Competitori pe piata de profile din PVC

IMPORTURI. Doua treimi din ferestrele de tip termopan montate in tara noastra au tamplarie din PVC. Pe acest segment de piata, aflat in expansiune, cu circa 3 ! pe an, se lupta mari firme importatoare si doar patru producatori locali. Conduc insa importatorii care detin peste " ! din #an$ari. Importurile s%ar putea cifra la & de milioane de euro in acest an, spune '(eorg(e )ng(elescu, directorul de #an$ari al firmei Ve*a Romania. +xista cel putin ,- de firme care importa termopan in tara noastra. PRODUC)TORII. +xista mai mult de .. de firme romanesti care produc ferestrele sau usile din PVC. )cestea se apro#i$ionea$a cu materii prime, adica cu profile, geamuri, feronerie, pe care apoi le ansam/lea$a intr%o fereastra, pe care noi, consumatorii, o numim termopan. Cifra de afaceri pe care acestea o impart este de peste , de milioane de euro, din care . ! este reali$ata de , de firme mari, printre care Corina 'ealan, 0u*i, 1orest si Teraplast. In afara acestora mai exista alte , %,- de firme mici si mi2locii, iar marea ma2oritate este repre$entata de microfirme, unde lucrea$a cinci%sase anga2ati. COT+ D+ PI)T). 0e pare ca in acest an se #or produce modificari si in ceea ce pri#este cotele de piata. Cu , ! din #an$arile din Romania, primul loc ar putea fi ocupat de Re(au, care de#ansea$a companiile 'ealan si Trocal. In clasament ar putea urma firma Ve*a si producatorul local )lumplast. Dintre producatorii locali, cel mai mare este compania nemteasca 'ealan, care are o cifra impresionanta3 peste ,3 de milioane de euro. In rest, mai exista trei companii auto(tone care incearca sa tina pasul cu mamutii occidentali. +ste #or/a despre Oltc(im, Teraplast 4istrita si I)R 4raso#. Oltc(im si Termoplast produc impreuna in 2ur de & . de tone pe an, detinand astfel circa -! din piata. 5OI 5ORM+ Romania este incadrata in randul tarilor cu conditii climatice se#ere, moti# pentru care #a tre/ui sa introducem clasa ) cu normati#ul 0R%+5 ,6 7, care presupune restrictii de calitate se#ere, explica Marian Crutescu. +l adauga ca in Romania diferenta climatica dintre temperatura medie inregistrata #ara si iarna depaseste ,, de grade Celsius, ceea ce ne arunca in randul tarilor unde tre/uie impuse restrictii pri#ind latimea profilelor, care nu tre/uie sa co/oare su/ -7 de mm. 5oile norme #or elimina de pe piata importatorii care aduc profile de sla/a calitate si momesc clientii cu pretul redus. Diferenta dintre cele doua clase de profile consta in faptul ca pereteii exteriori si interiori ai celor din clasa ) sunt mai grosi decat cei ai profilelor din clasa 4.

5OU%V+5IT Piata atrage noi 2ucatori. 1irma germana )luPlast, aflata printre primii patru producatori europeni de profile PVC, #a desc(ide in cate#a saptamani o fa/rica de productie la 8ila#a. 9In#estita se ridica la ,,- milioane de euro si consta intr%o (ala de productie, depo$ite si /irouri9, spune Mi(ai 0er/anescu, director general )luPlast Romania. +l adauga ca nemtii si%au propus ca fa/rica din 8ila#a sa alimente$e atat piata romaneasca, cat si pe cea din 4ulgaria si Moldo#a. 9)m decis sa in#estim aici deoarece piata este in plina de$#oltare9, spune 0er/anescu.

