea ce privete participarea lor direct la
utilizarea i dezvoltarea resurselor umane, contieni fiind de influena acestora asupra succesului
organizaiei.
-structura pe sexe deja realizata in tabelul Evidenta angajatilor pe sexe si studii permite o analiz a
profilului activitii ntreprinderii, a raportului dintre solicitarea fizic i cea intelectual etc.;
-structura pe categorii de vrst, permite nu numai cunoaterea fluxului normal al mobilitii, ci i
dimensiunea experienei, ca element al potenialului economic al resurselor umane;
Sistemul de salarizare poate fi definit ca un ansamblu de norme prin care sunt stabilite principiile,
obiectivele, elementele si formele salarizarii muncii, reglementind totodata si mijloacele, metodele si
instrumentele de infaptuire ale acestora, prin determinarea conditiilor de stabilire si acordare a salariilor
fundamentarea sistemelor de salarizare se face pe baza unor reguli fundamentale, cu caracter principial:
de
energie
pentru
se
realiza
economie
la
nivelul
ntregii
firme.
Grupul InterAgro a dezvoltat sistemul cogenerrii pe baz de gaze naturale, aliniindu-se celor care
promoveaz aceast metod ca o alternativ viabil de reducere a consumului global de energie i cu impact
favorabil asupra mediului.
De asemenea, instalaia de cogenerare permite producerea simultan de energie electric i termic cu
un randament de nclzire superior celui al centralelor electrice i de nclzire separat. Ea prezint avantaje
datorit producerii cldurii i electricitii n apropierea locului unde sunt utilizate i, astfel, nu suport
costuri
suplimentare
pierderi
energetice
determinate
de
transportul
la
distante
mari.
o
o
o
SC Interpipe SA are ca domeniu de activitate producia de evi de nalta densitate HDPE ce cuprinde
trei linii de fabricaie fiecare cu cte un domeniu de diametre bine stabilit n gama DN 20 DN 315 i cu o
productivitate de 1200 kg/h.
Societatea INTERGAZ SA a fost nfiinat n anul 2006 i are ca obiect de activitate asigurarea
distribuiei de gaze naturale pentru consumatorii casnici din oraul Zimincea, Judeul Teleorman.
Societatea deine Autorizaii de construcie pentru conducte de distribuie precum i Licenele de
distribuie i furnizare a gazelor naturale eliberate de ctre Autoritatea Naional de Reglementare n
Domeniul Energiei. n anul 2008 au fost finalizate lucrrile pentru tronsonul de medie presiune ce
alimenteaz o capacitate nou nfiinat pentru producerea de biocombustibili din oraul Zimnicea, SC Bio
Fuel Energy SRL.
n perspectiv, Intergaz SRL se va implica i n alimentarea cu ap a oraului Zimnicea. Ca urmare n
prezent se efectueaz lucrri de modernizare la chesonul de captare ape i la staia de tratare apa pe
care societatea le deine n zona respectiv.
Statia de sortare balast si de producere a betonului
Staia de betoane de 10mc/h este amplasat pe malul Dunrii, la Zimnicea. De asemenea trebuie s
menionam c staia de sortare balast i-a mrit capacitatea la 100 mc/h.
Amplasarea staiilor permite operri portuare pe Dunre prin manevre de ncrcare/descrcare cu dou
macarale de chei, printr-o drag ce opereaz balast din albia Dunrii. n acest domeniu investiiile continu
prin intermediul firmei SC INTERAGREGATE SRL, firma de grup, care a preluat n oraul Alexandria:
o instalaie de preparat betoane de capacitate mult mai mare de la 75 mc/h la 82 mc/h, respectiv
173t/h - 207t/h marca SICOMA
o staie de asfalt ce are n componena:
o instalaie de preparare asfalt cu o capacitate de 60-80 t/h
o instalaie de aternut asfalt cu laimea de 2.5 6 m
o instalaie de mrunit asfalt cu limea de 1m cu componente originale PARKER/ ZIMTUB/
HIDROOLT.
