Tulburarea de personalitate paranoide – scurta descriere

Tulburarea de personalitate paranoida, alaturi de cea schizoida si schizotipala, se

incadreaza la prima grupa, din cele trei ale tulburarilor de personaliate si anume grupa A –
bizar- excentrica. Indivizii care sufera de aceasta tulburare manifesta neincredere si
suspiciozitate fata de altii ale caror intentii sunt interpretate ca rau- voitoare si care persista
chiar in fata unor dovezi puternice ca nu exist niciun motiv de ingrijorare. Sunt exagerati de
suspiciosi tinzand sa testeze deseori fidelitatea partenerilor. Au dubii nejustificate referitoare
la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor. Ei tind sa fie anxiosi, distanti, fara
umor si certareti si fac adeseori “din tantar armasar”. Poarta pica tot timpul si sunt
implacabili fata de insulte, injurii sau ofense.

Instrumente de evaluare a tulburarii

Confirmarea diagnosticului de tulburare de personalitate paranioda, se stabileste pe

baza interviului cu pacientul sau a chestionarelor aplicate, tinandu-se totodata cont de
informatiile oferite de membri familiei sau de persoane apropiate pacientului. Testele si
inventarele de personalitate evalueaza gandurile, cognitiile, emotiile, atitudinile si
comportamentele specifice care alcatuiesc personalitatea unui individ. Rezultatele astfel
obtinute releva punctele forte si slabe ale personalitatii, precum si anumite disfunctii
patogene. Dintre scalele utilizate in depistarea anumitor psihopatologii sau tulburari afective
mentionam MMPI-2 ( Minnesota Multiphasic Personality Inventory 2) si MMCI-III (Millon
Clinical Multiaxial Inventory III).

Un alt tip de evaluare care vizeaza personalitatea este cea care utilizeaza testele
proiective. Raspunsurile subiectului ofera informatii despre procesele de gandire ale acestuia
si despre trasaturile sale de personalitate. Doua exemple reprezentative pentru acest tip de
testare sunt testul Rorschach si Holtzman, ambele utilizand pete de cerneala pe care
subiectul trebuie sa le identifice. TAT (Thematic Apperception Test) este de asemenea un
instrument proiectiv de evaluare a personlitatii prin care subiectului i se solicita sa spuna cate
o scurta poevstire legata de o serie de imagini. Insa este general acceptat faptul ca testele
obiective de personalitate ofera rezultate mai valide, cele proiective depinzand in mare masura
de experienta evaluatorului.
Comportamente in cadrul organizatiei

Indivizii care sufera de tulburare de personalitate paranoida depun multe eforturi in

activitatea profesionala si, daca se afla in situatia de a munci individual, se descurca foarte
bine. Insa faptul ca sunt distanti si retinuti le creeaza numeroase dificultati interrelationale,
de integrare si armonizare. Exista insa persoane, in randul celor cu tulburare de personalitate
paranoida, care au multa rigoare logica, argumentativitate, persuasiune, combativitate si
tenacitate, devenind astfel extrem de dificil de contracarat intr-un schimb de opinii. Daca
sunt contrazisi sau respinsi tolereaza greu frustrarea si contraataca violent. Sunt multi care au
tendinta de o obtine si pastra puterea, nu de putine ori supraestimandu-si calitatile. Au o
marcata tendinta la autonomie fiind aproape incapabili sa coopereze deoarece ii dispretuiesc
pe cei slabi, incapabili si sunt extrem de exigenti si intransigenti.

