UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Analiza tehnologiilor comerciale

Mega Image – Ion Mihalache

Valentin Ciurdea

Bucuresti, 2013
 Cuprins

Introducere..........................................................................................................pg. 2
Capitolul 1 Prezentarea magazinului..................................................................pg. 2
Capitolul 2 Amplasarea magazinului.................................................................pg. 4
Capitolul 3 Caracteristicile designului exterior si interior.................................pg. 5
Capitolul 4 Gestiunea spatiului comercial.........................................................pg. 10
Capitolul 5 Tehnici de etalare a marfurilor.......................................................pg. 12
Concluzii...........................................................................................................pg. 14

2
 Introducere

Lucrarea “Analiza tehnologiilor comerciale la Mega Image – Ion

Mihalache” işi propune să prezinte în cele sase capitole ale sale principalele
aspecte ale amplasamentului, design-ului exterior, design-ului interior, gestiunea
sortimentului, sistemele de amenajare a spaţiului, gestiunea spaţiului, tehnologii de
etalare a mărfurilor şi tehnici de merchandising ale acestui supermarket. În
capitolul 1 este realizată o scurtă prezentare a lantului de magazine şi detalii cu
privire la provenienţa şi destinaţia produselor. Capitolului 3 îi revine o importanţă
mai mare întrucât sunt prezentate detaliat aspectele designului interior si exterior.

Cap. 1 Prezentarea magazinului

Mega Image isi propune sa fie prima alegere a clientilor in ceea ce priveste
alimentele proaspete, calitatea produselor si sortimentatia unica si diversificata,
toate oferite intr-un mediu ambiant cat mai placut.
In tot ceea ce face, Mega Image pune pe primul loc calitatea si prospetimea,
alaturi de o ambianta specifica cu un caracter inconfundabil, originala, menita, in
primul rand, sa asigure clientilor confort si un acces cat mai facil la toate produsele
oferite in cadrul unei sortimentatii foarte variate.
Infiintata in 1995, Mega Image a fost una dintre primele retele de
supermarketuri aparute pe piata locala. Mega Image este membra a Delhaize
Group, societate infiintata in Belgia in anul 1864. In martie 2000, grupul belgian a
achizitionat 51% din actiunile Mega Image, ulterior pachetul de actiuni majorandu-
se la 70%. La sfarsitul lunii iunie 2004 grupul belgian a preluat integral reteaua de
magazine Mega Image. Avand o experienta de peste 140 de ani in retail, Delhaize

3
Group a adus atat o noua identitate vizuala companiei, exprimata in principal prin
schimbarea logo-ului, cat si o noua viziune de dezvoltare.
Mega Image detine pe piata locala doua formate de magazine: unele cu
suprafete de aproximativ 1.000 de metri patrati, si magazine cu un format mai
redus, avand suprafete de vanzare de pana la 600 de metri patrati.
Mega Image se afla intr-un proces continuu de modernizare, urmand focusul
companiei pe produse proaspete precum si pe diversificarea gamei de produse. Prin
investitii continue in tehnologii performante, cum ar fi cuptoare pentru produse de
panificatie, rotisoare de ultima generatie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cat
mai eficienta a produselor, Mega Image continua dezvoltarea magazinelor sale
pentru a oferi o experienta de cumparaturi cat mai placuta clientilor.
In 2007 Mega Image a achizitionat reteaua La Fourmi ce cuprindea 14
supermarketuri localizate in Bucuresti.
In 2009 Mega Image a achizitionat 4 magazine apartinand Prodas Holding,
integrandu-le in reteaua Mega Image.
In decembrie 2009 Mega Image a lansat un nou concept de supermarket pe
piata romana: Red Market - un low cost supermarket ce se bazeaza pe costuri
reduse si simplitate.
La sfarsitul anului 2012 reteaua Mega Image cuprindea 77 de
supermarketuri, din care 58 in Bucuresti (inclusiv Ilfov), 2 in Ploiesti, 4 in
Constanta si 13 in restul tarii toate respectand linia impusa inca de la intrarea pe
piata – calitate si servicii la cele mai inalte standarde sub garantia si semnul unei
singure marci: Mega Image.