)M4ITII D+ :ID+R Producatorul local Teraplast, din 4istrita, a #andut in acest an profile de . milioane de euro. 9Producem numai profile cu cinci camere si a#em a#anta2ul ca le facem aici in Romania. De aceea, preturile sunt doar cu 3!%-! mai mari decat la profilele cu trei camere9, spune +manoil Viciu, directorul general al firmei Teraplast. +l preci$ea$a ca firma pe care o conduce detine in acest moment 6!% ;! din piata profilelor PVC, insa are in o/iecti# ca pana la finele anului , " sa ai/a o cota de piata peste &-!. Pentru asta, firma si%a propus sa construiasca pe langa fa/ricile de ferestre de la 4istrita si 'alati alte trei la 4raso#, Iasi si Constanta. 9:a 4raso# #om face , de unitati $ilnic, iar la Iasi si Constanta, cam 3 %. de ferestre pe $i9, spune Viciu. )cum, Teraplast se numara printre fa/ricantii importanti de ferestre, cu o cota de piata de &,7!%,!, in conditiile in care maximul detinut de o companie este de ,,-!. 9Construim atatea fa/rici deoarece o/iecti#ul nostru este sa de#enim lideri cu o cota de 7!%& !, pana in anul , "9, declara directorul general al Teraplast 4istrita.

Alumil vrea s devin principalul productor din regiune

de Raluca Ungureanu

:iderul pie<ei auto(tone a profilelor de aluminiu, )lumil Rom Industr=, inten<ionea$> s> ?@i de$#olte capacitatea de produc<ie @i re<eaua de distri/u<ie din RomAnia. Pentru sus<inerea in#esti<iilor, compania #a lansa o ofert> pu/lic> de ac<iuni de ,7,;- milioane de lei. )lumil Rom Industr= este o filial> a companiei )lumil M=lonas din 'recia, principalul produc>tor de profile de aluminiu din aceast> <ar> @i unul dintre cei mai mari 2uc>tori la ni#el european din industria extrud>rii aluminiului. 1iliala din RomAnia de<ine 3;! din pia<a auto(ton> a profilelor din aluminiu. Urm>torul 2uc>tor de pe aceast> pia<> reali$ea$> circa &;! din #An$>ri. Puncte de distri/u<ie ?n ,3 de loca<ii din RomAnia @i Repu/lica Moldo#a Compania romAneasc> are un plan am/i<ios de de$#oltare, care #i$ea$> extinderea re<elei de distri/u<ie, mutarea acti#it><ii de produc<ie la 1ilipe@ti precum @i ma2orarea capacit><ilor de produc<ie. Bn pre$ent, )lumil are puncte de distri/u<ie ?n ,3 de loca<ii din RomAnia @i Repu/lica Moldo#a @i dou> centre de produc<ie, la 4ucure@ti @i 1ilipe@ti. 9Inten<ion>m s> ne de$#olt>m capacit><ile de produc<ie @i re<eaua de distri/u<ie, astfel ?ncAt s> de#enim cel mai important produc>tor de profile de aluminiu din regiune9, a declarat pentru )de#>rul, )postolos Papadopoulos, responsa/ilul de rela<ia cu in#estitorii de la )lumil 'recia. Pentru finan<area programenlor de in#esti<ii, societatea #a lansa o ofert> pu/lic> de ac<iuni CIPOD, prin care inten<ionea$> s> atrag> ,7,;- milioane de lei. )lumil Rom Industr= a o/<inut anul trecut un profit net de &,,. milioane de lei, cu &.! mai mic decAt ni#elul ?nregistrat ?n , .. Deprecierea re$ultatului net a fost cau$at> de intensificarea concuren<ei, pe fondul unui aflux de produc>tori greci, precum @i de fluctua<iile pre<ului aluminiului pe plan interna<ional. Pentru acest an, )lumil estimea$> un profit de &,," milioane lei. Cifra de afaceri sa ma2orat pe parcursul anului trecut cu &.! fa<> de , ., pAn> la #aloarea de 7.,- milioane de lei. Cot> de pia<> de 3;! Domeniul de acti#itate al )lumil este foarte dinamic @i cu un poten<ial ridicat de cre@tere, fiind direct 9conectat9 de sectorul construc<iilor. 5umai c>, cel pu<in pAn> ?n pre$ent, romAnii prefer> profilele din PVC ?n detrimentul celor din aluminiu. )stfel, din totalul #An$>rilor de profile, cele din aluminiu repre$int> doar 3 !, diferen<a apar<inAnd profilelor din PVC. 9Bn <>rile de$#oltate, raportul de for<e este in#ers. Bn 'recia, spre exemplu, #An$>rile de profile de PVC repre$int> doar &-! din totalul pie<ei. C(iar dac> profilele de aluminiu sunt mai scumpe, au o durat> de #ia<> de , de ani, du/lu fa<> de profilele din PVC9, a declarat pentru )de#>rul, Mariu Ioni<>, director ?n cadrul )lumil Rom Industr=. De altfel, ultima tendin<> ?n domeniul construc<iilor este de a asigura o calitate cAt mai /un> a finisa2elor @i dot>rilor noilor construc<ii. Un risc pentru companie este dependen<a de pre<urile interna<ionale ale