Publicul int vizat este reprezentat de persoane fizice, tinere cu vrste ntre 25 i 45 de ani, de sex
masculin si feminin, cu venituri medii, din mediul urban si rural (preponderent din judetul Teleorman),
interesate de un stil de via sntos, de buctrie, obinuii s consume paine.
Premisa esentiala a dentificarii unei tine de comunicare eficienta o constituie analiza corespunzatoare
pietei si a elementelor sale componente
Criterii
Grupuri tipice
Demografice
Varsta
Toate categoriile
Sex
Masculin, feminin
Marimea familiei
Venit
Ocupatie
Rasa
Religie
>1
<50; 50-100; etc
Toate
Toate
toate
Din punct de vedere geografic, clientii urmariti sunt locuitorii judetului Teleorman, in special
persoanele care locuiesc in apropierea fabricii de paine si a punctului de vanzare InterAgro.
Volumul pietei potentiale a clientilor este dat de numarul locuitorilor care consuma paine si produse de
panificatie din judetul Teleorman, si avem astfel un total de 248.639 de persoane, un volum relativ mare in
comparatie cu volumul pietei care prefera sa nu consume paine in alimentatia zilnica, din motive de sanatate,
dat de un numar de 1520 de persoane.
Planul de actiune pentru atragerea clientilor constituie o proioritate pentru societate,in special in privinta
consumatorilor care reprezinta aproximativ 95% din numarul clientilor potential. Creterea notorietii
produsului i consolidarea unei imagini favorabile prin cumprarea sa de primele trei categorii de clieni
va avea efectul unui bulgre de zpad, care i va antrena n micarea sa pe cumprtorii din categoria
majoritii trzii. Numrul clienilor care au ncercat produsul va crete progresiv. n momentul adoptrii
produsului de majoritatea trzie, o parte dintre clieni, n special dintre clienii inovatori i cumprtorii
timpurii, vor ncepe s adopte alte produse nou aprute n pia, ei fiind pionieri, n cadrul pieei.
De aceea, n momentul respectiv, organizaiile vor pune un accent mai mare pe retenia clienilor din
portofoliu.
Cu toate acestea, organizaia nu va atepta s i constituie mai nti un portofoliu de clieni ct
mai amplu i apoi s iniieze aciuni care au ca obiectiv meninerea clienilor i stimularea loialitii lor
fa de organizaie. Atragerea i retenia se vor derula n paralel. La nceput, atragerea clienilor va capta
nu mai exist segmente neabordate, iar clienii sunt mprii ntre diferiii concureni,
grup se deosebesc printr-un specific de gust i de aspect,care este imprimat fie de sortul de fin utilizat, fie
lung.
Grupa pine semialbcuprinde sorturile preparate din fin semialb(intermediar) de gru, cu sau fr
adios de cartofi i pinea cu fin de secar. Lafabricarea acestor produse se utilizeaz fin, drojdie, sare i
ap potabil, iar la pinea cufin de secar se adaug i chimen.Pinea semialb poate avea form rotund,
lung sau paralelipipedic i se poatecoace fie direct n cuptor, fie n forme (la tav).
Grupa pine albcuprinde produsele preparate din fin alb de gru, cu saufr adios de cartofi,
drojdie comprimat, sare i ap. La preparare, n funcie de calitateafinii, se mai adaug i extract de
mal.Pinea poate avea form rotund, lung (de franzel crestat sau necrestat), delipie sau
paralelipipedic.