4
 Cap. 2 Amplasarea magazinului

Primele aspecte care trebuie luate in considerare la alegerea

amplasamentului, vizeaza studierea caracteristicilor zonei in care urmeaza a fi
amplasat magazinul, analizarea oportunitatii amplasarii intr-un anumit tip de centru
comercial (de proximitate, de cartier sau principal), si evaluarea potentialelor
amplasamente in care s-ar putea realiza respectiva implantare.
In cazul supermarket-ului Mega Image – Ion Mihalaeche, acesta se afla in pe
bulevardul cu acelasi nume, Ion Mihalache, sector 1, Bucuresti.
Magazinul este deschis de luni pana sambata intre orele 08.30 si 22.00 si
duminica functioneaza dupa programul 08.00-21.00.
Pentru a ajunge la acest supermarket există mai multe posibilităţi, dat fiind
faptul că se afla pe un bulevard foarte circulat. Astfel, se poate ajunge cu tramvaiul
41 sau autobuzele 300, 205 si 282.
Avantajul principal al acestui magazine este zona de locuinte iar singura
concurenta directa care exista in zona era magazinul Fourmi de langa Piata 1 Mai
dar care a fost cumparat de grupul ce conduce si lantul de magazine Mega Image,
iar la capatul bulevardului spre nord exista alt magazin Mega Image. Cel mai
aproapiat hypermarket care ar putea pune probleme acestui magazin ar fi Carrefour
Orhideea dar din cauza traficului de pe podul Grant, majoritatea locuitorilor din
zona prefera sa-si cumpere produsele de baza de la acest supermarket.

5
 Cap. 3 Caracteristiciile designului exterior si
interior

Designul exterior

Prezentarea exterioara este modul prin care imaginea firmei comunica cu

clientul, de aceea designul trebuie sa fie realizat astfel incat sa fie placut clientului.

6
In cadrul designului exterior distingem urmatoarele componente: fatada, caile de
acces, firma si vitrarea.
Fatada magazinului este o forma majora de promovare a vanzarilor pentru
comerciantul en-detail. Pentru magazinul Mega Image aceasta este in linie dreapta,
paralel cu axul strazii cu existenta unor mici vize pentru intrare. Din punct de
vedere al constructiei aceasta este o fatada formata numai din geamuri ceea ce
permite posibilului cumparator sa vada aglomeratia din zona caselor de marcat.
Există o singură cale de acces în magazin, aceasta fiind cu vedere la stradă.
Firma este mijlocul de comunicare eficienta cu mediul sau extern. In cazul
supermarketului nostru aceasta este reprezentata prin bannere imense de-a lungul
fatadei si prin emblema acestuia reprezentata de un leu.
Conferind functie estetica, vitrarea este prezenta si in cadrul
supermarketului Mega Image. Aceasta este formata din geamuri inalte ce permit
clientilor sa vada in interiorul magazinului.

7
Designul interior

Elementele pricipale ale designului interior sunt:

-Pardoseala (plafonul inferior)
-Peretii interiori
-Plafonul (planseul superior)
-Iluminarea
-Accesul relational
-Semnalizarea interioara
Pardoseala asigura conditii de intretinere a curateniei si de protectie a
marfurilor expusi si a echipamentului comercial existent, astfel pardoseala trebuie
sa fie: rezistenta la traficul intens al clientilor usor de curatat si de uscat, fara
obstacole pentru clienti si personalul din magazin.

8
 Incepand cu partea constructiva, pardoseala este specifica acestor tipuri de
magazine si este formata din gresie de dimensiuni medii, acesta fiind principalul
material folosit in astfel de spatii fiind necesara deoarece usureaza curatenia
acesteia. Aceasta are un aspect de alb-galbui pentru a oferi o rezistenta mai mare la
mizeria care se produce din cauza circulatiei intense a clientilor.
In zona scarilor pardosela este formata din marmura de culoare alb-cenusie.
Aici s-a utilizat marmura in loc de gresie, pentru a oferi mai multa siguranta in
cazul unei umezeli a pardoselii, in ciuda diferentei de culori dintre acestea

9
 .