aluminiului. 9)pro#i$ionarea cu aluminiu se face de c>tre compania%mam>, la 4ursa de la :ondra. Profilele sunt fa/ricate ?n 'recia, iar ?n unit><ile de produc<ie din RomAnia se fac ?nc> dou> opera<iuni de finisa29, preci$ea$> Ioni<>. Potri#it oficialilor companiei, acest procedeu are ca efect diminuarea costurilor de produc<ie de la )lumil Rom Industr=. Punctele forte: % este lider pe pia<a profilelor de aluminiuE % comparati# cu firmele concurente, este cel mai /ine po$i<ionat> ?n ceea ce pri#e@te standardele interna<ionale de calitate impuse de Uniunea +uropean>. Compania%mam> are un centru de cercetare ?n 'ermania, astfel c> noile produse ?ndeplinesc standardele europene de calitateE % leg>tura direct> cu sectorul construc<iilor, care este ?n plin a#AntE % manifestarea unei tendin<e, ?n domeniul construc<iilor, pri#ind reali$area unor finisa2e @i dot>ri de cea mai ?nalt> calitateE % ac(i$i<ionarea materiei prime, aluminiu, de c>tre firma%mam>. Puncte slabe: % dependen<a de pre<ul aluminiului. :a 4ursa din :ondra, pre<ul aluminiului sa ma2orat ?n , .%, - cu .-!%- !E % cre@terea pre<urilor de #An$are, pe fondul ma2or>rii cota<iilor interna<ionale la aluminiu, ar putea afecta capacitatea concuren<ial> cu segmentul profilelor din PVC

Termopane de 800 de milioane de euro

Catalin Stefancu, 26 Iunie 2006 Boom-ul sectorului rezidential si cresterea nivelului de trai trag de la sine si alte afaceri. Segmentul tamplariei termoizolante profita din plin de acesti factori si potrivit jucatorilor, piata ar putea creste anul acesta pana la valorea de 800 milioane de euro

In urma cu cativa ani termopanul la geam reprezenta un indicator al luxului. Astazi, rata de inlocuire a tamplariilor clasice din lemn cu cele termoizolante, care pot fi cu profile din PVC, aluminium sau lemn, este intr-o crestere constanta de la an la an. e asemenea, cresterea sectorului residential contri!uie din plin la ma"orarea afacerilor din domeniu, care potrivit "ucatorilor din piata ar putea sa atinga valoarea totala de #00 milioane de euro. $Putem realiza o estimare in "urul valorii de %&0-#00 milioane de euro, in crestere cu 20' fata de anul trecut(, a declarat pentru )all-*treet +oltan ,eza, director national de vanzari la Ve-a .omania *./. 0endinta de crestere este intarita si de un studiu realizat de firma de consultanta in mar-eting 1eomar Consulting in randul a &0# de producatori de tamplarie PVC si aluminium, care au estimat o crestere in acest an de 2%,2'. 3ste de asemenea nota!il faptul ca dinamica acestui sector este superioara dinamicii altor ramuri din economie, circa 40' din companiile active in aceasta !ransa asteptandu-se la cresteri de peste &0' in 2006 fata de 200&. Termopanul inchide profiturile sticlei Petrescu Valentin, mem!ru in Consiliul irector al Patronatului