Grupa produse de franzelrie simple,cunoscut n uzul brutriilor i fabricilor de pine sub numele de
specialiti fr materiale, cuprinde o gam variat de produse ca form i mrime, toate fiind preparate
ns din fin de gru, drojdie comprimat, sare si ap, la care se mai adaug extract de mal. Dup forma
lor, aceste produse de franzelrie se cunosc sub diverse denumiri, ca:mpletituri, chifle, cornuri, franzelue,
etc
Grupa produse de franzelrie cu adaosuri,cunscut i sub denumirea despecialiti cu materiale,
cuprinde, ca i specialitile simple, o gam foarte variat ca form i mrime. La prepararea acestora se
utlizeaz fin alb de gru, drojdie comprimat, sare, ap, zahr, ulei alimentar, margarin, unt, lapte, ou,
etc. unele din elese presar la suprafa cu susan sau mac.Denumirea produselor difer dup forma lor:
mpletituri, franzelue, cornuri, batoane, japoneze, spirale, etc.Produsele de franzelrie cu adaosuri sunt
superioare celor din grupele descrise anterior, datorit adaosului de zahr i ulei (n cantitate de 3,6% din
fiecare, fa degreutatea produsului finit), cum i de alte materii cu valoare alimentar ridicat.
Grupa produse speciale de franzelriecuprinde cea mai variat gam de produse. La fabricarea acestora
se aplic reete care conin, pe lng fin de gru,drojdie, sare ap i zahr, grsimi alimentare, lapte ou,
fructe confiate, esene pentru aromatizat, n cantiti diferite, n funcie de specificul produsului. Astfel, n
grupa produse speciale de franzelrie se ncadreaz cozonacii, checurile, grisinele i altesortimente
superioare.Datorit compoziiei bogate a aluatului din care se prepar, produsele speciale defranzelrie sunt
superioare, din punct de vedere calitativ, tuturor celorlalte sortimente de panificaie.
Unele sortimente se coc direct pe vatra cuptorului, iar altele aezate pe tvi sau nforme din tabl.Unele
dintre aceste produse sunt presrate la suprafa cu susan, mac, zahr farin, parte din ele ambalndu-se n
hrtie pergaminat sau celofan.
Preul pinii
Pinea produs n Romnia este cu 40% mai ieftin dect media european.Preul pinii romneti este
apropiat de nivelul celui din Ungaria, Polonia,Cehia.Cea mai ieftin pine: n Bulgaria, unde preul acesteia
este cu 60% sub mediaeuropean.Cea mai scump pine: n rile nordice cu 40-65% peste media european
Indicii preturilor de consum pe principalele marfuri si servicii - evolutia lunara fata de luna
anterioara
Categorii
de
marfuri
cumparate
- Paine
- Produse de franzelarie
- Specialitati de panificatie
si
servicii
Luni
Luna decembrie 2014
UM: Procente
Procente
100
100,02
100,12
In tabelul de mai sus poate observa dinamica preturilor pe produse de panificatie din luna ianuarie 2015
-
Cel putin asta arata studiile Rompan care spun ca obiceiurile de consum ale romanilor s-au schimbat
destul de mult in ultimii 10 ani. Pe fondul cresterii preturilor in domeniul panificatie dar si al interesului tot
mai vadit pentru produsele sanatoase si care nu ingrasa, romanii nu mai cumpara in fiecare zi paine, cum
ofaceau inainte. Pe de alta parte, se prefera din ce in ce mai mult painea ambalata, feliata, cu E-uri cat mai
putine si cu un aport caloric scazut.Si obiceiurile privind locul de cumparare s-au schimbat.
Romanii cumpara mai mult din supermarketuri si mai putin de la magazinele de cartier.
Dincolo de motivele legate de pret, o franzela costand in medie intre 0,7-1 lei in prezent, iar o paine
feliata intre 1,5-4,5 lei, dar si urmare a unei alimentatii mai rationale, oferta destul de bogata de alimente din
piata a determinat consumatorii sa inlocuiasca painea cu alte produse.
Romanii consuma in prezent in proportie de 70% paine alba si 30% paine neagra.Un studiu realizat de
Euromonitor, citat de Spicul, arata faptul ca in 2012, produsele de panificatie de nisa au crescut cu pana la
70%, la vanzari de aproape 150 de milioane de euro.