Plafonul contribuie la atmosfera incaperilor. Un scop secundar al plafonului

este de a ascunde instalatia electrica, conductele sanitare si alte elemente de
infrastructura. In supermaketul Mega Image se pare ca din cauza structurarii
acestuia, la parter unde se afla majoritatea produselor alimentare s-a folosit un
plafon inalt, pentru a crea o ambianta spatioasa, iar la etaj s-a folosit un plafon jos
din cauza circulatiei scazute a cumparatorilor, pentru reducerea cheltuielilor cu
electricitatea.
Pereţii interiori sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului
departajand zonele de vanzare de cele care sprijina vanzarea. De regula, sunt facuti

10
din structuri metalice obligatorii si placi din rigips termoizolant reprezentand o
modalitate de amenajare care economiseste timp si confera spatiului un bun gust.

Accesul relational

Cu toate ca este doar un supermarket, suprafata libera este relativ mare, mai
putin in zona legumelor si fructelor, zonele vizate sunt usor accesibile, de exemplu
culoarele dintre rafturi sunt mari, permitand astfel circulatia mai multor clienti
simultan.

Iluminarea se realizeaza prin neoane dispuse in linii de-a lungul magazinului si

prin spoturi de dimensiuni mari, dar cele din urma sunt utilizate numai la parterul
magazinului, mai ales in zona de iesire a magazinului.

11
 Semnalizarea interioară este una slaba deoarece spatiul este relativ mic in
comparatie cu numarul produselor comercializate.

Cap. 4 Gestiunea spaţiului comercial

Sistemul de amenajare este influenţat de mai mulţi factori, printre care

profilul magazinului şi mărimea acestuia, comportamentul consumatorilor,
particularităţile zonei comerciale în care operează punctul de vânzare, obiectivele
urmărite şi bugetele permise.
Mărimea, forma şi modul în care este repartizat spaţiul unui magazin indică
modul în care sunt asigurate funcţiile magazinului si eventualele disfuncţionalitaţi
în acest sens. Procesele desfăşurate în cadrul sălii de vânzare, face parte din
categoria proceselor principale ale tehnologiei comerciale şi includ prezentarea
produselor(etalare, marcare, preţuri pe mobilierul comercial, demonstraţii),
încasarea contravalorii produsului,vânzarea şi eliberarea produsului.
Importanţa unei utilizări optime a spaţiului unui punct de vânzare este
determinată de numeroase considerente, semnificative în acest sens fiind
următoarele:motive raţionale care constau în faptul că spaţiul reprezintă o resursă
fundamentală a comerţului; investiţiile antrenate de obţinerea şi exploatarea
spaţiului comercial; cantitatea de mărfuri păstrată în magazin este dependentă de
spaţiul disponibil; mărimea spaţiului existent influenţează cheltuielile cu
personalul; o repartiţie adecvată a spaţiilor permite creşterea rentabilităţii. În cazul
nostru, spaţiul alocat este specific acestui tip de mgazin, exploatarea spaţiului este
făcută la maximum şi în condiţii optime. Elementele decorative, nu încarcă
ambientul, şi nici nu periclitează zona de acces sau de prezentare a mărfurilor

12
 Avand in vedere ca Mega Image este doar un supermarket putem spune ca
gestiunea spatiului este una destul de buna avand in vedere gama destul de mare de
produse comercializate. Nedispunand de un spatiu mai mare, gestiunea spatiului s-
a realizat astfel: la parter sunt asezate produsele alimentare folosite pentru
consumul zilnic deoarece este doar un supermarket si pe astfel de produse se
bazeaza acest tip de magazin, cu efectul sa economiseasca timpul cumparatorului
si sa-l convinga sa aleaga din nou vizitarea magazinului in schimbul concurentei
din zona. Pentru a nu creea confuzie in randul consumatorilor in legatura cu
continuarea magazinului si la etaj, s-au dispus produse si pe scari. La etaj se
comercializeaza produse cu o utilizare mai rara cum ar fi detergentii, sapunurile,
bauturile alcoolice, dulciurile.