Producatorilor de 0amplarie 0ermoizolanta 5PP006, estimeaza pentru acest an o crestere mai redusa, pana la valorea de &00 milioane de euro. Insa tendinta este aceeasi7 productia de geamuri simple scade in timp ce productia de geamuri termopan creste constant. $ upa parerea mea, in primele luni ale acestui an nu s-a inregistrat o crestere semnificativa a pietei, pro!a!il se situeaza undeva in "ur de #-

8' fata de anul trecut. 3 normala tendinta de scadere a productiei de geamuri trase 5n.red.7 simple6, consumatorul nemaidorind un geam simplu, normal. In acest sens anticipez o scadere de 40-42' a productiei de geamuri trase(, a explicat Petrescu pentru )all-*treet. Potrivit unei estimari a Comisiei 1ationale de Prognoza, citata de .ompres, productia de geamuri termopan a crescut in primele trei luni din 2006 cu peste 490' fata de perioada similara din 200&, in timp ce productia de geamuri simple a inregistrat o scadere de 24' fata de 200&. Aceste cifre nu sunt insa recunoscute si de catre PP00 care inca nu are rezultate legate de productia din acest an. Insa tendinta este aceeasi7 productia de geamuri termopan creste in timp ce cea de geamuri simple scade. Inflatie de companii In urma cercetarilor 1eomar Consulting a reiesit faptul ca piata este inca dominata de micii producatori de tamplarie, care au o capacitate de productie lunara de pana la 2&0 m2. in PP00 fac parte aproximativ 4&0 de producatori de elemente ale tamplariei termoizolante. Insa numarul companiilor active pe piata este de peste 9.000, acestea luptandu-se pentru o cota de piata cat mai mare. Insa numai cateva dintre acestea conteaza cu adevarat cand vine vor!a de inregistrarea profiturilor cu adevarat semnificative. .e:au, Ve-a, ,ealan, 0rocal sau *u-i se numara printer cei mai importanti "ucatori din piata, care vor atrage si o pondere mai mare din veniturile estimate. $3stimam ca piata de tamplarie termoizolanta va continua sa creasca in urmatorii ani, c:iar daca la rate de crestere mai mici decat in anii

precedenti(, a precizat pentru )all-*treet Adin 0a!acu, directorul de vanzari al .e:au .omania. Potrivit site-ului ;inisterului de <inante, compania care face parte din concernul .e:au, a inregistrat 2,2 milioane de euro profit in 2002 la o cifra de afaceri de 2%,&6 milioane de euro. Cresterea cotei de piata nu este insa singurul o!iectiv al companiei. =n alt o!iectiv al .e:au .omania $este cresterea nivelului calitativ al tamplariei care se realizeaza in tara noastra(. *pre exemplu, producatorul doreste sa isi ma"oreze vanzarile pe segmental accesoriilor pentru tamplaria termoizolanta5rulouri exterioare, pervaze interioare si exterioare, sisteme de aerisire, etc6, care potrivit lui 0a!acu in .omania este intalnit la doar 40' din locuinte, comparativ cu Croatia unde se regaseste la 80' din locuintele cu tamplarie termoizolanta. *u-i isi propune pentru acest an o crestere de peste &0'. $In 200& sau vandut &0.000 mp tamplarie PVC, iar anul acesta ne propunem sa trecem de #0.000 mp(, a declarat Adina Costac:e, coordonator mar-eting - *u-i ,roup *A. Compania, care a inregistrat in 2002 o cifra de afaceri de 2,62 milioane de euro potrivit ;inisterului de <inante, si-a mai propus ca in acest an sa sa ac:izitioneze o noua linie automata de fa!ricatie a tamplariei termoizolante, in valoare de 0,& milioane euro, care va duce la o crestere a productiei cu #0'. Retea de distri utie intinsa ! incasari mai mari Pentru a se putea lupta de la egal la egal cu producatorii locali care !eneficiaza de avanta"ul proximitatii spaltiale, marii "ucatori au actionat pana acum in directia extinderii retelei de distri!utie in tara. $In 200& am inc:eiat prima investitie ma"ora de peste 4,& milioane euro cand am dat in folosinta propriul centrul logistic in apropierea capitalei, situat langa autostrada >ucuresti-Pitesti(, a precizat +oltan ,eza, adaugand ca viitoarele investitii vor fi realizate in functie de politica companiei mama, concernul german Ve-a A,. *i .e:au a actionat in aceeasi directie, largindu-si sistemul de distri!utie in teritoriu. $ ispunem in prezent de 2 depozite complexe in .omania, in orasele >ucuresti, Clu"-Napoca, >acau si, incepand din