Cererea i oferta de pine
Conform raportului preliminar al investigaiei, n sectorul grului de panificaie preul se formeaz liber
pe pia, ca rezultat al interactiunii dintre cerere i ofert, fr ca statul s intervin direct n mecanismul de
formare a preurilor. Formarea preturilor pe piaa grului de panificaie este influenat de situaia pieelor
internaionale i de cotaiile nregistrate pe pieele bursiere externe.
Consiliul Concurentei a constatat existena unei asimetrii n puterea de negociere ntre productorii
agricoli individuali, n calitate de ofertani, i achizitori, asimetrie cu o influen semnificativ asupra
formrii preurilor.
In prezent, 70% din painea produsa in fabricile din Romania se comercializeaza in magazinele
traditionale. Un studiu de piata realizat de Gallup Organization, la solicitarea Rompan, arata ca 42% dintre
romani sunt nemultumiti de gama sortimentala limitata pe care o gasesc in aceste formate de comert. De
diversitatea produselor sunt interesate mai ales femeile, persoanele din mediul rural si cele intre 35 si 54 de
ani. Pe o scala de la 1 la 5 - unde 1 inseamna "deloc important", iar 5 "foarte important" , acest criteriu
obtine un punctaj mediu de 3,2. Micul comerciant nu comanda mai multe sortimente de paine, pentru ca nu
are suficient spatiu de expunere a mrfii destinat vnzrii i comercializrii pentru ob inerea profitului.
Este o tendinta care poate fi valorificata relativ usor, mai ales ca, de multe ori, oferta creeaza cererea.
De altfel, destul de multi comercianti din orasele mici si chiar din mediul rural au testat preferintele clientilor
din zona, si-au adaptat oferta la cererea pietei si chiar au deschis propriile brutarii, pentru a nu mai depinde
de oferta limitata a diversilor furnizori.
Angajaii situai n acest compartiment au funcii executive i de conducere. Astefel exista, director de
marketing, asistenii de marketing, agenii de cercetare piaa, designeri grafic, specialisti marketing,
Cumprarea de numeroase aciuni la diverse societii concurente este un alt element ce prezint
tendina firmei de a adopta o stategie ofensiv. Astfel prin achizionarea aciunilor la fimele concurente,
InterAgro a devenit un factor de decizie important i a permis cunoterea stategiilor i tacticilor adoptate de
ctre concurena, permind astfel o mai bun implentare i coordonare a programelor de marketing i
dezvoltare ale IntreAgro S.A.
Strategia de produs implementat de ctre InterAgro SA are cteva particularitii de ansamblu precum :
-
per litru este cuprins ntre 3,7 -4,5 lei, care comparat cu produse din aceia i categorie de pre uri este cu
procent destul de mare sub celelalte produse.
Strategia valorii medii adoptat de ctre grupul de societii InterAgro are prezint mai multe beneficii
-
precum:
Costuri mici la procesul de fabricaie/ prestarea de servicii deorece o calitate mai mic implic un
tehnologie i materii prime de calitate medie, al cror cost este mult mai mic i care se pot procura mult mai
uor.
Pia larg de desfacere, ntruct produsele se adreseaz clasei sociale medii a cror venituri nregistrate
bine studiat i analizat de ctre compatimentul de marketing, pentru a identifica i analiza preferin ele i
nevoile consumatorilor n vederea oferirii unor produse/servicii.
Stratgia de promovare trebuie s in cont de o serie de elemnte precum bugetul, resursele disponibile,
cerinele pieei, obiectivele firmei, fluctuaia cererii i a ofertei etc., elemente fr de care o strategie de
promovare nu ar avea succesul dorit. InterAgro S.A. nfiinat dupa cderea regimului comunist de ctre un
antreprenor romn i unul britanic au neles importana crerii unor strategii de promovare i au reu it astfel
s obin o poziie incontestabil de-a lungul timpului n economia romneasc.