13
 Cap. 5 Tehnici de etalare a marfurilor

Etalarea marfurilor reprezinta un ansamblu de procedee si reguli de

prezentare a marfurilor, fiind o componenta de baza a tehnologiei comerciale si
avand rolul de a pune in valoare articolul, de a modifica dorinta de cumparare a
unui client si de a furniza informatii despre utilizarea produsului.
Pentru a realiza o etalare esentiala se pot combina diverse elemente pentru
obtinerea de efecte cat mai placute, cum ar fi:
 Culoarea : -culorile calde “vin” in fata
-culorile reci “se duc” in spate
 Decorul – prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ.
Acest efect specific, obtinut prin diferite combinatii pe o anumită tematica, creeaza
ambianta necesara si dirijeaza privirea catre articolele etalate.
 Spatiul - dispunerea produselor se face utilizandu-se diferite forme de linii:
• linia verticala - subliniaza forta si soliditatea;
• linia orizontala - sinonima cu odihna, calmul, mobilitatea;
 Lumina – se foloseste iluminatul fluorescent de alb natural.
Ca tehnici de etalare utilizate, se regaseste expunerea deschisa, specifica
magazinelor cu raioane, cumparatorul avand posibilitatea de a atinge si de a analiza
produsele.
Ca sortiment de produse pentru analiza tehnicilor de etalare am ales ”berea”
din cadrul raionului de bauturi alcoolice.

14
 In ceea ce priveste raionul pentru bere acesta este pozitionat exact cum
ajungi la etajul magazinului in partea dreapta. Produsele sunt expuse printr-o
etalare directa, vizibila pentru cumparator.

Ca modalitati de etalare pentru expunerea berii este utilizata prezentarea

mixta, prin intermediul careia se elimina diferenta dintre cele trei niveluri(nivelul
solului, nivelul din dreptul mainilor, nivelul din dreptul ochilor).
In ceea ce priveste profunzimea linearului, acesta cuprinde destul de multe
referinte cum ar fi: Ursus, Heineken, Silva, Dab, Peroni, Bavaria, Tuborg, Ciucas,
Beck’s.
Deteminarea facing-ului si a capacitatii linearului ne-a ridicat probleme
intrucat merchandising-ul este nesatisfacator, nepermitandu-ne să realizam
calculele datorita faptului ca produsele lipseau de la raft sau erau expuse mai
putine produse de la o firma la alta.

15
 Concluzii

Supermarket-ul Mega Image se bucura de o ascensiune in cadrul

supermarket-urilor si a reusit astfel sa isi asigure propii sai clienti.
Site-ul supermarketului promoveaza ideea ca personalul reprezinta cheia
succesului companiei. Dar, cu toate acestea, in practica acest lucru nu se realizeaza
deoarece nu se acorda o atentie sporita personalului si salariile sunt foarte mici. Se
spune ca un lucrator de raion nu rezista mai mult de 2-3 luni din cauza programului

16
intens de lucru si a salariului foarte mic. Asta ar fi si cauza slabei organizari a
produselor pe raft.
Putem afirma ca mechandisingul nu este realizat cum trebuie iar acest lucru
este un lucru fundamental deoarece dupa cum stim, acesta cuprinde ansamblul
metodelor intreprinse in scopul promovarii si sustinerii activitatii comerciale la
punctul de vanzare, in scopul optimizarii vanzarilor. Acest lucru, si anume slaba
atentie acordata merchandisignului influenteza atat vanzarile hipermarketului cat si
cele ale firmelor ce isi expun produsele in supermarket, nemultumindu-i pe
producatori.

17
 Bibliografie

Mirela Octavia Visan, Tehnologii comerciale, Editura ASE, Bucuresti 2004

***http://www.mega-image.ro/

***http://www.ancaalexandrescu.ro/blog/umilinta-de-la-mega-image/

***http://www.desprefirme.com/companyForum.php?id=4080&topic=624

18