acest an si in 0imisoara. e asemenea exista o fa!rica de tu!ulatura in orasul Cisnadie, cu 2 linii de extrudere pentru tevi de canalizare din PVC si pentru tevi de apa din P3? 5polietilena de inalta densitate6(, a mai declarat Adin 0a!acu. *u-i si-a dezvoltat de asemenea reteaua de s:o@romm-uri, prin desc:iderea unor !irouri de ofertare *u-i in >rasov, 0argu ;ures, Clu"-1apoca, Craiova, Pitesti, Ploiesti si eva. "derarea la #$ va face curatenie in piata Iminenta aderare a .omaniei la =niunea 3uropeana 5=36 va aduce o serie noua de reglementari si de norme foarte stricte pe care producatorii locali vor tre!ui sa le respecte pentru a mai putea exist ape piata. Ce se va intampla de la 4 ianuarieA In opinia lui Valentin Petrescu, mazim 40' din cei prezenti in acest moment pe piata vor rezista. +oltan ,eza considera ca va fi de asemenea greu sa incepi o afacere in acest domeniu. $ emararea unei afaceri in acest domeniu va fi din ce in ce mai dificila, mai !irocratica. Vor fi mai putini oameni de afaceri interesati de a porni o productie de tamplarie termoziolatoare. Iar micii producatori neautorizati, poate c:iar autorizati, care nu au o politica clara de dezvoltare pe !aza unui plan de afaceri si cu minime cunostinte de management nu vor avea sansa de supravietuire si vor disparea treptat(, a explicat acesta pentru )all-*treet. %rofilele din %&' au detinut (0) din totalul pietei de tamplarie termoizolanta in studio realizat de 1eomar Consulting mai reiese ca in 200& tamplaria PVC a detinut suprematia pe piata tamplariilor termoizolante. Astfel, gratie utilizarii preponderente a tamplariei din PVC in cadrul constructiilor rezidentiale, circa %0' din piata profilelor pentru tamplarie termoizolanta este detinuta de catre profilele din PVC 5aprox. %0'6, urmate de profilele din aluminiu 528'6. Aceste doua tipuri de profile detin peste 8#' din totalul pietei, restul 5lemn, otel6 inregistrand cote de piata foarte reduse. 1u au fost luate in calcul ferestrele clasice, care nu sunt dotate cu geam termoizolant. Ce se va intampla peste 40 aniA *au mai !ine zis, vor inlocui tamplariile termoizolante actualele tamplarii din lemn moale cu geamuri simpleA Parerile in aceasta privinta sunt impartite. /uand in calcul si facilitatile oferite de autoritati pentru izolarea termica a locuintelor 5acestea se ridica la circa 800 milioane de euro6, unii "ucatori spun ca in timp aceasta tendinta va deveni o realitate.

$Ponderea acestui tip de tamplarie va creste semnificativ astfel incat peste zece ani tamplariile vec:i vor fi o raritate(, este de parere reprezentantul Ve-a, +oltan ,eza. Altii sunt insa mai realisti si o!serva ca desi gradul de inlocuire a tamplariilor vec:i cu cele noi este ridicat si continua sa creasca, mai este un drum lung pana la atingerea unui procent apropiat de 400'. $0re!uie o!servat ca in .omania anului 2006 se construiesc inca in mediul rural case din c:irpici...(, a conc:is Adin 0a!acu, director vanzari .e:au .omania..