De-a lungul vietii sale profesionale, fiecare individ experimenteaza roluri si atributii
organizationale diferite, derivate din specificul variat al propriilor sarcini profesionale, ale
grupului de lucru din care face parte la un moment dat sau ale obiectivelor constitutive ale
organizatiei. Rar se intampla ca intr-o organizatie oamenii sa lucreze absolut singuri, in mod
obisnuit ei sunt prinsi intr-o retea specifica de interactiuni, care le impune cooperarea si le
coordoneaza actiunile intr-un efort comun de indeplinire a obiectivelor. In acest context
relational, unul dintre cei mai importanti factori care conditioneaza semnificativ realizarea
sarcinii la un nivel inalt de performanta este coeziunea grupului. Contextul relatiilor socio-
afective care se dezvolta intre membrii unei organizatii ii poate oferi individului, fie un mediu
patogen – cand genereaza inhibitii, dependenta, manipulare, exploatare, ostilitate, neincredere
fie, dimpotriva, un mediu suportiv pentru manifestarea sanatoasa a personalitatii sale – cand
ofera suport psihologic, stimulare, feedback pozitiv.

Individul cu tulburare de personalitate paranoida, in contextul organizational, este

“toxic” pentru cei care graviteaza in jurul sau, el descopera interese ascunse, amenintari si
incercari de subminare a statului sau profesional, actiuni ostile fata de care reactioneaza rapid,
disproportionat si surprinzator pentru cei aflati in proximitate. Fiind limpede in exprimare,
coerent, argumentativ, persuasiv si extrem de logic, izbuteste sa se convinga singur ca are
dreptate, prin judecati si silogisme care respecta intr-un grad atat de mare rigorile logicii
formale, inact este greu de combatut sau convins de contrariu. Complimente sincere adresate
de colegi sau de catre angajati sunt interpretate de personalitatile paranoide drept critici
ascunse sau chiar incercari disimulate de a-i face munca grea. Complimentand, de exemplu, o
astfel de persoana pentru hainele sau masina pe care o are, vom fi surprinsi sa descoperim ca
acest compliment va fi tradus cu usurinta drept un atac impotriva materialismului sau
egoismului ei. In acest context, nu este surprinzator ca personalitatile paranoide au serioase
dificultati de relationare, integrare si armonizare in grupul socioprofesional. Deoarece ei
pun mereu sub semnul intrebarii motivatiile si increderea acordata celorlalti, nu numai ca sunt
persoane inclinate sa nu isi impartaseasca universul interior cu altii, izolandu-se social, dar
considera ca au chiar un ascendent intelectual si moral asupra celorlalti, pe care incearca sa ii
domine. Iar efectul este crearea unui cerc vicios, in care persoana paranoida este structural
deosebita de grupul sau si doreste sa-l domine, insa grupul adopta o atitudine de evitare si
rejectie, acreditandu-i trasaturile cu o conotatie negativa. Refuza sa se conformeze hotararii
altora sau sa adopte punctele lor de vedere, este justitiar, combativ si tenace, mai ales in
apararea drepturilor personale, el este de obicei lider. Exigent in principiu, el pretinde de la
ceilalti o conduita activ-dependenta, avand o grija aproape obsesiva ca acestia sa-i
consolideze statutul si sa-i asigure performantele. Daca este sef, nu ezita sa fie necrutator in
sanctiuni, ignorand circumstantele sau motivele neindeplinirii atributelor, dispozitiilor sau
ordinelor sale. In cadrul organizational, personalitatea paranoida atrage atentia nu numai prin
faptul ca “stie ce vrea”, cat mai ales prin faptul ca “vrea cu fanatism”. Tendinta de
autoapreciere si supraestimare, care vine mai ales in urma anumitor succese sau realizari,
dezvolta intr-o astfel de persoana fantezii de omnipotenta si supervalorizare, in paralel cu
desconsiderarea si dispretul pentru cei slabi, inferiori sau considerati incapabili. De aceea
personalitatea paranoida este caracterizata de un grad inalt de intoleranta la minimalizare,
rejectie sau ignorare, dar mai ales la observatii critice, ceea ce sporeste dificultatile de
relationare, mai ales atunci cand o astfel de persoana se afla intr-o pozitie ierarhica superioara.