Astfel se poate observa c strategia de promovare a fost mprit n dou direcii: adoptarea unei
strategii de informare i a unei strategii de stimulare a cererii. Crearea unor departamente de marketing n
cadrul societilor afiliate i angajarea unor specialiti de marketing au condus ctre crearea unor strategii
bune de promovare. Cea mai ntlnit varianta straetegic a fost publicitatea prin diverse reclame, materiale
promoionale direcionate ctre utilizatorul final i menite s intrige consumatorii s incerce produsele i
serviciile produse/prestate. Informarea a avut ca efect stimularea cererii, care s-a concretizat
apoi n
categorii aparte de consumatori. Distribuia fiind realizat n acest caz de unit ile autorizate InterAgro sau
prin intermediari, folosind un canal de distribuie scurt. Prin alegerea acestei strategii, InterAgro urmrete
s obin o imagine de prestigiu, un control ridicat asupra canalului de distribu ie, o stabilitate a preului i
profituri mai mari.
Strategia de distribuie este o politicii de distribu ie ce cuprinde i re eaua i canalul de distribu ie.
-
competitivitii unitii de panificaie prin diversificarea gamei de sortimente produse i asigurarea unui flux de
distribuie i aprovizionare mult mai flexibil, cu ajutorul unor mijloace de transport propii.
Diversificarea gamei de produse i retehnologizarea bazei de producie sunt dou elemente cheie pentru a
putea fi competitiv n condiiile schimbrilor ce intervin n pia. Din acest punct de vedere aceste proiecte
constituie un pas important n consolidarea poziiei societii pe piaa local de panificaie.
Prin folosirea mainilor n executarea diverselor lucrri din cadrul proceselor de producie din industria
alimentar, se asigur:
-mrirea productivitii muncii;
-realizarea unor lucrri n termene optime i de o calitate superioar;
-reducerea costurilor pe tona de produs;
-nlocuirea muncii manuale cu munca de dirijare a utilajului, reducerea efortului fizic.
Pentru realizarea modernizrii unui utilaj, pe termen lung, se urmresc obiective, precum:
-creterea vitezei de lucru a utilajului i perfecionarea elementelor constructive
-automatizarea comenzilor i introducerea unor dispozitive cu actiune rapid
-mrirea rezistenei la uzur a utilajelor prin folosirea unor piese cu fiabilitate ridicat
Efectele activitii de modernizare a utilajelor pot fi puse n evident cu ajutorul urmtotilor indicatori:
-
6-Nov
20-Apr
29-Jul
6-Nov
1. Sondaje de piata
2. Sampling
Materie Prima
Pret
Cantitate
Faina
1 leu/ kg
50 t
Lapte
2 lei / l
500 l
Nuca
30 lei / kg
50 kg
Branza
15 lei /kg
100 kg
Mac
10 lei / kg
10 kg
Fructe
4 lei / kg
100 kg
Rahat
25 lei / kg
50 kg
Ciocolata
10 lei / kg
50 kg
ansamblul de cheltuieli incorporabile care corespund fie unui calcul privind o funcie sau o parte a
ntreprinderii, fie unui calcul privind un obiect, o prestare de servicii sau un grup aflat intr-un anumit stadiu,
altul dect cel final;
suma de bani cheltuit pentru producerea sau cumprarea unui bun, efectuarea unei lucrri sau prestarea
unui serviciu;
costuri medii;
costuri marginale.
Cont
Denumire cont
6022
cheltuieli
Rulaj total
privind
6 744.78
combustibilul
6024
232 362.93
de schimb auto
6028
cheltuieli
privind
alte
50 177.68
materiale consumabile
cheltuieli
604
privind
materialele prime
cheltuieli privind energia
605
612
58 234.02
si apa
cheltuieli
607
144 927.33
privind
7 698 005.20
cheltuieli cu redeventele,
1 249 151.42
marfurile
locatiile de gestiune
cheltuieli
623
de
protocol,
reclama, publicitate
Cheltuieli cu deplasari,
625
cheltuieli
cu
623 654.22
641
81 312.02
de telecomunicatii
Alte
628
64 835.55
detasari, transferari
Cheltuieli postale si taxe
626
429 723.53
cu
salariile
1 224 471
personalului
Tot in acest context se poate determina si totalitatea cheltuielilor cu personalul. Acestea sunt:
641 Cheltuieli cu salariile personalului 1 224 471 ron
642 Cheltuieli cu tichetele de masa 51 141.19 ron
645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 338 501 ron
Total costuri cu munca personalului = 1 614 113.19 ron
Costurile fixe sunt costurile care rmn constante pe total, indiferent de modificarea volumului
activitii. Ele corespund, pentru fiecare perioad, unei capaciti de producie. Se mai numesc costuri de
structur sau de capacitate.
Pentru societatea SC Interagro SRL, costurile fixe sunt formate din :
- cheltuieli privind energia si apa 58 234.02 ron
- cheltuieli cu intretinerea 10 197.56 ron
- cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune 1 249 151.42 ron
- cheltuieli cu primele de asigurare 95 362.70 ron
- unele cheltuieli cu servicii la terti, printre care regasim: cheltuieli pt abonamente, paza, service,
contabilitate, curatenie, informare; totalul acestora se ridica la 403 623.38 ron
- cheltuieli personalul 1 614 113.19 ron
- unele cheltuieli cu dobanzile la credite, in suma de 737 829.2 ron
- cheltuieli privind amortizarea 241 139.57 ron
Total costuri fixe = 4 409 651.04 ron
Costurile variabile sunt costurile care se modific pe total, proporional cu volumul activitii.
Observm c, dac spunem despre un cost c este variabil,vorbim n termeni de valoare total. Costurile
totale variabile cresc sau scad dup cum nivelul activitii crete sau scade. Un aspect interesant al
comportamentului costurilor variabile este acela c un cost variabil rmne constant atunci cnd este
exprimat pe unitatea de produs
Costurile variabile la nivelul societatii analizate se regasesc in :
-cheltuieli privind combustibilul 6 744.78 ron
cheltuieli privind piesele de schimb 232 362.93 ron
cheltuieli privind materialele consumabile 50 177.68 ron
cheltuieli de natura ob de inventar 22 850.60 ron
cheltuieli privind materialele prime 144 927.33 ron
cheltuieli privind protocolul 429 723.53 ron
cheltuieli cu transportul 42 393.58 ron
cheltuieli cu deplasari 64 835.55 ron
cheltuieli postale si de telecomunicatii 81 312.02 ron
cheltuieli cu serv bancare 102 151.58 ron
unele cheltuieli cu servicii executate de terti, precum:cheltuieli pt tichete, auto, expedieri, al caror
total este de 220 030.84 ron
cheltuieli cu alte impozite, taxe 35 607.73 ron
cheltuieli cu tichetele de masa 51 141.19 ron
cheltuieli pt amenzi, despagubiri 93 025.99 ron
donatii, subventii 22 494.76 ron
alte cheltuieli variabile(cu impozitul pe profit, din diferente de curs valutar,etc) 701 003.69 ron
Totalul costurilor variabile este de : 2 300 783.78 ron
COSTURI TOTALE = COSTURI FIXE + COSTURI VARIABILE
Cost total = 2 300 783.78 + 4 409 651.04 = 971 043 482 ron
lei
1 400 443 486
1 718 793 228
1 657 494 168
61 299 060
0
49 549 790
0
975
Pentru anul 2015 s-au estimat venituri totale in valoare de 1 718 793 228 lei din care 1 657 494 168 lei
reprezinta cheltuieli totale si cifra de afaceri neta fiind de 1 400 443 486.
In costul total sunt incluse cheltuieli de exploatare, chltuieli financiare si chetuieli extraordinare.
Fata de anul precedent se observa o majorare a costurilor la nivelul intreprinderii, provenite din
exploatare, plusul de masa monetara provenind in mare parte din extinderea activitatii, dar si datorita cotei
de piata castigate in urma extinderiii activitatii.