Un individ care sufera de o astfel de tulburare paranoida, va afeca deopotriva atat

climatul familial cat si pe cel socioprofesional, insa exista modalitati prin intermediul carora
relationarea cu o astfel de persoana sa devina mai accesibila in contextul imbunatatirii calitatii
activitatilor de la locul de munca. Este de preferat ca cei aflati in proximitatea unei astfel de
persoane sa fie cat mai transparenti vis-à-vis de motivele si intentiile actiunilor lor si astfel sa
se exprime cat mai putin echivoc cu putinta pentru a nu lasa loc interpretarilor. De preferat in
cadrul organizatiei in care ne aflam este sa respectam regulile si convenientele sociale si astfel
in interactiunea directa cu personalitatea paranoida este recomandabil sa nu iesim din limitele
unei politeti “regulamentare”, sa ne asiguram ca nu il lasam sa astepte, sa incercam sa
raspundem cat mai prompt mesajului si solicitarilor sale, respectand protocolul in incercarea
de a optimiza relatia. Personalitatile paranoide se considera persoane justitiare, cu simtul
dreptatii, care respecta legea, asa incat, cu cat ne incadram mai mult in litera legilor si
regulamentelor, cu cat ii dam mai multa satisfactie si il castigam de partea noastra, cu atat
mediul de la locul de munca va deveni un spatiu agreat atat de noi cat si de ceilalti. La fel ca
oricare alta personalitate, si cea paranoida are nevoie, pentru mentinerea echilibrului interior,
de succese mai mult sau mai putin insemnate. Privandu-l cu totul de aceste succese pe un
paraniod, este foarte probabil sa-i amplificam furia. De aceea este de preferat sa invatam cum
sa-i cedam aceasta satifactie, stabilind cu noi insine o limita pana la care putem ceda,
ramanandu-ne in acelasi timp loiali.

Cercetari si studii de specialitate

Numeroase studii si cercetari de specialitate atesta faptul ca un singur individ care

sufera de o tulburare de personaliate paranoida, este de ajuns in cadrul unei organizatii pentru
a produce un dezechilibru in climatul socioprofesional. Un studiu realizat in 2009 de un grup
de cercetatori, pe un esantion de 15 persoane confirma observatii mai vechi cu privire la
influenta nefasta, asupra climatului socioprofesional si efectiv asupra grupului de munca, pe
care o are un coleg cu o tulburare de personalitate paranoida. Alte studiii fac referire la
cauzele multiple care tin de instaurarea acestei tulburari,inainte sau dupa inceperea activitatii
in cadrul organizatiei, dintre care mentionam: grupuri minoritare, imigranti, refugiati politic,
persoane cu fundal etnic diferit pot dezvolta un comportament paranoid ca raspuns al grupului
majoritar. Un studiu realizat asupra unui esantion de 626 de persoane din Marea Britanie cu
varste cuprinse intre 17-74 de ani, dintre care 355 femei, arata ca 10,7% dintre subiecti
intruneau criteriile de diagnostic pentru cel putin o tulburare de personaliate. Dintre acestia
1,2% dintre barbati au fost diagnosticati cu tulburare de personalitate paranoida, comparativ
cu 0,3% dintre femei. Instrumentul folosit a fost Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile
de pe Axa II din DSM-IV. Acelasi studiu arata ca tulburarile din grupa A sunt mai des
intalnite in randul participantilor “separati sau divortati, fara loc de munca, cu venit
saptamanal redus si care apartin unei clase sociale defavorizate”.(Coid el al., 2006).
 Bibliografie

1. Carroll, A., (2009) „Advances in Psychiatric Treatment” Forensicare, Locked Bag 10,
Fairfield, VIC 3078, Australia
2. Ionescu, G., (1997) „Tulburarile personalitatii”, Ed. Asklepios, Bucuresti
3. Tudose, F., (2007), „Psihopatologie şi orientari terapeutice in psihiatrie”, Ed.
Fundatiei „Romania de Maine”, Bucuresti